Page 8 - 1954-04
P. 8
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 27
N o t a G u v e r n u l u i S o v i e t i c Comunicat cu privire te sesiunea Biroului
adresata Gu verii elor Franţei, Marii Britanii şi S. U. A. Consiliului Mondial a! Păcii
MOSCOVA (A^pztzy — TASS trans rea păcii generale şi pentru ncadrruterea mau cu toate consecinţele decurgind de agresiunii hitlorista şi răspunderea pe VIENA (Agerpres - TASS trans 1 Rezoluţia Biroului Consiliului Mon
mite nota adresată de Guvernul Sovietic unui nou război mondial aici, şi care sint periculoase penlru cauza pare o paartâ SUA,, alături de Uniunea mite : dial al Păcii
Guvernelor Francei. Marii Britanii şi Călăuzit de acest® considerente, 1? con pini in Europa şi mai ales pentru secu Sovietică. Franţa şi Anglia pentru regle Inlrz 28 ş* 30 martie a avut loc 1a Viena 2 Apelul adresat popoarelor dm Eu
SUA. ferinţa de la Bzrlm a miniştrilor aface ritatea statelor vecine cu Germania oc mentarea postbelică în Europa, şi pnind o eeeiune a Biroului Consiliului Mondial ropa
La 31 martie. Ministrul Afacerilor Ex rilor externe ai Franţei, Angliei, S U A cidentală de asemenea seama de punctul de ve al Păcii Biroul a adoptat următoarele do 3. Declaraţia Biroului Consiliului Mon
terne al U R.SS, V M Molo'.ov, a pri şi U R S-S-, Guvernul Sovietic a prezen După cum se ştie, planurile de creare dere exprimi! de Guvernul S U.A. la con cumente : dial al Păcd cu pTlvlTe ta armele atomice.
mit pe Ambasadorul Franţei, dl L. Joxc ; tat epre examinare o propunere „Cu pri a „comunităţii defensive europene' pre ferinţa de la Berlin, Guvernul Sovetic. în
pe Ambasadorul Mani Bntamj în vire la asigurarea securităţii în Europa" văd constituirea unei grupări militare ceei ce 0 priveşte, nu vede nici o pie Rezoluţia Biroului Consiliului Mondial al Păcii
URSS, dl V/ Ha/tsr, si pe Ambasado şi în legătură cu aceasta a prezentat pro restrinse a şase state europene sub stea dică tn calea rezolvăm pozitive a proble
rul SUA in UR.SS dl Ch Bohtan şi iectul bazelor unui „Tratat genuni eu gul căreia ;e organizează ,i«a-numita „ar mei participări* SUA la „Tratatul ge- VIENA (Agerpres). — TASS Remilitarizarea Japoniei, crearea în ul
le-a remis note cu conţinut similar adre ropean cu privire la securitatea colectivă mata europeană", alcătuită din forţele ar noral european cu privire La securitatea La sesiunea Biroului Consiliului Mon tima vreme de baze americane In Spania,
sate de Guvernul Sovietic Guvernelor in Europa" mat® ale Franţei Italiei Eelgiei Olan colectivi in Europa" A?a dar. accartă dial al Păcii a fort adoptată următoarea proiectele de acorduri militare cu Pakista
Franţei. Marii Bntanii si SUA Proiectul d® Tratat prevede crezrea u- dei, Luxemburgului, precum şi ale Ger dificultate in calea realizării unui acord rezoluţie ; nul. Îndreptate Împotriva suveranităţii na
Mai Jos se publică textul note: Guver nui tisiem general european dc securi maniei occidentale in problema creării unui sistem de secu După mulţi ani de război rece opinia ţionale a acestei ţâri $1 a securităţii indiei,
nului Sovietic adresată Guvernului Fran tate pe baza eforturilor colective al® tu In această „armată europeană" rolul ritate colcoîivâ in Europa, care a fost publică a impus începerea tratativelor în reprezintă o încercare de a pune popoa
semnalată piră in prezent, ar trebui să
ţei turor statelor Europei Pot fi părţi în a- principal est® rezervat forţelor armate tre guvem® Ea doreşte ca aceste tratative rele in faţa unor fapte împlinite
