Page 13 - 1954-05
P. 13
Ueycr.N-â . !
I,
t !u::vuŞcifci-Uova 1 PROLETARI DJN IOATE ŢĂRILE UNIŢI-VA!
t
IN A C E S T N U M Ă R :
— Să extindem sistematic noile me — Să învăţăm din experienţa P.C.U.S trilor Afacerilor Externe (pag. 4-a)’
tode de muncă (pag 2-a) — Munca individuala cu oamenii — Note şi comentarii externe
(pag. 3-a) (pag 4-a)
— Foileton — Birocraţie ştampilată..
(pag 2-a) — Rodnică activitate la căminul cul — Politica duşmănoasă a Statelor
— Sfat Veterinar — Cum putem pre tural din Zlatna (pag. 3-a) Unite faţă de R P Chineză
veni antraxul la animale (pag. 2-a) — Conlerînja de la Geneva a miniş (pag. 4-a)
Anul VI. No. 38 (374) Joi 13 mai 1954 4 pagini 20 bani
împotriva risipei de materiale şi a proastei
djn noastră
gospodăriri a şantierelor de construcţii
In vederea înfăptuirii politicii parti inţat. De asemenea, nu se luptă pentru * A doua sesiune a Sfatului popular regional O comuna bine gospodărită
dului — construirea socialismului — statul întrebuinţarea fiecărei bucăţi de scindură.
nostru demccrat-popuLar făureşte o vastă Unii dintre muncitori, preferă să reteze, Duminică 9 mai a. c. a avut loc cea mai mari decît in anul care a trecut. Pre Mii hai 1 — preşedinte al gospodăriei agri Pe tabla de onoare din imediata apro
operă de construcţie economică, sceiaJă scindun întregi, noi, atunci cînd ar pu de a doua sesiune a Sfatului-Popular re vederi serioase s-au făcut şt în ceea ce cole colective din comuna Daia Romînă piere a Sfatului popular al comunei Bă-
răbanţ raionul Alba, de la începutuL cam
şi culturală. Sub conducerea partidului, tea întrebuinţa deşeuri gional, in cadrul căreia au fost disou- priveşte diferitele acţiuni, menite să con raionul Sebeş „Am văzut aici în rapoar
poporul muncitor a dobindiit în anii pu Mai sînt unele întreprinderi, ca de pildă j tate, indepLinkea bugetului local pe anul tribuie la sporirea produselor de larg tele prezentate — a spus acesta — cum paniei agricole şi pină acum, au fost
terii populare realizări însemnate in întreprinderea de construcţii 703 din Pe- | 1953 şi prevederile bugetare şi ale pla consum, creşterea productivităţii muncii s-au cheltuit banii noştri şi oum trebuie scrise numele multor cetăţeni ai comu
toate dcrr.emile de activitate. trila, care nu luptă pentru a da luoru de I nului economic pentru anul 1954. şi reducerea preţului de cost. In anul să-i cheltuim pe cei care-î avem Eu zic nei. care, răspunzind chemării sfatului şi
In domeniul construcţiilor, domeniu pe calitate. La blocurile A, C, şi D, constru Primul raport-referitor Ja îndeplinirea 1954 producţia bunurilor de larg consum că tot ce s-a arătat că trebuie să facem îndemnului deputaţilor, şi-au executat lu
care partidul şi guvernul il consideră ite în vara anului trecut, instalaţiile de bugetului local pe 1953 — a fost prezentat va trebui să crească cu 16 la sută, pro e bine şi frumos. A arăta insă numai, nu-i crările pe ogoare La timp şi in cele mai
ca unul dintre cele mai importante in apă şi electricitate, datorită faptului că de către tovarăşul Ştefan, şeful secţiunii ductivitatea muncii cu 18 la' sută, iar pre de ajuns Trebuie să muncim in aşa fel bune condiţiuni agrotehnice Printre cei
ce s-au bucurat de această cinste, sint.
