Page 11 - 1954-05
P. 11
Nr. 37 DRUMUL SOCIALISMULUI
Consfătuirea cu cititorii şi corespondenţii voluntari organizată Răspuns unor Problema coreeană în discuţia
44
ia Hunedoara de ilarele „Scmîeâa şi „Uzina tastră“ c o r e s p o n d e n ţ i conferinţei de la Geneva
Ziua de 3 mai. zi de sărbătoare a prc- rul „Uzina Noastră" Organ al Comitetului râtlnd meritele mânu ui noatru central Tovarăşei Lucica Liciu In momentul de faţă. toată atenţia opi U Genova, in vederea unificări Careei
eei comuniste şl munc'i/toreşti, a constituit raional de partid ji al sfatului popular „ScJnteia" ji a ziarului raional „Uzina Scrisorile dumitale către redacţie, con niei publice mondiale este îndreptată spre pe o bază liberă şl democratică, au iost
pentru lucrătorii presai din ţara poasiră raional Voastră 1 ’ stituie un material de valoare şi faptul desfăşurarea lucrărilor conferinţei de la susLnute in cadrul acestei conferinţe ln
un minunat prilej de vsrificare a succese încă înainte de a începe consfătuire, Luind euvîntul muncitori fruntaşi ţl că ne trimiţi material felurit ca gen zia Cervava. care are drept scop rezol /area mod special de ministrul Afacerilor Ex
lor obţinute pe târlmul muncii nanstlce. condusă de tovarăşul Baure?ne Ştefan ristic. denotă că al vederi largi, şliind sâ pe cale paşnică a problemei coreene şl a terne al U R S S . V M Molotov, care Ln
un pnlej de îmbunătăţire a metodelor de prim-secroiar al Comitetului raional de corespondenţi voluntari fruntaji ai ambe alegi probleme interesante restabilirii plen in lndochina. Reglemen discursul său a arătat câ in faţa conls-
muncă. de impulnonare a activităţii ra- partid, sala cinematografului „Maxim lor ziare, printre oare oţelarul Petrovicî Ds pildă reportajul „O zi de muncă In tarea acestor probleme ar constitui un rruei de la Geneva stâ „crearea pe cele
ristlce pentru ca aceasta să corespundă Gorki" unde aceasta s-o desfăşurat, a fost Alexandru, tovarăşul Volcu Vasile. Toma brigada fruntaşului Ln întrecerea socia pas uriaş alit in instaurarea unei păci paşnică a unei Coree ur.icâ şl indepen
tot mal mult ceruţilor culturale in pinii arhiplină Cu acest prilej, tovarăşul &i* Adam, Fzreas Vasile sf alţii, au făcut nu- listă Both Belu” legat de Sâpiămi.na Mcn- trcinice în Asia cît şi in slăbirea încor dentă Rezolvarea acestei sarcini ore o în
dării internaţionale In gsnryal, lucru aş
semnătate primordială pentru poporul co
creştere ale oamenilor minei! volu Nlcolae. jefui secţiei economice de meroaie propuneri pcr-lru îmbunătăţirea diali a Tinerelului, l-ai dat prin cuvinte teptat cu multă nerăbdare de întreaga reean şi io aceia; timp, ar constitui un
alese 51 meşteşugi* folosite, aceea notă de
Cu ocazia acestui eveniment, oamenii la ziarul „Scînleia" st tovarăşul Chiţigoi calrtitivă a ziarelor ş. pentru cuprinde omenire iubitoare de pace factor important la micşorarea Încor
viaţă ce pulsează astăzi pretutindeni In
cinstiţi din ţara noastră şi-au dovedii Constantin, redactor sel a! aiarulul . Uzi rea cît mai multilaveial a problemelor patria noastră, la fiecare loc de muncă Prima problemă care a fost luată In dării internaţionale"
încă odată dragostea ţi ataşamentul faţă na Noastră” au prezentat in laţa cores Pentru acllvltatea fructuoasă desfăşu Dacă nu a fost publicat se daloreşte fap discuţie la această şeduiţă, a fost pro V M. Molotov 3 arătat de asemenea ci
