Page 15 - 1954-05
P. 15
Nr. 38 DRUMUL SOCIALISMULUI _ Pag. 3
SA INVAŢAM DIN EXPERIENŢA P.C.U.S.
De iei şi de colo Ziua eliberării Cehoslovaciei de către
Munca individuală cu oamenii ploaie. Pentru că le e silă de hain* udă Armata Sovietică
Ştim prea bine dc ce fug oamenii de
De asemeni, ştim de ce fug unii oameni Farada militară de la Fraga
Anul trecut, colhozul nostru a fost co de 1 MORVIDAS morit, n-a scos toată ziua nici un ouvint. de sarcini. Numai Blaga Sabin> gestiona PRAGA (Agerpres). — TASS transmite :
masat cu alte şase arteluri Inveoinate secretarul organizaţiei de La întrebarea brigadierului despre ce s-a rul cooperativei din Cerul Băcăinţi raio crat-populară. Dm memorii poporului nos
In faţa organizaţiei de partid s-a pus sar partid din colhozul „K Pojela", înbîmplat, ef a dat doar din mină. Co nul Orăştie, nu ştie că refuzînd să pună La 9 mai, cu prilejul celei de a 9-a tru nu se va şterge ziua de 9 mai 1945...
cina de a suda colectivul colhozului, de a raionul Radvilişk, -R.S S, Lituaniană. muniştii s-au interesat de acest caz Ei în vînzare ziarele, a fugit de o sarcină aniversări a eliberării Cehoslovaciei de Uniunea Sovietică este nu numai ©libera-
întări disciplina în muncă, de a ridica pe au aflat că îmbolnăvindu-i-sa vaca, Visot- destul de importantă. către Armata Sovietică, a avut Ioc la toarea noastră, ci şi o adovărată aliată şi
cei ce rămîn in urmă. la lucru Pînă la sfîrşitul anului el a lu sk-is a fost nevoit s-o taie. Urmlnd sfa Credem că suferă’ din pricina comodi Praga o paradă militară. prietenă.
Comuniştii din colhoz şi-au dat limpede crat mai mult de 300 zile-muncă. Şi-a tul organizaţiei de partid, conducerea ar tăţii, lucru pe care iarăş nu-1 ştie. La tribună au luat lec Antonin Zapo- Uniunea Sovietică şi poporul ei, a spus
seama că in munca politică de masă schimbat conduita şi tinărul Budjinskas telului l-a ajutat pe Visotskis să-şi cum * tocky, preşedintele republicii, comandant Zapctocky, au devenit pentru poporul
trebuie folosite toate mijloacele şi for Acum el este un colhoznic fruntaş. Anul pere o altă vacă. El este recunoscător ar Oamenii ştiu multe şi de toate. Eu ştiu suprem al forţelor urmate, membrii gu cehoslovac un exemplu in construirea so
mele de muncă şi mai cu seamă munca acesta el a şi prestat peste 100 zile-mun- telului! pentru grija arătată şi munceşte numai una dar bună : cojocul iarna cău vernului în frunte cu Vilem Siroky, pre cialismului.
individuală cu oamenii. Colhoznicul Pia- că cu şi mai multă energie. tat, e primăvara lepădat. şedintele Consiliului de Miniştri. Zapotocky a subliniat că poporul ceho
tras Mikalcius din brigada Nr. 6 a lucrat O intensă muncă de lămurire a fost Munoa individuală cu fiecare om, lă Aceasta o ştie şi tovarăşa Diaconu Ale In tribuna oaspeţilor au luat loc amba slovac vrea să trăaască în pace cu toate
numai 12 zile-muncă Deşi a fost che dusă şi cu Ghelejis, fierarul colhozului murirea largă a hotăririlor Plenarelor din xandrina, dactilografă la depoul C.F.R sadorul UR.S.S. în Cehoslovacia, N. P. popoarele.