opera de construcţie paşnică a vieţii noi, nu au fost executate cum trebuie, s-au financiare a Sfatului popular regional. ţul de cost. va trebui să fie redus cu mi ca să facem tot ce am zis, tot ce am pla ţărani ca Volonoi Nicolae, Daiboc fosil,
s-au obţinut de asemenea insemnate rea defectat foarte curînd. Risipă do materiale j Fondat pe o analiză amănunţită a chel nim 2 la sută. nificat, ba şi mai mult chiar”. A subliniat
lizări. An d© an, zi de 2ii, au a/părut şi există şi pe acest şantier, dar conducerea . tuielilor săvirşite în decursul anului care Se vor întreprinde apoi acţiuni pentru apoi faptul că comitetul executiv trebuie Harfaş Ştefan, Aldea Simion din Bâră-
oanţ, apoi Câtălici Gheorghe, Neamţu
apar noi construcţii socialiste, s-au ridi întreprinderii, organizaţia de partid şj a trecut, raportorul a arătat înfăptuirea lărgirea volumului de mărfuri ce se vor să acorde o mai mare atenţie sectorului Comei, Neamţu Achim, Draşovean Floxea
cat şi se ridică noi şcoli şi instituţii de sindicală nu au luat nici un fel de mă- ' unui şir de frumoase realizări menite să distribui populaţiei, valoarea acestora ri- soaialist din agricultură. şi alţii din satul aparţinător Miceşti.
cultură şl sociale, muncitorii primesc suri. In angajamentele luate în luna a- j contribuie la îmbunătăţirea vieţii, la creş dicindu-se la suma de 1 miliard lei Au mai luat cuvintul la disouţii tova Sfatul Popular din Bârăbanţ. pe lingă
mereu noi blocuri şi locuinţe şi multe al ceasta de pildă, nu este înscris nicăieri terea nivelului material şi cultural al ce ' Deputaţii care s-au înscris la cuvlnt au răşii deiputaţi Forro Nicolae, Bodea Mi-
tele care vin să înflorească tot mai mult realizarea de economii. lor ce muncesc Aşa de pildă, pentru fi ilustrat cu destulă combativitate părţile hail, Korani Andrei şi alţii. susţinerea campaniei agricole de primă
vară a luat şi iniţiativa executării a o
viaţa nouă a poporului. Lui.id în general aspectul risipei de nanţarea activităţii economice, pentru ac negative manifestate în munca comitetu La urmă a vorbit tovarăşul deputat seamă de Lucrări de folos obştesc. Şi ini
Asemeni întregii ţări, regiunea noastră materialo şi a proastei gospodăriri in unele ţiunile sccial-oulturale, s-a cheltuit cu 56 lui executiv Suder Wiliam.
apare şi ea ca un vast şantier de cons unităţi de producţie din regiunea noastră, la sută mai mult decît în anul precedent Tovarăşul deputat Mccamu Ioan de Din discuţiile tuturor s-a putut trage ţiativei sfatului, i s-au alăturat un mare
număr de ţărani muncitori.
trucţie In lupta plină de însufleţire pen se constată că cele mai mari pierderi, Ee asemenea pentru finanţarea întreprin pildă, in cuvintul său, a arătat că nu in aceiaşi concluzie cum că, tovarăşii din Puntea peste riul Ampoi, în ultima
tru înfăptuirea politicii partidului, cons provin din faptul că mînuirea, transpor derilor şi'organizaţiilor economice de in suficientă măsură s-a preocupat Comite Comitetul executiv al sfatului popular re vreme se stricase şi trebuia înlocuită. Ţă
tructorii din regiune depup eforturi spo tul şi depozitarea materialelor se face teres local, in anul 1953, au fost cheltu tul executiv al sfatului popular regional gional, nu au depus întregul lor efort, ranii muncitori din Bărâbanţ au fâcut-o
rite in munca lor creatoare. Datorită a- inadmisibil de defeotuc-s, fără simţ de ite sume de 6 ori mai mari ca in anul de antrenarea sfaturilor populare raio întreaga străduinţă pentru îndeplinirea de îndată prin muncă voluntară. Lungă
cestor efcrtun şi ajutorului preţios pe răspundere Bazele de aprovizionare din 1952. O largă dezvoltare s-a dat nume nale, orăşeneşti şi comunale, pentru a mo întocmai a sarcinilor ce le-au stat în faţă
oare-l simt cu fiecare zi din partea parti cadrul întreprinderilor sint acelea care roaselor întreprinderi econcnfice subor biliza masele de oameni ai muncii la ac Ei nu au ţinut o legătură permanentă cu de Circa 30 metri, avind ca valoare 1500
lei, puntea a fost dată spre folosinţă popu
dului şi guvernului nostru, ei reuşesc să poartă întreaga răspundere, directă, în a- donate sfatului regional, fapt ce a con ţiuni de folcs obştesc, prin care să se masele, nu au dus o muncă de control
schimbe faţa veche brăzdată de urmele ceastă privinţă. Şefa de tranzit de la sta tribuit la creşterea simţitoare a produc uşureze mijloacele de legătură şi trans sistematic, fapt pentru care s-au inlîm- laţiei.
