Page 5 - 1954-04

:n O

• li;.- . Deva
PROLETARI DIN TOATE ŢAPII.F UNIŢLVAt
mol Socialismului (pag. 2 a) A C E S T N U M Ă R : — Noul regulament al inovaţiilor —
N
Fruntaş la învăţătură, fruntaş în
Din munca $i greutăţile unui club
expresie vie a grijii partidului şi
(pag. 2-a)
spori
Sâ aplică.-n metode înaintate !a in
săminţarea sfeclei de zahăr In raion-ul Sebeş trebuie îmbuitva- guvernului faţă de inovatori (pag 3-a)'
tăţitâ munca de agitaţie U sate
i ii smmrtESroiHir corespondenţii (pag 2-a) Din acfivitatoa cursurilor popu — Preţioase Inovaţii ale muncitori­
(pag. 3-a)
despre
Nc
scriu
roncursul artistic al căminelor cui lare de limbi rusă din raionul lor şi tehnicienilor din Valea Jiului
turale (pag 2-0 Orăştic * (pag 3-a) (pag 3 a)
Anul VI. No. 27 (363) Duminică 4 aprilie 1£54 J 4 pagini 20 bani
IU. IIIMLB1 | IMI iii II iTmÎ u |
Mai multă preocupare faţă DIN REGIUNEA NOASTRA DIN TARILE DE
de dezvoltarea bazei DEMOCRAŢIE POPULARA
Din munca Agevacoopului Primii Ia însămînţat pe loturile individuale * *
Suraj iere din Deva 1 Muncitorii şi tehnicienii de la ICSH cocserie a ieşit şi el să-şi sape şi să-şi AJUTORUL MUTUAL |N MUNCĂ
I au aşteptat cu rrtultă nerăbdare repartu- insămlnţeze lotul, L3 îndemnul său şi al $1 MIŞCAREA COOPERATISTA »D
Inră de la începutul aceatu: an. eulec- | Z3re3 loturilor pentru grădinărit, pentru celorlalţi, oare au fost primii la muncă,
partidul şi guvernul acordă o mare în­ Organizaţiile de bazS şl sfaturile popu­
tivul Agevacoopului dm Deva. sprijinit ţ a sc apuca din timp de înuncă încă nici pe loturile individuale, au început sâ-şi SATELE DIN R. P. CHINFZĂ
semnătate problemei ridicării neîncetate lare trebuie să îndrume ţăranii muncitori
de cltre Uniunea raională a cooperative- . 1VU s2 'termnass cu trasarea $1 măsurarea pregătească şi să-şi semene parcelele,
a nivelului material şi cultural al între­ pentru a extinde suprafeţele insâmînţate Din exemplele multiple pa czre lo dau
gului nostru popor muncitor. In scopul a- cu plante furajere şi in deosebi cu plante lor şi îndrumat dc către comitetul raio­ parcelelor, cind comunistul Tudorachs mulţi alţi munoLtori cooperativele agricole ds producţie create
nal de partid, a pornit cu multă hotârirs
sigurării unei bune aprovizionări a oame­ pentru siloz Să le arate că furajele înso- ia realizarea sarcinilor de plan. Ioan şi incopuse să sape psntru a putea —îmi vei îngriji grădina cu toată dra­ in ţară ţăranii muncitori din Republica
nilor muncii cu produse alimentare şi a lozate asigură pe timpul iernii n hrană ţinsăminţa 5i ca tovarăşul Tuderache * gostea — il ana spunîrad pe tovarâ-yul Populară Chineză sa conving ds superio­
industriei uşoare cu materii prune, un rol cu O mare valoare nutritivă parvtrvi vite Ob'ţinlnd însemnate succese In primele făcut şi fruntaşul in întrecerea socialistă Tudoraohe foan, în discutlUe cu tovarăşii ritatea muncii in colectiv şi, ca urmara,
' deuî luni ale anului şi dueind o muncă Oprea Lsontin de la Sectorul Ex-ploatore săi de muncă — ştiind că dc felul cum
de seamă îl are dervollaroa creşteni vi­ Tnsâmînţatul trifoiului, Vucernei şl bor- intră în cooperativele agricole de pro­
şi mai susţinută in cursul lunii martie Utilaje După orele de muncă, pe măsură v'Oi munci pămîntul, depinde îndestularea
telor fată de cc partidul şi guvernul a coagului trebuia terminat in regiunea ducţie şi in grupările de ajutor mutual
Agevacoopul Deva a reuşit ca pină la data ’ca tovarăşul Oprea săpa. soţia sa pregă­ casei mele cu legume şi zarzavaturi
pus in faţa întregului popor muncitor noastră pină la 31 martie. In unele raioane in muncă.
