Page 16 - 1954-05

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 38

Conferinţa de la Geneva Politica duşmănoasă a Statelor Unite Din ţările de democraţie
a miniştrilor Afacerilor Externe faţă de R. P. Chineză populară
Toate popoarele iubitoare de pace, care O altă calomnie a Statelor Unite la a-
R. P CHINEZA
GENEVA (Agerpres) — TASS trans­ Bidault o declarat câ „însăşi perspectiva raţiunilor militare in Indochina. bazindu- sint sincer interesate in slăbirea încordă­ dresa R P Chineză este versiunea larg
mite : acestei conferinţe trebuia sâ facă lunurile te pe garanţiile de securitate necesare" rii în relaţiile mternaţionate.’sperâ ca lu­ râsptndită de cercurile de presă din Sta­ Terminarea lucrărilor de
Lj 8 mai, conferinţa de la Geneva a să amuţească", deşi este ounosout câ acest Bl a afirmat câ nu este eu putinţă sâ se crările conferinţei de la Geneva sâ ducă tele Unite, care susţin că R P Chineză
miniştrilor Afacerilor Externe a trecut la lucru depindea in întregime de guvernul adopte aceeaşi atitudine faţă de situaţia la realizarea unei păci trainice »n Co­ ar avea in Indcchina soldaţi care luptă construcţie a lacului de
examinarea punctului 2 de pe ordinea de Franţei, inlrucît bătălia pentru Dien Bien din toate statele Indochinei şi a prezentat reea şi la Încetarea vărsărilor de sînge de partea R D Vietnam Aceste manciuru acumulare de la Boşan
ti — problema restabilirii păcii in Indo- Fu a fost o parte a planului militar întoc­ lucrurile ca şi cind in Laos şi Cambodge din Indochma au lest desmlnţvte de însăşi ziarele bur­ Ziarul „Jenminjibao" relatează că con»
rhina mit d; generalul (ranccr Navarre jl apro­ ar avea loc o „invazie fără declarare de Popoarele lumii aşteaptă acest lucru cu gheze Iranceze Astfel ziarul burghez struotoru instalaţiilor hidrotehnice de pe
La prima şedmţâ a conferinţei, consa­ bat de cercurile guvernante din S U A, război", deşi in realitate in aceste state, a/tn-t mai mult. cu oît la această confe­ francez „Le Monde" sens că „nimic nu fluviul Huaihe au obţinut o nouă mare
crată discutări) problemei in.dochineze, au şi câ acest plan prevedea obţinerea în la fel şi in Vietnam, se desfăşoară lupta rinţă participă pentru prima dală în ut- confirmă afirmaţia că in armata Victm»- viotorie La I Mai a fost terminată, cu o
luat parte: V M Molotov, ministrul Afa­ scurt timp a victoriei militare asupra for­ popoarelor acestor târî împotriva trupelor tima vreme, pe picior de egalitate cu ce- nului (in presa capitalista, Vietnamul este lună inain/te de termenul stabilit, con­
cerilor Externe a) URS 5 ; Bidault, ţelor Republicii Democrate Vietnam. coloniale franceze, care încearcă să le ră­ lelaJte mari puteri. R P Chineza Parti­ numit Vielmm N R ) ar exista măcar un struirea lacului de acumulare de la Boşan
ciparea R P Chineze Ia conferinţa de la singur chinez"
ministrul Afacerilor Externe af Franţei; Bidault a declarat câ un eveniment ca pească libertatea şi independenţa 9ituat p; cursul superior al fLuviutm
A Eden, ministrul Afacenloi Externe al bătălia de la Dien Bien Fu „indică în mod In numele delegaţiei franceze Bidault Geneva, alături de celelalte mari puteri, In prezent clic* americană din insula Huaihe Lucrările de construcţie au durat
Angliei ; Ciu En-lai, ministrul Afacerilor categonc delegaţiei franceze hma ei de a prezentat propuneri care prevăd urmă­ dovedeşte rolul unaş p; care-l joacă in Taiwan — vechj teritoriu chitvzz acapa­ doi ani Lacul de acumulare de ia Boşan,
Externe al Republicii Populare Chineze; cpruportare” la tratativele care au înce­ toarele măsuri - in privinţa Vietnamului — momentul de fată această ţară pe arena rat în 1930 de către american» — pregă­ avînd un volum de pe9te 200 600 000 mc,,
B Smith, seorebar de stat adj unei al put la această conferinţă După cum reiese .regruparea şi concentrarea trupelor" în politiou internaţionale, dovedeşte de ase­ teşte trup* in frunte cu Cian Kai-şi î-n este unul din .cele mai mari din China
SUA ; Fam Van Dong, locţiitor al pri­ din declaraţiile ulterioare ale lui Bidault, zonele care vor fi stabilite de conferinţă menea câ fără participarea marelui stal vederea dezlănţuirii unui atac împotriva Pentru construirea barajului au fost fo­