de presa lor — preja milioanelor de mun pondenţilor. cititorilor $j colaboratorilor rată de unii colaboratori şi corespondenţi tului că ne-a sosit cu intimere fată de blema coreeană Cel care a descins dis popoarele .Asiei au dreptul deplin de a-şi
evenimentul de care era legat, datele ce cuţia scestei probleme, a fost reprezentan rezolva ele înşrla treburile lor, şi ci a-
citori ji ţărani muncitori. dări de soamâ asupra modului cum am voluntari, redacţiile tiarelor „Scinteia" jl
Le cuprindea devenind din aceiaşi cauză tul Coreeii de sud care. prin cuvîntarea ceasta este in primul rind propria lor
In multe oraje ţi centre industriale, or bele ziare s-au preocupat de traducerea „Usir.a Noastră” au uiminal unui număr
şi ale depăşite aa. a căutat sâ denatureze Istoricul pro treabă
ganele de presă au organiza*, in ama de in viaţă a hotlrîrllor partidului şi guver de 20 corespondenţi premii in cărţi Scne-ne tovarăşa Lucica Luo.u, intru- blemei coreene şl sâ arate câ R P D. Co Dacă propunerile prezentate la con
5 m9i conifâtuin cu cititorii, colaboratorii nului $i cum au ajutat ele oamenii mun Consfătuirea orgamlzată la Hunedoara cit prin iscusinţa cu care mirvuieştl con reeană ar fi aceea care j-ar impot.nvi ferinţă do Ncm Ir au fost susţinute do
îl corespondenţii lor voluntari, întărind si cii în îndeplinirea sarcinilor de plan $1 cu oititonj. colaboratorii s> corespondenţii deiul stntem convinşi că vel fi de un real unificăm paţruce a Coreei Cu loale câ Uniunea Sovietică şi de R P Chineză, nu
spnjin ziarului In tnchalerca discursului, reprezentantul acelaş lucru s-a inlimplal din partea de
mai mult legătura lor eu masele — izvo in râapindirea celor mai bune iniţiative voluntari ai ziarelor „Seintela 1 ’ şi „Uzina
Coreei de sud, s-a pronunţat pentru o legatului Statelor Unite, care a negai cu
rul viabilităţii ji al puteri', lor combative jl metode de muncă. Noastră”, a scos In evidentă cit de mult Touardjutui Cheorghe Ooncta.
unificare paşnică a Coreei, el n-a pre desâvirşire dreptul poporului coreean de
In orayul Hunedoara. corvsfăturea ou In cadrul discuţiilor purtate numeroşi Iubesc oamenii muncii presa lor. citi dra Faptul că du\ timp In timp ţii legătura zentat nici un plan concret pentru atin a-şi rezolva singur, pe cala paşnică şl
oiSloru. colaboratorii p corespondenţii muncitori fruntaşi in producţie $i frun goste si interes depun pentru ca ea să-şi cu redacţia ziarului prin scrisorile ce ni le gerea acestui scop democratică problema uAiftcirJ patriei
voluntari a (ost organizată de ziarul taşi Al scrisului, tehnicieni p funcţionari poată îndeplini cu succes sarcinile de pro Uimiţi este un lucru care ne bucură mult. Cel care a făcut propuneri conorete In safe-
dui ele puţind desprinde o seamă de pro
„Scînteia” Organul Comitetului Central au scos In evidenţa rolul uriaj al presei pagandist, agitator şi organizator co vederea untficăni pe cale paşnică a Co In ultimii® cile, opinia publică mondială,
bleme ce astăzi sint la ordinea zilei
aj Partidului nartui, In colaborare cu zia noastre in educarea oamenilor muncii, a- lectiv reea inlr-ur stat democrat unit, a fost care urmăreşte cu un viu interes desfă
Intr-una dui scrisorile primite de la şeful delegaţiei RPD Coreene. Nam Ir şurarea lucrărilo; conferinţei da la Ge
dumneata insă, purilnd tiUul „Noi anga
El a arătat că pentru unjicarea Intr-un neva. a anaLzat cu multă atenţie decla