do 27 a lunii trecute sS-Şi realizeze pla­ tea straturile in caro presăra sămînţa
sarcina sporim şaptelului de vite, a îm­ cum 9Înt de pildă, llu>, Brad şi Sebeş, in- V01CU VASILE şi
nul valoric lunar în proporţie de IDfi lo Ştiind câ ssmănînd din vreme în pâ- După cum relatează ziarul ..Jenminji-
bunătăţirii oaiităpi lor şj dc a şc miri sâminţarea acestor oulturi a întîrzlGl dm MALANCEA TEODOR
suită FI anul valoric trimestrial a fost de a- mîntul umed. poţi să obţii recolta bogate. bao", numai în anul acesta In regiunile
productivitatea ps cap de animal cauză că sfatunule populare nu au erâtat această : tovarăşul Trocan Stslian. do l-a sectorul corespondenţi voluntari agricole ale Mongoliei Interioare au fost
Xieu nu se poate ccmespa ca numărul ţăranilor munci lori Importanţa însămîn- semenoa îndeplinit tot pinâ la
dată in proporţie de 131 la sulă create 705 noi coopeartive agricole de pro­
de animala şi productivitatea lor sâ creas­ ţăcri lor in mustul zâpszia Organele de Colectiviştii, din Cistei luptă pentru o producţie ducţie In opera de organizare şi dezvol­
că fără a fi asigurată o bază furajeră partid şi da ctat din raioanele în care nu Punînd un accent deosebit pe instrui­ tare a cooperativelor ţăranii pruneac un
puternică şi fără a sa ridica in mod sam- au fost terminata încă InsiminţâriJe aces­ rea întregului colectiv de salariaţi, cit sporită de l^ume şi zarzavaturi insamnat ajutor din partea organizaţiilor
ţitor calitatea funajelor, valoarea lor nu­ tor plante, trebuie să ia măsuri operative şi ps munca de lămurire desfăşurată în loaale de partid şi a organelor puterii
tritivă Hotirirea partidului $1 guvernu­ pentru terminarea lor în timpul cal mai nodurile ţăranilor muncitori, Agevacoo­ Datorită muncii depuse, colectiviştii din tiviştii au lucrat cu hotărire in grădină, populare. Pretutindeni in marile centre de
lui eu privire la executarea muncilor din scurt Este necesar să sa arate tiranilor pul Deva a obţinut frumcase succese şi gtapodăria agricolă colectivă „Partizanii unde au cărat peste 150 vagoane băligar raion se organizează diferite cursun care
campania de primăvara a acastui an. a- muncitorii de cătirî tehnicienii agronomi ' la ‘contractări si achiziţii de animale. De Păcii” din satul Cistai, în anul 1953 au necesar piturilor calde In prezent si au pregătesc oadrele necesare pentru coope­
rată că anul 1951. trebuie să tie anul unei şi de către agitatori câ in anii tre­ la- începutul anului şi pin* la dala de 25 putut furniza sectarului şocialist paste 60 de tocuri de răsadniţe bine pregătl-te rativele agricole de producţie nou Cro>tc
simţitoare sporiri a producţiei agricole şi cuţi lucerna, trifoiul şi borceaeul caro au martie, ş-au contractat 19 bovine adulte, i 81.000 kg. legume şi zarzavaturi, pentru in oare răsadurile au răsărit în bune Şi în provincin Henan se lărgeşte miş­
în special la culturile de porumb, car­ fost insâmmţa.te tirziu au pierit Landcă 935 miei, 2R viţei, ÎS minaâţi şi 3 porci I «ura au încasat suma de 130.000 lei. Co­ condiţiuni, şi acum se fac pregătiri pentru carea pentru crearea grupurilor de aju­
tofi şi sfedâ de zahăr Luptând pentru nu au avut timpul necesar ca să se dez­ Prin grija referentului tehnic oe La ser­ lectiviştii văzînd realizările frumoase ob­ rapicial, panicii a scoate ptan-tc viigu- tor mutual în muncă şl a cooperativelor
viciul ar.-imile, livrările d.in contractări |
spenrea producţiei la aceste culturi, or­ volte pînă la vemroa secetei Go.rpcdăriile ţinute şi raspunzind chemării partidului rcase agricole do producţie Pină la sfirşitul lu­
