Page 9 - 1954-04
P. 9
£/fe/if»k-ea CcnKaiâ
ftsţl'one'i ^
NitortltuUii-Deva
——----------- PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢJ-VA!
IN A C E S T N U M Ă R :
Sporirea producţiei agricole — gulilor agrotehnice (pag. 2-a) — Ecoul internaţional al nolej gu
sarcina de seamă a oamenilor Ce se' întimplă în unele sate din vernului - sovietic adresată guver
muncii din agricultură, (pag 2-a) raionul Mia (pag. 3-a) nelor Franţei. Marii Britanii şi
Pentru cunoaşterea şi aplicarea re — Tribuna inovatorului (pag 3-a) S. U. A.
Pentru îmbunătăţirea relaţiilor între state
pentru asigurarea securităţii colective regiunii noastre
în Europa
In întîmpmarea zilei MINDRIA ÎNTREPRINDERII NOASTRE Din deşeuri, unelte
Consecventa politică de pace pe care a Toate aceste fapte în legătură CU crea
dus o şi o duce in permanenţă Uniunea rea aşa numitei „comunităţi defensive eu de î Mai Ou ani io urmă tovarăşul Divid Petru nu au fost de noinlâlurat Muncind cu agricole
Sovietică este cunoscută tuturor popoare ropene", nu pot să nu Îngrijoreze legitim era considerat ca „un conductor auto cu multa dragoste şl pricepere. înfruntând
lor lumii Lucrul acesta jl dovedeşte şi popoarele statelor vecine. Este clar că In secţiile combinatului siderurgic „Gh o pregătire profesionala suficienta. şl, care viscolul şt nămeţii de zăpadă, el a reuşit La secţia de valorificarea deşeurilor
ecoul larg pe care îl are tn mijlocul po scopul acestor grupări militare nu poate Gheorghiu-Dej” din Hunedoara, pregăti de bine de rAu. face faţa sarcinilor ce le ca şl fn aceste condiţltinl excepţionale să din cadrul combinatului siderurgic „Gh
poarelor, recenta Notă a Guvernului Uni li in apărarea păcii ci, tocmai pentru rile în vederea întimplnSrlI cu cit mai are" S-a intlmplal insă ca in primăvara fie fruntaş Tovarăşul David Petru a fost Gheorghiu-Dej” Hunedoara, munca pentru
unii Sovietice, adresată Guvernelor Fran surparea ci. pentru pregătirea unui nou multe succese in munci, a zilei de 1 Mai. anului 1953 să stea de vorbă de mal multe singureii care a reuşit să depăşească nor producerea a cit mal multe unelte agri
ţei. Marii Britanii şi S.U.A., in care Gu război preocupă îndeaproape pe fiecare munci ori cu şeful serviciului de exploatare de ma de rulaj la trei anvelope, originale, cole necesare bunei desfăşurări a cam
vernul Sovietic face noi propuneri în le De acoia, în momentul de faţă, trebu lor inginer, tehnician sau funcţionar. la I.R.T.A. Deva. tovarăşul Fareaş Andrei tobalizînd o depăşire de 42 000 tem., şi să paniei agrioole de primăvară, dă roade
minunate
gătură cu rezolvarea problemei securităţii iesc depuse toate eforturile pentru preîn In zilele acestea, coleotivul sectorului Cunoscîrvdu-i puterea de muncă, acesta, economisească lunar rorouranţi şt lubre
colootive in Europa, 'i stabilirea unei păci tâmpinarea unui nou război Toate popoa laminoare, studiind posibilităţile de lu i^a arătat că lucrând Intr-un mod mat fianţi în valoare de peste 2S0 lei. Colectivii] acestei secţii, a predat pînă
cru, c3Ue de sporire a producţie, de îm în prezent Uniunii regionale a cooperati
durabile in întreaga lume rele iubitoare de pace trebuie să-şi în conştincios si urmînd exemplu conducto Părutru modu^ excepţional oum ştie să-