mului ministru al Republicii Democrate această „linie de comportare" se bazează in urma propunerii comandanţilor şeii ; chinez, sint imposibil de rezolvat proble­ R P. Chineză Clica militarisîă americană losite paşi; 3 000 000 mc de pămint, pie­
Vietnam ; reprezentanţii celor Irei stale pe prcmiza câ războiul din Indochina ar mele internaţionale şi in special a celor duce o politică de subminare a R P
„dezarmarea elementelor care nu fac parte triş şi beton Lacul de acumulat; de la
asociate — Vietnam, Laos şi Cambodge fi fost, chipurile, impus Franţei, ceea ce nici din armată, moi din forţele'de menţi­ privitoare la As»a ii la Extremul Orient Chineză gi in alte domenii dc activitate Boşan va regla debitul rîulul Cijentouh;,
precum şi consilierii şi experţii delegaţii­ este in totală contradicţie cu faptele reale. Aîlfel. ziarul indonezian ,Hari»n Rakiat" Astfel, foloseşte metoda de discriminare
nere a ordinei” ; eliberarea prizonierilor afluent ai fluviului Huaihe. şl împreună
lor ţărilor sus-menţiana'e Se ştie câ războiul din Indochina a fost scria : „tcate problemele litigioase ca de politică, blocada miUttarâ navală, boicotul
de război şi a persoanelor civile internate ; cu lacurile de acumulare de la Si mani ir
Potrivit înţelegerii ta care s-a ajuns in rezultatul tendinţei cercurilor guvernante instituirea unui control internaţional asu­ pildă . coreeană şi indochmeiâ. la fel ca economic, precum şi strecurarea de spioni şi Barţiao vor Ieri de oiundaţu o supra­
prealabil, şedinţele conferinţei de la Ge­ ale Franţei de a înăbuşi mişcarea de eli­ pra îndeplinim aceator condiţii Unul din ş» problema privitoare la primejdia re­ ji diversionisţi pa teritoriul Chinei popu­ faţă d; 3 000000 mu (1 mu = 0.05 ha).
neva a mtnişlrilor Afacerilor Externe con­ berare naţională a popoarelor Indochinei punctele propunerBor delegaţiei franceze naşterii agresiunii dm partea Japoniei im­ lare. De asemenea. în momentul do faţă, Crearea lacului de acumulare de la Bo-
perialiste. sau cea cu privire la agresiu­
sacrate discutării problemei indcchineze şi de a perpetua in această regiune a lu­ prevede încetarea operaţiunilor militare nea americană fn Pakistan ca $i toate toată atenţia cercurilor agresive ameri­ şan va permite irigarea a 4C0 000 mu de
vor fi jnezidate pe rlnd de ministrul Afa­ mii dominaţia colonială franceză din momentul semnării acordului In acest celelalte probleme asiatice pot h rezol­ cane este îndreptată şi spre extinderea pămint 51 asigurarea de recolte bogat; de
cerilor Externe al Angliei şi d; ministrul Incercind să-şi justifice poziţia sa. mi­ punct se arată câ regruparea trupelor şi războiului în Indochma culturi cerealier; şi oulturi tehnic; fn
Afacerilor Externe al Uniunii Sovietice. « nistrul Afacerilor Externe al Franţei ' a vate definitiv dacă la această reglemen­ Toate aceste uneltiri ale cercurilor a-
dezarmarea lor trebuie să Înceapă la un tare va lua parle Republica Populară planul de muncă se prevede şi construi­
In baza înţelegerii preliminare amin­ expus, in mod denaturat şi în contradic­ anumit număr de zile după semnarea a- Chineză” gnesive din S U A dovedesc ura de neîm­ rea unei central; hidrc9lectnce la Bo-
tite, pruna şedinţă a conferinţei a fost ţie cu faptele indeobşle cunoscute, istori­ eordului încrederea popoarelor în marea contri­ păcat pe oare o nutresc faţă da China ;an
preuidată de ministrul Afacerilor Externe cul evenimentelor petrecute în Vietnam In ceea ce priveşte .Cambodg; şt Laos. buţie pe care o aduce R P Chineză la populară care a rupt pentru totdeuna lan­
eJ Angliei, A Eden lntr-un scurt cuvinl după ce poporul vietnamez s-a ridicat la propunerile delegaţiei franceze prevăd de slăbirea încordării in relaţiile internaţio­ ţul robiei şi exploatării, transforminJu-ss R CEHOSLOVACA
introductiv el a arătat că sarcina care stS lupta dreaplă inpotnva înrobitorilor colo­ (apt dezarmarea armatelor populare de nale. s; datorsşte politicii extern; de într-un st»t liber şl Iubitor dc pace.