„Cuvemul Sovietic consideră necesar ceşt Tratat toate statele europene indi vest-germane în frunte cu generali hi- dispară Opui ia publica nu va permite ca prin
sâ atragă atenţia Guvernului Franţei asu ferent de orîrjduirea lor socială, inolusiv tlenşti şi aceasta în o uda obligaţiilor asu Tn cadrul conferinţei de la Barlin. la să fie încununate cu succes şi ea poate
pra următoarelor : Cermania, cu menţiunea ci pînu la uni mate d® Franţa. Anglia şi Stalele Unite, discutarea propunerii sovietice privitoare obţine aceiasla. astfel dc acţiuni să se pună in prim rid ie
Uniunea Sovietică a dus ccmecvent $i ficarea Germaniei, ar putea fi pârli în împreună cu Uniunea Sovietică, în ceea la Tratatul gsneral european a fost atinsă Conferinţa de Ia Berlin a miniştrilor rezultatele tratativelor cerute de ea Ea
continuă să duci o politică de pace sJ de Tratat Republica Democrată Cermanâ şi ce priveşte ncadmiterea reînvierii milita de asemenea problema locului şi rolului afacerilor externe ai celor patru puteri a poate impune respingerea „cnmuiutâţii de
Republica Federală Germană. rismului german ; în prezent se şi urzesc .organizatei tratatului nord-atlantlc” ţn
îmbunătăţire a relaţiilor dintre state legături cu eroarea unul sistem de secu constituit un succes ol voinţei de pace a fensive europene” in Franţa şi Italia şl
Acest fapt şi-a găsit expresia in propune In carul unei agresiuni- armate împo planuri de creare a citorva zeci de divizii ritate colectivă tn Europa Cu acest pri popoarelor Ea a arătat câ tratativele sint astfel sâ impună reluarea tratafivelcr de
rile formulate de Guvernul Sovjelic in triva vreuneia dintre părţi, Tratatul pre vest-germane lej, reprezentantul Franţei, precum şi re la Beirkn pinâ la reglementarea paşnică
Or»»nieaţia Naţiunilor Unite cu privire la vede ajutorarea statului care a devenit Este bine cunoscut de asemenea faptul prezentanţii Angliei şi SUA au afirmat posibile A fost din nou pusă în discuţie
reducerea generală a înarmărilor state victime agresiunii, prin toate mijloacele că. în legături cu planurile de organi că tratatul nerd-atlantic arc un caracter problema reducerii armamentelor S-a a problemei germane Ea poate cere şi
lor, precum cu privire la interzicerea aflate la dispoziţie, inclusiv folosirea for zare a „armatei ecrcpcna". cercurile gu defensiv şi nu este îndreptat împotriva ajuns la un acord cu privire la convoca poate obţ.n® Interzicerea armei atomice
ermei atomice ţi a celorlalte arme de ex ţei armate in scopul restabilirii şl menţi vernante din Germania cccidentall fşi nici unul stat sau grup dc state Si după rea la Geneva a unei conferinţe pentru Ea poate cere şi poate obţine respectarea
terminare -tn masă. nem păcii şi securităţii internaţionale în propun făţiş lă desfăşoare într-un ritm ac conferinţa de 13 Berlin, reprezentanţii ofi problemele Extremului Orient cu partici independenţei naţionale restabilirea
Rezolvarea sarcinii reducerii generale Europa Astfel, proiectul bazolor Tratatu celerat remilitanzarea Germaniei occiden ciali ai Franţei, precum şt reprezentanţii parea celor circi mari putr/i şi a altor schimbului economic şi cultural intre toa
a înarmărilor, precum si * interzicerii ar lui general european urmăreşte să creeze tale şi să ia măsuri pentru crearea unc-r SU A. şi Angliei, fac declaraţii asemănă State interesate te ţările necesar penlru prosperare.i ge
mei atomice sl a celorlalte tipuri dimlre un sictom eficace de securitate colectivă forţe armate regulate, cuprmzînd toate toare atunci eînd se referă la propunerea