ganele dc partid şi dc etet nu trebuie colective şi întovărăşirile agricole trebuie s-au efectuat la timp. astfel, că in acest şî a guvernului, într-o adunaro generală P-rimii dintre colectivişti care au pamut nii februarie numărul cooperativelor agri­
sâ uite însă că în £aţ;> Ier stă şi screm 3 de asemecu îndrumate şl ajutate să reali­ an s-au livrat în raionul IUa R4 bovine au hotăirit mărirea suprafeţei cultivate la munci şi au înţeles importanţa culti­ cole de producţie din provin'Cia Henan a
asigurării unei baze turajcrc puternice zeze integral planul de inslmînţări a plan­ adulte, 5 minzaţi, 5 viţei şi im porc de !a 6 la 12 ha., pentru a da tot mai multe vării legumelor şl zarzavaturilor, sint: crescut de la 652. clte existau anul tre­
fără de ca.ro dezvoltarea creşterii anima­ telor (majore In ce priveşte contractările de legume les'mc şi zarzavaturi oamenilor muncii Bota Gheorgho, Sirbu Elvlr-a, CImaţ Au­ cut, la 2.130 In prexorvt, grupurile de a-
lelor nu va putza lua avint In această perioadă trebuia executate c fructe şi zarzavaturi, Agovacoopul Deva de la oraşe. rel, Ciortea Comei, Cifudean Virginia şi jutor mutual în muncă şi cooperativele
Lega» cu privite la dezvoltarea creş­ seamă de lucrări agrotehnice care au drept se clasează primul pe regiune, cu un pro­ Cu toate că a fost o lamă grea. colec­ alţii. agnicoJe de producţie ouprind peste 51 la
terii animalelor prevede că „asipuraren r:op mărirea producţiei de îuroje şi ier­ cent faţă ds plan de 84 la sută sulă din numărul total al gospodăriilor
bazei /urojere şi a randamentelor prevă­ buri la ha Una dintre cele mai impor­ EUGEN EERGH1AN In comuna Jina pătrunde tot mai mult lumina ţărăneşti dun această provincie, adică cu
zute la hectar, este condiţia esenţială pen­ tante lucrări este gripalul tn(oiştilor, lu- corespondent voluntar 12 La sută mai mult deeît la sfîrşitul a-
tru rezolvarea sarcinilor în domeniul creş­ cemeriior, flncţolnr şi păşunilor Prin e- şi cultura
nului trecut
terii animalelor in anii urmalori". vecutarea acosici lucrări ss dă posibilita­
(u toate că comuna Jina raionul Se- cănunulul cultural Şi cei cu iniţiatLwa
Sarcinile trasate dc lege, presupun o te aerului şi căldurii sâ pătrundă la ră­ Pentru succesul muncilor
furaje la he şi a îmbunătăţiri: calităţii ::I
temeinică preocupare, a organelor de par­ dăcina plantelor şi se opreşte evaporarea 1 be este o aşezare care numără 4500 lo- n-*au rămas singuri Tn scurt timp U s-au IN BOEMIA DE SIJD
tid, de sta*, şi agricole in vederea lârşjr" apţ,i dm sol La oullnrils de trifoi şi lu­ agricole şi popularizarea .cutori, trecutele regimuri burgbszo-mn- alăturat sute de Tâlţi ţărani muncitori
bazai furajere, a ridicării producţiei dc cerna, gripalul mai are 'Şi o altă impor- metodelor avansate în şieeşli ca s-au perindat la cirma ţării, harnici şi dornici să scoată din casele lor In trecut. Boamia de sud era una din
lampu cu.petrol şi nerăbdători sâ asculte
au zu.animnit ‘ orice- iniţiativă vonjtă din
rîdăeiniie
dm
unde
locul
tanti ,Astfel
J mae şi au conHamnp.t comun-a şi ps cei transmisiunile radiofonice regiunile înapoiate ale Cehoslovaotei
lor prvn aDlicarca metodelor agrotehnic? acestor plante au fnsrt zgîrtate dc colţii munca de pe ogoare i-so porul au. ia o slave ae mapcisrc to­ : l-n prezent însă,.. în aceasta' regiune au-
Corespunzătoare. dau' lăstarl ,: îormîr.du-se astlsl co- Munca a încăput cu mutlâ intensitate
Fină ym . ■ 'M-.f'ut' ' itrb.-'T rjj^U- citi ului costau.