In faţa participanţilor ia conferinţa a fost nialişti. pentru libertate şi pentru asigu­ eliberare sub pretextul „evacuăm tuturor pace şi de colaborare cu celelalte ţâri pe Incsrcărlle S U A de a întoarce roata Succesele minerilor
precizată la conferinţa de la Berlin a mi- rarea legitimelor sale drapări naţionale forţelor reigulate şi neregulate ale Vietmi- care o duce statul ehmet din primele zile i9tcri6» înapoi, do a supune R P Chineză, din bazinul carbonifer
nişt-Uor Afacerilor Externe ai celor pa­ Bidault a afirmat câ guvernul francez nului” (astfel denumesc cercurile oficiale ale existenţei sal; Această politică a fost a cărei apariţie o consideră ca „o mare al Ostravei
tru puteri şi anume restabilirea păcii în s-ar fi străduit, chipurile tot timpul să catastrofă", sint sortite ţâră doar 51 poate
iranceze Republica Democrată Vietnam), dovedită prin eforturile pc care le-a de­ unui eşec mevitabd
Indochina Eden a relevat urgenţa şt im­ pună capăt operaţiunilor militare în In- In luna aprilie minerti din bazinul Oz-
care ar fi pătruns, chj/purile. in Laos şi pus R. P Chineză la încheierea acordu­
portanţa acestei probleme şi şi-a exprimat dorhina, deşi in realitate el a acceptat Dacă penbru cervmrde agresive ameri­ trava Karvina — cel mai mare bizun car­
Cambcdge, precum şi sub pretextul „dezar­ lui de armistiţiu in Coreea. De aseme­
speranţa câ conferinţa va ajunge grabnic examinarea problemei mdcchmezc la con­ nea, pelttuea de pace se vede şi din po­ cane această apariţie este „o mate catas­ bonifer dm Cehoslovacia — au obţinut o
la hotârin concrete şi practice ferinţa de la Geneva tocmai pentru faptul mării elementelor care nu f3C parte nici ziţia pe care a idat-o ministrul de externe trofă" pentru poporul chinez şi pentru prcducţie de cărbune cir; depăşeşte cu
Participanţii 19 conferinţa au căzut de câ politica colonială a Franţei a intrat din armată, nici din forţele de menţinere al R P Chineze, C»u En-lai, la conferinţa toate celelalte popoare Iubitoare de pace 7 la sută prevederile plinului lunar al
acord ca limbile oficiale ale conferinţei si în impas după ce s-a lovit de lupta eroică a ordinei" Propunerile franceze pnv.- de la Geneva, .sprijinind justele propuneri este înecului renaşterii naţionale şi so­ extracţiei de cărbune Toate mm«le au
fie: franceza, rusa, engleza şi chineza a poporului vietnamez, care s-a ridicat toare la Cambodge şi Laos menţionează ale reprezent,»n!ului R I* D Coreene, Nam ciale a ţărilor Asiei pe o bază nouă. dc- "îndeplinit inauite de termen planul pe
S-a liotărit va la şedm\e să ia pai-te numai in apărarea dreptului său 1= o existenţă de asemenea eliberarea prizonierilor de Ir. privitoare la Maliilirea unei pâci trai mezraticâ Succesele debîndite intr-un luna aprilie Ce la incoputul anului, mi­
participanţii la conferinţă naţională de sine stătătoare Bidault nu război şi a persoanelor civile internate, mc; in Coreea timp relativ scurt de poporul chinez, .atit nerii din Ostrava au extras aproximativ
Au început apoi dezbaterile. a amintit nici un cuvint despre faptul că instituirea unui control asupra îndeplinirii Creşterea pres'igiului mtcrnaţional el ' in dcmeniul politicii, economiei naţionale 200 000 tone de cărbune peste plan