eeOe mai primejdioase de arme d® exter In Europa in conformitate cu principiile genurile de arme şi r.u mai consideră no- sovietică in problema creării unul yistem Astdel s-zu creai condiţii pentru găsi nerală Ea pacte exercita o Influenţi ho-
minare în masă or constitui o un agă u- Chartei Organizaţiei Noţiunilor Unite. cesarQă-şi ascundă scopurile agresive general eurepean de securitate colectivă rea din nou a unor hotirîn acceptabile cu târitoare asupra desfăşurării conferinţei
şurare a poverii grele pe care o suportă Crearea unui sistem general european faţă d® statele vecine. De aceea, popoa Poz'ţia Guvernului Sovietic faţă de tra privire ta problemele litigioase care dez de la Geneva
fn prezent popcaiele, ca urmare a cursei de securitate colectivă, ar pune ospăţ for rele Iubitoare de pace din Europa şi. în latul nord-atlzntic oste bine cunoscută bină luniea Cele cinei mari puteri care so vor in-
continue a înarmărilor, şi o înlăturare a mării unor grupări militare de state opuse spocial. vecinii Garman-iei occidentale nu Guvernul URSS/ n-a impdrtăţit şi nu De acum înainte opinia publică vodt- t'.um pentru pnma oară, împreună cu alte
primejdiei folosirii In scopuri destruetlve una alteia în Europa Formarea unor a- pot să nu încarce un sentiment legitim poate împărtăşi nici in prezent punctul de
a unor descoperiri ştiinţilice aiit de mari remenea grupări duce inevitabil la agra de nelinişte pentru securitatea Inr în le vedere că sus amintitul tratat ar ave.i ur* clar că politica d® remilitarizarc in pri state interesate, pot sâ ajungă 1a o înţele
ca descoperirea procedeelor de folosire a varea relaţiilor dintre state, la accentua gături cu primejdia pe care o crerintB caracter defensiv. Aeezst», pentru că Gu mul rînd a Germaniei occidentale in ca gere cu privire la securitatea generală in
energiei atomice Rezolvarea acestei sar rea vrajbei şi a neîncrederii între ele, militarismul german in curs do reînviere vernul Sovietic porneşte de la faptul că drul .comunităţii defensive europîne” Extremul Orient Această securitate poate
cini ar avea o Importanţă dintre cele mat fără a mai vorbi de faptul că ca este în şi atragerea Germaniei occidentale în tratatul nord-allantie creează o grupare constituie o piedică şi o primejdie serioa fi asigurată ca urmare a normalizării rela
mori pentru intănrea păcii $i a securi soţită de cursa înarmărilor, cu toate con „eomuniUlca defensivi europeanl". de state închisă, nesocoteşte sarcina pre- să împotriva păcii. Alternativa este clari ţiilor dintre toate ţările din Asu a căror
tăţii popoarelor. secinţele caro decurg de aici pentru po A păşi pe calea reînvierii militarismu îr.timpinăm unei noi agresiuni german»
poare. Trebuie să r.c ţină de asemenea lui german şi a creării de grupări mili ori se va conxtitui „comunitatea defensivă independenţă va ti recunoscută, tar secu
După cum se ştie. pină > n prezent nu şi. dat fund că dintre marile puteri care
seama de faptul că formarea unei gru tare în Euroţa, înseamnă nu numai a nu europeană" şi Europa va rămîne siindilă ritatea garantată Coreea trebuie să fie
s-o reuşit să se ajungă la acordun in contribui la întărirea păcii dar, dimpo au făcut part® dm coaliţia antihitlerist*
ternaţionale corespunzătoare asupra im pări militare de către unele stale pro trivă, a îndruma lucrurile spre pregătirea numzi U.R.S.S nu participă la acest tra în două părţi îndreptate una împotriva unificată pe cale paşnică şi trebuie sâ şi
portantelor probleme amintite mai sus i’oacă In mod inevitabil măsuri cores unui nou război. tat, triatul nord-atlantic nu poate sâ nu alteia şi datorită acestui fapt va spori hotărască In mod liber soarta după retras
