Page 12 - 1954-05

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 37

NOTE Şl COMENTARII EXTERNE Proiectul de constituţie Numeroşi deputaţi din Adunarea Naţională
a R.P. Chineze tn dezbaterea franceză cer guvernului încetarea războiului
Ce se întîmplă in Coreea de sud maselor largi populare din Indochina

PEKIN (Agerpres). —
In Palatul Naţiunilor de la Geneva se dc / DA81 jV tria Şi agricultura ţârii, distruse aproape După cum s-a mai anunţat, la 23 mar­
liscutâ una din cele mai arzătoare pro- in întregime In timpul războiului, se află tie a c a avut loc sub preşedinţia lui Mao PARIS (Agerpres). Un.te în vederea sporirii ajutorului mi­
După cum z-a mai anunţat, după o va­
litar acordat pentru continuarea războiu­
>leme din vhaţa internaţională anuală — Man „cc pronunţa pentru operaţiuni mi­ astăzi intr-un haos total Cu toate aces­ Ţzc-dun pruma şedinţă a comisiei pentru
>zoblema corezanâ Nam Ir, ministrul ala- litare comune imediate şi cu folosirea tea. clica lui Li Sin Man cheltuieşte sume elaborarea proiectului de constituţie a Re­ canţă parlamentară de trei sâptămini, lui dm Indochina. fapt care a provocat o
«rJor externe al Republicii Populare bcmbel cu hidrogen' Ciine credincios el fabuloase pentru noi pregătari militare publicii Populare Chineze Ziarul „Jen- Adunarea Naţională franceză şi-a reînceput deosebită nelinişte şi Indignare în rindu­
democrate Coreene, a făcut o declaraţie stărpinrlor săi, el a încredinţai Congresul Aşa, de pildă, bugetul militar al guver­ minjibao" relatează că proiectul de cons­ marţi 4 mas lucrările rile parLamenlardor frincezl Lamei a de-
n legătură cu această problemă 51 a pre- S U A că „Coreea va putea să întreţină nului sud-corcean a (ost In >933 aproape tituţie a fost supus discuţiei cercurilor Corespondenţii de presă relatează câ olarat câ guvernul său nu intenţionează
sâ negocieze pacea in Indochina decit ln
tervlat propuneri concrete menite să ducă 15 de diviza cu aceleaşi fonduri pe care de patru ori mai mare decît in 1932. A- largi ale opinia publice La discuţii par­ incâ din prima rl a dezbaterilor nemulţu­ condiţiile impuse de eL El a repetat ve­
a restabilirea unitâtll naţionale a Coreei le necesită întreţinerea numai a unoi lin­ ceste fonduri uriaşe pentru scopuri mi­ ticipă reprezentanţi ai tuturor partidelor mirea manifestată de majoritatea depu­
.1 la ţinerea unor alegeri libere pe în­ gura divizii americane”. litare criminale sint obţinute de lui Sin taţilor faţă de politica guvernamentală chile acuzaţii neîntemeiate împotriva R P
treaga Coree Aceste propuneri au fost Ministrul afacerilor externe lisinmanist. Man prin Jefuirea neruşinată a poporului. democratice, organizaţiilor populare, cer­ In ce priveşte problema la ordinea zilei Chineze in legătură cu sprijinul pe care
curilor comerciale şl industriale, oameni
iprijm.te tntrulotul de către Ciu En-la:. Bion lo.n Te. a declarat la o conferinţă „Nimeni nu poate indica cu exacti­ ai literaturii, artei, culturii, ştiinţei, re­ — Imdochin3 — a îmbrăcat o formă deo­ aceasta l-ar acorda chipurile, armatei
mnistru) afacerilor externe aJ Republicii de presă că orice încercare de unificare tate cifra pierderilor In rindurl'le popu­ sebit de gravă populare vietnameze
prezentanţi 01 minorităţilor naţionale, ai
Populare Chineze Ele deschid calea spre pe calea for|rv pe care o va face Corcea laţiei civile' — sene revista „Nation”. cercurilor religioase, ele. Lamei, preşedintele Consiliului de Mi­ Discursul preşedintelui consiliului de
:rearea unei Coree unite, independente fi de sud, „nu va fi o agresiune, cl un act Unii consideră că numărul victimelor din niştri, câutind să tergiverseze această miniştri a (ost intirerupt In nenumărate