mat la o şedinţă a consiliului de condu Adeseori acesta închidea fierăria fără septembrie şi februarie-martie ale CC. Simeria, numai că dînsa nu se mărgineşte Firiubin, şi alţi membri ai corpului diplo Noi sprijinim orice iniţiative paşnice a
cere a artelului şi î s-a dat un avertis nici un motiv, nu ieşea la lucru, ceea ce al P C.U.S., ajută organizaţia de partid să a şti această zicailă, ci o pune serios în matic. declarat in continuare Zapotocky, şl ne
ment, acest lucru nu l-a ajutat. El conti făcea să întirzie repararea inventarului activizeze pe colhoznici, să-i mobilizeze la praoLică Adrasindu-se trupelor, Antonin Zapo- bucură faptul că încordarea internaţională
nua să încalce disciplina in muncă. La colhozului Conducătorii colhozului şi munoa pentru dezvoltarea sub toate as Cu ajutorul dat de către partid, sindi tocky a spus : creată şi sprijinită de cercurile imperia
fel se comporta şi PovMas Budjinskas. brigadierul au stat de mai multe ori de pectele a gospodăriei cu multe ramuri. cat, oit şi de întreprinderea in oare lu Astăzi, forţele armate terestre şi aeriene liste slăbeşte in ultima vreme datorită
Cind era întrebat de brigadier de ce nu vorbă cu el, dar ou prea puţine rezultate, Studierea fiecărui om ne dă posibilita crează, ea şi-a construit o Locuinţă indi ale armatei noastre, împreună cu unită eforturilor Uniunii Sovietice. Politica de
iese la lucru, Budjinskas indica diferite fntr-o zi fierarul a' fost vizitat de acti tea să educăm lucrători conştiincioşi, viduală creîndu-şi condiţii bune de mun ţile de grăniceri şi ale pazei interne, îm ameninţări şi intervenţii este înlocuită
pretexte, dar se eschiva de la muncă. vistului nostru Kiaileris. Acesta îşi scoase fruntaşi in producţia colhoznică. că, iar ca răspuns la acest ajutor nu mai preună cu miliţia populară, demonstrează printr-o politică a discutărilor şi a confe
Organizaţia de partid a trasat comunis un carneţel de însemnări. Organizaţia de partid acordă o deose dă atenţie şedinţelor sindicale, consfă în faţa întregului nostru popor devota rinţelor la care se caută căile pentru re
tului Ciaikauskas sarcina de a sta de.vor — Ce, a-i do gind să închei un pro bită atenţie educării acUvuiua Poate fi tuirilor din întreprindere ca-re o ajută mentul lor faţă de eliberatoarea, aliata şi zolvarea paşnică a problemelor litigioase
bă cu aceşti colhoznici. Mult a trebuit să ces verbal ? îl întrebă Ghelejis. menţionat următorul exemplu: F. Bag- în muncă. De asemeni cînd echipele ar prietena noastră — marea Uniunea a Re
Zapotocky şi-a închegat cuvlntarea ros
muncească el cu Mikalcius pînă l-a con — Nu, îi răspunse Kialeris. Am venit donas a fost printre primii care a intrat tistice se pregăteau pentru a intim pina ou publicilor Sovietice Socialiste. tind cuvinte de salut in cinstea prieteniei
vins că bunăstarea unui colhoznic depin să socotim împreună cită pagubă ai adus în colhoz. El are o excepţională dragoste cîntece măreaţa zi de 1 Mai, dînsa fiind Noi ştim cu toţii că fără eroica victorie
de in întregime de întărirea gospodăriei colhozului. Uite, ai intirziat cu o săptă- de muncă. Bagdonas a asistat adesea la o foarte bună coristă, a ridicat motive ne pe care a repurtat-o glorioasa Armată So veşnice dintre poporul cehoslovac şi
marele popor sovietic.
obşteşti El a dovedit aceasta, folosind mînă repararea cultivatoarelor Nu nu şedinţele conducerii artelului, unde a fă serioase spunînd că nu are timp să par vietică asupra fasciştilor fiitlerişti nu s-ar
exemple din viaţa fruntaşilor artelului. mai că n-ai cîştigat tu nimic, dar al şi cut propuneri preţioase şi a dat sfaturi ticipe la aceste pregătiri. fi putut desfăşura actuala construire a so La 9 mai au avut loc parăzi militare şi
— De ce — spunea el — vecinul tău frînat munca întregii brigăzi. Ai refuzat practice. El citeşte ou nesaţ cărţi de Li Iată cum dînsa ştie să „justifice” prin cialismului în republica noastră demo- la Bratislava şi Pizen.
