Page 6 - 1954-04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 27

Ne scriu corespondenţii despre Fruntaş la învăţătură, fruntaş In D/N MUNCA £/ GREUTĂŢILE USIM CLUB

concursul artistic al căminelor sport (Duţiă & ftmgă itcupuu't, din. nou

culturale Un vint uşor de miazănoapte înrilcoa mijloc, o priva o clipă şi apoj o aruncă ta dram

crengile înmugurite ale copacilor. Mireas­ Aceasta se răsuci puţm în aer, apoi căzu Mulţi cetăţeni ai oraşului Deva, înce­ Lopşanscha Adalbent, directorul O.CjL. A*
ma ogoarelor, reavâne, îmbălsăma aerul la vre-o 25 metri. Cîţiva care-i urmă­ puseră în ultimul timp a ridica din umeri lamentară, Lazâr Antonie, Altai Ladisâau
In întreaga regiune, formaţiunile artistice ale căminelor culturale *se pregă­
curat de primăvară. Colţul fraged al ier­ riră mişcările, rîseră, dar nu cu răutate, şi a da nedumeriţi din cap atunci cînd şi alţii.
tesc intens în cadrul celui de al treilea concurs.
bii, oare deabia s-a bucurat de căldura de blobul Popescu, oare se ruşină de in­ întâmplarea îi făcea să treacă pe lîngă Trebuie să spunem însă că au fost to­
O parte din echipele de coruri, dansuri, instrumente, etc., s-au prezentat zi­
soarelui, era ciupit ou poftă de boturile succesul pe care-4 avu. „Şi ou piatra dubul „23 August”, intrebîndu-se „ce-o tuşi si din aceia ce nu au văzut străda­
lele trecute la deschiderea primei etape — faza comunală — a desfăşurării în­
gingaşe ale mieluşeilor. Turma resfirată arunc «bit de bine”, se gândi el necăjit. fl cu coleotuvul artistic al acestui institut nia acestui club, ce nu au înţeles munca
trecerilor. pe coasta dealului Ştefăneşti, păştea li­ TLnărul oare îi dăduse mal înainte su­ de cultură de nu mai dă nici un semn celor caro activau în cadrul acestuia şl
niştită în paza bătrinului Azor. Ciţiva cio­ liţa se apropie de el zîmbJnd: „Nu a de viaţă?” Trecuse o iarnă întreagă şi lun­ astfel nu şi-au adus partea de contribuţia
In comuna Hăpria, din raionul Alba — Luncoi/ul de Sus. Cântecele şl jocurile in­ bănaşi zglobii, se jucau fără grijă în vîr- mers cît ai vrut tu, pentru că nu ai a- gă, dar în tot acest timp la club fusese pentru buna reuşită a scopului urmărit.
fuil dealului, de unde arunoau din cînd In linişte, o linişte deplină, neturburată de In această condamnabilă situaţie se si­
ne sorie tovarăşul Sîrbu Nicolae — au terpretate de tinerii artişti amatori, la un runeaf-o cum trebuia, îi spuse efl. Uite
luat parte la ebapa comunală a concursu­ înalt nivel, disciplina şi costumaţia pe cînd privirea spre turma de pe coa9tă. cum trebuie ţinută suliţa şi care trebuie nici un program, de nici o serbare. tuează sindicatul comerţ-finanţe, sindi­
lui, echipe artistice ale căminelor cultu­ care aceştia au avut-o, au făcut ca să fie — Mă, ia veniţi încoace să vă arăt să fie poziţia ei în momentul oînd se a- Iată însă că Intr-urna din dimineţi, a- catul cooperaţie, Cît şl sindicajUd I.A.S.