democratice de autoapărare Potrivit ropoarlclor Co­ Coreea de sud se ridici la l milion... In problemă de cea mai mare Importanţă a rîndurl de strigătele: „încetaţi oatiLtâ-
ţile ! încetaţi ostilităţile I"
Această oale nu este însă pe placul anu­ misiei neutre pentru supravegherea ar­ Coreea de sud există pes'.e 100000 copii anunţat ci guvernul a hotârît si amine
mitor careuri agresive ala SUA şi al mistiţiului. în Coreea da sud soresc can­ vagabonti Se presupune că au fost dis­ Luptele de la Dien Bien Fu discuţiile plnâ după terminarea conferinţei Protestele majorităţii covîrşltoare a de­
clicii guvernanţilor lUinmamşti Este tn- tităţi uriaşe de materiale de război S? truse apoximaliv ISO 000 de case de lo­ PEKIN (Agerpres) — CHINA NOU A: de ia Geneva Toţi deputaţii care au luat putaţilor şi o rezoluţie adoptată cu 23 vo­
iecbşte cunoscut că imperialiştii ameri­ trimit ultimele tipun de armament, in­ cuit. iar la fiecare patru mine sau fabrici Agenţia Vietnameză de Informaţii a- cuvtntul In şedinţa din 4 mal au criticat turi pentru. 21 contra şt S abţineri de că­
cani duc o politică de scindare a Coreei, clusiv avioane dc vlnâtoare şi bombar­ textile, trei fie că sint distruse, fie că nunţâ că in urma cişilgunlor da teren insă cu asprune cele anunţate de Lamei tre grupul parlamentar radical, care a-
ameninţa pacea in Extremul Orient, fac dier*. sint serios avariate" realizate In ziua de 1 Mai. unităţi aîe Ar­ Gilbert de Chambrun (din partea Uniunii mintea preşedintelui Lamei câ înainte de
să crească Încordarea internaţionali De După cum se ştie, la cele 18 divizii li- Pe şosele Coreei de sud rătăcesc oameni matei Pc-pulare Vieinameze se află în Republicanilor progresişti), a avertizat vacanţa parlamentară făgăduise că la 14
această scindare au nevoie cercurile agre­ sînmanist®. înzestrate complet cu echi­ surmenaţi, flâminti 51 in zdrenţe Ii vezi prezent la £00 m distanţă de cartierul impotnva amestecului american In lndo- mai va fi discutată problema Indochinei,
siv* ale S U A , care nu vor s5 renunţe pament american, s-au adăugat de curind cu miile, cu zecile de mii Ei caută hra­ general francez de la Dien Bien Fu chim care dupl părerea iui. este solicitat au silit guvernul să convoace de urgenţă
la planurile lor de folosire a Coreei de alte două divirli. Potrivit celor spuse de nă, caută un adăpost Oamenii sa hrănesc Francezii mai deţin o porţiune de taren de unii membri ai guvernului Deputaţii o şedinţă extraordinară a Consiliului de
sud drept cap de pod pentru atacarea ambasadorul su-d-ccreean in S U A., lan cu iarbă şi cu coajă de copaci Vezi prin­ cu o lungime de I 700 m de ta est la vest. care au urmai la tribună — Laurent Mmiiştri La reluarea lucrărilor Adunării
R. P D. Coreene şi Republicii Populare lu Cian. numărul soldaţilor lisinmaniţti tre ei bătrîm gîrboviţi şl văduve ai că­ şl de 1 200 m de la nord la sud Ampla- Cassanova (comuniat). Andră Den'!; (fost Naţionale Lanlel a anunţat câ datorită
Chinez* este de peste 650 000 Potrivit unei ştiri ror soţi au murit în timpul războiului, samcnul artileriei franceze se află In membru al partidului calotic M R P ) Lo- opoziţiei tnttmplnate. guvernul consideră
Actele ocupanţilor amencam In Coreea transmise de un corespondent al agenţiei copii orfani şl invalizi Soarta lor eute tra­ Imediata apropiere a liniilor forţelor uiu Val Ion (fost gau'liBt). Jacques Ba rdouv câ trebuie sa pună joi Adunării Naţionale
de sud nu reprezintă decît un lanţ neîn­ Reuter. „ministrul apărării” lisinmanist gică, iar viitorul le este întunecat populare (■partidul târănesc-independent). Charles chestiunea de încredere