Canalul ce servea pentru scurgerea a-
t re oului ui întunecos, a regiunii noastre ţiile de deseăroare, precum şi magazio- ţiei In ceea ce priveşte producţia marfă, port între periferii şi centru, intre sate pLat cazuri în care banii alocaţi in bu pei de pe păşunea de lingă Mureş, se în
Pe harta acesteia au apărut noi oraşe, niorii sau şefii de depozite, nu sint traşi pe întreaga regiune a fost realizată in şi oraşe Această neglijenţă a dus la de getul diferitor unrităţi, nu au fost cheltu
se construiesc noi fabrici şi s© extind cele la răspundere de felul cum supraveghează proporţie de 120 la sută Sume mari au fecţiuni în ceea ce priveşte o bună apro iţi într-un ritm planificat, ci au fost lă fundase din cauza surpăturilor. Ca ur
mare a muncii agitatorice desfăşurată de
existente, fapte în‘care se întrezăreşte mînuirea materialelor ce le primesc şi de fost întrebuinţate şi pentru acţiunile so vizionare a muncitorilor de la oraşe, a saţi pină aproape de sfârşitul anului, cînd organizaţia de bază şi deputaţii sfatului
viitorul, în care so oglindeşte dorinei felul cum le depozitează. De exemplu în cial-culturale. In raport cu anul 1952, a- dus la greutăţi in ceea ce priveşte schim apoi, de teama blocării s-a trecut la chel popular, un însemnat număr de cetăţeni
fierbinte a dezvoltării paşnice. gările : -Hunedoara, Fetroşani, Vulcan şi costea au avut o creştere de 33,4 la sută bul dintre oraş şi sat. tuieli în asalt, cu îngrămădeala, nelegate
In general, prevederile planului pe ve La fel tovarăşa deputată Sirbu Rozalia. au trecut la curăţirea a 400 metri canal,
Realizarea uriaşei opere de construcţie aMe centre unde se execută construcţii, strict de necesarul unităţilor respective lucrare a cărei valoare se ridică aproxi
nituri proprii pe întreaga regiune, au fost a criticat Comitetul executiv pentru ati
paşnică, in scopul creşterii bunei stări a cărămizile, ţiglele, corpurile de umplu Lucrările celei de a doua sesiuni a sfa mativ la 1200 lei.