jamente luate de tehnicienii şl inginerii timp cit mai scurt a Coreei, este necesar raţiile făcute in şedinţa din 3 mal de mi
In gospodăria agrozootehnică „Minerul IV“ Simeria gospodăriei noastre’ (âclndu-ne cunoscute eă sa efectueze pe întreg teritoriul Co nistrul Afacerilor Externe al RPD Co
preocupările celor încredinţaţi a conduce
reei alegen libere ln vederea acestor reene, Nam lr, şi de ministrul Afăoenlar
se munceşte cu spor treburile gospodăriei agrozootehnice „Mi alegeri libere, a propus formarea unei co Externe al R P Chineze, Clu En-lai. Nara
nerul II" din Haţeg rrj pătrunzi îndea misii pe întreaga Coree din reprezentant! Ir iu declaraţia sa a demascat caracterul
De cum s-a desprlmâvârat, pe întinsele Martin şl Popa Constantin Primul a con tru brigadierul Nistor Leopold a fost gră juns problema ce ţi-ai ptopus sâ o ‘-ra atit al Coreei de sud cît şl al Coreei de antipopular al regimului llslnmanist şl
terenuri ale gospodăriei agrozootehnice struit un plantator pentru semănatul po dinarul Olveş loan, care şi-a depăşit tezi De exemplu scoţi in evidenţă acti nord. In discursul său Nam Ir a arătat 31 Lntentille războinice ale delegatului Llsln»
„Minerul IV" Simeria raionul Hunedoara rumbului în cuiburi, fapt care a făcut ca norma la repicat cu 7 la sută Iar la con vitatea care ar putea servi exemplu a sarcinile acestei comun 51 anume sâ asi menlst Blon Ion Te
munca a început cu deosebită însufleţire randamentul acestei lucrări să crească in fecţionarea cuburilor nutritive cu 8fl U tehnicianului Noierla Iordan fără a ne gure participarea tuturor organizaţiilor Propunerile făcute de ministrul Afaoo-
Muncitorii şi tehnicienii gospodăriei în aşa fel, incit o singură persoană să poată sută. exeouttnd lucrări de bună calitate. scrie in ce anume ccnslâ Arăţi mai de democratice îa alegeri, libertatea de în nior Externe al R P Chineze, Clu En-
drumaţi îndeaproape de organizaţia de iniămînţa o suprafaţă de 3COO mp pe In prezent, la gospodăria . Minerul IV” parte câ acest tovarăş a pus in practică trunire, libertatea presei precum şi Lua lai, cu pnvire ia reglementarea proble
bază ji avind tot sprijinul conducem, zi. Iar ai doilea prmtr-o bună organizare se dă bătălia siditului răsadurilor de o sene de metode de muncă culese de el rea de măsuri pentru a uşura transportul mei prizonierilor de război coreeni şi chi
s-au străduit să folosească timpul cel mai a muncii a reuşit să Insămlnieze în timp roşii din difente reviste lărâ a ne face feeft Şl schimbul economic iot re cele două neză reţinuţi cu forţa de autorităţile
potrivit pentru Tnsâmînţarea fiecărei cuJ- rmmm c suprafaţă de 17 ba cartofi în Organizaţia de bază a gospodăriei nu In mică măsură cunoştinţă cu ele Cre părţi ale Coreei El a arătat de ademenea S U A şl lisirunaniste. au fort remarcate
tun. avjnd toiedată în centrul preocupă cuiburi aşezate in pătrat Brigadierul de se mulţumeşte numai cu realizările obţi dem că metodele de care ne vorbeşti ln câ această comisie trebuie sâ eteboreze in mod deosebi*, de o seria de uariştd oc
rilor ridicareo nivelului calitativ al lu cimp Jiga Martin a depus de asemenea nute In cadrul gospodăriei, ci duce muncă sansoare au dat bune rezultate In gospo un proiect de lege electoral In afară de cidentali Astfel corespondentul agenţiei
crărilor. multă rivnâ In îngrijirea pomilor, stro pentru extinderea metodelor avansate — dăria dumneavoastră publicate fund ar acestea Nam Ir a mai propus ca In timp France Presse, Jean Altay, a arătat că