Primul a luai cuvintul ministrul Aface­ la 6 martie 1946 Franţa a semnat cu Re­ acestor condiţii exetcitat de „comisii in­ R. P Chineze nu tste pe placul puterilor cit şi In domeniul cultural. însufleţesc în- Folosind metode ina&Uate de muncă,
rilor Extern; al Franţei, G Bidault publica Democrată Vietnam un acord In ternaţionale” In încheiere, se vorbeşte occidentale şi fn special al cercurilor a- Ir-o măsură (carte mare lupta popoarelor unele colective dt mineri au obţinut suc­
Bidault a încăput prin a-şi exprima „re­ baza căruia ea a recunoscut Republica De­ despre garantarea aconturilor cu privire gresive americane care îşi înteţesc ac­ din Asta pentru independenţă naţională cese minunate Minerii de la mina „Ar­
gretul" că bătălia pentru Dien Bien Fu mocrată Viotnam Se ştie câ Franţa a la Vietnam. Laos şi Cambcdge de către ţiunile duşmănoase împotriva statului Cercurile agresiv; din S U A nu se pot mata cehoslovacă" au realizat indici
E-a desfăşurat după conferinţa de Îs Ber­ încălcat in mod perfid acest ocord, dez­ statele participante la conferinţa de La chinez Datorită acestei poliUoi, Statele împăca cu aceste 9ucce«e şi de aceea nu­ deorebii de indlţi Echipajul combinei
lin a miniştrilor Afacerilor Externe ai ce lănţuind războiul din Indochma Geneva. Unite au de/iânţuit operaţiunile militam tresc alita ură faţă de poporul chinez im- „Donbas" dm care face parte şi Jos;f
lor patru puteri, vara hoturisera să exami­ Bidault a declarat că delegaţia franceză A lua! apoi cuvintul Fain Van Dong, din Coreea cu scopul de a o transformi pc ţncdicindu-J să ocupe locul său legitim in Pala. care cu prilejul zilei de l Ma-i a
neze in cadrul conferinţei dc la Ceneva propune ca conferinţa să adopte in primul locţiitor oi primului ministru al Republi­ aceasta într-un cap de pod in vederea a- O.NU. (csi flecarei cu Gcdanul Muncii, a obţinut
problema ‘restabilirii păcii in Indochma .rînd principiul „încetării generale a ope­ cii Democrate Vietnam gresiunii împotriva R P Chineze Politica pe care o duc Statele Unite in luna aprilie o producţie de ÎS 115 tone
(aţă de China populară dovedeşte că ele
Cercurile conducătoare din Sbatefc cărbune, depăşind astfel cu 20CQ ten; c;a
vor să oprească mersul istorie. înainte,
Unite, denaturind realitatea, au acuzat m»\ bună realizare obţinută de această
să abată R P Chineză de la drumul vic­ brigadă Cei mai bum muncitori din sec­
Importante propuneri făcute de delegatul China populară, numind-o drept agre­ torios r-pre socialism şi să o transforme
soare in Coreea Lucru cu totul nejusll- torul tehnicianului Allres Spus, care lu­
dm nou inbr-un stat supus jugului impe­ crează după metoda stahancvLstului so­
ficnt, deoarece voluntarii chinezi au lup­
R. D. Vietnam pentru instaurarea păcii în Indochi tat alături de poporul coreean datorită rialist american vietic Boriskm, au realizat in lur.â apri­
GENEVA (Agsrpres) — Şedinţa din faţă de propunerea umanitară prezentată economice ale Franţei :n Vietnam. Khmer in p» .mul rînd legăturilor ds prietenie Această politică csle condamnată cu lie indici deosebit de înalţi Ei au înain­
care există intre aceste două popoare, şi multă indignare d° intne-iga opime pu­ tat cu 522,S m dc galerie direcţionali.