1 si ‘staturi! 2' nţi'otil-ire.'V,renale 'ş. LuTT&-ii'cfoTTOrr* : 'a ‘ctar.dilbtP ^ulhŢvTc
■
-
„pentru.a^mobţliza^ţâranii imuncitori sa e- «, -,.. v . .. . f{ .„, ^I*P.Hup:-
rljraje ce st' recoltează anual. fapt care xeoufo arcsic lucrări de mare importanţi ne:*i. unui belşug da produsa,: asigura con­ încă din toamnă ahuluf 1953 aici, s-n tot mar multă drli'gost'e şf , înslflţlcţirs;
a ţmut in 1 lc; creşterea numerică a şepte- agrotehnică. In ccmunele Uia, Fţojoga, Do- tinua creştere a nivelului de trai ai ma­ Tovarăşi ca : Stoica Dumitru . Navac In cutauI cuvouvaluiLui In regiunea Cos-
iului şi ridicarea picductivitâti! pe cip de bra şi multe altele din raionul lila, o selor muncitoare. pbrn’t frumoasa acţiune dc electrificare Dumitru, Lazăr Ioan. Sava Şlefon Băr- ks-Budejovioe (Boennia de cud) au fost
şc radioficare a comunei, in fruntea că-
puse bazele agriculturii socialiste In re­
animal. mare psvte a Hneţalor şi păşunilor sînt Muncitorii de La I C.S.M. Câlan, îndru­ )eia s-au situat dintr-un început tovarăşii: buş Ioan, Ciorogar Ioan şi Panfiloiu Cons- giunea Ceske-Budejovlce există in afară
£îi luam citeva exremplc semnificative in năpădite ds mărăcini şi arborele, iar de maţi de organizaţia de partid au pornit tantârr, se fac cunoscuţi în deosebi Denlru
acszstă privinţa Suprafaţa insăminţatu grăpitul culturilor perzne, sau a fioeţe- damult la acţiune Tovarăşul Kirs bfotso. ÎJurju Trîian preşedintele sfatului popular munca ier entuziastă depusă zile de- de gospodăriile agricole de stat, 570 coo­
bogdanei Pavel invăţăîor, Vâri Io Dumitru
perative agricole unice, in toate satale re­
In anul 1951 cu plante furajer? a cuprins lor naturale şi a păşunilor nu este nici secrotarul organiz.otfei de bază P M R , a referent in cadrul sfatului popular, Ni- arindul.şi prin stăruinţa cu care lămuresc giunii Coskc-Eudejovice a fost instalată
numai 12 la sută din suprafaţa totală a- pemeneaJă Sfaturile populare nu s-au gin- prelucrat temeinic cu agitatorii, indată ooară Silvia învăţătoare, Lazăr Dumitru pe fiecare cetăţean pentru a-şî da contri­ reţeaua telefonică, satele au fost electri­
rahjll pe regiune şi a (cat mai mică cu dit cii e datoria lor sâ mobilizeze ţăranii după apariţia ei. Hotărirea privitoare la învăţător şi Ursache Dumitru directorul ficate şl radiofîcate In anii cincinalului
2 la sută dorit cea din anul 1950 împăr­ muncitori pentru a executa aceste munci. campania agricolă de primăvară, după cars buţia la această frumoasă acţiune a fost lărgită reţeaua Iinodor dc autobuse
ţită la numărul vitelor mari, ar veni doa.r Acalaş lucru se poate spună şi despre aceştia au pornit o intensă muncă de a- cu 1 flOO km.