îndeplinite in măsură de 102 la sută tudinea nejustă pe care a manifestat-o
poporului munoifcor, necesită fonduri în tură sau alte materiale prefabricate, se O realizare insă ou oare pe drept cu-
Cel de al doilea raport — care a vor în munca sa de pînă acum, faţă de pro tului popular regional, au scos la iveală
semnate. Fentru ea să se poată obţine descarcă în mod defectuos aruneîndu-se odată mai mult grija deosebită a deputa vînt se mtndreşte fiecare cetăţean al co
bit despre prevederile bugetare şi ale blema învăţământului şi culturii in comu
suocese in acest scop, aceste fonduri tre- din vagoane în grămezi informe, fără a fi munei Bărăbanţ, este noua arenă sportivă
planului economiei locale pentru anul in nele îndepărtate, cum e de pildă Furc- ţilor, pentru justa cheltuire a banului
buieec folosite raţional, ou multă chibzu stmaiite cu grijă, fapt care duce la spar poporului, pentru buna gospodărire a re recent terminată Cu prilejul disputării
curs — a fost prezentat de către tova şoara din raionul Ilia şi altele Acest fel
inţă. De aceea, se impune ca sarcină deo gerea a imense cantităţi din aceste ma giunii noastre. primei competiţii pe arena cea nouă, nu
răşul Covaci, şeful secţiunii planificare de a munci e dăunător, deoarece, treeîn-
sebită tuturor întreprinderilor de con teriale devenind de neîntrebuinţat. Tran meroşi ţărani muncitori au urmărit jo
a Sfatului popular regional du-se cu vederea peste aceste comune, Minunatele realizări amintite în cadrul
strucţii, realizarea de economii prinţr-o sportul de la staţiile de descârpare la lo cul de fotbal dintre echipa „Flamura Ro
Din ceie relatate in raport, s-a putut înseamnă că se trece cu vederea peste în- sesiunii, constituie o nouă dovadă a tă
luptă perseverentă împotriva oricăror curile de muncă, se face de asemenea în şie” Alba Iulia şi echipa locală.
vedea că în anul în curs, sumele prevă să-şi rezervele noastre cele mai de seamă riei de nezdruncinat a regimului nostru
risipe de fonduri băneşti, de forţă de condiţiuni neadmise ; încărcarea în auto Sint mindri ţăranii muncitori din Bă
zute pentru acţiunile economice au cres- de recrutare a tinerelor cadre pentru in democrat-popular, la conducerea căruia
muncă, de materiale, etc. camioane şi descărcarea acestora — une răbanţ de realizările lor şi totodată mul
out faţă de 1953 cu 65 la sută. De ase dustrie şi agricultură participă efectiv cele mai largi mase de
Unele întreprinderi din regiunea noa ori chiar prin basculare — face să se ţumiţi că la conducerea treburilor comu
menea, sumele alocate pentru acţiuni a- O critică ascuţită a făcut comitet iul ui oameni ai muncii
stră, ţinînd seama de aceste sarcini au spargă o aLtă serie de asemenea materiale. nei. sînt oameni de nădejde, ce luptă pen
gricoîe şi zootehnice sînt cu 58,6 la sută executiv şi tovarăşul deptat Damian V. DAN
luat o serie de măsuri practice, ca utila Analizând aceste fapte, întreprinderile tru ridica-rea nivelului de viaţă ţl celor
jele să fie întrebuinţate la maximum, să de construcţii din regiunea noastră tre ce muncesc.
se recupereze o senie de materiale şi să buie să treacă nemtîrziiat la stî rpî rea din Inovaţii şi economii Ia uzina „Victoria^ Câlan BACZAI ADALBERT
înlăture în mare măsură risipa. rădăcini a acestei lacune a risipei, intro- corespondent voluntar
La I C.S. Hunedoara de pildă, s-a re duoînd un regim sever de economii pe Cabinetul tehnic de la uzina „Victoria” tea lor de contribuţie în această direc Folosind din plin rezervele interne, me