din cauza dificultăţilor intimpinate Dar punzătoare din partea altor state, In fie considerat ca un tratat agresiv îndrep primejdia de război, ori toate statele din gerea trupelor străine O încetare imediată
această împrejurare nu trebuie să facă interesul asigurării securităţii lor. Ca re Or în prezent există mai mult dccît tat împotriva Uniunii Soviotioe. Europa se vor uni fără sâ Iacă încercări a focului în Indochina va permite începe
si scadă importanţa eforturilor depuse zultat se creează o situaţie in care ra oricîrd necesitatea ca toate statele Iubi-* Este absolut evident că „organizaţia
in vederea realizării unor asemenea a- porturile dintre state se bazează nu pe toare de pace, şi in primul rînd martie tratatului nord-atlantic" ar putea, tn con de a instaura dominaţia unuia asupra rea unor tratative intre Franţa şi Repu
ccrduri de către state, şi in primai r înd, dorinţa de a colabora în Interesul menţi puteri să-şi îndrepte eforturile spre pre- diţii corespunzătoare, să-şi piardă carac altuia, în scopul garantării securităţii re blica Democrată Vietnam
de către manie puteri, care au o răspun nerii păcii, ci pe opunerea unor state al întimpinarea unui nou război, spre pre- terul agresiv dacă ar participi la ea toate ciproce şi asigurării picii in întreaga Eu Conferinţa de la Geneva poate şi tre
dere deosebită pentru menţinerea păcii tora, cep# cc duce in mod inevitabil ţa Intimplnarea atragerii popoarelor Euro manie puteri care au făcut parte din coa ropă buie să constituie o etapă Importantă pe
internaţionale In ceea ce priveşte Uniu- agravarea încordării în relaţiile dintme pei, inclusiv a poporului german. într-un liţia antihitlerist! In conformitate cu a- Intr-o . astfel de situaţie explozia bom calea destinderii încordării internaţionale
nsa Sovietică ea va corlinua şi de acum state şi prin aceasta la accentuare primej nou război, cere in condiţiile actuale pre ceasta. călăuzJndu-se după principiile
înainte să insista pentru necesitatea uneu diei unui nou război In această ondine de zintă o primejdie deosebită pentru po imuabide ale politicii sale externe de pace bei cu hidrogen de la Bilrini, ameninţă Şt a dezarmăm.
idei nu putem lă mi ţinem seama da faip- poare Această 9arcmi poate fi rezolvată rile onor ocmeni de stat cu dezlănţuirea In aceste condiţii Biroul Consiliului
reduceri considerabile a armamentelor şi şi tinzînd spre micşorarea încordării In
tul că aiU primul război mondial, cit şi cu succes dacă in lecui unor grupări mi
a forţelor armate ale statelor şl penlru rotaţiile internaţionale. Guvernul Sovietic războiului atomic, intensificarea războiului Mondial al Păcii consideră necesară con
cel de al doilea război mondial au lest litare ale statelor europene, opuse una
realizarea unul acord care să asigure că dcctară că esîe gata să examineze îm dm Vietnam, presiunea exercitata asupra vocarea la sfirşitul lunii mal a unei se
precedate de crearea unor grupări mvlo- alteia, va fi croat in Europa un sistem
nu se va admite folosirea enorgiei ato preună cu guvernele interesate probleme ţârilor din America latină, din Orientul siuni extraordinare a Consiliului Mondial
mice in scopul distrugem şi extermină tare de sbate epuse una alteia, de Îm de securitate bazat pe eforturile comune participării URSS. la tratatul nord-a-
rii în masă a oamenilor Insamritatea părţirea Europei în două tabere osttfe ale tuturor statelor europene Crearea u- tl antic. mijlociu şi apropiat, urmăresc scopul dc al Păcii Această sesiune va avea loc ta
In legătură eu aceasta nu poate fl uitat r.ul asemenea sistam de securitate colec a Intimida popoarele Benlln.