<1,07 (a sută pe cap de vvtS. Trebuie ară­ comunale Tprda.ş, Romos şi altele din ra­ gitat>e printre ţăranii satelor din jur. Şi Acolo unde se pregătesc viitorii mineri Investiţiile de capital făcute de către
tat câ anul trecut au foşt comune unda ionul Orăştie, desţare Hăpria din raionul in urma acestui fapt. mulţi ţărani au ieşit stat in cursul cincinalului in vederea con­
la arat şi .semănat odată cu topurea zăp?2il
d n cauza slabei prencupări a sfaturilor Alba, NădăştiQ şî alîalo din raionul Hu ------------------------------------------------------- - _ La Pefrila, funcţionează de cîţiva ani, ± struirii de U2in« şi centrale electrice, noi
. _
... *
ropulare planul de însămi-nţare a .plan­ nedoara In raionul Haţeg ş, Peircşani,^^ FrinU * * ranii ^unoiton, T,n satul Ba-' o şcoală S F U De aici, au ieşit pmă acum La sectorul VII suprafaţă şi la depo­ şcoli şl spitale, tn vederea dezvoltării
telor furajere nu a fost realitat De:i in întinderi însemnate de păşuni şl fineţe, ţHlîr, car? au ieşit primii la munca oîm- multe cadre da tineri mineri, zitul de lemne de la mina Amnoasa, transportului, etc., s-au ndical la 2,5 mi­
realitate suprafaţa oultivată cu plante care ar putea hrăni mii de vite, stau o- pului in acest an, a fost fi tovarăşul Pe- Anul trecut de exemplu, din aceasta se duce o muncă plină de însu­ liarde coroane.
furajere în anul trecut nu a cuprins nici cupate ou mărăcini, tufe. arborele, mu- troiesc Petro lui Tîrdu, cunoscut in îm- şccală. care a fost fruntaşă pe ţară, au fleţire încadraţi în intreconea socialistă
procentul da 12 ia sută dm totalul su­ şurneic. otc.. (Ară a prcducc nimic. prejurimi prin priceperea cu care îşi lu- ioşit zeci da tineri calificaţi in meseria de muncitorii lucrează ou elan pentru înde­
prafeţei arabile Acestcr lipsuri trebuie sS li se pună creazâ ogorul Anul lrecut de exemplu, miner dintre care 43 ca ajutori mi- plinirea şi'depăşirea angajamentelor luate FABRICA „BELOIAIŞNIS” piN BU­
Suprafaţa însămîrvtatl anul trecut cu capi; in cel mal scurt timp. Problema tovarâşul Petroiesc Petru, insămîntînd car- neri. Rezultatele frumoasa obţinute s-au Huruitul curcularelor nu conteneşte cît
cuiburi pentru nutreţuri suculente a fost asigurării unşi produel'i maci de furaje tofi iarovizaţi ,a obţinut un şpor da re- datorat în bonă măsură conducerii şcolii, c ziua dc mare Grupele de muncitori cir­ DAPESTA ŞI-A TERMINAT PLA-
deasemmi neînsemnată F.a abea a cu­ şi ierburi, nu mai poate fi neglijată, sau coltă de 50 la sută faţă de anul 1032. Şl cars a veghial cu stricteţe la buna des­ cul anjti. ce pregătesc aici materialul lem-
prins 9 la sută din suprafaţa totală a- subapreciată. Sfaturile populare trebuie en ciţi ţărani a stat ds vorbă, tuturor Is-r făşurara a procesului da îmlHmînt, la ncs pentru sectoarele subterane, îşi de­ NUL PE PRIMUL TRIMESTRU AL
rabilă a regiunii, ceea .ce insramnă că pe să io de urgenţă măsuri pentru a mobi­ spus tovarăşul Petroissc cum a ajuns li respectarea planului de muncă al propu­ păşesc zilnic norma cu 39 la sută Exem­ ANULUI
cap de vită mare a revenit numai 26R liza ţăranu munr.iton sa grape toate tri- acest spor da recoltă Sfatul popular dii nătorilor şi elevilor precum şi la pune­ plu de frumoasă comportare il dau echi