trerupt de încălcări ale acordului de ar­ a anunţat că in viitorul apropiat se va Pa a ce trece în Coreea de sud creşte tn prezent frontul ocupat de francezi Lussy (floaialisl) şi Edouard Daladier (ra­ întreaga presă franceză de miercuri di­
mistiţiu, acord care poarta şi semnăturile crea o „armată de rezervă” cu un efec­ tot mal mult valul Inflaţiei cronice. Măr­ la Muongihanh — principalul centru de dical). au arâlat necesitatea încetării osti­ mineaţa comentează pe larg desfăşurarea
reprezentanţilor amencaru tiv de t milion de oameni Au fost luate furile se scumpeşc Eoamelea şi mizeria rezistenţă de la Dien Bien Fu, se res- lităţilor din Indochina si a soluţionării primei zt a dezbaterilor in Adunarea Na­
Coreea de sud este astăzi o imenşi ta­ masuri, a declarat el, pentru a Înrola in contribuie la rlspiftiirea a numeroase boli tringe din zi In zL conflictului pe cale paşnică ţională Cuvintele „agitaţie", „febră poli­
bără militară ce se întrnde de la zona de­ această armată . pe toţi tinerii apţi de După cum a anunţat agenţia telegrafică A luai apoi cuvlntu) Lame) in numele tică", „Lncordare". „ajunul uivei crize gu-
militarizată de lingă paralela 38 şi pînâ la luptă" şl pentru a-i instrui in decurs de sud-coreeanâ Hapton Thensui paralel cu Două postură franceze de la vest ;i nord guvernului, caur şi-a incepui declaraţia vemamentaJe revin in mod stăruitor In
litoratul do xud al peninsulei, şi de la 4-5 Iun: Dacă la aceasta se vor adăuga creşterea numărului celor bolnavi de tu­ de aerodromul central de la Muongthanh incereînd să dezmintă ştarlle tot m3i per­ corespondenţele parlamentare aJe ziarelor
Marea Japoniei plrvă la Maica Galbenă cele mărturisire da către reprezentantul berculoză, in prov.ncivl* CieUa de nord şi au fost distruse de Armata Populară sistente cane circulă in legătură cu diver­ şi agenţiilor de presă occidentale, cara
Cazărmile americane şi cazărmile sol­ SUA la O N U . Lodge, si anume ca in Ciella da sud, precum şi in provincia Vietnameză In urma acestor vicîoru for­ genţele existente între guvern şi coman­ consideră câ divergenţe sint extrem de
daţilor lislnmaniştl, poligoanele şi aero­ Coreza dc sud se află 300 000 de soldaţi Kensan a crescu! inli-o maie măsură nu­ ţele populare controlează couâ treimi din damentul trupelor fronceze în Indochina grave ele cuprinzind nu numai partidele
dromurile împinsese ţaţa Sub paza sol­ americani, va deveni limpede ră forţele mărul celor bolnavi de laprâ. aerodrom. Ln cursul iuplelor din zma dc El a căutat de asemenea sâ Justifice repe­ dus opozaţie, cl şi puternice fracţiuni ale
daţilor înarmaţi, bărbaţi, femei, copil ţi agresive dispuci in prezent in Coreea de Pregătirile de război se repercutează l Mai au fost scoase dm luptă şase com­ tatele cercn adresate guvernului Statelor coaiiţiel guvernamentale.
bătrini lucrează la fortificaţiile militare sud de peste 1 milion de militari nu numai asupra politeţi şi economiei ţă­ părui inamice, majoritatea paroşuLişti
ce se construiesc in imediata apropiere a Politicienii americani repetă mereu : rii. Paralel cu aceasta, se desfăşoară o ln aceeaşi zi, in subsectorul sudic de la
zonei demilitarizate, sapă tranşee După „Asiaticii trebuie sa lupte Împotriva asia- campanie deşănţată de prevenher şi nar­ Dien Bien Fu, care a şi fost tăiat de
cum relatează presa străină. în regiunile lirilor”. înfăptuind această politică, co­ cotizare a tineretului prin literatură Scri­ sectorul central Muongthanh, forţele popu­ Nota de protest a R. Cehoslovace adresată S.U.A.