Petraitis trăieşte in belşug? Tocmai pen să potcoveşti caii — acum nu se poate teratură beletristică şi politică şi G9te la proprie „iniţiativă” adevărul acestei zi
tru că el, împreună cu familia lui, au pleca nicăieri ou ei. înţelegi că atitudi curent cu problemele agrioulturii. Lui că t ori.
lucrat 1.600 zile-muncă, pentru care au nea ta faţă de colhoz costă foarte scump. Bagdonas i s-«a încredinţat conducerea
★
primit o mare cantitate de cereale, zahăr, Dacă socoteşti oum se cuvine, din cauza unei brigăzi In prezent e.l este unul din Paralel cu vorb’a: unde dai şi unde Şedinţa solemna de la Berlin
nutreţuri şi o sumă importantă de bani. ta colhozul a avut pagube de mii de ru tre cei mai buni brigadieri. crapă, tovarăşii şeifi de unităţi din com
El trăieşte mult mai bine decît tine pen ble Organizaţia de partid a educat cu a- plexul C.F.R. Simeria : Purdea Teodor BERLIN (Agerpres). A.D.N. : cei Armate Sovietice şi cinstim memoria
tru că lucrează sîrguincios in.colhoz. Fierarul căzu pe gînduri. El, după cum ceeaşi grijă pe Simur/a, care era un col şeful depoului, Noja A. şeful sectorului La 8 mai a avut loc Ia Berlin o şedinţă ostaşilor căzuţi în luptele pentru elibe
Cu tinărul colhoznic Povi'las Budjins- se vede, nu era conştient cit de mare este hoznic fruntaş, intransigent faţă de orice clădiri, Ocolişan Ioan directorul adjunct solemnă consacrată Zilei eliberării de sub rarea poporului german.
kas trebuia discutat altfel Tatăl lui, mun rolul lui în colhoz, cît de multe pagube lipsuri, care critica cu asprime pe cei le la atelierele C.F.R., Mînianu şef ajutor jugul fascismului hitlenst. La şedinţă au Otto Nuschke a subliniat apoi caracte
cind conştiincis în colhoz, a prestat cîte şi-a pricinuit lui însuşi şi artelului prin neşi. Pe cele mai mori geruri sau în tim de gară, Stcian Vasile şeful serviciului participat: Wilhelm Pieck, preşedintele rul reacţionar al politicii puterilor occi
450-500 zile *mmcă pe an. Tinărul Povi- atitudinea sa faţă de muncă. Convorbirea pul ploilor de toam.iă Simuşa nu a re S.E.F. Simeria, Oizmaş V preşedintele co Republicii Democrate Germane ; Johannes dentale şi a guvernului Adenauer de ia
las, insă, nu a luat parte la munca ob l-a mişcat profund pe Ghelejis şi el în fuzat niciodată să lucreze. Primăvara tre mitetului de întreprindere din ateliere, Dieckman, preşedintele Camerei Popu Bonn, politică oare, in cele din urmă,
ştească. De acest lucru era vinovat intr-o cepu să muncească cu totul ailtfel. Anul cută, organizaţia de partid l-a recoman Bugaru Cornel preşedintele comitetului lare ; Hermann Matern vicepreşedinte al duce la reînvierea militarismului german.
măsură tatăl lui, oare era prea îngădui acesta în brigada de cimp Nr. 4, unde lu dat pentru postul dc conducător al brigă de întreprindere pe complex, Eîzgă A. Camerei Populare ; Walter Ulbricht, Paul El a subliniat caracterul paşnic al poli
tor cu fiul Agitatorul comunist Ciailca- crează Ghelejis, inventarul a fost reparat zii nr. 5. El a reuşit să întărească disci preşedintele comitetului de linie S.E.F. Stolz, Lothar Bolz, Hennch Rau — vice ticii Uniunii Sovietice care acordă po
uskas a stat de vorbă cu părinţii lui Po- din timp. plina în muncă, a sădit in colhoznici sen Simeria au descoperit încă o vorbă : unde preşedinţi ai Consiliului de Miniştri al porului german un ajutor permanent şi
vilas, le-a arătat că nu-şi educă cum se Munca individuală cu oamenii dă timentul atitudinii pline de grijă faţă de pleci şi unde ajungi. R. D. Germane ; Friednch Ebert, prima multilateral în lupta sa pentru unitatea
cuvine îiui Iar pe Povilas însuşi agitato rezultate bune in toate sectoarele pro proprietatea obştească. In seara zilei de 8 aprilie in loc să rul general al Marelui Berlin, precum şi Germaniei. Oamenii muncii din Republica
rul l-a făcut să se ruşineze de purtarea ducţiei colhoznice Colhoznicul Visotskis Munca politică de masă ou un ţel pre ajungă la sala de repetiţii unde îi aştep reprezentanţi ai vieţii publice. Democrată Germană, a arătat Nuschke,
lui. era socotit între fruntaşi, lucra mai mul cis, munca individuală ou oamenii, cere tau coriştii şi ceilalţi artişti amatori, con La şedinţă au fost de asemenea de faţă păşesc în avangarda acestei lupte.