Munca plină de elan patriotic a tuturor pind pinâ în prezent toţi pomii de două chezăşie a unei producţii sporite la hec fi prins bine multor cititon din cei ce se de 6 luni. trupele străine aflate pe teri „ministrul do Externe al ChuicI, Ciu En-
factorilor existenţi in această gospodărie on si executind la pepinieră praştia l-a tar şl în gospodăriile colective. întovără eeupâ cu cultivarea legumelor şi zarza toriul Coreei să fie retrase lal, a făcut propuneri preclie pealru re
a făcut ea tnsăminţârile să fie executate pe o suprafaţă de 10 ha şiri sl gospodării individuale. Tehnicienii vaturilor Propunerile şefului delegaţiei R P D glementarea chestiunii de război din Co
In bune condlţiuni. tund depăşite anga Gospodăria agrozootehnică „Minerul IV" gospodinei colaborind cu cei de la secţia Intrucît la redacţie sînt aşteptate scri- Coreene, au fost susţinute in cadrul aces rcea”
jamentele ce fixau in timp terminarea a- traduclnd In viaţă Hotâriroa Consiliului agricolă a sfatului popular raional, au sonle dumltale, scrie-ne in acest sens tei conferinţe uit de ministrul AfacerJor Concomitent cu dezbaterea problemei
cestora In prezent, gospodăria are Lnsâ- de Mimştn şi a C C al P M R cu privire organizat o seamă de consfătuiri şi de ’/ovard5utui Bumbea Simion Exfeme al RP Chineze, Clu En-lal. cit coreene, la Geneva so pregăteşte începe
mlnţate intr-un teren bine pregătit şi la lărgirea zonelor legumicole, şl-a extins monstraţii. la care au participat peste 300 şi de ministrul Afacerilor Externe *1 rea dezbaterilor pentru rezolvarea pro
îngrăşat cu îngrăşăminte dumice 62 ha suprafaţa pe cere urmează a o cultiva tărâm muncitori Cu prilejul acestor con Intr-una din scrisorele primite de ia
cvăz, 20 ha borceag sl 10 ha sfeclă fura cu legume şi zarzavaturi, ajungind în a- sfătuiri. s-a arătat in mod practic şl in dumneata, ne arăţi ceva dm succesele do- U R S S . V M Moîotov blemei Indochineze Scslrea te Geneva a
jeră De asemeni, s-au Insâmlnţat 25 ha cest an la 31 ha. Din această suprafaţă cale mal mici detalii, metoda de iruă- binlite de rruneru muiei Lonea III. O Astfel. Ciu En-lai in discursul ln care delegaţiei RD Vietnam ui frunte cu
cartofa ş> 30 ha porumb in cuiburi aşe deja sint înjâmînţate 6 ha cu ceapă. 1 ha mlnţare a porumbului şl cartofilor in informaţie preţioasă pentru ziar Totuşi a examinat problemele legate de asigu Fam Van Dong. vicepreşedintele Consi
zate in pătrat. cu usturoi. 0 ha cu morcovi — dm care cuiburi aşezate In pătrat. căutăm pe această cale a-ţi da cileva in rarea păcii tn Asia, a arătat câ propu liului de Miniştri al R D Vietnam, arată
dicaţii pentru viitor, înlruclt scrisoarea
In muncile agricole efectuate ptnâ in 4 au fost deja prăşite. — 2 ha pătrunjel Felul cum conducerea gospodăriei spri nerile RPD Coreene oferă o bază com întregii lumi câ rezolvarea problemelor
prezent s-au evidenţiat o seama de mun 1 ha sfeclă roşie, 2 ha pâstimac T ha jină lucrările agricole felul cum organi dumitale in felul cum a oglindit lucru pletă şl satisfăcătoare pentvu rezoivajea As.ed fără participarea însăşi a popoare
rile n-a pu*ut Ii publicată 51 a test fo
citori Uiemislul Olejer Mihai şei de bri cartofi ttmpunl, 1 ha gulii şi l ha varză zaţii de bază mobilizează la muncă crea- losită ca materia] documentar problemei coreene El a arătat câ ţinerea lor Asiei este de neconceput.