unor asemanea eforturi ale statelor creşte Inţrucît Guvernul Franţei,, precum .şl
naiul deosebit de primejdios aT mUItiTrls- tivă 1n Europa corespunde totodată Inte
din ce în ce mal mult, mai alea în legă Guvernele Angliei şi SU A.. declara c3
mirlui german in aceste grupări militare reselor întăririi păcii generale Tocmai
tură cu faptul că forţa destruetivâ a ar năzuiesc spre Slăbirea încordării interna-
şi in dezQănţuirea primului şi a celui de de aceea ideea securităţii colective in Eu S i t u a ţ i a d i D E g i p t
mei atomice spcueşte neîncetat $1, in a- ţionoJe $1 întărirea păcii, este de aştep
ai doilea război mondial ropa, mai ales după conferinţa de la Ber
fară de aceasta, a apărut arma cu hidro tat ca el® să privească favorabil luarea de CAIRO (Agerprcs) — TASS nistrul Orientării Naţionale, şi Kamal
gen. a cărei putere depăşeşte de multe ori Toate aceste fapte subliniază imporian- lin, a şl găsit un sprijin activ din partea măsuri in vederea asigurăm unei situaţii
puterea armei atomice. Nu încape îndo 1a problemei înlocuirii politicii îndrep unui număr de stat®, precum şi in cer- în care tratatul r-ord-aManlic să capete Potrivit relatărilor presai, in soara zi Ed-Din Hussem, ministrul pantru Pro
ială că folosirea armei atomice şî a ar tate spre menţinerea de grupări militare cunile largi internaţionale un caracter cu adevărat defensiv şi să se lei de 29 martie a avut loc o conferinţă blemele Sociale membri al Consiliului
mei cu hidrogsn initr-un război ar aduce de stat® opusa una alteia printr-o politică La conferinţa de -la Berlin, cu prilejul creeze condiţii care sâ excludă posibili a conducerii sindicatelor dui Egipt, la revoluţionar de conducere, au vizitat la
nenumărate nenorociri popoarelor, ar in- de colaborare efectivă intre toate statele discutării propunerii sovietice privitoare tatea atragerii unei părţi sau alteia a care s-a adoptat o hotărî.-® cu privire la 29 martie Sindicatul mut al muncitorilor
remna exterminarea in masă a populaţiei europene în vederea menţinerii şi întă la încheierea unui tratat general euro Germanici in grupări militare Tn acest
paşnice, djitrugere-a marilor crsşe — cen ririi păcii. O asemenea colaborare în-lre pean, s-au manifestat divergenţe cate n-au caz „organizaţia tratatului nord-atlantic’ - încetarea grevei generale din dimineaţa din transporturi, unde au rostit discursuri
tre ale industriei, culturii şi ştiinţei me- toate statei® europene mari şt mia, indi permis să se ajungă la o hotârîre de co ar iaceta sâ fie o grupare militară dc Zilei de 30 martie, .deoarece Consiliul re în care au declarat câ hotâririle Consi
deme. inclusiv a celor mai vechi centre ferent dc orinduirea lor seelalâ. ar per mun acord Ţînind însă seama de însem stata închisă, ar fi deschisă $1 pentru a- voluţionar d® conducere a răspuns la ce liului revoluţionar d® conducere din 3
ale civilizaţiei, cum sîni marile capitale mite sâ se evit® situaţia ca Europa să nătatea realizării unui acord corespunză dararea altor state europene, ceea ce pa rerile poporului” martie (cu privire la ridicarea stării de
ale statelor lumii Depunînd eforturile fie tîritâ periodic in războaie pustiitoare, tor in această problemă importantă, Gu ralcl cu eroarea unui si*Um eficace d: Intr-un apal adresat muncitorilor, con asediu) şi din 25 martie (cu privire la
corespunttătoare spre a înlesni posibiliita- lucru dovedit de experienţa istorisi sta vernul Sovietic consideră utd să se con securitate cole^livă în Europa, ar avea
tea de a se realiza acorduri asupra im telor europene din ultimii 100 de am. tinue examinarea acestei propuneri. cea mai marc însemnătate psrvtru întări ducătorii sindicatelor salută hotărârile a- restabilirea partidelor, alegerea unei Adu
portantelor probleme 6us menţionate, Gu Tocmai de aceoa. Guvernul Sovietic a In legătură cu discutare i propunerii so rea păcn generale doptaie ta 29 martie de către Consiliul nări Constituante şi dizolvarea Consiliu
vernul Sovietic pc-mefte de astmc-nei de atras In repatale rirduri atenţia Guver vietice privitoare la asigurarea securităţii Guvernul Sovutic consideră câ este po revoluţionar de conducere şi guvern cu lui revoluţionar de conducere) au fost a-
la faptul că există şl alie posibilităţi de nului Franţei, precum şi Guvernelor An colective în Europa s-au emis păreri că sibil ca probi rrr.ete care se pun fn legă privire la păstrarea do către Consibul re- nulate.