mp., sau daca calculăm in furaje numai foiştile, lucarnele, fînctelc şi păşunile, Iar ccmuna Strei Sîngcorgiu însă, n-a găsi rea cit mai temeinic in practică a tuturor peTe tovarăşilor Dulcescu Ghaorghe. Tel- Fabrica de aparate de telecomunicaţii
399 kg nutreţuri suc-ilcnte pz cap de-vită, tehnicienii agronomi sâ le arate cum tre­ de cuviinţă a populariza această mstad ins'micţiunilnr loturilor superioare. case Tlie şi Gociu Ioan, care prin felul , Reloiannls” a Îndeplinit plz-nul de pro­
asigurir.du-se doar hrana unei vite pe 40 buie 1 să (seu Îngrăşatul lor FTnaîole şi pentru a II aplicată de cit mii mulţi muc Anul acnsta şcoala S F U. minieră din cum şi-au organizat munca, fac ca peste ducţie pe primul trimestru al anului inel
zile în Inc. de 2?9 zile cit ţine pzno.ida de păşunile trebuiesc curăţite, incinte rle a fi eitori ai ogoarelor sfatul popular ? m: Petrila, şi-a deschis iarăşi larg porţile, cu- tot să se vadă ordinea şi curăţenia de (a data do 17 martie La obţinerea a-
stabulaţie gripal™ de buruieni semeţi uscaţi, pietre ni festa t lipsă da intcrca şi in ceea ce pr prmzind mulţi Iii ai oamenilor muncii In Atelierul de dulgheri?, munca este cestui 6uccei a contribuit avînhil cu care
De a9?meni suprafaţa cultivata cu tri­ niuiiiroaie, tufişuri, etc • veşte popularizarea prin conferinţe a m do-nici a deveni minori Directorul şeebi de ascmesioa rodnică Exemple de disci­ muncitorii şl tehnicienii Işl îndeplinesc
foi şl lucemâ în Ies să cre-iscă in rsporl Este necesar a se lua măsuri pr-ntru a todclor avansata de muncu in agricul'ui, Brinduşă Aural şi Kerl Tcsil director de plină şi rlnvă, sint aici utc.mîştii: Csillo angajamentele luate in cadrul întrecerii
cu numărul vite-lor şi cu nscc-sarul de fu­ re pune capăt păsunatului denorganizat. fapt care a făcut ca in satul Răţălar d® studii, sint în permanenţă în mijlocul e- Sigismund Hunyadi Ioan şi Banay Emil ■socialiste In cinstea apropiatului Congres
raje, i scăzu*, cu 28 la sută, faţă de anul Ţăranii muncitori trebuie îndrumaţi de au fost tinute asemenea conferinţe 27! levilor. preacupp.ţi ca aceştia să-şi insu- Ia acest atelier, puntndu-se mult preţ pe al Partidului celor ce muncesc din Unga­
1950 : câtac sr.rcncrm si organizeze păşunalul acestea au fasl li.psitc de miez, lipsite e jcască cunoştinlnle. Urmir.d exemplul şco­ calcLic2rea de noi cadre, in ultimul timp ria Din iniţiativa organizaţiei rle psrtid
Cauzele Cîie su dus la această scădere raţional pe parcele, iar primăvara sâ nu explicaţii şi demenstraţii practice, perru lilor rczarvclor dc muncă dm U R S S , şi au fost califinali tcvarlşii Puha Ioan şi a fabricii a fost fixat un premiu tie. I 000
s şuprafetcîoc insăminţste cu furaje sîn! dea drumul viţelor p? păşuni, oină cind a fi pe înţelesul tuturor ţăranilor muri­ a şcolilor F z o, colectivul şcolii pnveşte Sciovâstru Andrei . de forintî pentru atelierul care va obţine
acelea că pe lins& faptul că s-au planifi­ iarba nu a prins putere, adică pini cind tori cu încredore viitorul tinerilor elevi, a că­ MOR ARU MARI A cele mai bune rezultate Conducerea teh­
cat 9uprafn»2 pren rmci In raport cu nu­ ru a trecut de 10 cm CRASCA 1US1F ror educaţia şi instru-re lo e6te încredin­ A. RADU nici şi sindicatul acordă un ajutor pre-
mărul animalelor din regiune, sfaturile core.soondent voluntar ţată corespondenţi voluntari tics in Îndeplinirea sarcunilor prevăzute
Problema dezvoltării bszei furajer? şi
populare rci au asigurat îndeplinirea pla­ în planul de producţie