gadă de ir&ctonşti, executiad cu brigada timpurie. loare muncitorii, face sâ se întrevadă la Mc dai tovarăşe Bumbea in cuprinsul alegerilor generale in Coreea, ea scopul In rezolvarea problemei mdochlneze te
Si ins im în ţările cu un cuplaj de 3 se Cei 700 m p. de răsadniţe, s-au bucurai Soapodăria agrozootehnică „Minerul IV'\ materialului trimis cîteva nume de oa această conferinţă nu este interesat nu
mănători. a contribuit în bună măsură la de o atenţie şl o îngrijire deosebită, In obţinerea de recolte sporite, această uni meni legale de cileva cifre redate în pro unificăm Coreei intr-un stat imit, inde mai poporul Lndochir.cz ci ţi poporul fran
pendent şl demorcatlc, nu esie pe placul
executarea In termen a lucrărilor, dlnd răsadniţe dezvoltindu-se plante viguroase tate devenind o Importantă sursă de a- centaj, cifr? ce reprezintă depăşirile de guvernului llsinmanUt a cărei politică cez. care cere sâ se pună capăt vărsânl
totodată un preţios ajutor mecanicului şef In pregătirea răsadniţelor priceputul bri provlilonare a oamenilor 1 munoii cu pro- plan obţinute in extracţia cărbunelui A este ostilă Intereselor naţionale ale po da singe in războiul din lndochina unde
face cunoscut masa de oitilon acest Lucru
Biro $tefan la confecţionarea unui plug gadier grădinar Nistor Leopotd s-a călă tuse agricole îndestulătoare şl de cali Insă e cam puţin Cititorii aşteaptă sâ fie porului coreean. Acest guvern suspine câ Franţa n-are oirvic de ciştiga*.
de tractor eu patru brazde, din fler vechi uzit după înaintatele metode ale grădi tate informaţii cum s-a ajuns la aceste reali reilovarea problemelor uitoms ale poporu DczbaterJe care au loc tn cadrul con
La fel. ca cel amintiţi, cu deosebit interes narilor sovietici reuşind sâ realizeze 20000 DEJAN DUMITRU zări, care a fost munca politiei desfăşu ferinţei de la Geneva, dovedesc că sint
su muncit şi brigadierii de ckmp Jlga cuburi nutritive De un real ajutor pen corespondent voluntar rată in acest sens Apot, in locul cifre lui coreean nu ie poale face fără inter
lor reprezentind depăşirea planului e mal venţia trupelor strâuie Poziţia guvernu două concepţii difente in rezolvarea pro
nimerit a da de altfel tot In cifre can lui llslnmanist faţă de retragerea tiups- blemelor internalionolc : concepţia impe
A apărut „Carnetul agitatorului** nr. 5 tităţile de cărbune peste plan redale !n lor străine de pe teritoriul Coreei a-a rialistă care susţine că problemele inter
tone In acest fel cititorii işi dou mai de
grabă şi mai uşor seama de creşterea pro văzut destul de clar din discursul repre naţionale trebuie soluţionate prin forţă,
Acest număr al „Cametulu. agitatoru Coleclavele de redacţie ale g6zetelor de treprinderile „Teba”, „30 Decembrie’ şi zentantului Coreei da sud la conferinţă, câicind astfel drepturile şl libertăţile po
ductivităţii muncii minerilor
lui” publică artleclul . Pentru continua pezete şl colectivele de agitatori găsesc Libertatea In folosirea agitaţiei vi Aşteptăm să ne scrii cit mai des caro s-a pronunţat pentru menţinerea poarelor şi concepţia lumu socialiste, iare
îmbunătăţire a agitaţiei politice In rîn- in articolul Ziua presei comuniste., o se zuale trupelor străine pe teritoriul Coreei susţine câ problemele internaţionale pot
dunle oamenilor muncii” de V Potop In rie da îndrumări folositoare pentru munca Multe învăţăminte folositoare pot găsi In primul său discurs Ciu En-la! a ară şl trebuie sâ fie soluţionate pc cale paş
articol sint arătate succesele obţinute de lor Articolul „Un buget al construcţiei agitatorii in articolul „Agronomul — un I n f o r m a ţ i e tat că „Unificarea Coreei pe cale paşnică, nică. pe calea respectării drepturilor şl