întărire a păcii care n-au fost folosite gliei şi SU A asupra primejdiei pe care nu ar fi de dori# ca S atde Unite ale tură eu aceasta să capete o rezolvare sa votuţionar d® conducere a împuterniciri In noaptea de 20 martis s-a reluat cir
încă o implică crearea unor grupări militare Americii să rămîni in afara Tratatului cu tisfăcătoare r°ntru toate statele Intere lor extraordinar® pini îa sfirjitul p®r:oa- culaţia pa căile ferate Din dimineaţa zi
In acaastă ordine de idei trebuie să ae de state Printre altele. Guvernul Sovie privire la securitatea coloctivâ in Euro sate in scopul întăririi păcii şi a securi dei d® trecere şi cu privire ta crearea
sublinieze în primul rînd importanţa pro tic a atras atenţia asupra acestui fa.pt tn pa. Tmiind seama de această împrejurare, tăţii popoarelor”. lei de 30 martie, la Cairo au reintrat în
blemei întăririi securităţii în Europa, în- legătură cu planurile de creare a aşa- lulnd in considerare participarea Statelor Guvernul Sovietic a adresat not? cu unui Consiliu naţional consultativ funcţiune transporturile publice, şi-au re
trucît menţinerea păcii In Eurooa &re c numitei ..comunităţi defensive europene" Unite in perioada celui de al doilea răz conţinut simlar Guvernelor Angliei şi Naaser vicepreşedinte al Consiliului de luat activitatea magazinele, instituţiile şi
Insemnăbate hotSrltoare pentru menţlne- care duc la refacerea militarismului ger- boi mondial In lupta comună împotriva SUA. Miniştri al Egiptului Salah Salem, mi întreprinderile oraşului.
Lg»afcocr:-Mi ^ ..-Miiiiwia—
din Indochina şl cu cauza păcii Măsu rea unor rezultate militare hotâriloare a- poziţia de forţă", dusă de Statele Unite
N o t e ş i c o m e n t a r i i e x t e r n e rile care s° eliboreazâ la Pentogcn peri proxlmativ după un an Această poziţie ale Americii în Asia in genere şi în în
clitează interesele naţionale ale Franţei a Statelor Unite nu poate fi privită de doctrina In mod special S-ir părea câ
către opinia publică decit ca o încercare inJrin^orile sulerilc în Indochina ar fi
deoarece nu continuarea războiului In ln-
de a ingneuna rezolvarea cu succes a pro trebuit, dacă nu sâ cuminţească pe parti
Cum „se pregăteşte" Pentagonul nă câ clica militarizată amencani. caro rile cuuernantj ale SUA urmăresc un doehina ci realizarea unui acord cu pri blemelor care figurează pe ordinea de 21 zanii politicii „de pe poziţia de torţa",
pinâ acum îşi camufla amestecul sub scop bine determinat: continuarea rdzbo- vire la încetarea focului poate să conso
pentru conferinţa de la Geneva masca aşa zisului „ajutor" acordat Fran iulut (n Indochina prin folosirea sotdCţ.Uor lideze poziţiile ei internaţional®, să-l asi a conferinţei ee la Geneva sâ-i oblige măcar să reflecteze asupra si
tuaţiei care s-a creat
ţei, trece în prezent mai făţiş la o par francezi şi asiatici, consolidarea poziţiilor gure stabilitate Internă Uneltirile duşmanilor păcii în
de M ArONIN ticipare directă la război, constituind un economice şi strategice ale S U A în o- In această privinţă nu sînt lipsite de Dar aceasta este logica inerentă a po
N\j a mal rămas decit o lună ptnâ la „corp internaţional" pe lingă acolitul său ecastâ regiune. interes relatările observatorului american Asia liticii egresive a cercurilor reacţionare
deschiderea conferinţei de la Geneva Se Bao Daj, adică trecind peste Franţa In cadrul conferinţei Grupului mixt a! Eemard FaU. care a vizitat recent Indo- din Statele Unite ale Americn Ele n-au
ştiâ că la această conferinţă urmează sâ Pentru ca sâ nu existe nici o îndoială în jefilor de stat major, la care a luat parte chjna în articolul său .O rezolvare în de A KOJW . tras învăţăminte suf.cionte dm războiul
fie examinate două probleme importante : acest sens. „New Yorlc Times" subliniază Duliei, s-a discutat de asemenea chesti Indochiria”. publicat in revista americană Poporul chinez este profund interesat din Coreea Ele n-au tras nici un învâ-