x
ceva I zise unul dintre ei... Vedeţi pîrîul Probabil tovarăşul Ardeieanu, tovarăşa
rale din Hâpria, Dumitra, Straja şi Drim- apreciaţi de către comisie ou calificative runcâ...’‘. Şl astfel di explică tehnica arun­ părurâ de-a lungul străzilor un şir de
bar. mari şi îndrumaţi pentru a se prezeaba cela din vale ? Had şă încercăm oine a- cării In toate amănuntele ei A doua oră afişe ce anunţau sugestiv: „In pas cu nod” Diacomu şl ceilalţi care în cadrul sindica­
Dimineaţa zilei, în oare s-a desfăşurat la faza raională. runcă o piatră pînă la el. suliţa lui Ghiţă fu arunoată cu mult mai — speotacol de estradă dat de ansamblul telor de mal sus aveau saroini în această
— Hai, aprobară într-un glas ceilalţi. departe ca -înainte. Din acest moment, în­ privinţă, au considerat că întreaga lor ac­
concursul, a găsit satul de centru — Hă- Tineri din LuncoJjul de Jos cum sîntr Benea artdistic al ciutului muncitoresc „23 Au­
Şi fieoare îşi căută o piatră potrivită, nici drăgi acest sport atît de mult, îneît in tivitate se rezumă la „n-avem” ori „nu
pria — îmbrăcat de adevărată sărbă­ Florea, Banea Maria, Dan Ioan, Tod gust” Deva. putem” atunioi cînd le era solicitat ajuto­
toare. Căminul era frumos pavoazat, lo­ Ioan şl alţii,, au dat dovadă de multă prea mare, nici -prea grea, nici prea u- fiecare zi în timpul liber îl vedeai pe încă de la prima reprezentaţie publicul,
şoară ; să fie toate cam de aceiaşi mă- Ghiţă pe terenul de sport fie ou suliţa, rul. S-au poate tot activitate au conside­
zinci răspândite pe toate uliţele, iar în dragoste faţă de acest concurs şi au luptat ime. dornic de manifestări culturale, 'a ocupat rat şl faptul că în ajunul diferitelor ziile
cămin scena împodobită ou cele mai fru­ pentru ridicarea calităţii artistice a jo­ fie cu grenada. Pe zi ce trecea obţinea sala spectacolului pînă la ultimul loc. festive, puneau mina pe telefon şi urgent
moase covoare şi cusături romîneşti. curilor şi cîntecelor. Un băieţel puţin mai răsărit, mai viol, rezultate din ce în ce mal frumoase. Aşa Numerele de estradă Interpretate au pro­
4
cu ochii senini şi iscoditori, căruia îi spu­ se făcu că în 'anul următor, 1952, el se pretindeau clubului program a/ntlstic. Cum
La orele 2 după masă, in cîntece şi stri­ In comuna Luncoiul de Jos — arată nea Ghiţă, îşd alese o piatră puţm mai dus un efect deosebit, având un conţinut se pregătea acest program însă, ce sacri­
gături, cu conţinut din folclorul nostru corespondentul — cadrele didactice au putea mândri ca cel mai bun aruncător satiric, combativ puternic. In general- re­
ascuţită. de suliţă şl grenadă din regiunea noastră. ficii făceau cel oare-d prezentau, asta nu
bogat, au intrat prin cele trei părţi ele acordat tot sprijinul pregătirii echipelor prezentaţia a sintetizat în mod destul de
întrecerea începu... Primul care trebuia mai intra în socoteala lor. Vorba era să
comunei, echipele artistice ale căminelor artistice. Tovarăşul Snegar Ioan, a depus Acest succes dobândit prin muncă, 3-a reuşit un mănunchi de aspecte caracte­
să arunce, îşi sufulcă mînecile largi ale însufleţit şi mai mult în antrenamentul dea program atunci cînd cer ed, ce naiba,
culturale din Straja, Dumitra şi Drîmbar. multă dragoste la pregătirea corurilor, to­ ristice unor instituţii, ori întreprinderi
cămăşii şî fără să vrea, scăpă o privire doar de aia era dub! Dacă din întâmpla­
Odată cu echipele — scrie corespondentul varăşa Snegar Eugenia la pregătirea dan­ Iul riguros, in vederea conoursufluî re­ din oraşul Deva, dezgolind în faţa pu­
piezişă lud Ghiţă, care-i răspunse prin- re cineva ar fi pus intr-o zl celor pome­
— au Intrat în curtea căminului cultural surilor, iar tovarăşul Călinesou Vaier la tr-un zîmbeţ cald. îşi mai Incordă odată publican. Voia neapărat să iasă bine şi blicului spectator birocraţii, leneşii, chiu­ niţi mal sus întrebarea: .cam de cîtă vre­
şi cetăţeni din sat, tineri şl vîrstnici, în­ piesa de teatru. acolo ; această puternică voinţă a lui nu langii, înfumuraţii şi alţi mulţi de teapa
muşchii corpului de parcă ar fi vrut să me n-au dat pe la acest club pentru a se
cât în scurt timp ea a devenit neîncă- De asemeni, tovarăşa Moniţă Cornelia răstoarne un munte, apoi, aruncă piatra i-a putut-o înfrânge nimeni. acestora. In special, a plăcut publicului interesa de soarta Iul, fără îndoială că
pătoare. din Luncoiul de Sus — deşi singură în­ Respiraţia celor dim jur se întrerupă 3 Iulie 1953... prezentarea „telefoanele”, schecdul „com­ n-ar fi putut răspunde decît că, de mult,
#
In desfăşurarea programului s-au putut văţătoare în sat a reuşit ca alături de pentru cîtevi secunde, apoi răsuflată u- Clujul răsuna de cântece tinereşti. Co­ bustibilul”, ori jocul de scenă cu „direc­ de foarte mult.