organizaţiile de partid st de colectivele socialiste şi al ridicării nivelului de trai" agitator pentru aplicarea metodelor evan este o chestiune care priveşte poporul independentei tuturor popoarelor
de agitatori In aplicarea hotârini C C. al explică principalele prevederi ale bugetu taie” Redînd experienţa inginerului agro Casa de economii si consemnaţiurtl coreean însuşi; de aceea, pentru ţinerea Concepţia socialistă este sprijinite cu
P M R eu privire la măsurile de îmbună lui nostru de stat pe anul 1954 : la ru nom Mihal Mâtieş articolul arată cum CEC aduce la cunoştinţă ci încasarea unor alegen libere pe întreaga Coree şi multă căldură de întreaga omenire iubi
impozitelor, taxelor şi primelor de asi
tăţire a agitaţiei politice io rondul oame brica „Cifre şi fapte sint redate cileva pot folosi agronomii diferite mijloace ale penLrvi înlăturarea unui amestec din a- toare de pace care aşteaptă ca 1a acea^i
gurare A D a S d? la populaţie, se face
nilor muncii, hotârlre de la a căra apa cifre din bugetul Uruunu Sovietice pe a- muncii politice de masă. pentru a explica şi de către unităţile CEC din oraşe şl (ară, din Coreea trebuie să fie retrase in conferinţă sâ fie soluţionate just proble
ri pe $-a împlinit un an. Totodată arti nul acesta ţăranilor muncitori de ce ţl cum trebuie comunele reşedinţă de raion primul rind toate trupele slrărne" Minis mele coreeană »i Indocoinezâ de care de
colul analizează principalele lipsuri ale Articolul Agitaţia vizuală pentru un rxeeutate lucrările de întreţinere la cul Plata impozitelor şi primelor de asi trul Afacerilor Externe al R P. Chineze, pinde intr-o masurâ desluJ da mare asi
muncii de agitape şi arată cîteva din sar regim stnct de economii” de Duşan V)ai- tura porumbului şi cartofului. gurare A D A S sc poate face fără note a sublimat câ cu atît mai mult aceste gurarea păcii in Ana şi slăbirea încordă
cinile organizaţiilor de partid in ce pri cov. instructor al Comitetului orăşenesc La rubrica „Pe teme internaţionale” se de plată întocmită de circumscripţiile fi trupe trebuie sâ se retragă din Coreea, rii ln relaţiile internaţionale dintre loate
veşte ridicarea muncii politice de masă P.MR Arad înfăţişează experienţa po publică articolul „Conferinţa de la Ge nanciare, plătitorii nemai fiind obligat! cu cit arm<stiţiul a şl fost Încheiat. statale lumii
Ia un nJveJ mal înalt. zitivă a organizaţiilor de partid de la în neve de Gh Popa să se deplaseze la aceste circumscripţii Propunerile Iul Nom Ir la conferinţa de V. POPESCU
Folosirea rezervelor interne — menea o minune vie a muncii depuse la tregului corp la o întreprindere de spe sebită atenţie Fictnd o analiză în acea varăşul Viz! Andrei da pildă, folcsind a-
cialitate Datorite muncii depuse de acest
mina Vulcan Mineri fruntaşi ca 1 Para
stă direcţie s^a constatat că faţă de tri
van Nteolae, Codreanu VaşJe, Visa loan. colectiv, defectul a fost înlăturat in nu mestrul I al anului 1833. In trimestrul I ceartâ metodă » ajuns sâ obţină un sa
lar lunar de peste 3.000 tel. iar tovarăşul
preocupare a unui colectiv au depăşiri consecutive do 40—93 la 6utâ mai 24 de ore. In loc de 20-25 2ile Prin al anului curer.t s-a obţinut un mare sue- Păcurar Traian tot datorită acestui (apt
timp de mai bine de 9 luni, iar cu depă
aceasta 3-a redai mine! un compretor de
harnic şiri consecutive timp de 6 luni. cu 40-95 90 mc in funcţie. ce? Faţă de trimestrul 1 al anului tre obţine de asemenea salarii ridicate, ca
cut tn aceri an in abatajele minei Vulcan,
la sută, este şi minerul Bailnt luliu.