In Nota slnt amintite propunerile Gu drepte atenţia şi elort/urile pentru pre- bunătăţirea calităţii produselor şl de re rilor auto din Uniunea Sovietică şl a ce şi ducă la îndeplinire toate sarcinile în velor de aprovizionare şi desfacere. 2(100
vernului Sovietic făcute in Organizaţia întimpmarea atragerii popoarelor Euro ducerea preţului de cost, au chemat la lor fruntaşi din ţara noastră va putea de credinţate şl pentru dragostea pe care o bucăţi tiare de plug, 2600 sape. 2200 hlr-
în
socialistă
leţe, 1700 lopeţi, 3200 timâeoape şi nume
întrecere
cinstea
de
zilei
Naţiunilor Unite cu privire la reducerea pei In asemenea grupări militare veni sl el !n curlnd unul dintre fruntaşii are faţă de maşină, tovarăşul David Petru
generală a înarmărilor şi Interzicerea ar Nota Guvernului Sovietic, arată ci re 1 mal, muncitorii, Inginerii, tohnicieaii Şl mişcării sutamliste din regiune. a fo'xt dedlarat fruntaş In ml^oarea suta- roase alte un^te agnoole
mei atorruce şi a celorlalte arme de ex zolvarea acestei sarcini, poate fi Înfăptu funcţionarii sectoarelor furnale, oţelărie Ascultind aceste sfaturi şl îndemnuri mllstă. recompensat cu bani şl populari Fruntaşe In munca pentru sporirea pro
terminare fn mas3. De asemeni, nota cu ită cu succes „dacă in locul unor grupări şt transporturi, pe baza următoarelor o- tovarAşeştl, Davld Petru a reuşit ea ob zat in cadrul consfătuirilor de producţie ducţiei de unelte agricole, stnt echipele
prinde propunoriJo făcute la conferinţa de militare ale statedor europene, opuse una bteetîve: ţină rezultate din ce In ce mal frumoase. Muncitorii, tehnicienii şl funcţionarii conduse de Pribel Fnanctsc, Bojl A bel.
la Berlin a miniştrilor afacerilor externe altoia, va Ii creat în Europa un sistem — Depăşirea planului de producţie pe In luna septembrie 1953, el şl-a reaillr.at din cadrul unităţilor I R T A Hunedoara- Crăciun losif şl Blrta Matei
in legătură cu Îmbunătăţirea relaţiilor de securitate bazat pe eforturile comune lima aprilie cu 3,3 la sută planul in proporţie de 324 la sută, adică Deva, sint mindri de acest tovarăş, care Acţiunea pentru mărirea numărului de
internaţionale lolre state sl crearea unui ale tuturor statelor ounapene. Crearea u- — Reducerea consumului de energie cea mai mare depăşire înregistrată în .tot a arătat că nimic nu eale imposibil unul unelte agricole fabricate din deşeuri, este
sistem de securitate colectivă a popoare r.ui «cmsna sistem de securitate colec electrică cu 5 la sută faţă de consumul cursul anului Ireout. De atunci, David Pe om, atunci cind are voinţă şi dragoste sprijinită mult si de punerea ln funcţi
lor europene tivă în Europa corespunde totodalS inte pJanifica-t, iar a rebuturilor ou 12 la sul 5 tru este mereu tn fruntea tuturor con pentru a-1 realiza Pilda lui David Petru, une a laminorului finunr Cu ajutorul a-
Dacă pină acum nu s-a ajuns la acor reselor intarini păcii generale Tocmad faă de procentajul atins in momentul de ductorilor auto, atit tn ceea ce priveşte întăreşte convingerea şi încrederea con oestuJa, au fost oonJeeţlorvate doar In eî-