lanian, Incije. Cîhucihon, Linjonbu şi in mandamentul SUA pregăteşte cadre do itorii sudcorez.ii şi reacţionari de toate lare au atacat şi cucerit un post (ranccr FRAGA (Agerpres). — Ceteka trans­ In notă se arată că sus-amlntiua provo­
alte puncte, in munţii împăduriţi, ocu­ ofiţeri din rindurile celor mai fervenţi li- nuanţele umplu vitrinele librăriilor cu o şi au incendiat un depozit de proiectile mite : care americană reprezintă o Ineeroare de
panţii americani, cu ajulorul guvernan­ sinmarvişli Sus-.iminlita revistă „Nailon” literatură îmbibată de o .deologie putre­ de artilerie. Toate contraatacurile france­ Muiişforul Afacerilor Externe al R Ce­ amestec grosolan In treburile interne ale
ţilor sud-coreeni, construiesc dcpozils sub­ scria că. in majoritatea lor, „generalii" sud- dă. decadenţi, care ridică în slavă sadis­ zilor pentru a reocupa poziţiile pierdute, hoslovace a adresai la 5 mai ‘ambasadei Republicii Cehoslovace şi o încălcare fără
terane pentru muniţii, armament 51 echi­ ccreen: sini tineri care au servit (n ar­ mul şi asasinatele Scopul acestei „litera­ au fost respinse, francezii fulennd pier­ Statelor Unî'.e ta Praga o notă in oare se seamăn a celor mai elementare norme do
pament militar. mat? japoneză şi care au făcut un curs turi" este de a pcrvcrîi omul. de a aţlţa deri grele spune intre altele: drept internaţional
Faptele arată că strategii de la VVas- rapid de perfecţionare în SUA In coo- ura faţa de fraţii din nordul ţârii
Guvernul RepublicH Cehoslovace, sa
La î/irşitui lumi aprilie şi la începutul
hingtco nu au tras nici un fel de învăţă­ vmgoiile lor nu există nici urmă de prin­ Hotăriica de a se convoca conferinţa de JumL moi a fast organizată, cu ajutorul spune tn notă. expnmînd dorinţele 51 nă­
minte din eşecul planurilor americane de cipia democratice Tot ceea ce ou ei cale la Geneva a răsunat la Seul ca un dan­ Guvernul belgian intenţionează organelor de oeupaţie americane din Ger­ zuinţele poporului sâu, luptă pe toate
a invada China pe caica unei agresiuni credinţa in cele 20 de divizii ale lor şi in găt de clopot pentru inmormîntare. Su- s⮺i cotinue politica mania occidentală, o nouă campanie pro­ căile, împreună cu toate popoarele iubi­
impetriva Coreei. Curind după cc uu amu­ ,.marca Coree". Potrivit dalelor presei punindu-se ordinelor Washingtonului, Li
ţit tunurile in Coreea, S U A . după cum st/âinz, in S U A au fost trimişi 238 de Sin Man se dedă la fel de fel de atacuri antipopulară vocatoare, împotriva Republicii Ceho­ toare dc pace, pentru slăbirea încordării
re ştie. au încheiat cu Li Sin Man a?a- ofiţeri sud-coreeni pentru a urma cursu­ împotriva conferinţei de la Geneva. În­ BRUXELLES (Agerpresi - slovace, campanie care reprezintă o în­ internaţionale, pentru dezvoltarea multi­
zisul tratat de „aplrare mutuală" Acest ri de şase luni. A plecat pcsie Ocean un cearcă sâ complice desfăşurarea ei. si AchiUe van Acker, noul prim ministru cercare de amestec grosolan In treburile laterală a relaţiilor de prietenie şi cola­
..tratat' a legalizai transformarea Coreei mare emp de aviatori sud-corcem pen­ mp.cdice realizarea unui acord pentru belgian, a dat citire marţi în faţa parla­ interne ale Republicii Cehoslovace Dm borare între popoare De aceea el nu poa­
de sud lrvtr-o bază strategică militară a tru a invăţa să piloteze avioane cu reac­ unificarea Coreei pe cale paşnică zona americană de ocupaţie au fost lan­ te sâ privească decît cu indignare faptul
mentului declaraţiei guvernamentale cu sate. peste frontierele de stat. pe teritoriul
S U A in Exlremuî Orient, întz-unul din ţie Acest lucru a devnit deosebit de evi­ privire la politica externă şl internă a câ guvernul Statelor Unite nu vrea nici a-
focarele de dezlănţuire a unui „marc răz­ Chiar în ziua cîr.d miniştrii afacerilor dent după discursul provocator rostit la Frig iei. cehoslovac baloane cu manifeste calom­ cum să renunţe la politica sa. a răzaoiu-