10 mai a conferinţei de la Geneva a foit de delegaţia R D Vietnam şi Patet-Lao, schimbul de prizonieri de
in al dniles rînd. datorită faptului câ a- blică mondială care cere să se pună capăt
prezidată de V. M Molotov. Bidault. ministrul .Afacerilor Externe al război. încetarea imediată a ostilităţilor pl'opîerâT'trUpelor âgresojre de*graniţele atitudinii de igncroie a dreplurilor legi­ R P D COREEANA
Călăuzită de spirit umanitar, delegaţia Franţei, a acceptat propunerea !3cutâ dc şi încheierea unui acord cu privire la mât R. P Chineze, le ameninţau direct pacea time ale Chinei populare Guvernul R P. D Coreene acordă o
R D Vietnam a propus ca comandanţii şeful delegaţiei R D Vietnam. şurile de luai in acest scop. il securitatea V FOPESCU gnjă deosebită imbunălâţini condiţiilor
militari al celor două părţi să reglemen­ După aceea a luat cuvintul dîp nou După aceea a luat cuvintul reprezen­ de trai ale populaţiei S; refac întreprin­
derile industnei uşoare şi alimentîre. pro­
teze evacuarea răniţilor din rindunle pri­ Fam Van Dong. vicepreşedinte al Consiliu­ tantul Cambodgiei. cure a prezentat con­ Pregătiri în vederea Tîrgului International ducătoare dc mărfuri de primă necesi­
zonierilor de lăzboi de la Dien Bien Fu lui de Miniştri .şi ministru ad-interlm al ferinţei un proiect asemănător celui pro­ tate
In propunerea făcută de către delegaţia Afacerilor Externe al R. D Vietnam. El pus in şcdmţa din 8 mai de Bidault. de Mostre de la Leipzig £; acordă o atenţie deosebită măririi
R D Vietnam se spytie : ,, Cuvernul R D. a prezentat conferinţei un program con­ Ministrul Afacerilor Externe al Angliei. Tirgu! Internaţional de Mcslre de la anul 1954 va contribui in mare măsură la producţiei de ţesături A fesi reconstruită
Vietnam este gata sâ autorizeze evacua­ cret in opt puncte menit sâ ducă la ins­ Eden, care a luat apoi cuvintul a ceru» Lsipzig. care va avea loc in perioada extinderea relaţiilor comerciale intre vest şi repusă în funcţiune fabrica textilă din
3-lS septembrie a c., a stîmit încă de pc şi est Kuscn, 1/1 provincia Phenianul dî nord
rea răniţilor gravi din corpul expediţio- taurarea păcii in indochma, preconizând ca conferinţa să admită ca bază de discu­
acum un deosebit interes Cererile dt Suprafaţa totală rc/.e»vatâ expoziţiei rtittirusă in timpul războiului Fabrica îşi
nar francez, prizonieri dc la Dien Bien în vederea atingerii acestui scop. prjnlre ţii planul prezentat de ministrul Afaceri­ participare primite pînă in prezent fac sâ ic-lmice se ridică in anul acesta Io apro­
Fu Noi ţinem sâ aducem următoarea pre­ altele, asigurare» independenţei naţionale lor Externe al Franţei se prevadă câ suprafaţa de ICO 000 m p. re­ ximativ 47.000 mp Aci vor ti expuse măreşte jalnic producţia
In întreaga ţară st refac ţi se constru­
cizare : Prin „corp expsdiţionar francez" a statelor R. D Vietnam Khmer şi Patet- Luind cuvintul, Oedell Smith, şeful de­ partizată pentru această expoziţie va t: maşinile gigant ale industriei construc­ iesc întreprinderi producătoare de incăl-
înţelegem torte trupele dz sub cominda Lao. retragerea trupelor străine, efectua legaţiei S U A., rerpingind propunerile de complet ocupată încă cu mult; luni înain­ toare de maşini grei; a Republici Demo­ tâmmte de cauciuc care este ceruit» de
te ds deschiderea Tirgului Peste o em- crate Germane. In nouâ pavilioane vor
generalului De Caslnes de la Dien B>en rea de alegeri generale libere in cele trei legaţiei R D Vieinam. a declarai câ con populaţia ţârii După refacere, aceste fa­
•ime din această suprafaţă a fast r>zer (L expuse noi lipun de maşini pentru in brici vor prcduce anual 30 milioane pz-
Fu. oricare ar fi naţionalitatea lor" stale, studierea problemei participării la sideră propunerile delegaţiei franceze
rată pentru participanţii străini Tirgul In­ dustna forestieră şi de prelucrare a lem­ reehi d; încălţăminte Se refac de ase­
V M Molotov şi-a exprimat satisfacţia Uniunea franceză, a chestiunii intereselor drept bară acceptabilă de discuţie ternational de Mostre dc la Leipzig dm nului menea fabricile dc ulei de soia st alt; în­
treprinderi din mdustna alimentară In
eurînd se vor construi o nouâ fabrică de
i\OŢE_Şl_COMENTAR11 EXTERNE Cheltuind sume colosale pentru pregă­ In comparaţie cu anul antebelic 1938 diferitelor findtcale. Aceste rezoluţii cc-r zahăr şi o sene de fabrici de conserv;.