a măririi producţiei de ierburi pe i»laze[
nului de i.-îjăminţiri la aceste plante şi In prezent, muncitorii de la fabrica , ; Be-
nu este numai n problemă tehnîco-admi- Lucrăm doua zile pe luna cu material economisit
nu au îndrumat ţăranii muncitori sâ iden- loiannis” luptă cu holărîre pentru a ob­
n.istraiivâ Ea are o mare însemnătate
tificî şl sâ oprească suprafeţe de trifoi politico-crcnomică fiindcă de aceasta de­ ţine Steagul Roşu al CC al partidului,
şi lucemâ pentru seminţe Problemo lotu­ Cind am prins dragoste da sudura ec- ateripe la mînuirea lor, pentru a face su­ de-noi—ai^constitui o preocupare mai a- care va fi acordat cu prilejul Congre­
pindă dezvoltarea crejf.srii animalelor tncă aveam numai 15 ani Eram daca dură d? bună calitate lenîă şi pentru ceilalţi sudor: Nu ae poa­
rilor semincerc. a fost pînă acum in Deaceia, organizaţiile de partid trebuie sului
regiuneî noastră o problemă dată să-î acorde o m9rc importantă, sâ (ie per­ ajutor pa «lingă sudorii Mischie Gherjhe Strâduiodu-mă pentru a Înlocui elec­ te spune câ nu s-a mai vorbit despre
uitâni S-a mors pe o pantă complot greşită şi Bîrsăianu Nicolae Ei m au în'ţat trozii „V 30 K" gp electrozii „L 42 a” am scest lucru tn secţia noastră Cu părere
manent preocupate de problema lărgirii praotic meseria La şcoala de calificai am reuşit să fac sudură rezistentă şi totodată de rău trebuie tă arat că unii sudori nu
de a se aştepta sâ primim romlnţe de gata
bazei tunaj9ic şi a ndicărîi producţiei dau suficientă atenţie economisirii clec- NOI SUCCESE ALE OAMENILOR
din alte regiuni ca şi cvnd in regiunea prins tainele teoretice ale sudurii Dca- frumoasă din punct de vedere estetic, a-
de ierburi şi baraje la ha In aceit scop ♦emănâtoare celei făcută cu electrozi „V ! Irozilor şi ingnjirii aparatelor de sudat,
noastră nu ar <' toate condiţiile pentru tru ani luorci- 1 sudura electrică $1 -zrc< MUNCII DIN R P D COREEANA
trebuie sâ analizeze penodic activitatea 50 K” Pentru a obţine o sudură bună cu
producerea stocului dc se.minţc necesare pe zi ce trece îmi devine mai drai- deficiente care st răsfrlng şi asupra ca­
sfaturilor populare Tn aceasta privinţă electrozi ,,L 42 a” (scutind electrozii „V lităţii sudurii pe care o fac Aceşti to­ La Sinuiju <e construieşte în prezent o
Acestea sint deor citeva din lipsurile Am cili* <n ziare despre descofirca
să tracă la răspundere pa acele comitete 50 K’j, este necesară O atente roare în varăşi sint: Icin Gh Tudor. Stînci Tra-
care au existat pină acum fn problema şi valorificarea rezervelor interne'. Ia fabrică de articole emailate Tehnicienii
executivo care manifestă nepăsare faţă
lârgiru bazei furajere Va putea oare să Eecare consfătuire de producţie dc> noi timpul sudării Sticla de la masca de su- i ian şi Tătoiu Cheorghe La locurUe dc care au urmat cursuri de specializare în
de sarcinile trasate de legea cu privire dat trebuie să fie clară pentru a urmări | muncă ale tovarăşelor Ghioala Lucreţ.ia şi
crească numărul animalelor in regiune din secţie s-a discutat despre aceas'pro­ Ch:na supraveghează instalarea noilor ma­
la dezvoltarea creşterii animalelor topirea electrodului, cablul de 1? deşte să Dascăl Ţinea eo gasosc de multe ori elec­
dacă vom persista mai departe în aceste blemă Mi-am pus de multe on îfeba- şini sosite din R P. Chineză Fabrica va