bel”. extome au luat loc la aceeaşi masă In conferinţa de la Geneva de ministrul a- nioase lui rece dusă pnn asemenea mijloace
Si intr-adevăr. Li Sin Man, încurajat Palatul Naţiunilor, corespondentul agen­ faceriilor externe al Coreei de sud Bion El a declarat că guvernul său intenţio­ Această provocare r.u poate trezi alt­
de cei de peste Ocean, a declarat în au iu! ţiei Rrutcr a transmis din Seul că la 25 Ion Te După cum se ştie, delegatul sud- nează să continue politica practicată in ceva decît dispreţul oamenilor muncii cum sînt strecurarea de divcrsicnişll şi
tuturor că in Coreea de sud există „voin­ aprilie )t 000 soldaţi americano au inceput ccceczn. revărsind valuri de calomnii Îm­ trecut da partidul social-creştin Ln vede­ cehoslovaci râspîndirea de mamfesto calomnioase
ţa şi hotSrlrca de a înainta spre nord cil să sa imfc^rce la Inc on (pa coasta de vest potriva Uniunii Sovietice, Chinei şi a rea „consolidării alianţei atlantice" şl a
mii cunnd posibil" Cu cîi sc -prcpia ma: a Coreei), pentru a poriicipa la operaţiu­ terţelor democratice ale poporului co- unificării Eurccei occidentale Van Acker
mult ziua deschiderii Conferinţe: de Iz nile dî dauaicaic pe coasla de est al Co­ IC22.1. 3-s pronunţat impetriva retragerii a afirmat totodată câ va depune leate e- Catastrofa minieră în Italia
Geneva, cu a'.ll mai neruşinată devenea reei In cale nouă luni care au trecut dc de pe teritoriul Coreei a trupelor ame­ forluriie pentru a respecta obligaţiile
propaganda desfăşurată de lacheii Iul Li la semnarea annis tuiului, avioanele mili­ ricano. pe care se sprijină regimul li- contractate in ultimii ani de Belgia faţă ROMA (Agerpres). — Grosselo), care aparţine trustului „Mon-
Sin Man in lavoarca unei „cruciade'. Pe tare americane au trecut ilegal de 232 d® finmainst El n-a făcut nici o propunere de aliaţii {ăi occidentali Declaraţiile lut După cum anunţă Ziarele dteva zeci de tecatini”
aventurierul cud-corec.m k-o apucat ame­ ori lima militară d® demarcaţie care ar putea contribui inir-o măsură Van Acltcr sin! considerate in Belgia ca mineri au râmac ingrepaţi în urma unei Pinâ in prezent au fost scoată la supra­
ţeala in urma discursurilor instigatoare şi Trenrfomnrc» Coreei de sud intr-o ba­ oarecare la rezolvarea paşnică a proble­ fund dc natură sâ agraveze situaţia in faţă numai 16 cadavre şi cîţiva mineri
agresive ale lui Dullss Dupi cum rela­ ză nmerirznă de atac prici miicşte uriaşa mei corevie ps bază democratici. care sa află Belgia, ca urmare a acestor puternice explozii provocate dc gaze in­ răniţi Peste 30 de mineri n-au pulul fi
tează revista americană „Naticn", Li Sin suferinţe populaţiai su-J-coreene Indus­ (Agcrprei). („Lite'(Uumouj Gorcto") obligaţii tr-o mină de lignit din Ribolla (provincia găsiţi nuci pîni în prezent.
denţa deplină, dai fiind slab pregătii, fără sint: cărbune, antimoniu, plumb argint, umăr cu popoarele din Vietnam şi Chmer
pentru independenţă
aur şl mangaii Industria este in schimb
h 1 faţa hărţii ii experienţă, neavlnd orgeniroţn democratice inexistentă In 1393 cind colonialiştii reprezentanţilor fronturilor unice din cale
La I martie 1931 a avut loc conferinţa
de masă trainice şi ::m< nu a putut să
francezi au invadat ţara. prima ier grijă
împiedice revenirea colonialiştilor fran­
cezi care er;u ajutîţi tn* mare măsură a lo»t sâ acapareze timpurile de orez şi trei ţări dm Indoohma Cu acest prdej s-a
de trupe britanice şi bande ale lui Cian- păşunile grar-e Pentru populaţia băşti­ hoîărît că ţelul lor pnnclpal este asigu­
Indccliina este situată in sud-estul Asiei dependenţa Vietnamului a crescut enorm gaan Peste citcva zile trupele colonialiste Cai-şi Patrioţii din Chmer s-au retras in naşă ei au rezervat Impozite din ce In ca rarea victoriei împotriva duşmanului co­
şi se întinde p» o suprafaţă de apro­ Conduci!;:-,! pcpovului ne.namez au dat au ocupat ministerul d® finanţe şi au de­ munţi incepind războiul de partizani mai împovărătoare, mizeria şi ignorsnţa mun şi cucerirea independenţei naţionale.