duri Intre marile puteri in legătură cu de aceia, ideia securităţii coleotive în Eu faţă. buna întreţvnere a autovehiculului şi de ductorilor auto în forţele şi capacitatea teua zile 80 raluri de 9 metri, ceea ct» co
unele probleme internaţionale litigioase, ropa. mai ales după conferinţa de le Ber — Micşorarea cu 1,5 la sută a consu păşirea consecutivă a planului, cJt şi in lor, mobilizind/u-î la luptă pentru obţi respunde la 2400 nafuri obişnuite
aceasta se datoreşte guvernelor SUA lin, a şi găsit un sprijin activ din partea mului de păcură realizarea unor crtştlguri lunare între nerea unor rezultate şl mai frumoase tn
Marii Britanii şl Franţei care au pus tot unui număr de state, precum şi în cer — Respectarea indicilor de utilizare a muncă ,
felul de greutăţi in rezolvarea lor Gu- curile largi internaţionale” agregatelor şi reducerea preţului de cost 1200— lflOO lei POPA 7 IOAN Din munca delegatelor
vemole acestor state, subordonate politicii La conferinţa de la Berlin, unde s-<a la laminate cu 2 la sutl. Pentru el, condiţăunile grele dc munca Şeful Serv Planificare de femei
războinice a imperialiştilor americani, au maJ discutat problema creării tfhui sis Indeplinindu-şt aceste anaga'amente ei din cursul trimestrului I al acestui an, IRTA. Hunedoara-Deva
respins in Organizaţia Naţiunilor Uni*o. tem dc seouritatn bazat pe eforturile co vor tntimpina cu cinste ziua dc 1 Mai şl Este aproape un an de cind noua formă
propunerea Guvernului Sovietic, cu pri mune ale tuturor statelor din Europa, din vor contribui la sporirea producţiei şl a- Angajamentele în cistea zilei de 1 Mai organizatorică a mişcării de femei adu
vire la reducerea generală a înarmărilor cauza unor divergente, nu s^a putut rea provizionaraa industriei noastre metalur nările do delegate, e condusă direct de
şi inlerzicojca armei atomice, precum şi liza nici un acord Insă un asemenea *- gice cu laminate. In contractele de întrecere socialista ce înaintatele metode sovietice şi stăpinlţt către sfaturile populare prin comisiile de
a celorlalte arme de exterminare în cord este do importanţă vitală panlni se încheie pe luna aprilie, tot mal mulţi de un înalt patriotism, entuziaştii tineri femei Sfatul popular, fund cea* mai largă
masă Tot guvernele acestor state, au pus toate popoarele europene, şl do aeeia : mineri de la mina PetrUa îşi iau însem au hotărit ca ln cinstea zilei de 1 Mal organizaţie de masă, cuprinde astfel şl
greutăţi in rezolvarea problemei germane Guvernul Sovietic dcolarâ în Nota sa că Vn nou magazin sătesc nate angaj amente in cinstea zilei dc I Mal si-şi depăşească zilnic ciclurile, să depă masa do femei punând în fruntea ci o
Şl a creării unui sistam de securitate co consideră ulii să se continue discutarea ziua solidarităţii oamenilor muncu din în şească norma pe luna In curs cu 40 la conducere proprie, şi dlnd astfel muncu
lectivă în Europa acestei propuneri. Se ştie că o verigă principală tn întă treaga lume sută şi să dea astfel patrael, tot mat acesteia un caracter mult mal larg, o
Dar cu toate aceste greutăţi pe care !e Atit la conferinţa He la’ Berlin cit şi rirea alianţei dintre clasa muncitoare şi Printre primii care au pornit aă lntîm- multe tone dc cărbune peste plan. formă organizatorică mal cuprinzătoare.