de pildă in luna februarie clnd a obţinut
Folosirea şi întreţinerea utilajului mare
Inovaţiile şi raţionalizările care se în şl mărunt, precum şl completarea lui consumul la explonv s-a redus cu 37.ţ ţa suma de 4 353 lei
Chemare» Comiteluiui Central al Parti varăşii Brustureanu loan şl Bleitifer la- registrează in număr toi mal mare de prin folosirea deşeurilor. In scopul reali sută pe tonă de cărbune, la pregătiri in
dului Muncitoresc Romfn adresată tuturor cob, calificaţi la locul de muncă de câ- către cabinetul tehnic al întreprindem, La m!na Vulcan un număr de 699 mun
celor ce muncesc din patria noastră cu Ire minarul fruntaş in întrecerea socia sint rezultate afe ndicLrii necontenite a zării de economii, este de asemenea o cărbune cu 14 la sută pe mc Iar la pre citor: se schimbă la locul de muncă după
ocazia zilei de l Mai a fost un nou im listă Nicoarâ foan Prin buna lor califi calificării muncitorilor de ad preocupare a colectivului minei Vuloan. gătiri In steni cu 22.2 I» sută Folosind metoda Antoninel Jandarova. Pnn folo
bold în muncă si o trecere in revistă a care. aceşti doi mineri reujex sâ-şi depă Printre movatord întreprinderii este şl Ppln respectarea graficului de reparaţii lemnul de rrunâ cu dimensiuni potrivite sirea acestei meiode tovarăşul Vaş Mar
realizărilor obţinute In ultimul timp de şească cu regularitate normele de produc tovarăşul Slcora Nlcolae, care prin îm s-a reuşit înlăturarea defectelor care ar la locul potrivit s-au obţinut de asemenea tin a reuşit sâ obţină depăşiri însemnate,
diferitele colective ale infrepnnderllor ţie intre 46-38 la sută, eiştigul lor lunar bunătăţirile aduse supapelor de compre putea cauza pierderi in producţie Ast economii valoroase ln total, pe întreaga şl cişrigurl mari Depăşiri însemnate in
carbonifere din Valea Jiului ndlcindu-se pinâ la peste 1400 lei sor a redus defectarea lor cu 50 la sută, fel. datorită revizleu planificate din anul mină, consumul de lemn. a scăzut pe
Colectivul nunei Vulcan, una dui mi producile obţin şi tovarăşa Boite Pavel
Fruntaşul In inlreeerea socialiste Cioara prLmlnrt pentru Inovaţia sa suma de 1700 1932 făcută la un înalt nivel tehnic, la a-
nele fruntaşe din Valea Jiului folosind tonă extrasă, uu 3 4 la sută. tar la lemnul şi Feher Petru care folosesc metoda Vo-
Alexandru, a dat şi el o preţioasă cali
din plm rezervele înlerno ale întreprin lei La fel tovarăşul Cservenszky Ludovic ceaste mină nu s-au înregistrat ptnă In folosit in abataje cu 3 U sută faţă de tri roşm
ficare tovarăşului Lupulescu Nicolae care
dem. a reuşii sâ mărească in mod sim lăcătuş la atelierul de reparaţii, a fost prezent defecte de natură mecanică, care mestrul 1 ad anului Lrecut
1 avut pe întreg trimestrul I depăşiri de PenLru întrebuinţarea raţională a ma
ţitor productivitatea muncii producţie intre 12-104 la sută Printre alţii premiat cu suma de 300 lai pentru inova sâ frîneze producţia „Sâ cerem maşinilor tot ceea ce pot terialului şi recondiţionarea sculelor, la
Rezervele interne ale unei întreprin au mai fost calificaţi şi tovărăşii: Mun ţia aplicată la tijele de legătură s colivi De asemenea, La această mină se folo da” a fost lozinca telor de la mina Vul mina Vulcan se feloseste pc scară largă
deri sint inepuizabile Noi şl noi rezerve loan şi Zerculea Rudolf. de către mine ilor. aplicată la 4 colivii de transport pe sesc din plm deţeunle De pildă tovară can Dată inointe cela două strunguri ale
apar necontenit ca urmare a dezvoltării rul Feher Petru puţuri. Ir prezent sint gata formele pen de către tovarăşii: Cornel Pâtruc, Reisz
tehnicii, a îmbunătăţirii procesului de Folosirea femeilor in locun de muncă şul Gali losif lăcătuş la atelierul minei, atelierului minei funcţionau 9 pini la loan şi Talmaier Anton metoda dc re