vedea jocuri româneşti ca: „Haţegana", tineret, să pregătească un frumos program şuraţi... piatra nu ajunse la pîrîu. loane lungi de sportivi împodobeau stră­ torul înfumurat”. De asemenea au produs Atitudini necorespunzătoare în această
zile Largă ale oraşului ou pasul lor vioi,
„Invîrtlta”, „Sîrba”, „jocul de bilă", solişti artistic cu oare s-a prezentat la concurs Şi aşa unul după altul, pînă la Ghiţă, de defilare. Dogoarea iuned Iul cuptor, se efeot scenetele oare vorbeau despre rit­ privinţă au dovedit şl un şir întreg de
vooali şi Instrumentişti. toţi îşi încercară puterile fără însă ct mul muncii şl al vieţii noi cum a fost
★ abătea cu toată puterea pe feţele îmbu­ „pune un bob să iasă zece”, „zori de zi” comitete sindicale din diferite întreprin­
Premiul I la etapa comunală desfăşu­ vreo piatră să ajungă pînă la pîrîu. jorate ale sportivilor, i-air cîntecele lor răz­ deri şi instituţii ce n-au dus o muncă sa­
rată în comuna Hăprîa l-au obţinut cele In raionul Orăştle — ne scrie tovarăşul .. Aruncă şl ultimul, adică Ghiţă. Pia­ beau pînă departe. ori altele. tisfăcătoare pentru lă muri rea salariaţilor
Lăzărescu Ioan — concursul artistic, fază
două echipe de joc ale căminului de cen­ tra lui fu arunoată* aşa de sus, că a- In ceea ce priveşte arta Interpretării, şi îndrumarea lor spre club. Aici poate
comunală, s-a desfăşurat pînă în prezent ...Marele stadion „Gh. Gheorghiu-Dej” ea a fost realizată cu mult succes de către
tru oare au excelat atît prin executarea proape. nu se mai văzu în văzduh... şi fl amintită în primul rând Banca de Stat,
în comunele Romos, Şibot, Vinerea, Măr- din Cluj, era plin peste măsură de oameni.
jocurilor, cît şi prin costumaţia aleasă. apoi, căzu, trecînd cu mult pîrîul pe care o seamă de amatori Aşa, de pildă, s-au printre salariaţii căreia flutură un spirit
tineştl, Băcălnţi, Blandiana, Homorod, De la cel mai mic, pînă la cel mai vîrst- remarcat Radultan Lucian, Lăzărescu Va­
Ambele echipe au fost propuse pentru adversarii nici nu-1 ajunseseră. mic, au venit să vadă concursul republi­ nesănătos de castă, de separatism. Nu stau
a lua parte la concursul artistic, fază de Dinoul-Mare şi Cioara. Un bătrinel opri/t să vadă joaca copi­ sule, Aronovlci Titl, Hoinlc Mirce-a, Bcrrdan mai bino nici comitetele sindicale de la
raion. In comuna Romos, Cioara, Blandiana, ilor, a dat din cap cu admiraţie lăudîn- can de atletism între juniori. şl Radulian Olga ce au avut tot timpul o tribunal, I A.R.T., ori Sfatul popular re­
Băcăimţi şi Mărtlneşti — arată cores­ du-1 : — „Voinic băiat I Asta are să sfir- Pe un stadion aşa de mare şi frumos, Interpretare reală, corespunzătoare per­
Din cele două echipe s-au remarcat în nu mal concurase tânărul Popescu Gheor­ gional Acesta din urmă fără îndoială că
pondentul — datorită sprijinului acordat sonagiilor pe oare trebuia să le reprezinte
mod deosebit jucătorii de bîtă: Grulan me piatră în pumni, ca uriaşul din po­ ghe mei odată. Cînd văzu mai întâi atîta la o asemenea învinuire, va sări în sus
de comitetele executive ale sfaturilor Spectacolul s-a bucurat de o regizare