Intîmpina din partea statolor arătate mai după aceia, reprere.otânţi otioiall al ţărănimea muncitoare, o constituie coope pine măreaţa sărbătoare cu deosebite re ♦ Datorită acestea noi forme da muncă,
sus, Guvernul Sovietic continuă 9ă ducă Franţei, Angliei şl Statelor Unite ale A- raţia. zultate în producţie, se numără şi tînărul Si in alte sectoare ale minei PotrUa. activitatea femeilor s-a îmbunătăţit sim
cu fermitate politica sa consecventă de moricn. continuă să afirme câ „organi | Sint multe cooperative şi filiale ce prin fruntaş în întrecerea socialistă Creitoru apropiata zi de 1 Mai. constituie un pu ţitor, dând roade frumoase Aşa de pildă
pace şi de îmbunătăţire a relaţiilor Intre zaţia tratatului nord-atlantic” are un ca munca lor, răspund pe deplin acestui rol Gheorghe. care conduce o brigadă ute- ternic imbold în muncă tn oraşul Deva. majoritatea delegatelor,
state Nota CuvermJvu Sovietic adresată racter defensiv şi nu este îndreptată îm ce le revine şi printre acestea se află misti în sectorul II al minei PetrUa A- Tîmplîrul Mihai Avram muncind ln s-au antrenat puternic In acţiuni de mo
guvernelor Franţei, Maru Britanii şi potriva rviai unui stat sau grup de state Cooperativa „Vacile Roaită" dm comuna ceasfcă brigadă, a obţinut pînă acum re sectorul IX şi-a Luat angajamentul oa să bilizare a femeilor din grupele lor pen
S u.A , pune dtn nou în discuţie problema In Nota sa, Guvernul Sovietic arată ca Biela. zultate bune. Po luna martie de exem cinstească ziua de 1 Mai cu depăşiri de tru rezolvarea sarcinilor, Intr-o serie de
îmbunătăţirii relaţiilor intre state şi asi racterul agresiv al acestei organizaţii toc Pentru ca acum, in perioada muncilor plu, lucrjnd la înaintări in piatră, bri- normă de 30 la sută. făcînd în acelaş acţiuni caracteristice ultimei perioade de
gurarea securităţii colective s ţarilor eu mai-pentru faptul că ea este o organiza şi ineămmţărilor de primăvară, ţărănimea . gada tovarăşului Croltoru a reuşit să-şi tLmp şi economii de 8 la sută la material timp-
ropene. In Notă se aminteşte că problema ţie care înglobează numai un număr li muncitoare să nu ducă lipsă de seminţele depăşească norma ou 41 la sută In pre lemnos Cu 25 la sută. e hotărit să-şl de Asttfel, mobilizate de către delegate,
aceasta, a mai fost discutată la confe mitat de state, nesocoteşte problema prin şi uneltele necesare, aceasta s-a aprovi zent, brigada execută lucrări de pregătiri păşească norma şi tînărul tlmplar Borodi femeile din oraşul Deva au Luat parte ac
rinţa de la Bei'in a miniştrilor afacerilor cipala in momentul dc faţă, adică preîn- zionat din timp cu de toate. Aşa de pildă pentru abataje figuri, de unde mai ttr- Emil şi să realizeze economii de 4 la tivă ţa desfundarea şanţurilor, la curăţi
externe ai U.RSS, Franţei, Marii Brita tlmpinarea unei agresiuni din partea vest- ţăranii ipuncitori au putut găsi tot tim zlu alte brigăzi vor extrage cărbune. sută Tot in cinstea zilei de 1 Mal, dul rea străzilor de zăpadă, ete.