cuperat un însemnat număr de cărămizi, tcate şantierele, la toate locurile de Călan, are o frumoasă activitate in ce pri ţie, se numără şi tovarăşii Gostean Petru canicul şef Erdei Mihai a reparat un trac
care înainte erau aruncate în praful de muncă. Lupta împotriva risipei trebuie veşte urmărirea şi traducerea in fapte a şi Achimeţ Zaharia, care au introdus o tor defect ce se găsea prin uzina de mult Din realizările muncitorilor
şamot Intrebuinţîndu-se acestea, s-au dusă oricînd şi oriunde ; o cărămidă sau propunerilor de inovaţii făcute de oame conductă de aer comprimat la cuptorul timp Adaptindu-i o remorcă, secţia ad
putut realiza însemnate economii. De a- o ţiglă spartă, o soîndură distrusă fără nii muncii. Numai în luna aprilie, s-au Creuzet de topit metaJe neferoase, in ur ministrativă şi gospodăria anexă a uzi de la LA.R.T. Sebeş
semenea, s-a recondiţionat un caterpilor folos, un utilaj nefolcsit, refacerea unor fâout un număr de 38 de propuneri, ceea ma căruia s-a mărit randamentul de func nei şi-a îmbunătăţit mult posibilităţile de
tractor cu o uzură de 90 la sută, dînlu-se lucrări de proastă calitate, otc. aduc pa ce înseamnă o creştere de peste 100 la ţionare al acestuia cu 100 la sută. transport, puţind fi întrebuinţat ca şi un Printr-o muncă politică susţinută dusa
:
prin aceasta încă un utilaj folositor pro gube care totalizate pe întreaga regiune, sută faţă de aceiaşi lună a anului treout Tovarăşul Erdei Ladislau, a înlocuit camion. de comitetul de partid al întreprinderii
I.A.R.T. Sebeş, în ultimul timp, acest co
ducţiei. echivalează cu fondurile necesare pentru Din totalul de 60 propuneri făoute în supapa de siguranţă şi buşonul de cau Tot în această lună, din stocul de ni- lectiv a obţinut rezultate frumoase în
Pentru înlăturarea risipei de materiale noi şi importante înfăptuiri in folosul ce cursul acestui an, 35 au fest puse în a- ciuc de la broşa de presarea niplurilor muncă, reuşind să-şi îndeplinească sar
prin deteriorări, Trustul 7 Construcţii din lor ce muncesc. plicare, 21 sînt în curs de executare a care se importau, cu un buşon de oţel ar plun considerate necorespunzătoare, s-au cinile de plan pe luna aprilie în proporţie
Petroşani a luat măsura practică, reco Din cadrul conducerilor întreprinderilor prototipurilor, iar celelalte sint in studiu. cuit din material obişnuit. In vederea re reouperat prin refiletare circa' 10 000 de de 106,3 la sută.
mandabilă tuturor întreprinderilor, de de construcţii, trebuie să dispară acea a- Un mare sprijin a primit cabinetul tehnic cuperării uleuilui necesar broşelor de ni- bucăţi care, raportate la cîştigul între Exemplul mobilizator al comuniştilor
ccnleinerizarea staţiilor de descărcare tîtudine dăunătoare de împăciuitorism în munca sa din partea colectivului de pluri, el a construit un dispozitiv de ex prinderii, constituie suma de 37.000 lei Achimescu Ioan şi Bota Gheorghe, care
Aşezate in con-teineve direct din vagoane, faţă de aceste lipsuri, pe oare deobicei le . inovaţii, a comisiei sindicale de inovaţii tragerea şpanului, realizînd prin aceasta De asemenea, sau mai recuperat prin sa siituiază mereu in fruntea acţiunilor,
şi transportate tot în acestea pe şantiere, aruncă pe seama ,,condiţiilor obiective". şi a brigăzjlor complexe de inovatori, care o economie de 5 litri ulei zilnic munca voluntară a tehnicienilor şi Func n-a rămas fără re2Ailtat.