Convorbirile comunistului au dat re te zile-muncă deoît toţi ceilalţi. Dar, în- din partea comuniştilor multe cunoştinţe, form angajamentului luat mai înainte, au V. S. Semeonov, ambasador extraordinar încercările forţelor agresive de a inti
zultate pozitive Colhoznicul Mikalcius şi-a tr-0 zj, Visotskis n-a venit la lucru După agerime, priceperea de a găsi calea către ajuns hăt... toomaa în restaurantul gării. şi plenipotenţiar al U.RSS. in Republica mida popoarele cu bomba atomică şi cu
luat angajamentul să iasă cu regularitate c'Lteva zile el se prezentă, dar era poso inima fiecărui colhoznic De fapt e „firesc”. Cuin puteau dînşii Democrată Germană ; Ci pîn-fei ; amba hidrogen, de a frina mersul spre pace al
sador extraordinar şi plenipotenţiar al popoarelor iubitoare de libertate, a con
ca şefi să se „jignească” cîntînd la cor ;
Republicii Populare Chineze şi'reprezen tinuat Nuschke, dau greş, Forţele lagăru
mai bine să aştepte coriştii mult şi bine
Rodnică activitate la căminul cultural din Zlatna că doar glasul nu se „drege” cu una cu tanţii ultor ambasade şi legaţii. lui păcii, democraţiei şl socialismului, în
La şedinţă a luat cuvintu-l Otto Nus- frunte cu Marea Uniune Sovietică, cresc
două.
Zi de zi, în unităţile culturale săteşti amănunţit importan/ţa acestui procedeu — zan", etc. La aceste filme, urmate de dis chkc, vicepreşedinte al Consiliului de şi se întăresc necontenit
dr
din regiunea noastră, activitatea pentru o — măsură agrotehnică în lupta pentru mă cuţii, numărul mare de spectatori, a do Miniştri al R. D. Germane. Pentru a 9-u După cuvint2rea lui Otto Nuschke a
Interesante mai sînt firile oamenilor.
cit mai largă culturali zâne a maselor, se rirea producţiei la heotar. Cu ocazia unei vedit ou prisosinţă că masele îndrăgesc Unii se străduiesc să facă economii iar oară, a spus el, sărbătorim Ziua eliberării avut loc un concort la care şi-au dat con
desfăşoară la un niveil tot mai înalt. alte conferinţe, „Pregătirea uneltelor a- tot mai mult arta şi cultura, că preten unii să... facă cum fac tovarăşii Bubatu popoarelor Europa de sub jugul fascis cursul maeştri ai artei din R D. Ger
O rodnică activitate se duce în acest gricole”, muncitorii diferitelor întreprin ţiile ei se ridică tot mai mult, datorită Constantin, Ros tas Ştefan, Todesou Con mului hitlerist. Sîntem recunoscători eroi mană.