Roman, Pilută Iancu şi Medrea Ioan. veste...” Clştigă/torul îşi înălţă pieptil, şi ne va replica indignat „păi noi avem
populare în mobilizarea echipelor artis­ mîndru de victoria sa lume în jur şi atîta frumuseţe, nu putu rileasă şi de un acompaniament muzical
Pentru faza raională au mai fost pro­ să nu-şi aducă aminte prima lui arenă unul tovarăşe, avem pe Vaş Aurioa”,
tice, concursul s-a desfăşurat la un nivel ★ viol. E neîndoelnici că în ceea ce priveşte
puse o echipă mixtă de joc din satul 9portivă „Dealul Ştefăneştilor”, unde fă­ Pentru ca nu cumva să se întîmiple acest
înalt şi cu mare participare de specta­ sucbesul de regie, putea fi şi mai complet
Drîmbar, o orchestră formată din ţifere, In anul şcolar 1950-1951 puteai să vezi cuse primele încercări şl cucerise primele lucru, vrem să lămurim' lucrurile încă de
tori. pe la mijlociul catalogului anului I. A, le dacă tovarăşul Hîncu Vladimir, responsa­
dansatorul solist Popescu Vasile, recitatoa- victorii printre copiii din satul lui. pe acum şl să spunem că, un singur om,
Nu a ce laş lucru s-a petrecut la Dineul la şcoala pedagogică din Deva, un nune bil cu această muncă, ar fi ţinut cu mai
rea Moldovan Ana şi solista vocală Gli- raportat la un număr atit de mare de sa­
Mare, unde din cauză că preşedintele sfa­ destul de răspândit în ţara noastră — P>- Cu toate că era sigur că va deşi bine, mulltă grijă seama de sugestiile colecti­ lariaţi cîţi are sfatul, e mal mult decit
gor Ana din satul Straja, iar din satul totuşi cînd- se auzi chemat, emoţia îi cu­
tului popular comunal, subapreriînd ac­ pesou Gheorghe. Citind v acest nume, *1 vului. foarte puţm şi npoî se ştie prea bine că
Dumitra va participa o echipă mixtă de
tivitatea artistică n-a „binevoit” să ia nru-ţi spunea nimic altceva, decit numde prinse fiinţa. Nu se lăsă însă învins de In general, spectacolul de estradă „In nici acesta unul nu merge la dub pen­
joc şi solista vocală Dobrescu Alexan­ ea ; îşi adună puterile, îşi con centră a-
parte de la început la deschiderea con­ unui oarecare elev ca şi toţi ceilalţi. Daiă pas ou noi” prezentat de către colectivul tru că ar fi fost lămurit în această pri­
drina.
cursului. te uitai însă pe rubrica de notare a ră- tenţia şi dete frîu liber puterilor sale... artistic al olubi^ui muncitoresc „23 Au­ vinţă de către responsabilul cultural al a-
★ Zeci de mii de ochi priveau cu atenţie
In comuna Homorod — arată corespon­ punsurilor, vedeai că al de-a face cu in gust” din Deva, a obţinut un succes fru­ cestul comitet de instituţie, ci pentru că
La centrul de comună Rlbiţa, din ra­ traeotoria pe care o luă suliţa. După cîteva
dentul — preşedintele şi secretarul sfatu­ elev fruntaş la învăţătură, cu note m- mos, fiind primit cu multă căldură de ea are dragoste faţă de munca culturală,
ionul Brad, — scrie corespondentul Oprea secunde ea ajunse la o distanţă de 56,30
lui popular comunal, n-au acordat nici mal de „bine” şl „foarte bine”, la fiecere către puhlicul spectator. pentru că a fost minată aici de propriul
Ioan — la faza comunală a concursului materie. Iar dacă curiozitatea înfăţişării m Ca un potop de grindină izbucniră a- său îndemn.