cărămizile, ţigilele şi celelalte materiale Intensificarea controlului pe şantier, nu | au, antrenat un număr mare de munci Tovarăşul Romoşan Gheorghe a înlo An/trenaţi in mişcarea sutamiistă, nu
expuse deteriorării prin mînuire, pot fi prin referate sau din fuga maşinii, este o tori in munca de descoperirea şi folosirea cuit şi rebobinat sirmele de la bobinele ţionarilor de la secţia turnătorie o can meroşi conductori auto, fruntaşi in între
transportate în bune condiţiuni la locul obligaţie permanentă a colectivelor de tuturor posibilităţilor pentru ndicarea electro-magnetului de la furnale, făcîn- titate de 18 tone deşeuri de fontă. cerea socialistă şi-au depăşit normele de
de muncă evitîndu-se în mare măsură ri conducere. Oamenii muncii au nevoie de producţiei şi a productivităţii muncii. du-se o economie anuală de cca. 60 000 HUMEL EMERIC paircurs De pildă. Vinţan Nicolae şi-a de
sipa. îndrumare şi sprijin concret din partea Printre inovatorii care şi-au adus par lei. corespondent voluntar păşit norma de parcurs cu 734 tone/km,
Trebuie spus însă, că întreprinderile acestora. De conducători care conduc din Fulop Bela cu 412 tone/km, Opincaru
de construcţii din rcg-iunea noastră nu fac birou, rupţi de realitate şi care nu ţin C o n ţ i n u î n d î n t r e c er e a Ioan cu 316 tone/km, iar tovarăşii Opin-
totul pentru a stîrpî complet risipa de seama de propunerile oamenilor muncii, caru Petru şi Buda Anghel şi-ati depă
materiale, pentru a introduce un sever aceştia nu au nevoie. Contmuînd întrecerea socialistă, des prevedea planul. Ambele grupe muncesc Sokos Andrei, Barbu Mircea, Ungureanu şit prevederile planului de transport ou
regum de economii. Conducerile întreprin Succesul Luptei pentru înlăturarea risi făşurată în cinstea zilei de 1 Mai, mi după metodele Voroşin şi Jandarova. Isac şi Rusu Gheorghe. 2.500 tone/km.
derilor nu se ooinpâ în deajuns de aceste pei şi realizarea de economii, depinde în nerii, tehnicienii şi inginerii minei Vul Frumoase succese in muncă a dobindîl In întrecerea între sectoare, în primele Comunistul Bota Gheorghe, datorită de-
importante probleme Controlul riguros în mare măsura de munoa politică de masă can, fac cunoscute noi succese obţinute in î grupa de tineret a tovarăşului Iancu 5 zile ale lunii mai, locui de frunte îl păşîridor de normă înregistrate în ultimul
această privinţă Lipseşte, în speoial pe a organizaţiilor de partid care activează lupta pentru tot mai mult cărbune. Octavian Tineni Azamfir Dumitru, KapsR deţine seotorul I, cu o depăşire de plan timp, luorează în prezent în contul lumi
şantiere şi la depozite. Mînuiirea materia in cadrul întreprinderilor şi pe şantierele Grupa tovarăşului Iovan Andrcnie a Pavel şi alţii din această grupă, aplicînd de 55 La sută şi 176 tone cărbune peste Iunie a. c.
lelor, din cauza lipsei de supraveghere, se de construcţie Organizaţiile de partid au prevederi ; locul II il deţine sectorul IV Colectivul Întreprinderii I.A.R.T. Sebeş,
realizat in primele 5 zile ale lumi in curs, meteda graficului ciclic, au reuşit să-şi
face defectuos ceea ce duce la deteriora datoria* de a sădi în conştiinţa 6îec5ru# producţie cu 107 tone cărbune peste plan, s-a preocupat îndeaproape şi de economi
o depăşire de 72 la sută, dind peste plan întreacă planul de extraoţie ou 100 la sută.
rea unor mari cantităţi de materiale. muncitor şi tehnician spiritul datoriei iar locul III i-a revemt sectorului II, sirea carburanţilor şi lubreifianţilor Nu
54 tone cărbune. Alături de aceasta, stă Depăşiri de plan de 20-55 la sută au
Un fapt grăitor îl constituie şantierul faţă de bunurile întregului popor, dragos care a extras peste plan 77 tone cărbune mai patru conducători auto, printre oare
grupa tovarăşului Boi-te Pavel care a ex obţinut in acest răstimp şi fruntaşii în PANIŞ ANATOLIE şi tovarăşii Vinţan Nicolae şi Buda An
din Valea Peşti-şului, aparţmînd de ICSH, tei faţă de cauza scumpă a construirii
tras ou 38 tone cărbune mai mult de oît întrecerea socialistă : Hudema Gheorghe, corespondent voluntar ghel, au economisit în luna trecută o
unde anul trecut s-au executat săpături vieţii noi Ele trebuie să dezvolte simţul cantitate de 790 litri de benzină.