sens şi în cadrul căminului cultural din deri şi-au luat angajamentul — dus la bun continuei ridicări a nivelului de trai ma stantin, Sora Eugen, Rocsa Saveta şi alţii
comuna Zlatna raionul Alba Datontă sfîrşi/t — ca în mod voluntar timip de 7 terial şi cultural. de la T.A PL. Hunedoara, care practică
sprijinului permanent ce-1 primeşte din zile, să repare uneiltele agricole a ţărani Organizarea serilor culturale, este un risipa materia-lelor de protecţie ce le au
partea organizaţiei de partid cartier şi a lor muncitori Aceasta a întărit şi mai mijloc eficace în a atrage cit mai mulţi în primire Interviul acordat de Ho Şi Min
sfatului popular comunal, căminul cultu mult alianţa dintre clasa muncitoare şi ţă cetăţeni la cămin. La aceste seri culturale, Aceştia de bună seamă vor să iniţieze
ral din Zlatna a creat o vie atmosferă in rănimea muncitoare. De asemeni, prezen- care au loc cu regularitate joia între orele o întrecere între economie şi risipă. agenţiei indoneziene Antara
jurul lui, atrăgând spre el tot mai nume Lîndu-se în 4 aprilie a. c. în faţa ţărani ‘19-20, un activist al căminului cultural
★
roşi oameni ai muncii. lor muncitori conferinţa despre însem fie că expune celor prezenţi ultimele e- RARIS (Agerpres). — ţei şi libertăţii democratice. Ho Şi Min
Spunea cineva că lucrul pus la locul
In cursul acestui an, o preocupare de nătatea însămlnţării în cuiburi dispuse în venimente petrecute pe plan internaţio său, niciodată nu stă rău. După oum transmite din Haga agenţia consideră că politica dusă de India, In
seamă in activitatea colectivului de con pă/trat, colectivul de conducere al cămi nal şi intern, fie ca aduce la cunoştinţă Eu nu sînt împotrivă, dar gestionarul France Presse, agenţia îndoneziană de in donezia şi Bicmania trebuie să contribuie
ducere a căminului cultural, a fost pro nului a organizat exemplificarea practică — dezbătlndu-le — hotărîriile partidului bufetului, de la gara Subcetate din raio formaţii ANTARA a adresat preşedintelui la stabilirea păcii în Asia
blema celui de al treilea concurs pe ţară a acestei metode, arătîndu-se ţăraniilor şi guvernului, fie că face prelucrarea di nul Haţeg, spune că poate să fie şi altfel Republicii Democrate Vietnam, Ho Şi Min Ho Şi Min a subliniat în răspunsurile
al echipelor artistice de arrtaitcri. Făcîn- muncitori un marcator, executat în mod feritelor broşuri sau articole de ziar, etc., o serie de întrebări la care el a răspuns. sale că cercurile guvernante ale Statelor
dovedind prin practică.
du-se în acest sens intense pregătiri, cu voluntar de tovarăşul Lazăr Vasile, pro in aşa formă incit discuţiile purtate ulte Dînsul nu serveşte necunoscuţii cu bău Ho Şi Min a declarat că speră din toată Unite încearcă să împiedice reglementa
ocazia fazei comunale ce a avut loc in fesor la şcoala elementară, ou care apoi rior pe marginea celor arătate, să fie cît tură înainte de ai servi cu gogoşi chiar inima că conferinţa de la Geneva poate rea paşnică a problemei indochineze, ca
21 februarie a. c., căminul cultural din s-a marcat terenul sfatului popular unde mai vii, cît mai numerice. dacă aceştia nu vor ţ iar pe cunoscuţi îi să ducă la reglementarea paşnică a pro ută să participe activ la războiul din în
Zlatna s-a' clasat întâiul dintre căminele s-a însămînţat 5 ha. La căminul cultural din Zlatna se mai serveşte şi fără gogoşi, alegînd astfel oa blemelor indochineză şî coreeană. doctrina şi să extindă acest război pen
culturale participante la concurs. Sănătatea oamenilor muncii este o preo acordă o importanţă foarte mare ţinerii menii după sprinceană. Aceasta înseamnă
Concomitent cu pregătirile făcute in ve cupare de seamă in activitatea colectivu în ordine şi la zi a colecţiilor ziarelor şi că aplică metode învechite în munca de După oum anunţă agenţia ANTARA, e! tru a submina pacea în Extremul Orient
derea concursului, căminul cultural din lui de muncă al căminului cultural din revistelor. De asemeni, broşurile sînt a- cooperaţie unde nu-şi au locul aceste ne a spus că Republica Democrată Vietnam şi in întreaga lume.
Zlatna a prevăzut prezentarea unui în Zlatna. In acest scop, s-au organizat în ranjate pe teme. pentru a putea fi găsite este totdeauna gata să ducă tratative cu In încheiere Ho Şi Min a chemat toate
fericite „metode”.
semnat număr de programe artistice, în repebate rînduri conferinţe cu teme ca : mai uşor ede ce sînt căutate. T. FILIMON Franţa privind încetarea focuLui, înche popoarele asiatice, care se află sub jug
afara micilor manifestaţii artistico-cultu- „Sănătatea copilului in timpul iernii, etc., Succesele obţinute în activitatea sa, de (După scrisorile tova ierea armistiţiului şi stabilirea păcii în străin, să se unească in lupta împotriva
rale pe care le-a prezentat in mod regu unde tovarăşi de specialitate, prezentînd .către căminul cultural din Zlatna, se da- răşilor Coţan Gh., Susan Ni-
lat cu ocazia diferitelor festivităţi sau un bogat material documentar ca: ilus toresc în mod evident sprijinului acordat colae, Matei Dumitru şi To- Indcchina pe bazia independenţei, alian colonialismului şi agresiunii.