ximativ 723000 km pătraţi Pe acest pâ- ordinul de pregătire a unei insurecţii ge­ zarmat unităţile vietnameze de acolo In Anii 1948-1947 şl începutul anului 1948 Aproape întreaga populaţie <95 la sută) La Începutul anului 1953 forţele ar­
mint brăzdat dc o mulţime de lanţuri nerale Ocupantei japonezi au (ost loviţi ss;ra zilei de 18 decembrie, 19te. statul au constituit o perioadă de pregătire a este analfabetă In Pateî-Lao nu există mate din Palet-Lac ebbere>a2â o treime
muntoase şi scăldat de cpele Oceanului cu putere, hărţuiţi lari încetare şi în cele major francez a trimis un ultimatum gu­ poporului chmer in vederea rezistenţei decît vreo 10 şcoli primare (Singura uni­ din teritoriul patriei cu o populaţie de
Pacific trăiesc peste 28 000 000 Iccuîton din urmi izgoniţi din rea men mure parte vernului vieinamez. cai'înd dezarmarea armate A foat creată Uniunea de luptă tate de Invâţâmint ..suparior este o şcoa­ curca un milion de oameni
Din punct de vedere pclitic şi administra­ a ţării Odată cu zdrobirea Japoniei mUi- armate! naţionale şi arumîndu-şi dreptul pentru independenţa naţională „Issarek" lă medie) Condiţiile sanitare ale locui­ Popoarele celor trei ţâr! din Indochina
tiv, Indochina este împărţită In trei sta­ tariste de către glorioasa Armată Sovie­ de a asigura ordinea în oraş. Tnccpind din 1943 iau fiinţă In toată ţa­ torilor sînt îngrozitoare Malana 31 diferi­ s-au ridicat fstiel la luptă pentru apăra­
te : Vie'-nam Khmer, Pacat-Lao tică. * luat sfîrjit şi dominaţia nlpcni In ln faţa acestui act de banditism inter­ ra baze pentru războiul de partizani şl te alte boli epidemice fac ravagii Pro­ rea patriei, pentru apărarea libertăţii şi
VIETNAMUL, s-au „Tara sudului” cum Vietnam La 2 rcptembrle 1343 a fooi pro­ naţional. de nesocotire a tratatului Înche­ curind ele devin extrem de puternice in centul mortalităţii generale este exirem independenţei naţionale In focul luptelor
i se mai spune, crupă cea mm mare parte clamată Republica Democrată Vietnam ia*, guvernul vietnamez alege calea onoa­ partea de vest şl sud a ţării ln următorii de ridicat au crescut şl s-au călit armarele populare
a Indochmei, şi se intmde deailungul coas­ şi s-a format un guvern popuiar re), calea rezistenţei armate In noaptea doi am ele se lărgesc şi se consolidează In cmda acestor condiţii auloritătde din cele trei State
tei răsăritene a peninsulei pe o fâşie de Dar la numai trai săptămint de la pro­ de >9 decembrie 1946 a inceput războiul dînd serioase lovituri colonialiştilor fran­ coloniale franceze nu au reuşit sâ înge­ Deosebit de puternice lovituri a dat ar­
320 000 km. pătraţi. Pe acest teritoriu clamarea Republicii Democrate impan?- de eliberare. cezi. Astăzi cu excepţia oraşelor mari, co­ nunchere paporul laoţian mata populară vietnameză colonialiştilor
străbătut de lanţuri muntonse şi scăldat liştii francezi, în complicitate cu impe­ STATUL CHMER, pe care autorităţile lonialiştii nu au mei o putere, iar Încer­ Cind imperialiştii japonezi au invadat francezi ,
de apele cenujii ala Mjîii Chinoa trăieşte rialiştii englezi, au pus mina printr-o colonialiste franceze il numesc Cambogia, cările îor de a pătrunde in mtohonil ţâ­ Indochina, trupele colonishste franceze Surde sosite de pe fronturi in ultimul
un poper de 22 000 0C0 locuitori. trădare pe oraşul Saigon. su debarcat esle Siîuat in peninsula Indochlnoi. înve- rii atrag după sine pierderi considerabile au dat bir cu fugiţii Cotropitorii japnneu timp şi un exemplu concret il constitue
Capitaliştii francezi au (ost atraşi de trupa şi au dezlănţuit războiul în sudul cmindu-se la est şi sud-est. cu R D Viet­ STATUL PATET-LAO, este situat în au instalat guvefhc marionetă, dar nu au luptele care ie duc la Dien Bien Phu Co-
orezul, bumbacul, trestia de i3hăr, cau­ Vietnamului nam. Ia nord cu statul Patel-Lao, la vest centrul peninsulei Indochina. mărsmin- reuşit sâ frîngâ voinţa poporului, care ală­ IcmolişUi fiancezi suferă infrîngeri după
ciucul, cafoiua. muodcm.le (1 celelalte Intre timp. trupele iui Cian Cal-şi intră şi nord-vest cu Tavlanda du-se la nond cu Republica Populara Chi­ turi de popoarele dm Vietnam şi Chmer in/rîngeri şi sub presiunea militariştilor
bogăţii ale Vietnamului ca : (ierul wolfra­ in nordul Vietnamului. Alil (rancorli en­ Suprafaţa ţârii este de 181 000 kilome­ neză. la răsărit cu RepubUea Democrată au continuat lupta în rindurile partiza­ americani, in ciuda dormtei.de pace 1 po­
mul, zmeul, cositorul, precum şi de în­ glezii cit şi Cian Cai-şi, spuneau câ nu tri pătraţi şi populaţia depăşeşte 4.000.000 Vietnam, la sud cu Chmer (Combogia) şt nilor In octombrie 1943 după infringerea porului francez şi vietnamez ţi a popoa­
tinsele păduri tripicale venit să „dezarmeze trapele Japoneze”, locuitori la apu9 cu Tailanda şi Binmama Paiet- Japoniei de către Armata Sovietică popu­ relor din lumea întreagă, continuă răz­
C-cjpaţia (lancezâ şi regimul de taooare dar in realitate ci au năvălit pentru a boiul împotriva popoarelor indochineze.