un sprijin desfăşurării concursului, spu- PRIVIND IN URMĂ
au luat parte echipe de joc, fluieraşi, so­ lui te-ar fi împins să-l cunoşti, puteai ă plauzede şi urările martorilor acestei fru­
nind că aceasta e o sarcină a învăţă­
lişti instrumentişti, solişti vocali şi din arunol privirea în ultima bancă de p moase victorii. Dacă*s-a reuşit a se ajunge aici, dacă PLAN DE VIITOR
frunză, orchestre populare, etc., din sa­ torilor, ei să se distreze (ţinem să men­ rinduil din mijloc Acolo vedeai un ele- Ce zi frumoasă a mal fost atunci pen­ s-a putut obţine acum acest început pro­ Se ştie că o mare bătălie î$ patria noa­
tele Crişan, Ribicioara de Sus, Mestea­ ţionăm că în ace9t caz preşedintele şi robust, cu înfăţişarea blândă şi cu privH tru elevul Popescu. Poate a fost cea mai miţător, apoi trebuio arătat că In prealabil stră se desfăşoară şi pe tărîm cultural.
%
căn şi Ribiţa. rea îndrăzneaţă. At/uncd îţi şopteai- în frumoasa ~li<pă din viaţa lui Cînd e mai s-a depus muncă, muncă stăruitoare şi
secretarul nu-şi cunosc sarcinile şi nu cu­ Oamenii muncii de la noi se bucură azi
In cadrul concursului de la Ribiţa, s-au gînd : „Acest elev va deveni folositor pa­ fericit cineva, decît atunci cînd vede că continuă Aproape seară de seară, pînă de cele mai vaste posibilităţi pentru a-şl
nosc nici scopul şi importanţa concursu­
clasat cu media cea mal mare: munci­ triei”. munca lui a fost încununată de succese noaptea tîrzlu, membrii colectivului ar­ desfăşura nestingherlţi talentele, pentru a
lui).
torul Negru Ioan şl ţăranul muncitor Ohă- Intr-adevăr, dacă la sfîrşitul anului şi pe deplin apreciată ? tistic al ac'oslui club au făcut repetiţie după da teren deschis posibilităţilor lor de crea­
dău, din satul Mesteacăn, primul din fluier Căminul cultural „Vasile Roaită” din şcolar ai fl privit lista premiaţlilour din Mulţi dintre cei care au ocupat un loc repetiţie, fără să ţină seama de făptui că ţie. Arta e un puternic mijloc propagan­
iar al doilea cu taragotul. De asemeni, s-a satul Dealul Mare comuna Vâlişoara, ra­ anul I, vei li văzut că nu te-ai înşelat. printre spectatori sau concurenţi, n^au să de cele mai multe ori repetiţiile se des- distic şi pentru aceea sîntem datori să ne
clasat cu medie bună David Sabin din ionul Ill£ — ne sorie un alt corespon­ * uite ziua aceia şi‘ poate mulţi n-au să f ăşurau 5r> săili neîncălzite, fără să la a- servim de ea cit se poate de intens.
Crişan, ca solist vocal. In dumineca aceia, pe terenul de sport uiite nici pe tînărul acela vînjos, plin de minte la oboseală sau alte chestiuni ase­ E necesar dar, ca şi în oraşul Deva,
dent, s-a angajat şl s-a pregătit din timp
Pentru buna reuşită a concursului des­ se întreceau mai multe echipe in cadrul viaţă, oare a fost declarat, între Juniori, mănătoare, însufleţiţi doar de singurul munca culturaJă sâ fie desfăşurată în­
pentru a lua parte la cel de al treilea
făşurat la Rlbiţa, un sprijin preţios a concursurilor intenşcolare din ami-l 1951. ca cel mal bun aruncător de suliţă din gînd al reuşitei spectacolului lor. tr-un ritm mai viu Pentru ca acest lucru
concurs artistic.