reglementarea paştiteo a problemei co că „corpul Internaţional va ft finanţat di unea posibilităţii „internaţionalizării"- răz ..Natlon” din 6 martie a c, el întreabă: în reglementarea paşnică a problemelor tămlnt din tnfrîngerile din Indnchina
reene şi restabilirea păcii in Indochinx. rect de Statele Unite” boiului dm Indochma prin trecerea acestei Ce pot face francezii înşişi sau partici internaţionale nerezolvate. Acest interes Astăzi lumea se găseşte in faţa faptului
Presa străină relatează insfi noi ş* noi Profilînd de siluat'a economica grea a problem® spre examinare Organizaţiei panţii la conferinţa de le Geneva pentru este oglindit 21'nic in coloanele ziarelor participării tot mai largi a SUA la răz
date In legătură cu faptul că SU A nu-şi Franţei, Pentagonul încearcă sâ tnlâture Naţiunilor Unite. Drept pretext pentru o- a asigura încetarea focului In Tndochino? chineze boiul împotriva popoarelor dm Indochma
concentrează deloc atenţia asupra proble comandamentul francez de la conducerea ceasta trebuie sâ £crvească prelinsa „in „Două alternative, arată FaU pot £j con In ultima vreme, prasa chineză acordă Astfel, in timp ce popoarele din Aria
melor păcii, ci asupra extinderii războiu războiului in Indochma şi sub pretextul vazie comunistă in Laos”. care chipurile siderate co excluse victaria . totală” a o deosebită atenţie problemelor care vor şi din tnlreaga lume preocupate şi mî-
lui în Indochma câ „ta Washington se observă tendinţa a avut loc. (Aşa denumeşte presa ameri francezilor şj evacuarea pnn lupte Re ti examinate la Ceneva de către cola cinci n2ţ® da Interesele securităţii generale, îşi
Comentatorul ziarului „New YorV Ti de a se concentra atenţia asupra uşurăm cană regiunea Palel-Lao) purtarea uciei victorii hotărîtoare ar Im mari puteri — URS.5, Franţa, Anglia. pun rnan speranţe in faptul câ conferinţa
mes”. Reston. de obicei bine informat, pover-i ce apasă pe umerii francezilor, .Astfel. Washingtonul nu părăseşte încă pune eforturi militare pe care Franţa r„u S.U A şi Republica Populară Chme2â, cu de La Geneva va aduce o contribuţie la
a anunţat la 22 marile din Washington că pmn Întărirea armatei vietnameze (adică ideea reeditării în indocllma a . variantei a putut sâ le facă nici măcar la începu participarea altor ţări interesate Ziarele cauza în-tSrini păcii şi va deschide po-
Grupul mixt a) şefilor de stat major din baodaiste) şi prin găsirea cailor şi mi din Coreea", care, după cum sc ştie. nu tul războiului $1, desigur, nu le va putea subliniază efi rerolvanea problemelor co s bihtâţi reale psntru reglementarea paş
SUA, precum şi secretarul de stat, Du jloacelor necesare pentru aceasta !". a adu* ’ Statelor Unite nici glorie militară face nici aoum ” reeană şi indechineză va contribui la nică a problemelor asiatice, cercurile a-
liei, examinează in prezent o serie de pro Dar ce înseamnă „întărirea armatei şi nici glorie politică Autorul ajunge la concluzia că pantrj micşorarea încordări) internaţionale gresive de S.U A so străduiesc să pri
bleme legate de războiul dm Indochinx vietnameze" ? Reslcn avertizează însă că în cc priveşte francezi „tratativele reprezintă singurul Totodată, presa chineză subliniază că veze popoarele de acaastă posibilitate
Este suficient să cunoşti aceste probleme După cum se ştie, cercurile guvernant® ureostâ variantă, există o sen® de „dar" mijloc pentru rezolvarea problemei şi. se ivesc piedici serioase în calea rezol Pas cu pas ele împing lucrurile spre vi
pentru a putea să-ţi dai scama cit de ci american® încearcă de mult sa ia in mu semnificative In primul rînd. . intematio- după cum a propus Nehru. primul pas vării paşnice a acestor probleme itoare ccmpl\ca|it internaţionale serioase