nii şi SU A , dar că in privinţa aceasta, germană şi, pentru faptul că dintre» toate pul seminţe de morcovi, ardei, ridichi, In ziua de l aprilie, brigada de tineret gherul FurHui Gherasim, şi-a luat anga Frumos au lucrat femeile din comite
nu s-a putut încheia nici un acord Dele marile puteri care au alcătuit alianţa îm varză timpurie, ca şi greble de fier, hir condusă de tovarăşul Croitoru, care pină jamentul să-şi depâşnascâ noma cu 30- tul de sprijin a spitalulpl unificat, care
gaţia Guvernului Sovietic, propusese la potriva Germaniei hltierişte, numai Uni tele. .sape şi altele. acum a muncii după metodele Voroşln şl 35 La sută şi să realizeze S La sută econo au organizat o serată, realizînd suma de
această conferinţă să se încheie un „Tra unea Sovietică nu participă la acest tra Activitatea acestei cooperative, a cânii Jandarova. a trecut la organizarea mun mii de materiale 1080 lei, pe care au destmat-o materni
tat general european cu privire la secu tat Din aceste motive, Uniunea Sovietică harnic preşedinte este tovarăşul Boşoro- cii după metoda de înaltă tehnicitate a MORARU M ARIA tăţii şl secţiei de copil. Din aceşti bani
ritatea colectivă in Europa", tratat la care nu poale să nu considere această grupare gan. nu s-a mărginit numai aici. La o de graficului ciclic Avlnd la baia muncii lor corespondentă voluntară au fost cumpărate 250 bucăţi nasturi, 60
să participe . toate statele europene. In militară ca o coaliţie agresivă îndrep părtare ceva mal mare, în satul Petreni. , metn elastic 2 rezistenţe pentru Ler de
diferent de orînduirea ’»Q" socială, inclusiv tată împotriva ei şi a celorlalte state d>n nu se găsea filială, fapt pentru care ţă călcat şl alte lucruri necesare, re nu pu
Cermania cu menţiune* că pînă la unifi lagărul sooîalişt ranii muncitori de aici erau nevoiţi să Creşte numărul membrilor gospodăriei colective teau fi procurate prin virament
carea Germaniei, ar pule> ri părţi In tra In continuare inaâ. Nota Guvernului So bata drumuri lungi pentru a-*l procura „Brazda Nouâ“ din Apoldul de Sus Tot aci, au fost prestate de către femei
tat Republica Democrată Germană şi Re vietic, arată câ în condiţii corespunzătoare cele necesari Pentru a se curma această 100 ore muncă voluntară, tn care au fo&t
publica Federală Germană” „organizaţia tratatului nord-atlantic”, ar stare de lucruri la Iniţiativa tovarăşului Bogatele recolte culese de colectiviştii ceeelor însemnate obţinute de gospodărie cusute 100 feţe de pernă Tn mod deose
Nota Guvernului Sovietic, arată in con putea să-şi piardă caractere! agresiv.. Bnşorogan, s-a deschis şi în satul Petreni din Apoldul He Sus raionul Sebeş, ca ur a arătat frumoasele perspective de viitor bit. s-au evidenţiat tovarăşele Suteu El-
tinuare că proiectul Tratatului general un magazin sătesc şi in ziua de 29 man vira. Sen te Mana Genad Loti, Dună
Aceasta ar £j posibil dacă 3-ar‘creia posi mare a înaintatelor metode de muncă în prin lărgirea gospodăriei ca întindere y
european cu privire la securitatea colec tie, a sosit primul camion încărcat cu trebuinţate In lucrarea pămintului. au a- întărirea ei prin noi forţe da muncă. To reană Margareta, Blscaru Firvoma şi al
bilităţile participării la această organiza mărfuri
tivă în Europa, „urmăreşte să creeze un ţie, a tuturor marilor puteri care au luat vut mare răsunet şi au constituit obiec varăşul Luc-i a dat apoi citiră fiecărei tele
sistem eficace de securitate colectivă in parte la războiul antihitlerist „Guvernul Aprovizicnîndu-se din timp cu mărfu tul multor discuţii in rindurite locuitori cereri tn parte arătind suorafetele de pă- Rezultate de seamă an obţinut şi fe-
Europa în conformitate cu principiile rile cerule de fiecare perioadă de muncă lor comunei Mulţi dintre ci şi-au afirmat mint, vitele şi atelajele aduse gospodăriei .meile din Colonia Ciarvgâl, care fn vede
Souieiic. se spune în Notă, declare «că in parte, cooperativa „Vcsite Roaită” din
Chartei Organizaţiei Naţiunilor Unite" şi dorinţa dc a lucra în colectiv. Si astfel de cei ce înaintaseră cererile La discuţia rea deschiderii grădiniţe' «ezoniere in
este pata să e-camineze împreună cu gu
,,gă pună capăt formării unor grupări mi Bâcia, dă un ajutor preţios ţărănimii in decur» de numai o sâptămină. un nu cererilor au luat cuvintui un număr de bune conidiţiuni, au ţinut o consfătuire ln
vernele interesate problema participării
litare de stat opuse una alteia In Euro U.RSS. la tratatul nord-atlantic". muncitoare, punindu-i la îndemînâ toate măr de 23 familii şi-au întocmit şi îna 52 colectivişti, care ş(-au exprimat bu care au luai măsuri hotărite pentru culti
pa" cele necesare, pentru ca aceasta să-şi intat cereri de intrare in gespodărie. curia pentru lărgirea numărului de co varea grăHmei de zarzavat de pe lingă
Participarea Uniunii Sovietice la acest poată desfăşura nestmgherită munca pe
Creorca unor astfel de grupări mili Consiliul de conducare. examtnind fle lectivişti şi creşterea avutului obştesc al grădiniţă şt contribuirea cu alimente pen
tratai, ar lace ca el şă-şi piateă caracte 0g02re.