conferinţe ţinute în cadrul căminului traţii, planşe, fotomontagii, au explicat de către organele locale de partid şi de ma Maria)
Astfel, pină acum au fost prezentate peste cetăţenilor bolile la care sînt expuşi co stat, oare în repetate rînduri au analizat
R spectacole ca : ,,Darie”, „Zestrea Uenu- piii lor în timpul iernii. munca culturală din comună, precum şi Comunicatul înaltului Comandament Militar
ţei”. „Căsătoria” de Gogol, etc. Cu multe Organizarea de recenzii asupra diferi activităţii neobosite depuse de cadrele d,i- Pe urmele materialelor
din aceste programe, formaţiunile artis telor romane, este o formă culturală In datice din comuna Zlatna. De asemeni, publicate al Armatei Populare Vietnameze
tice de amatori din cadrul căminului cul tens desfăşurată in cadrul căminului cul secţia culturală a sfatului popular raio
tural din Zlatna au întreprins şi un mic tural. Ţinînd efu regularitate în fiecare nal a încurajat activitatea căminului, ni- In numărul 31 din 18 aprilie a.c. al zia PEKIN (Agerpres). — tei populare vietnameze. Peste 21 bata
turneu in oîteva localităţi din reg-iune. lună, una 9au două recenzii la diferite dieîndu-i neîncetat calitatea muncii. rului „Drumul Socialismului” a fost publi Agenţia Vietnameză de Informaţii a- lioane şi 10 companii inamice, însumînd
O mare atenţie acordă colectivul de romane oa: „Secerişul” de Galina Nico- In momentul de faţă, la căminul cul cat articolul critic intitulat „Să se dea nunţă că La 10 mai înaltul Comanda peste 16 000 de militari de elită şi între
conducere al căminului cultural probleme laeva, „Mesteacănul Alb” de Bubenov, tural din Zlatna se fac intense pregătiri mai multă atenţie acţiunii de autoimpu- ment Militar al Armatei Populare Vietna gul comandament francez în frunte cu
lor agricole. Avînd în vedere importanţa „Nicoară Potcoavă” şi „Nada Florilor" de în vederea fazei intercomunale a celui de nere” Printre cei criticaţi pentru negli meze a dat publicităţii următorul comu generalul comandant al garnizoanei' De
deosebită ce o prezintă pentru noii reuşita M. Sadoveanu, etc., s-a dus o susţinută al treilea concurs pe ţară a formaţiunilor jenţă în încasarea sumelor din autoimpu- nicat cu privire la ofensiva întreprinsă d: Ca9tries, 16 colonei, 1.749 de ofiţeri şi su
la timp şi bună, a campaniei agricole de muncă pentru a dezvolta oît mai mult artistice de amatori — concurs ce va avea nere, a fost şi Comitetul exeoutiv al sfa unităţile armatei populare vietnameze la bofiţeri, au fost luaţi prizonieri, ucişi sau
primăvară, în cadrul căminului oult.ural gustul de citit in rîndul masei, atrăgind loc în 16 mai a. c. Pentru ca munca să tului popular al raionului Brad. Dien Bien Fu răniţi în cursul ofensivei. Unităţile ar
au fost organizate — numai de la l ianua în acelaş timp la discuţiile purtate pe se desfăşoare oît mai bine s-a făcut un In scrisoarea de răspuns trimisă ziaru „Armata populară. vietnameză a înfrînl matei populare vietnameze au doberit sau
rie a. c. şi pînă la 15 aprilie a. c., — un marginea recenziilor, cît mai numeroşi orar, în care se poate observa precis la lui nostru, comitetul executiv arată că complet inamicul pe frontul Dien Bien avariat 62 de avioane inamice de dife
număr de peste 14 conferinţe cu carac tovarăşi Numai cu ooazia prezentăm re ce oră şi ce zi au loc pregătirile fiecărei articolul publi-cat a fost analizat intr-o Fu, repurtind astfel cea mai mare victo rite tipuri şi au capturat toate armele,
ter agrozootehnic. Pe lingă aceste confe cenziei romanului „Secerişul” de Galina formaţiuni artistice şi cine răspunde de şedinţă lărgită, la care au luat parte şefii rie înregistrată vreodată în istoria arma muniţiile şi întregul echipament militar”.