de fundaţie pentru construirea de locu răspunderii comuniştilor faţă de datoria Sporesc câştigurile muncitorilor mineri Aceste rezultate au fost obţinute cu
inţe muncitoreşti, dar apoi intrerupin- pe care o au in lupta împotriva tuturor concursul a numeroşi muncitori de la
du-se lucrările, acestea s-au surpat, nece lipsurilor care dăunează bunului mers al Ca urmare a unei munci perseverente unâ ou brigada sa munceşte în contul a- ere, a luat cu prima de ciclioiitate, un atelierul mecanic, oa de pilda mecanicii
Oaneea Ioan, Adam Vioreî, Bîscă Ioan şi
sitând acum noi forţe de muncă, noi fon muncii, aceştia devenind factori» motrici şi pline de avînt, mulţi mineri de la nuiui 1957, avind pe luna aprilie o de salariu de 3364 lei.
mina Petrila, întrebuinţind ou pricepere păşire de 93 la sută a obţinut un salariu Şi minerii din sectorul de tineret al fierarul Pîclişan Nicolae, care au reparat
duri pentru a fi refăcute, iar barăcile în crearea unei opinii publice, vii şi com
metode înaintate de lucru în mimă, au de 4002 lei, din care prima de ciclicitate a acestei mine au înscris însemnate suc în scurt timp maşinile, în vederea pune
provizorii construite aci s-au deteriorat bative, împotriva oricăror risipe, ajutîn-
obţinut însemnate depăşiri de normă, dînd fost de 1292 lei. cese pe drumul creşterii productivităţii rii lor in circulaţie
şi ele. Tot datorită lipsei conducerii du-se totodată de toate metodele eficace
astfel viaţă angajamentelor înscrise în Minerii Cardaş Gavrilâ, Fiiiop Petru, muncii, fapt care a făcut ca şi ciştigurule TECAU DAXIL
ICSH, la depozitul Peştiş, nefi-ind depo — gazete de perete, consfătuiri de pro- contractele de întrecere sooialistă Lupta Hajnal Ştefan, MoLnăr Matei, muncind în lor să crească Minerii fruntaşi în între
corespondent voluntar
zitate cu îngrijire, materiale extrem de duoţie. etc. minerilor pentru tot mai mult cărbune, cadrul brigăzii lui Haidu, au obţinut de cerea socialistă Kibedy Adalbert, Bexa
valoroase stau aruncate prin bălţi dete- Organizaţiile de partid trebuie să în asigură acestora pe zi ce trece ciştiguri asemenjea fruonoase ciştiguri, salariile lor Petru şi Nistoreanu Gheorghe, au primit
;
riorîndu-se .n mare parte, iar in gara. drume organizaţiile sindicale pentru ca sporite şi odată cu aceasta, condiţii de fiind între 3335 şi 3606 led. ca râr.platâ a muncii lor, salarii între Prin muncă voluntară
trai din cele mai bune Tinărul Sbanciu Nicolae care luoreazâ 2129 şi 2755 lei.
Răchişoara unde întreprinderea are staţie acestea să pună ca obiectiv principal în
Aşa de pildă, minerul fruntaş în între tot în această brigadă şi care a absolvit MORARU MARIA Cu cîteva zde în urmă, răspunzlnd cu
de descărcare, însemnate cantităţi de ma întrecerea socialistă, lupta împotriva ri cerea socialistă Haidu luliiu, care impre- acum un an cursurile şcolii S.F.U. mini- corespondentă voluntară
teriale ca : fier, beten, cărămidă, mate sipei pentru realizarea de economii, con însufleţire chemării organizaţiei de bază
U.T.M , un număr de 28 tineri de la fabri
riale pentru construcţii metalice, etc., zac diţie esenţială a ridicării nivelului de Iniţiatioa demna de urmat
de mai bine de 6 luni fără a fi întrebuin trai al celo-r ce muncesc. ca din Orăştie, după orele de producţie,
au pornit la muncă voluntară in vederea
ţate. Muncitori, ingineri, şi tehnicieni de pe De curind in comuna Sălaşul Superior tat peste 380 ore muncă voluntară, efec- In prezent, iniţiatorii acestei frumoase