tare de state opuse una alteia, nu poate cara cerere în parte, a convocat in ziua gespedăriei. tru hrana copiilor In vederea acestui scop,
rul agresiv, să fie o organizaţie deschisă COZAC SOFIA
să ducă declt la agravarea situaţiei Inter He 29 martie adunarea generală, adunare Fiind primiţi, membru celor 23 familii, ■medial după aceasta au fost aduse se
şi pentru adpnrea altora state europene, Corespondentă voluntară
naţionale, Ia apnolundarea vrajbei dintre ce a avut drept ordine de zi. primirea au şi fost repartizaţi pe briRăzi minţele de legume şi zarzavaturi nece
ceeace. paralel eu crearea unui sistem
state. 1a accelerarea eursei înarmărilor şi oelor 23 familii in gospodăria agricolă co O Zl doar trecuse ei la sediul .gospo sare insăminţârU
eficace de securitate colectivă în Europa
în mod inevitabil, la luarea de măsuri lectivă dăriei agricole colective au fost prezert- In felul acesta, femeile din oraşul Deva,
să aibă o însemnătate deosebită tn întă
corespunzătoare din partea altor state Pentru titlul de tafl noi cereri ce urinează a fi discutata 2U adus o contribuţie de seamă in spri
rirea şi consolidarea picii generale Tovarăşul Duca Gheorghe preşedintele
care vor să-şi asigure securitatea şi pa In incheiiaTC, Nota Guvernului Sovietic „cel mai bun tractorist“ gospodăriei colective din Apoldul de Sus intr-o adunare generală vutnare. jinirea muncu sfatului popular, dî.od do
cea vadă de iniţiativă şt dragocto faţS de
arată câ „este posibil ca problemele care după ce a făcut o expunere asupra suc- CfURLEA GHEGRCHE
„Toate aceste fapte, — arată Nota Gu munca pentru interes obştesc
se pun fn legătură cu aceasta să capete o Vestea câ Biroul CC al Uniunii Ti
vernului Sovietic — subliniază Importanţa neretului Muncitor a adoptat o hotărîre ILICA MARI A
rezolvare satisfăcătoare pentru toate sta
probleme! lnloou<ril politicii îndreptate cu privire la acordarea titlului de „Cel Din activitatea personalului tehnic al staţiei corespondentă vuiuoteră
tele interesate, fn scopul întăririi pocii
flprs menţinea ea de grupări militare de mai bun tractorist”, luată in urma ini
şi securităţii popoarelor'". de radioficare Ghelar
state opuse una alteia, printr-o politică de ţiativei tractoristului utenust Sfănccseu
Arest nou document al politicii con Însemnate cantităţi de
colaborare efectivă între toate statele VasUe, de la SMT Peciul Nou regiunea Sfirşitul lunii martie s-a* soldat pentru tie un număr do 5 difuzoare au intrat In
europene In vederea menţinerii şi întăririi secvente de pace pe care Uniunea Sovie * Timişoara, a pătruns şi In rlndunle bri colectivul fehnlc al staţiei do raHioficane funcţiune oînză peste plan
păcii O atemoa» colaborare intre toate tică o duce continuu şi cu eforturi din găzilor T-a şi ITT-a de tractorişti, de la Gheţar, cu noi succese tn muncă Au fost Frumoasele rezultate obţinute in mun^a
statele europene man şi mic!, indiferent ce în ce mai mari. a trezit In rindul tu SMT, Oriştie. care deserveşte raionul întinse noi linii şi instalate noi difuzoare. Traducerea in viaţă a‘ programului de
turor popoarelor iubitoare de pace, noi de radioficara ţa comunei Ghelar. sint ca