rinţe, s-au mai prezentat şi altele, cu ca Nicolaeva, aiu fost prezenţi peste 40 de acestea. de secţie, deputaţii regionali, raionali şi
racter social-politic, medical, etc., confe tovarăşi, dintre care majoritatea erau ţă Intensifioindu-şi în fiecare zi tot mai comunali şi că in urma acesteia au mai
rinţe urmate de exemplificări practice rani muncitori. mult activitatea sa, căminul cultural din ieşit la iveală şi alte lipsuri Comunicaţii I Agenţiei TASS
Astfel cu ocazia expunerii conferinţei „Pu Cinematograful constituie un puternic Zlatna va reuşi să devină un puternic fo Pentru remedierea lor, Comitetul exe
terea de germinaţie a seminţelor”, confe mijloc în educarea maselor. Colectivul de car de ră9pîndire a ştiinţei şi culturii In outiv al sfatului popular raional Brad a GENEVA (Agerpres) — TASS Potrivit informaţiilor precise primite de
rinţă prezentată de tovarăşa Pionaru Au conducere al căminului cultural din Zlat luat o serie de măsuri’ Astfel, membrii
masa oamenilor muncii din Zlatna, con Ziarul francez „Le Monde” a publicat
relia profesoară de ştiinţe naturale la na, apreciind importanţa acestui lucru, a comitetului executiv şi şefii secţiilor din la 9 maji o ştire a agenţiei Associated corespondentul TASS la Geneva, V. M.
tribuind prin aceasta în mod efectiv la
şcoala elementară din localitate, au fost organizat in fiecare duminecă prezentări cadrul sfatului popular raional, au fost Press în care se 9pune că ziarul egiptean Molotov nu a acordat nici un fel de inter
aduse în fata celor prezenţi numeroase a diferite filme oa : „Volga-Volga”, „Ră îndeplinirea sarcinilor de culturalizare a repartizaţi pe comune cu sarcini concrete „Al Gumhuria” a publicat un interviu viu şi în general nu a avut la Goneva în
cutii cu seminţe germinate, explicîndu-se sună valea”, „In sat la noi”, „Micul parti maselor. Echipele de încasarea sumelor din au oare ar fi fost acordat de V M Molotov trevederi cu corespondenţi străini.
to impunere, au fost lărgite cu deputaţi,
în legăjti^ră cu problemele internaţionale Ştirea sus-amintită a ziarului egiptean
cadre didactice, membri ai comitetelor ce
Cu acest prilej 1 se atribuie lui V. M „Al Gumhuria” este un fals, care este
Şi-au îndeplinit cu cinste angajamentele tăţeneşti, precum şi un mare număr de Molotov diferite declaraţii cu privire la
ţărani muncitori Pentru urmărirea rezul
polltioa Franţei, la situaţia din Indochi- răspîndit de anumite agenţii telegrafice
tatelor încasării sumelor, s-a constituit
Alături de muncitorii din celelalte ra angajamentului luat nu a precupeţit nici achiziţiile de cereale a fost îndeplinit in na şi altele. pentru a înşela epinia publică.
muri de producţie, muncitorii dm coope timp şi nici efort. proporţie de 165 la sută, iar la ouă în la propunere.! cetăţenilor din comuna Lun-
coiuJ de Jos o comisie raională cu sco
raţie luptă şî ei pentru a-şi îndeplini cu Realizări demne de remaroat au obţinut proporţie de 220 la sută.