tirile militare, cercurile guvernante dm capacitatea de cumpărare a lirei sterline încetarea cursei inarmârilor, încheiere»
Cdato cu mărirea producţiei de mărfuri
Anglia reduc sistematic importul de ali­ constituia in 1646 44 la sută iar in >951 unui pact al păcii intre cele cinci mari
Cursa înarmărilor şi consecinţele ei mente, ceea ce duce la o înrâulâţire con­ nolor inuncii dm Anglia est; in prw:aţ puteri, interzicerea armelor de exLcrmi- de larg consum se extinde şi reţeaua
— doar 32.5 la sută Salariul roal al wmj-
comercial» Au şi (ost refăcute 400 mari
tinuă z aprovizionării populaţiei cu pro­
mare in masă, reglementarea, tuturor pi
în Anglia duse alimentare cu 2C-2S U sută inferior nivelului ante­ blemelor litigioase iniei naţionale pc ca­ mcgazine d“ stat şi au fost deschis; nu­
Paralel cu aceasta a scăzut consumul belic. lea tratativelor, lărgirea comerţului în­ meroase cooperative Se îmbunătăţeşte
la cele mai importante alimente In com­ Potrivit datelor slatislice, în perioade tre Apus şj Răsărit Asemenea rez.o!uţ»i
de V NiCHiTIN paraţie cu perioada anteoelicâ consumul 19 45-1953 preturii; cu amănuntul La dî-* au fost adoptate aproape la toate confe­ m'.tnca in restaurantele de stat şi la can­
de carne în Anglia s-a redus în 1952 cu rinţele sindicale anuale, care au avut loc tine
La Începutul Iul aprilie Butler minis­ 830 000 000 lire sterline, iar în 1951 au de­ ieri te mărfuri de larg consum au cres­
trul de finanţs a ] Anglie», a supu* Oame- păşit trei miliarde de lire Jntr-un ritm 35 )a sută, de Jambon — cu 10 la sută, de cu» in medie în Anglia cu 49 la sută. In in Anglia în cursul anului 1953. R D GERMANA
rez Comunelor spre aprobare proiectul de deosebit de rapid cresc profiturile compa­ unt — cu 52 la sută. de ceai — ou 13 la comparaţie cu «nul antebelic L930. preţu­ Consecinţele nefaste ale cursei înarmă­
buget pe exerciţiul 1954/55 In proiect se niilor care execută comenzile militare fâ- sulă In 1951-1953 consumul de carne pe rile la alimente, articol; de îmbrăcăminte rilor sint stît de ov.idents înoît pinâ şi Lucrările de amenajare
cap de locuitor s-a redus cu 7 la sută. la
prevedea câ in acest exerciţiu financiar cule do guvern. şi articole casnice de primă necesitate au z.iorele burgheze — nevoite să ţină seama de a Berlinului
grăsimi — cu 17 la sulâ, la brinzeturi —
Anglia va cheltui pentru scopuri mtlitare Cursa înarmărilor apasă ca o povară crescut în medie cu aproximativ de 2,5 starea de spint a maselor pr>pul»rc, au
Imensa sumă de 1 555 000 000 de lire ster­ grea pr umerii oamemlcr muncii din An­ cu 9 la sulă ori început In ultimul timp să se pronurvţe In ajvii 1948-1953 oamenii muncii din
line Laburistul Ehawcross a declarat recent Cursa înarmărilor atrage după sin; res­ împotriva ei. Astfel ziarul „News Chro- aectorul democrat al Berlinului au ob­
glia Câulînd mijloace pentru acoperirea în parlament câ in 1953 in Anglia s-a con­
Astfel, cheltuielile rm li ture ale Angliei cheltuielilor militare crescînde. guvernul pingerea producţiei în ramurile indus­ nicle’, crilioind planurile de 9porire a ţinut succese importante in cees ce pri­
sumat săptumînal în medie cu 15 000 tone veşte amenajarea oraşului lor La sfirşi-
rămin la acelaşi nivel ridicat ca şi pina englez clabo'eaz.ri continuu diferitele im­ mai puţină carne, cu 500 tone mai puţine triei civile, ceea ce duce la creşterea şo­ chotluielilor militare, scrie: „Noile pla­