de orânduirea lor socială, ar permite să Haţeg măsuri elaborat de Hotârîrva C C at
se evite 9iluaţia ca Europa să fie tîrîtâ speranţe in lupta pentru stabilirea unei Odată cu aceasta, utemistul Murgan O distanţă de 1000 metri din lima sec urmare a interesului şi străduinţelor to PM.H, din augu6t 1953. este o sarcină
periodic in războaie pustiitoare, lucru do păci train-îce. pentru îmbunătăţirea rela Gheorghe s-a angajat în Laţa tovarăşilor torului Măgura, fn lungul căreia au fost. varăşului Lobonţ Vasilo şeful staţiei de pa care au înţe les * n muncitoarele tex-
vedit de experienţa istoriei statelor eu ţiilor internaţionale Intre state şi preîn săi să pornească la întrecere sooialistă înstelate 5 difuzoare, urmînd ca in cu- radjoficare Gholar. Radu Nicolae Umor tiliste do la ţesătoria din Vulcan
ropene din ultimii 100 de ani". tâmpinarea unui nou război. Numeoasc alături de toţi tractoriştii din ţat*a pentru rînd să mal fie instalate 4. a fost dată Ln a] acestei staţii şl sprijinului preţios Intrecindu-so a da oamenilor muncii
Politica dusă de guvernele Franţei. An ziare şi reviste au publicat comentarii pe a obţine titlul de „Cel mai bun tractorist" funcţiune la 31 martie a c O altă lirue primit din pârlea locuitorilor din sectoa cit mai multă pin2l de hună oalitate a-
gliei şi in special do guvernul S.U.A, nu marginea Notei Guvernului Sovietic, iar Angajamentului său. s-au alăturat şi cei pusă in funcţiune este şi cea din sectorul rele unde au fost extinse liniile cestea obţin mereu rezultate din ce In ce
arată câ do ar dori stabilirea unei păc< in cxtrcurile politice britanice, noile propu lalţi tinen printre care: Herciu Toma ILEANA FLORINCAS mai frumoase.
trainice şl o îmbunătăţire a reiaţulor*in neri sovietice au produs o puternică im Suciu Nicolae şi alţii Meriz; sector în care in ziua de 37 mar- corespondentă voluntara In fruntea întrecerii socialiste pentru o
ternaţionale intre state Un exemplu con presie. De asemeni. în discuţiile din Adu producţie sporită se află ţesătoarea Ghi-
cludent in această privinţă, slnt planu narea Naţională franceză, numere; i mem + Tragerile la sorţi a libretelor de economii cu oancă Elena, oare folosind din plm tim
rile creării aşa numitei „comunităţi de bri ai partidelor franceze şi-au exprimat Multă rlvnâ depune tlnârul Murgan pul de lucru şi ajutlndu-se de metoda so
„speranţa câ un răspuns pozitiv la noua Gheorghe pentru a veni în ajutorul mun
fensive europene”, care duc 1a refacerea cîştiguri
propunere sovietică va pune capăt răz cilor agricole ce se desfăşoară cu intensi vietică Ciutchin a reuşit ca ln cursul lu-
armatei hitleriste şl care pun in pericol nei. martie să dea cu 312 metri mal multă
securitatea tuturor ţârilor europene. boiului rece” tate tn raionul Haţeg El nu a uitat an Durmnecâ 4 aprilie orele II. in sala soldul mediu trimestrial Sută la sută din OlflZă peste prevederile planului Cu 155-
Lucrul acesta iese cu atât mai mult in Ecoul produs de Nota Guvernului So gajamentul ce şl luat cinematografului „Filimon Sîrbu” din soldul mediu trimestrial au mai eîştigat 268 metri plnză peste sarcinile de plan