ne so desfăşoară pregătirile in vederea mie lor „intănrea" trupelor marionetă nabzăTii" războiului din Indochina ie o- trebuie sâ fie încetare# focului”. şi continue, -atîî In Asia cit şi în întreaga
amestecului direei al S U A. In răzbmul văzind in aceasta mijlocul cel mai simplu pune Franţa, ale cărei cercuri guvernanta Nu este nevoie sâ mai spunem că poli Faptele dovedesc că în ciuda dorinţei lume
din Indochîna pentru a prelua conducerea tuturor tre Înţeleg că este foarte simplu sâ numeş’-i tica aventurilor militare desfăşurată de popoarelor cercurile reacţionare din Presa chineză aratS cS sensul adevărat
lată probleme care. după cum relatez burilor în Indochma mişcarea de eliberare naţională din Pa- S U A.dure la intensificarea încordării S.U A se angajează tot mai făţiş pz ca *al noilor aventuri militare, uneltite in
zâ Reslon, sint discutata in Pentagon (de Decla/ind în mod demagogic câ S.U A tat-Lao drept „invazie comunistă”, dar intemaţicnale O dovadă in plus a faptu lea agravării continue a situaţiei inter Asta de anumite cercuri ale S.U.A,. con
partamentul de război el SUA) in aju şi-ar fi pus drept scop „să uşurere po este imposibil sâ dovedeşti aceasta In al lui că SUA nu intenţionează nicidecum naţionale din Asia, pe calea amestecului stă in faptul câ ele se străduiesc să fo
grosolan in afacerile interne ale popoare losească războiul din Indochina ca un
torul conferinţei de la Geneva : trimiterea vara pe care o suportă francezii”, per doilea rînd, după cum subliniază „New sâ contribuie la restabilirea păcn în In-
imediată in Indochîna a unor bombar soanele oficiale din S.U.A. arată totodeti YorV Times' insuţi. Departamentul de dochma. este conferinţa de presă orgam- lor din Aria pretext pentru înjghebarea unor forţe a-
diere americane şi avioane de transport : in mod direct câ acum mei nu poate fi Stat nu este „sigur ' câ va reuşi sâ se j.ntâ de Dultes la K3 martie Cind a fost Un exemplu de asemenea amestec, car® gresive in Asia. pentru a crea aici noi
pregătirea pe scară mai largă d® aviatori vorba despre plecarea francezilor din !n- obţină tn Adunarea Generală O N U ma întrebat daci politica SUA işi va pun® poate să atragă după sine noi complica puncte de sprijin ale politicii lor. „de pe
din rindurile militarilor baodaişti d» ia t : oehina ..Departamentul dc stat şi Mi joritatea de voturi „nec®:.arâ pentru a şi d® acum înainte drept scop victoria ţii internaţionale, U constituie măsurile poziţia de forţă” îndreptată împotriva
b*2ele americane din Filipins ; crearea u- nisterul apărării, scrie Reston. sint preo : n|repi‘inde acţiuni comune împotriva co militară in Indochma. Dullgs a spus câ Statelor Unite ale Amencu îndreptate popoarelor iubitoare de pace.
nui „corp internaţional de aviatori” care cupate de feluJ cum să menţină (!) pe leniniştilor” el nu vede mc. un motiv pentru care să spre continuarea şi intensificarea războiu Acestea sînt faptele Ele demasca in
vor fi recrutaţi in serviciul francezilor Irancezi in i‘ă2bc" Cu alte cuvinte, acea Est® absolut evident ca problimele dis se renunţe la planul Navarre După cum lui în indochina Presa chineză citează tenţiile adevărate ale Imperial iştUor a-
sau al „guvernului” lui Bao Dai Ar fi sta inseamnă câ SUA vor conduce, iar cutate ta conferinţa conducătorilor Penta 3 doc’arat Dultes. acest plan. prevăzut numeroase fapte care dovedesc câ noile merieanl şt arată cît de primejdioasă pen
cazul si arăt Am câ acest sau are o tnssm soldaţii francezi vor lupta şi s-or mur; gonului ;i Departamentului de Stat nu pentru o durată de doi ani. u-in-lreşte acţiuni agresive ale SU A nu sint decit tru eau2a pici* este intervenţia lor ar
nâtat® destul de mare Acest sau inseam Toate aceste faple dovedesc câ cercu au nimic comun cu interesele popoarelor dacă nu victoria totaJfl, cel puţin obţine o continuare a faimoasei politici „de pc mată in războiul din Indochina