acum, lucru care provoacă nemulţumire* pozite. De unde in t937/3b încasările de brinzeturi, cu 24 000 000 bucăţi nui pu­ majului Ln prezent. în Anglia se număra nuri de înarmare prevăd chelltuch atit de tul anului 1048 în sectorul democrat al
legitimă a poporului englez Noul buget, pe urma impozitelor se cifrau la .suma de ţine ouă decit in anul 1952 Consumul de spmape 500 000 de şomeri loLati, aceasta imense înczt încap sâ pară absurd; Pri­ Berlinului a (ost ales noul Consiliu muni­
constată ziarul „Daily Express" -aduce 841 ocnoco de lire sterline, in 1952/53 im­ înseamnă că avînd în vedere şi membrii ma datorie ă camc.nler civilizaţi este să cipal a cărui activitate s-a încununai de
lapte a fost cel mai redus din ultimii pa­ realizeze dezarmarea"
mihmre In casa fiecărui englez. Confe­ pozitele au iitins enorma sumă de de familie şomerilor peste 1 300 000 de succes
tru ani Milioane de englezi nu sînt iii
rinţe naţională a femeilor — membre ale 4 513 000 000 lire sterline In afară de a- oameni din Angli* trăiesc înti-o groaz­ Dm ce in ce mai des se pronunţă îm­
stare sâ-si procure nici măcar raţiile mi­ Producţia întreprinderilor industriale
Partidului labunst. conferinţă care a a- eeasta. pe umerii oamenilor muncii d>n nică mizerie şt îndură foamea potriva cursei înarmărilor şi deputaţi)
vut loc recent la Londră a condamnat Anglia a mai fost aruncată o altă povara zere ce le revin pe cartelă. Potrivii date­ Toate acea te consecinţe ale cursei înar­ englezi Laburistul Crcssman, de pddâ, din sectorul democrat al Eerlmului re­
lor oficiale, numai în decursul unei luni
proiectul dc buget in întregimea lui cit — impozitele locale, care constituie in to­ familiale de muncilon nu şi-au procurat mărilor nu puteau să nu stirneoscâ indig Joputat m Camera Comunelor, luind ou- prezintă astăzi 218 la sută faţă de nivelul
«1 mai ales in ce priveşte articolele re­ tal apro.xp; 20 la sula din intreaga sumă narea ercsoindă în nndurile maselor largi vîntul la un miting care a avut loc la inrtgistret in 1948. Numărul locuinţelor
pe cartele: 10 000 000 reţii de jambon.
feritoare la cheltuielile militare 1 impozitelor pe Slot. ale oamenilor muncii din Anglia Wakefield. a declarat câ cheltuielile mi­ noi, care în 1948 era de 2 103, s-a ridicat
7 S00 000 raţii de gras.mo. 6 100 OOU raţii
Această reacţie a opiniei publice impo- Un alt efect al creşterii tholluiehlor de carne, 5 500 000 raţn de brmzcluri, La fabricile 51 urinele dm Anglia. în litare actuale ale Angliei „sint din punct în cursul anului 1953 la 14 394 Au fes»
irlva planurilor guvernamentale în ceea militar; tale faptul ci in anii postbelici 1 200 0(10 raţii de unt mine şi la căile ferate, se lărgeşte miş­ de vedere economic pur şi simpiu o ne­ construite 12 şcoli noi Numărul grădi­
ce priveşte cheltuielile militare eite p? bugetul Angliei s-a caracterizat prinlr-un carea grevistă Un protest impresionant bunie", iar laburisLul Ehmweîl care este
Oameni» muncii din Anglia cumpără niţelor de copu a crescut respectiv d; ta
dtphn firească Politica cursei inarmâri- imens deficit, fn urma căruia creşte neîn­ împotriva politicii dusă de cercurile gu­ unul din liderii Partidului labui ist. r.on-
din ce in ce mai putină îmbrăcăminte 194 la 316 Spitalele dispun de 17 800 pa-
lnr şi a pregătirilor de război, dusă de cetat datoria publică In timp ce in 1940 încălţăminte şi alte ariicole de primă ne­ vernate l-a con.Mitui» greva de 24 de ore damnind cursa înarmărilor s-a pronunţat