evidenţă, cu cit planurile creării acestei vietic. a căpătat un caracter de masă Ingrijindu-şi oţi străduinţă tractorul care Deva, In prezenţa unui numeros public, şi numerele: 133, 291. 384, 4(14 600, 769 su produs şi ţesătoarele : Bilţ Olga. Bu-
„comunităţi defensive europene” prevăd Aceasta dovedeşte marea nădejde, şi în li este drag. tractoristul Murgan a înlă au avut loc tragerile l* sort» a librete şl 889 Libretul cu Nr 514 a cîştigat 200 tar Valena Popa Maria. RaţeC Ana şi
şi înfiinţarea unei „armate europene", for crederea pe care o au popoarele lumji, turat defecţiunile in timpul lucrului, ne- lor de economii cu cîştiguri pe trimestrul la sută din soldul mediu trimestrial iar altels care lucrează la eite 4 războaie
mată dîn armatele Franţei, Italiei, Belgiei îo prietena lor adevărată — Uniunea So avind timpi morţi ce ar fi rezultat din I a anului în curs. cel cu Nr 971. ultimul scos din urnă a deodată
Olandei. Luxemburgului şl Germaniei oc vietică Poporul romîn, se alături cu toată reparări prea dese Folosind total capaci Despre importanţa depunerilor la CEC fost numărul ce a ctştigat procentul de
Depăşiri importante an obţinut In a-
cidentale Rolul principal în această ..ar încrederea acestor noi propuneri ale Uni tatea tractorului ol a reuşit ca încă la attt pentru depunători cit şi pentru eco 250 La sută. ceastă perioadă şi hobinatoarele Cioara
mată europeană”, este rezervat forţelor unii Sovietice şi, alături de ea şi de toate data de 4 aprilie să-şi depăşească pla nomia ţării noastre, a vorbit tovarăşul Festivitatea tragerii La sorţi a librete Maria şi Maran Eeaterina. cane au robi-
armate ale Germaniei occidentale in frun celeilalte popoare Iubitoare de pace. va nul pe’ întreaga campanie cu 24 la sută Petrtnca loa.n, delegatul sfatului popular lor de economii eu cîştiguri s-a încheiat nat cu 219-253 Wg. fire mai mult decil
tea căreia stan generali hitlorişti. De a- depune toate eforturile pentru îmbunătă făcînd totodată Însemnate economii de regional, după care tovarăşul Bărzăune cu un bogat program artistic prezentat
semeni, este cunoscut tuturor faptul ci ţirea relaţiilor internaţionale Intre toate carburanţi şi lubrefianţi, fund considerat Constantin, directorul sucursalei regionale de cntectivul clubului muncitoresc „23 Au- aveau planificat Urzitoarele Edelin Her
mina şi Covaci Elena, au prelucrat Ha s-
guvernanţii de la Bonn şî-au propus statele lumji. pentru crearea unui sistem pînă în prezent, ca tractorist fruntaş pe CEC a explicat celor prezenţi tehnica tra gvlst" şi eleviî scobi pedagogice punctate semenea cu 89 000 respectiv 41 Of' rg.
grăbirea remilitarizâril Germaniei occi de securitate comună In Europa, pentru regiune gerii programului ilustrînd aspecte dm munca urzeală peste sarcinile de plan
dentale şi crearea unei armate regulate stabilirea unei păci de lungă durată în CONSTANTIN SiMION Primul număr ciştigător scos din urnă CEC-ului şi importanţa depunerilor Ia ALBU FLOREAN
euprinzînd toate felurile de arme întreaga lume corespondent voluntar a fost COS reprezcntlnd sută la sută din CEC corespondent voluntar