adus deputata Dan Marioara din comuna Toată lumea aplauda furtunos fiecare ţară şi ca unul dintre cel mal buni la în­ E demn de amintit aici dragostea deo­ să se poată înfăptui, trebuie în primul
Ribiţa. Mare a fost surpriza — scrie corespon­ înceroare. Ghiţă, privea încruntat pe fie* văţătură. sebită manifestată în această privinţă de rînd ca toţi cai care au fost amintiţi aiol
Scena construită în aer liber — scrie dentul — cînd în ziua de 28 martie, e- oare sportiv în parte. „Cu chestia asta aşa. Cred că nu există o fericire mal mare, către tovarăşul Lăzărescu Vasile şi soţii să-şi analizeze atitudinea de pînă acum şl
corespondentul — a fost înconjurată de echipele artistice din Dealul Mare, pre- de mică şi uşoară aruncă ei numai atît? ca atunci când vezi că atîtei mii de ochi Vaş, unii dintre cel mai vechi aotivişti să pornească la drum cu alt fel de paşi
Eu, dacă mt-ar da-o, aş trlmite-o din­ te privesc cu atîta admiraţie, cu atîta voluntari ad acestui club. De asemenea Trebuie neapărat ca toţi aceştia să acor­
circa 600 spectatori, oare au venit să vadă zentindu-se la centrul de concurs din Vă-
colo de teren”. Tare mult ar ti dorit dragoste şi încredere. e de remarcat activitatea intensă a tova­ de mal multă atenţie clubului, mai mult
strădanii^ artiştilor amatori. ljşoara, au găsit aci, la căminul cultural
şi Ghiţă să arunce măcar odată cu suliţa Antrenamentul lui făcut zi de zl, dove­ răşilor : Bratoveanu Gh., Radulian,' Or- sprijin, să-l cerceteze mal des, să se in­
* totul „pregătit”. ori cu grenada. deşte voinţa de a aduc.? şi in anul acesta mindeanu şi alţii. tereseze mai îndeaproape de nevoile sale
La faza comunală, desfăşurată la Lun- Dintre cele patru cămine culturale din La sfârşitul concursului Ghiţă primi su­ nîndrie patriei, cu recorduri şi mai fru- Au fost mulţi acel care au înţeles mun­ Numai făcînd aşa, îşi vor aduce partea
coiul de Jos — ne scrie corespondentul raza comunei Vălişoara, echipele artis­ liţa de la un concurent. Cu „inima la noase. ca lor, care au iubit zelul depus de a- de contribuţie în ceea ce priveşte îmbu­
voluntar Cobrescu Ion — au participat tice din Dealul Mare s-au olasat pe pri­ loc”, înşfăcă plan de bucurie suliţa de R. LAL ceştia şl le-au acordat un sprijin efectiv. nătăţirea muncii culturale în oraşul Deva,
echipele artistice din looalitate şi din mul loc (n-au mal fost alţi concurenţi). Printre aceştia pot fi amintiţi tovarăşul V. AFLOAREI
Privesc cu indifennţa repartizarea
EDITURA DE STAT
Reglementarea călătoriilor pe unele trenuri accelerate loturilor individuale PENTRU LITERATURA ŞI ARTA
In scopul îmbunătăţirii condiţiilor de Călătorii! vor ocupa numai locurile pre­ Prin grija comitetului executiv al sfa­ crea administrativă socotesc preocuparea C Ă R Ţ I N O I
călătorie pe C.F.R, Ministerul Cililor Fe­ văzute pe tichete. Nu se admite şi nu se tului popular al oraşului Hunedoara, an­ f^ă de cererile muncitorilor în ceea ce
rate a dispus aplicarea unui nou regim eliberează tichete pentru călători in pi­ gajaţilor instituţiilor şi întreprinderilor din pveşte repartizarea loturilor individuale
de călătorie, după cum urmează; cioare. oraş, li s-au repartizat încă de mult timp, d« pămînt, drept o treabă măruntă, care
Accesul călătorilor în trenurile accele­ La rest/ud de trenuri accelerate : 103— peste 40 ha. pământ arabil pentru a-1 pate fa neglijată. Aci, parcelarea loturilor
rate 101—102, Bucureşti—Timişoara, 201 104, 203—204, 205—206, 305—306, 307— cultiva cu legume şl zarzavaturi. se face cu încetineală de melc şi luîn-
—202 Bucureşti—Curtici 301—302, 401— 308, 311—312, 405—406, nu se emit deocam­ Multe comitete sindicale şi conduceri dLne după aceasta, s-ar părea că repar­
402 Bucureşti—Oradea, 503—504 Bucureşti° dată tichete, insă vinzarea biletelor şi a administrative ale Instituţiilor şi între­ area loar se va face, abia în primă-
—Iţcani, 601—602 Bucureşti—Iaşi, va fi prinderilor, au considerat oa o sarcină de vaj anului viitor. Trebuie oa atît comi-
suplimentelor se limitează numai pentru
permis numai în limita locurilor dispo­ seamă traducerea în fapt- a sarcinilor ce tell sindical cît şi conducerea edminls-
anumite staţii de destinaţie prevăzute în
nibile din vagoane, pe bază de tichete le revin în legătură cu aceasta. trăvă a combinatului să termine cu a-
tabloul anexă ce se află afişate la oasele
pentru rezervarea locurilor, in suma de Nu tot astfel se petrec lucrurile la com­ ceăă nepăsare şi încetineală de care dă
lei 4,12 la clasa I, 3,09 la clasa Il-a şl de bilete din staţii şl B.O V., de unde se binatul siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej”, do\dă atunci cînd e vorba de cererile,
2,06, ia clasa IlI-a. pot obţine şi informaţii amănunţite. unde comitetul de întreprindere şi condu- în&ptăţite ale oamenilor muncii.