Statul Chmer este aproape cît Austria. Loo este o ţară-caie se întinde pe un te­ laţia din provincia Vientian a trecut la
colonială dm Vietnam, datează dm anul restabili vechile pcziţn nle colonialismu­ Dar loviturile primite din pavtea forţelor
Belgia, Olanda şi Elveţia la un loc fiind ritoriu de aproape 220 000 Itm pătraţi şi răscoala armată proclamînd independen­
1836 Dc alunei şi pină in zilzle noastre lui. populare i-au silit pe intervenţionişti sâ
o ţară agricolă. In secolele X-XIJI, Chme- dispune de însemnate bogăţii naturale ţa ţârii Imperialiştii Japonezi au fost alun­
ocupanţii au făcut tot ce le-au stat in Situaţia Internă ora foarte grea Viet­ accepte discutarea rezolvăm paşnice a
rul era unu) dintre cele mat înfloritoare Populaţia ţâni esie de aproximativ trei gaţi dar locul lor a fost luai de vechu
putinţă pintru a-şi menţine poziţiile in namul nu avea incâ suficiente (orţe ar­ conflictului ;r.doehinez in cadrul confe­
state ale Asiei de sud-est Ulterior sfî- milioane de locuitori, din care cea mai colonialişti francezi care «u dr/.linţuit o
p.caistă parte a lumii mate Şi nici armament pentru a putea re­ rinţei dc la Geneva ln actuala situaţie
fiatâ de discordiJc dintre feudali ţara s-a mare parte trăiesc în centru) şi suda) ţă­ represiune sîngeroasâ împotriva popu­
ln 1941. armatele imparlalismulul Japo­ zista năvăliri: imperialiştilor şi avea ne­ destrămat treptat Aceasta a uşurat aca­ rii Capitala ţârii, oraşul Vientian ecte si­ laţiei băştinaşe mtemaţionalâ restabilirea pâcu in Indo-
nez. au năvălit in Indochina. luind locul voie de pice pantru a so putea menţine pararea ei de către colonialiştii Irancszi. tuat pa malurile riului Mekong la grani­ china ar contribui cu succes la destinde­
înrobitorilor francezi Poporul vietnamez şi dezvolta ln această situaţie guvernul Bogăţiile naturale ale statului Chmer ţă cu Tailanda. dsr reşedinţa regelui ma­ ln anii care au urmat forţele de luptă rea mcordăr:) în relaţiile internaţionale,
insă nu a renunţat la dreplul său slint. vietnamez a inceput tratative eu france­ sint considerabile Cauciucul ocupă un rionetă, instalat de autorităţile colonialis­ ale poporului laoţian s-au călit şi au acu­ la instaurarea unui climat de pace In a-
la libertate zii Aslffci. la 6 martie 1043 a încheiat un lo: important in export Dm minele de te franceze, se află la Luan Praban. ora? mulai o preţioasă experienţă AsUel dm ceastă parte a lum.l
Flacăra mişcării de eliberare naţională acord cu guvernul francez, pnn care Fran­ aşezai mai la nord. toi pe malurile Mc- formaţiunile de partizani s-ku alcătuit ln cercurile cele mai largi ala opiniei
aprinsă de ero.cii luplitori comunişti a ţa recunoaşte Rapublica Democrată Viet­ pietre preţioase din stalul Chmer se ex­ kongului Riul Mekong este singura ar­ unităţile regulate ale Armatei populare publice mondiale răsună tot mai puternic
trag man cantităţi de safire şi rubine.