producţie calificării muncitorilor, folosirii corespunzătoare a fost de asemenea o tru generalizarea acestei inovaţii la toate a construit dm deşeuri o maşină de în 10 ore zilnic acum ele lucrează dm plin condiţiona:® a sculelor precum şi folosi
pe deplin 1 utilajului exirtent — fără o întreprinderile carbonifere dm ţară doit tablă pini la 3 mm grosime şi doi cele 24 o:e aJe zilei pentru a da mineri
preocupare o colectivului minei Azi. in rea raţională a materialului nou; de e-
folosi mai mulle braţe de munca — ino Iniţiativele oamenilor muncii de le mi
urma calificării obţinute tovarăşa Gerth- m lungime ConJecţionind accajtă ma lor la timp piese şi utilaje La fel, lucru xemptu e4 recondiţionează filiere, din cio
vaţiile sl extinderea acestora constituie ner Teren3 d» pildă conduce şi înbret'me na VuJoan sint sprijinite cu mult Inte şină din m3tenale noi. ea ar fl costat la maşina de găurit a fost in aşa fel or cane m<u mar: ozaie fac eiocane mia,
rezerve intern® care trebuiesc descoperite cu pricepere li<omotiva electrică pentru res Asta s-a dovedit eind un deranja suma dc 70 000 lei, pe cind costul maşinii ganizată incit funcţionarea ei să fie con- dălţi, domuri şi alte scule Aceşti tova
şi folosite pentru a mân productivitatea transportul vagonete'.or în galerii ment întlmplal La un motor electric de
construite de tovarăşul Gali s-a r.dicat tnufi răşi pe lingă economiile pe care Ic aduc
muncii şi a reduce preţul de cort al pro ; în prezent datorită gnjii care s-a a- 190 kiv., care acţiona o instalaţie foarte numai la 10 000 lei Din deşeuri şl dife Muncitorii, tehnicienii şi mgln-arii mi intreprinden: pnn recondiţionară scule
duselor cordat ridicării calificării muncitorilor şî importantă pentru mini. a fost înlăturat rite material® nefolosite se mal constru nei folosesc în muncc lor experienţa îna lor. depăşesc cu regularitate nonno de
Mina Vulcan, care în mare parte a reu tehnicienilor, colectivul minei Vulcan cu în numai 46 ore Li ioc dc curca 14 nfe iesc aci rame de pompe şi rame pantru intată a rtahanoviştilor sovietici. 30 la producţie Intre 60-70 la sută
şit să-si valorifice rezervele interne s-a prinde un număr de 35 fruntaşi In Intre cft necesita această lucrare, dacă era tri moiete in tumul puţurilor de extracţie sută din totalul muncitorilor din subte ConUnutnd pnn a descoperi noi rezerve
preocupat sâ-şi completeze efectivul ca cerea socialistă printre care se numără misă la un atelier centrol de reparaţie evidenţiindu-se In această munca tova ran folosindu-se fructuos Metodi de interne, ţinind cont în această direcţie de
lificai care numai îr curs de o luna a cre tovarăşi ca : Lee rând loan, decorat cu Colectivul format dui tovarăşii : Loy Rai- răşul BuLaru Miron înalta tehnicitate a graficului ciclic este propunerile oamenilor muncii. 'îndrumat
scut cu 10 muncitori folosind în acest ..Ordinul Muncii" lovan Andromc deco mond. Munteanu Aurel, Stoican Gheorghe Folosirea şi manipularea cu pricepere folosite de numeroase brigăzi fn munca de organizaţia de partid colectivul minei
a materialului explosiv precum şi a lem
scop metod» de calificare la locul de rat cu ..Ordinu] Muncii” Boite Pavel de şi Dobner Francisc. au repus in func lor din subteran, ceea ce aduce n pro Vulcan va înregistra $1 pe mai doprule
nului de mină. este o sursă de economn
mur.câ. Cotlesr Prin acest prciedcu. s-au corat cu „Mfdalia Muncii'' şi alţii Cei llă ţie un autotranaformator. căruia 1 se de pennariente, in folosirea rezerv elor inter ductivitate mărită $1 totodată on zaler succese din ce in ce mai mari dind pa
calificat devenind minori pricepuţi, to fruntaşi In producţie constituie de ase fectase o bobmâ şi necesita trimiterea în ne. căruia colectivul minei ii dă a deo ridicat al muncitorului oare o aplică To triei tot rr.-ai mult cărbune.