zire; 4,5 liitri apă după 8—10 ore de la de ,cm. în terenurile mai grele şi la 4
Să aplicăm metode înaintate la prima umezire; 4,5 li/tri de apă după 8- cm n terenurile uşoare.
10 ore de la a doua umezire; 4,5 litri Cititatea de sămînţă la hectar trebuie
însămînţarea sfeclei de zahăr apă după 8—10 ore de la a treia ume­ să e de 25-30 kg., asigurîndu-se astfel
zire. In total se dau 18 litri apă la 20 o dtsitate mai mare de 10-12 plante la
Sfeala de zahăr este urna din principa­ O altă lucrare care se face înainte de kg. sămînţă. m. i
lele culturi tehnice cu o mare însemnă­ semănat este pregătirea seminţei. Una După • fiecare umeaire, sămînţă se lasă Seănatul sfeclei de zahăr trebuie să COLECŢIA „CLASICII ROMlNI” CĂRŢI IN LIMBA MAGHIARĂ '
tate pentru economia naţională, deoare­ din metodele înaintate oare se aplică se­
în strat de 30—40 Cm. grosime. Umezl- se f£ in aceeaşi zi cu pregătirea tere­ Ion Creangă : Opere 319 pag — 6,88 lei * * ❖ elătkozott szamdr (Măgarul
ce asigură materia primă pentru fabri­ minţelor de sfeclă de zahăr pentru a se rea se face cu ajutorul unei stropitoare, nului! in cel mai scurt timp posibil. Dacă blestemai) 178 pag. 5,70 lei.
carea zahărului, aliment neapărat trebui­ asigura un spor cît mal mare de recoltă COLECŢIA „STUDII LITERARE”
lopătîndu-se mereu pentru ca apa să se se imzie cu semănatul, producţia de sfe­ Asztalos Istvân : Văd es panasz, (Jalbă şi
tor pentru oamenii muncii. este larovizarea seminţelor. Prin larovi- amestece cu sămînţă şi să fie suptă de clă şcantttatea de zahăr scade simţitor.
Pentru stimularea producătorilor care zare se grăbeşte incolţlrea seminţelor aceasta. După ce s-a dat întreaga cantita­ Rezul deci că in sporirea producţiei la ❖ ♦> ❖ Din literatura noastră nouă 252 acuzare), nuvele — 266 pag. — 6,90 lei.
cultivă sfecla de zahăr, statul le acordă înainte de a fl semănate. Seminţele ia- te de apă, sămînţă se strânge in grămadă sfecla e zahăr, o mare însemnătate o are pag. — 4,25 lei. BIBLIOGRAFIE
însemnate avantaje menite să încurajeze rovizate răsar mal repede, mal uniform, de cca. 80 cm şi se lasă aşa pînă ce tem­ însămţarea în epoca optimă. * * <• Poezia nouă în R.P.R. (ed. II) an­
şl să cointereseze pe producător pentru iar lanul de s£eolă nu prezintă goluri. peratura din interiorul grămezii se ridică In cturile de sfeclă de zahăr nu tre­ tologie. 31C pag. 25 lei. * ♦ * Basme — 292 pag. — 3,45 lei.
o lucra mal bine pămîntul şl a obţine Astfel, plantele se dezvoltă mal bine şi pînă la 15° Cînd au apărut la un număr buie s se semene şi alte plante cu po­ * * * Primii noştri poeţi — 280 pag. —
recolte sporite la hectar. se pot obţine sporuri de producţie de de 3—5 la sută din săminţe rădăcloarele, rumb, oarea soarelui, mături, pepeni, * 2,80 lol.