pul de a urmări rezultatul întrecerii pro
cinste sarcinile ce le au. şi muncitorii de la „Agevacoop” din Se * Şedinţa Consiliului naţionalal securităţii din S.U.A
puse dc ei în acest sens. De asemenea,
însufleţiţi de un înfierbîntat patriotism, beş, care în frunte cu tinărul lcr director In ultimul tîomp, o preocupare de seamă pentru antrenarea cetăţenilor în acţiu
muncitorii de la „ComraLprod” Sebeş de Gcrdu Gheorghe — sub îndrumarea per a colectivului de muncitori, tehnicieni şi nea obştească de autoimjpunere, s-au or LONDRA (Agerpres). — tarul de stat Dulles, ministrul apărării
exemplu, şi-au luat angajamentul oa pînă manentă a organizaţiei de bază P.M.R. — funcţionari de la „Gostransccop" Nr. 20 ganizat pe sate şi centre de comune con După cum anunţă corespondentul din Wilson şi preşedintele grupului mixt al
la sfîrşitul lunei mai să pună în funcţie şi-au depăşit în mod simţitor angajamen Deva, a fost realizarea şi depăşirea pla sfătuiri la caro au participat deputaţi re Washington al agenţiei Reuter, ia 8 mai şefilor de stat major amiralul Radford
cuptoarele de var din Căpîlna şi sâ-şi or tele. Fiind prevăzut în angajamentul lor nului la tone kilometrice. Antrenaţi in gionali, raionali şi comunali. a avut loc o şedinţă a Consiliului naţional
ganizeze in aşa fel munca, incit pe acea de a contracta 9 ha legume şi zarzavaturi, întrecere socialistă pe bază de contract, al securităţii din S.U.A Corespondentul arată că la şedinţă au
Pină in prezent in urma munoii de
stă ultimă perioadă de timp să producă ei au contractat 9,50 ha. Tot la fel şi-au şoferii de aici s-au angajat să depăşească puse de aceste comisii s-au obţinut suc La şedinţă au luat parte membrii Con fost discutate propunerile franceze pri
prin aceste cuptoare o cantitate de 3000 siliului — organul suprem de planificare vitoare la armistiţiul in Indochima şi pla
depăşit angajamentul la Contractările de planul la tone kilometrice cu 75 la sută cese frumoase Astfel s-au repartizat El.000
kg var. Acest angajament al lor a fost a politicii americane — preşedintele Ei- nurile Statelor Unite privitoare la un nou
fructe unde, în loc de 8000 kg cît era şi să .reducă consumul de carburanţi ou )cg cimen/t din fondul centralizat şi can
#
cu conştiinciozitate îndeplinit ; cuptoarele titatea de 500 m. liniari sîrmă împletită senhower, vicepreşedintele Nixon, secre- acord de „securitate în Asia de sud-est”.
au intrat în funcţie la timpul prevăzut şi prevăzut au realizat 34 000 leg. Şi în dome 10 la sută Aceste angajamente a lor au pentru împrejmuirea curţilor de la şcolile
au produs 4500 kg. de var. niul contractărilor de animale au obţinut fost cu cinste îndeplinita şi printre cei
comunelor Rovina şi Bucureşc-i. In co
Tot la fel au procedat şi muncitorii de succese frumoase La contractările de miei care s-au evidenţiat în special au fost muna Luncoiul de Jos au fost transporta
la secţia de exploatare forestieră care de pildă, s-a depăşit cifra de angajament fruntaşii în întrecere Dicu Gheorghe, Ti- te 4 700 bucăţi ţiglă, iar în comunele Bu- Greva la Nem York C R O N I C A
luînd'U-şi angajamentul de a-şi depăşi cu 135 la sută. la bovine cu 325 la sută, bian Andronic, Galcea Ioan. Cazacu Au- ceş şi Mihăiileni au fost transportate 4 000 NEW YORK (Agenpres). — După cum Printr-un decret al Prezidiului Mani
planul pe ultima perioadă de timp cu 5
iar la porcine cu 295 la sută g'Ustin, Oprea Vasile şi Meseşan AugusLn, kg ciment. Adunări Naţionale, tov. Ion Rab a fost
la sută, l-au depăşit cu 20 la sută. In mod De asemenea, au fost trensportate pen relatează ziarele, muncitorii de la 13 din numit ambasador extraordinar şi pleni
deosebit s-a evidenţiat ai această ocazie Colectivul „Agcvncoop” din Sebeş, a a- care şi-au îndeplinit angajamentele înai- tre cele mai mari fabnoi de pîine din
tru diferite lucrări de folos obştesc ca potenţiar al iR.P.R în UR.S.S în locul
tovarăşul! Bădilă Vasile, responsabilul sec vut rezultate de seamă şi in ceea ce pri inte de termen ou 4 zile. . New York sînt în grevă de peste o sup-
şcoli şi cămine culturale, cantităţi însem tov. Mihai'l Dalea, care a primit altă în
ţiei. care pentru îndeplinirea şi depăşirea veşte achiziţiile Astfel, angajamentul la EUGEN BERGIIIAN nate de materiale de construcţii. tămînă. sărcinare.