Organizaţiile de bază au datona să e- I13 uşor pentru a nu obosi mîna In tim trozi Împrăştiaţi şi cu pasta de pe el zdro­
lipsuri ? FârA îndoială câ nu Deci, tre­ rea: o>Te noi sudorii nu putem dropen fi pusă in funcţiune fn aprilie anul a-
duco pe toţi ţărami muncitori in spiritul pul sudatului, iar aparatul de sudai să fie bită. iar aparatele de sudat nu şt le cu­
buie luate l.o.ate masurile pentru 1 ferii - rezerve interne 7 Am ajuns la crluzia
unei vigulenţe ascuţite faţă de chiaburi, bine întreţinut- Nici unui sudrr nu trebuie răţă Nu de mult. din cauz? neglijenţei Cesta
darea lor cu desăvîişire Sfaturile popu că putem Şi iată cum: la difariie lu­
să le arate câ aceştia încearcă să zădăr­ sâ-i lipsească pena şi ciocanul pentru tovarăşei Dascăl Ţinea s-a ar» bobinajul #
lare .trebuit să vegheze cu în fiecare co­ nicească dezvoltarea creşterii vitelor prin crări de sudură cum ar fi de plă. la
mună sâ sa inciminţeze in întregime su- diferite încercări dc a 3abota dezvoltarea) rezervoarele pentau epurarea ch:ici a înlăturarea z.gurei^ ; unui aparat de sudet. pentru că l-a lăsat Anul acesta producţia âe peşte a Co­
prataţeln planificate pentru a fi cultivate buzoi furajere Este o datorie patnobicăf apoi. seu la uriaşa conductă de gapentru "Astfel CU 3hn'vajunS^ ca m ultimul timp să funcţioneze numai in două fa2e reei va atinge nivelul dinainte de riz-
cu plante furajere. Trebuie să dispari a fiecărui om al muncii din agricultură! aslomerator, eu nu numai câ foiesc e- Aă lucrez dcuă Tile pa lună cu material Sudorii fruntaşi dm secţia noastră cer hot. Cantitatea de peşte conservat va de­
tendinţa unor comitete executive ale sfa­ [din economii ____________________________ -tuturor sudorilor de la ICSH să-şi in
sa demaşte şi să zădărnicească încercările lectro2h pină la maximum, dar îebuin- T.a asemenea rezultate au ajuns şi to­ păşi chiar nivelul antebeJi<v
turilor populare de a urmări numai rea­ de sabotaj ale chiaburilor îuşevDcă metodele noi de muncă, să lupte T.n prezent se fac cercetăn în regiunile
lizarea globalii a planului de însămînţâri ţez olectiozi „L 42 x\ in Ioc de ectrow j varăşele Ststescu Elena şi Băieţom pentru un regim sever de economii, iar fa­
şi d? a nu asigura toate condiţiile pentru Ţăran» muncitori! Nu încetaţi o clipă „V 50 K” Electrozii „L 42 a" St mult / Ghcorghiţa — sudoriţe tinere, care în ţă de maşini să aibă mai multă grijă, piscicole, sint studzate condiţiile de pss-
Iupt3 pentru sporirea producţiei de ce-j scurt timp ş'-au ciştigut prin munca lor
realizarea lui pe feluri de culturi, adică sâ mai \oftini dsclt cri „V 50 K 1 îctrozu^ pentru că ele sînt bunuri ale întregului cu«t şi posibilităţile ds conse-vare a peş­
reale la ha! Luptaţi în acelaşi timp pentru stima tuturor sudorilor Ete se'numără
fio urmărit otit in^âmînţarea suprafeţelor ,,L 42 a” au un dezavantaj şi num?: I nestru pepor muncitor telui în condiţiile litoralului ds est şi de
dezvoltarea bazei furajere, pentru r.dicai printre eci mai bum sudori ai secţiei cons­
planificate pentru fiecare cultură cena- vest . ale Coreei, precum şi ps riurils şi
rea producţiei de furaje La ha. şi îmd s.r.urscred lor este mai rapidă I timpul j trucţii metalice de la 1 CSH MITRAN CHEORGHE
liorâ sau tehnică, cit şî a fiecărei culturi topirii Şi pentru aceasta se cero mare sudor electric lacunle din interiorul ţârii.
furajere bunătăţirea calităţii 1 ! . Nu ar !i rău dacă metodele folosite