Una dintre lucrările menite să asigure 2000—9000 kg la hectar, totodată crescind grămada se desface în dimensiunile pe etc. A&t sistem este păgubitor pentru M. Bavidoglu : Teatru 420 pag — 7,55 lei Anton Pann : Pagini alese voi I — 328
o producţie ridicată la hectar este însă- şl procentul de zahăr cu 2,5 la sută faţă care sămînţă a avut-o după fiecare ume­ cultivat deoarece plantele semănate Iau Horvâth Istvân : Brazdă peste haturi, ro­
mlnţarea sfeclei Care trebuie făcută res- de sâmînţa ne laro vizată. zire şi se lopătează pentru ca sămînţă să mari cLităţi din substanţele hrănitoare man, ed. II. 304 pag. — 7,14 lei. pag. — 3,95 lei.
pectîndu-se întocmai regulile agrotehnice larovizarea seminţei se face prin uda­ se svînte, temperatura scăzînd la 6—8 . din pămt necesare sfeclei de zahăr, ne- Anton Fann : Pagini alese voi. II - 240
n
înainte de semănatul sfeclei se execută rea in mai multe rînduri cu o anumită După aceasta, timp de 8 zile, sămînţă se lăsînd-Qă se dezvolte normal şl să dea Ion Călugăru: Copilăria unui netrebnic, pag. 2,75 lei.
lucrările de pregătire a terenului care cantitate de apă, după care sămânţa se lopătează 2—3 ore în timpul zilei şl nop­ producţmari şl cu un procent mare de roman — 336 pag. — 5,05 lei. C. Miile : Versuri şi proză — 286 pag.
constă in grâpatul arăturii adinei de toam­ face grămadă pentru ca să se încălzească ţii pentru ca să nu germineze sau să mu- zahăr. Szeberenj^i Lehel : Se urnesc munţii, ro­ — 2,85 lei.
nă în primele zile de desprimăvărare, în­ pînă, la 15° şi să înceapă încolţitul la un cegăiască. După 10—12 zile şi anume cînd Produtorii de sfeclă de zahăr trebuie man — 408 pag. — 7,68 lei.
dată ce se poate ieşi la cîmp. In cazul cînd număr de 3—.5 la sută seminţe Cantita­ sămînţă este încolţită în proporţie de 10— să asîgu aplicarea metodelor înaintate Ad. Sahia : Nuvele — 152 pag. — 1,52 led.
nu s-a făcut arătura de toamnă, atunci tea de seminţe pe care vrem s-o iarovi- 15 la sută, se poate semăna Semănatul incepîndru pregătirea terenului, iarovî- : Leşlaw Barlelslci : Oameni de dincolo de Jean Bart : Datorii uitate, nuvele — 254
se ară la 18—20 cm cît mai timpuriu, şi rîu, roman — 280 pag. — 4,05 lei. pag. 3,15 led.
eăm se pune direct pe podeaua unei ma­ trebuie să se facă cu maşina, avindu-se zarea şi |9ăminţarea. continuînd apoi cu
se grăpează pămîntul, lăsîndu-se timp să Pnnait Corna : Poezii — 192 pag. — 1,75
gazii răcoroase sau în pivniţă, socotindu- mare grijă, ca săminţa să curgă uniform lucrărlleB întreţinere a culturilor şi re­ •> - 4» China eliberată, nuvele — 372 pag
;e aşeze pînă in ziua semănatului. Semă­ loi.
natul făcut în arătură de primăvară dă se cîte 20 kg sămînţă la m p de podea din maşina de semănat. coltat peru a asigura o produci ie cît — 6,80 lei . N. G Cemişsvski : Pagini alese - 248
întotdeauna insă producţii mai mici la Cantitatea de apă ce se dă la 20 kg. să- Semănatul cu maşina se face la 40-50 mai marde sfeclă de zahăr la hectar. v •> •** Povestiri despre Germania nouă
pag. — 3,17 lei
hectar. mînţă este 4,5 litri de apă la prima urne- om distanţă intre rînduri la o adincime Ing. ALEX. STROE 295 pag — 5,38 lei.