O serioasă risipă de materiale se con şantierele construcţiei socialiste! Spre raionul Haţeg, cadrele didactice in cola tuindu-se lucrări in valoare de 3000 lei acţiuni patriotice efectuează în mod vo construirii stadionului sportiv din loca
borare cu comitetul de părinţi din cadrul Cu această ocazie s-au evidenţiat tova luntar lucrări la grădina de zarzavaturi litate. In cele 90 ore muncă prestate, har
stată şi pe şantierele Trustului 4 Con munca voastră creatoare se îndreaptă gîn-
şcolii elementare de 7 ani, au pornit o răşii : N. Roşea, Pocanschi Solomon, Trif a internatului şcolii, luptînd astfel pen nicii tineri au transportat 6500 bucăţi
strucţii Conducerea întreprinderii nu ia dul tuturor oamenilor muncii ce aşteaptă acţLune patriotică, in scopul înfrumuse Alexandru, Tirea Mihai, Hobean Nicu, H. tru continua îmbunătăţire a nivelului de
măsurile cele mai potrivite pentru înlătu să le daţi noi construcţii mai bune şi mai ţării localului şcolii, executării de împrej Naiu, Iancu Petru şi alţi numeroşi ţărani trai ai şcolarilor din Sălaşul Superior. cărămizii de la întreprinderea „I. C. Frîmu”
la stadidn Printre primii care au păşit
rarea acestei stări de lucruri, iar orga ieftine î Partidul — cirmaciiul înţelept muire şi dotarea lui cu mobilier muncitori, care în tot timpul cit au de NASTASE ANEXEI
nizaţia de par‘;id şi cea sindicală depun care ne conduce spre victoria vieţii noi In această acţiune patriotică s-au pres curs lucrările au munciit neobosiţi. corespondent voluntar la această acţiune patriotică, sint tinerii
Ezan Reghina, Zamfir Elisabeta, Sass
o activitate n©satisfăcătoare pentru a — v-a încredinţat această măreaţă sar Comei, Mareş Ioana, Pirvu Ioan, Albu
educa pe muncitori în spiritul grijii faţă cină. Luptaţi cu tot elanul vostru crea In sprijinul aprovizionării oamenilor muncii
Ioan şi alţii.
de materiale Ee aceea se intimplă ca în tor, puneţi-vă toată capacitatea voastră în Urminxl linia trasată de plenara lărgită cerea o grabnică soluţionare, scutind in voluntară au adus o seamă de amena O însemnată contribuţie in aprovizio
special la mal ©naiul lemnos să se în slujba poporului ! Intensificaţi lupta îm a Comitetului Central al P M. R acest fel populaţia satelor Barbura şi jări localului destinat cooperativei din sa narea cu diverse materiale necesare con
registreze mari pierderi, prin faptul că potriva birocratismului, a risipei, pentru din 19-29 august, adunarea generală 3 Trcioa de a mai parcurge cei 6 km ce-i tul lor. Terminate fund lucrările pregăti struirii stadionului, au adus-o de aseme
atît cofrajele cit şi schelele nu se desfac realizarea de economii, contribuind în fe cooperativei „Sprijinul Plugarilor” din despărţeau de comuna Băiţa, pentru a se toare deschiderii acestei cooperative, in
Băiţa. a hotărît exiindeiea reţelei de des aproviziona cu articolele de' larg consum ziua de 8 mai a .c a avut loc inaugurarea nea in erele libere şoferii Ormindean Pa
cu atenţie în urma terminării unor lu-. lul acesta la continua ridicare a bunei
facere a acestei cooperative prin deschi de care aveau nevoie. ei. totodată efectuîndu-se şi primele vin- vel şi Răsâdeanu Cornel.
crăni, distrugindu-se mare parte din ma- stări a celor ce muncesc, La apropierea derea unei filiale in salul Barbura Acest Bărburenu au răspuns cu multă însu zări. T. BUTAŞ ClRNAŢULEA SPIRIDON
teriaQul ce ar putea fi din nou întrebu zorilor socialiste. lucru de aLtfel constituia o necesitate care fleţire frumoasei iniţiative şi prin muncă corespondent voluntar corespondent voluivtar j