luminat calea rezistentei şi luplei poporu­ nam şi Guvernul său La rindul său Gu­ teră de circulaţie mai importantă dm în­ de eliberare Poporul laoţian, a continuat cererea insistentă de a se pune capăt ime­
lui vieln.'.r.iez pentru sfârimaroa defini­ vernul vie’.nc.mez a aereplat ca trupele Bogăţiile acei-tet ţâri au atras de tim­ treaga ţară deoarece In cei 60 de ani de lupta pentru cucerirea unei independsnţe diat rOzboiului din Indochina Primul mi­
tivă a jugului coloniei. franceze sâ debarce in ţară şi alături de puriu privitele lacome ale negustorilor reale A fost alcătuit astfel un cumitet na­ nistru al Indiei. Nehru. a carul să se
Europei. Comercianţii francezi l$i fac apa­ dominaţie, coloniali?»ii francezi nu au con­ ţional de eliberare iar in august 1930 in
La Începutul anului 1941, toate organi­ unităţile vietnameze să desâvlrşeascâ de­ pună capăt operaţiunilor militare din în­
riţia aici încă pe timpul Iui Ludovic al struit decît o singură cale ferată lungă regiumle chbcpute dm no.-dui şi centrul
zaţiile şi partidele democratice din Viet­ zarmarea japonezilor. doctrina chiar inomte de conferinţa dr la
XVI-lea Ei sin» urmaţi de mi'itari, care de 6 km ţârii a fost instaurulâ pute*ca populară
nam s-au urni îri cadrul Uniunii dc lupţi Odată trupele introduse, colonialiştii Geneva
mai tlrziu, sub domnia lui Napoleon al Cultura de baz3 a ţârii eslc orezul Re­ Cei peste 1C0 dc reprezentanţi populari
Dintru independenţa Vietnamului, spre a francau au inespui pregătirile pentru La conferinţa de la Geneva voinţa do
lll-lea în >303 ocupa această ţară tran- coltele sint insă proaste din cauza înapo­ dm regiunile eliberate şi d:n rele ocupate
cpunc un front comun unit, ocupanţilor răstumrnca Guvernului democrat vietna­ iatelor metode de lucru şi a uneltelor ru­ pace a popoarelor dm întreaga lume tre-
sformind-o in colonie care au luat parte la lucrările Adunării
Jepcnez: Sub conducerea Uniuni da luptă mez Situaţia >nrau‘ăţmdu-sa dm cauza dimentare folosite dc ţărani O importantă Naţionale au hoturit formarea frontului bue sa. iacă să eşueie planurile militariş-
pentru independenţa Vietnamului io frun­ comportării brutale a trupelor colonialiste. ln repetite rinduri poporul din Chmer avuţie naţională o constituie imensele ma­ unic naţional de lupU pentru eliberarea tilor francezi şi americani Alături Jî po­
te cu Hn Si Min. s-a născut şi organizat Ho Si Min a picant în Franţa pentru a s-a ridicai împotriva cotropitorilor străini sive pădjrcase care furnizează specu rare ţârii In acest front luptă cot la cot mun­ poarele francez ţi vietnamez sint astăzi
rezistenţa armată Lupt.îtorii vietnamezi ncgcria acolo cu Guvernul francez un a- Răscoale au avut loc in ie64 in provincia de lemn de construcţii şi de prelucrare citori ţărani, intelectualitatea progresistă milioane de oameni iubitori de pace .:are
au eliberat numeroase provincii instau­ cord du.:’;:l Din cauza opoziţiei guver­ C-smpo. in inC5 in provincia Campong-Tcm. industrială Subsolul ţârii este bogat in şi elementele antumparialiste ale burghe­ cer destinderea încordării internaţionale.
rând puterea populară In 1044 detaşa­ nanţilor francezi, nu s-a putut ajunge lu in 1913 in provincia Compong-Ciang, iar minereu Zăcămintele de cositor descope­ Ei privesc cu încredere lucrările confe­
mentele de partizani s-au întărit ait de un acord Cc’.onialvşlu (râncezi îşi intensi­ în 1912 a ut loc răscoala a 2900 de ziei. Adunarea Naţională a ales atunci şl rinţei de la Geneva care trebue sâ eona-
mult incit ele constituiau da fapt o ade­ fică provocările In noiembrie 1948 flota preoţi budişii. rite cu vreo 3G de am în urmă au fost guvernul de coaliţie al rezistenţei popu­ tituc un nou pas pe calea rezolvării prin
vărată armata Totodată prestigiul şl franceză bombardează portul llalphong. După infrlngc-rea Japaniei in 1945 poporul acaparate de colonialiştii francezi Printre lare Dc asemena Adunarea Naţională a metode paşnico a principalelor proble­
forţa da mobilizare a Uniunii pentru in­ iar trupele franceze au ocupat orajul Lan- din Chmer îşi cucerise aproape indepen­ bogăţiile mai importante ale subsolului chemat poporul laoţian să luote umăr h me internaţionale litigioase (Agerpres)
Redacţia ziarului Slr 6 Martie Nr 9, Telefon 188-169 Administraţia Str 6 M.irrie Nr 22 Telef 478 Taxa plătită in numerar conf aprobării Direcţiunii Generale PTT Nr 136 320 din 6 Nov. — Tiparul Intrepr Poligrafică de Slat DEVA