cercurile guvernante din Anglia şi co­ datoria publică internă a Angliei se c- cesitate. Asociaţia întreprinzătorilor din care a avut loc anul trecut La această pent.ru un pact al păcii intre marile pu tAJi-i, (aţă de 9 000 in 1948, nr casei; d;
mandată de dmcolo de Ocean aduce ţă­ fra la 7 01)3 000 1)00 lire sterline, in 1953, industria confecţiilor a anunţat că In grevă au participat 2 500 0C0 de muncitori Ieri „Dece oare — a declarat Shiniveli —, edihnâ diipun de un număr de 4 204 lo­
rii prejudicii (ol mai mei») «1 adinceşle ca a atins suma de 26 051 000.000 de lire 1952 populaţia Angliei a cheltuit pentru din industria constructoare de maşini şi nu se înch;.e un pact de neagresiune curi faţă de 2 031 in 1948
pauperizare» maselor sterii,ne. ceea cc reprezintă o creştere de de pe. «antierele navale Greva a cuprins intre Anglia. Rusia, China. Franţa şi Sta­
cumpărarea de îmbrăcăminte cu 25 000 0(10 Dacă in 1948 tupiafaţa loială a şose­
Numai cheltuielile militare directe ale aproape patru nn La aceasta trebuie adău­ de lire sterline mai pulm decit in anul toate centrele industriale dm ţară Au în­ tele Unite pentru viitorii 30 de ani ast­
Angliei au orescut de la 178 000 090 lire gată o sumă ds reale 5 090000 000 de lire 1951. Potrivit datelor aceleiaşi asociaţii, in cetat lucrul total sau parţial muncitori fel incit orice litigii dintre aceste puteri lelor nou consbruite era de 28S 000 m p.,
Merl'ne ci» erau in 1937/1938, la 796 000 000 sterline repiezcntînd datoria externa de la 1 200 de labrici şi uzine de pe toate sâ fie rezolvate p; calea arbitrajului 51 în anul 1953 aceasta suprafaţă s-a ridi­
1934 populaţia va cumpăra de două ori
lire sterline in anul 1950/1951 şi oină la Potrivit datelcr oficiale, cheltuielile mi­ mai puţină îmbrăcăminte decît in 1952 .şantierele navale şi întreprinderile de re­ nu pe calea războiului 7". cat la 9.78 OflO m p.
1555 000 00(^ lire sterline în exerciţiul litare directe constituie 3î,4 ta sută dm Un număr din ce in ce mai mare de fa­ paraţii de vase Aceasta a fnsl cea ma: Io întreaga Angl.®, m nodurile oame­ Aceste lucrări de amenajare a ora;u
1954/55 In prezent, aceste cheltuieli de­ totalul alocărilor bugetare Presa britanică milii ale oamenilor munco dm Anglia nu mare grevă din Anglia după anul 1925 nilor munca şi in rindunle reprezentan­ Im Berlin oglindesc grija guvernului R D
păşesc de nouâ ori cheltuielile dinainte a făcut calculul câ Ir fiecare lir| sterlină pot să-şi echilibreze bugetul Greva a arătat câ muncitorii din Anglia ţilor mai lucizi ai cercurilor d; afaceri se Germane pentru îmbunătăţirea bunăstării
de război dm cheltuielile bugetare Anglia cheltu­ Dm an in an m Arjglu cresc preţurile cer încetarea politicii cursei înarmărilor întăreşte conştiinţa necesităţii de a pu.ie
Un grup resLrinj de capitalişti, adună ieşte pentru nevoile mililire l| şilingi (1 la mârturile alimentare la 'îmbrăcăminte fi a ofensivei continue asupra nivelului capăt politici-, cursei înarmărilor Aceas­ oamenilor muncu In cursul anului >953
bogăţii de pe urma cursei înarmărilor In liră sterlină = 20 şilingi* Aceasta în­ şi la alte articole de larg consum Scade de trai al O-imen.lor muncii tă politică este sprijinită numii de un nivelul de trai al fiecărei familii din sec­
»nii de după râiboi. profiturile monopo­ seamnă câ piste jumătate din alocările ccii‘.:nuu capacitatea de cumpătare a lirei Forţa lot mai activă a muncitorilor din mic grup de persoane interesat; în mari torul răsăritean ai Berlinului s-a ridi­
lurilor engleze au crescut mai mult de bugetare ale Angliei sini afectate pregă­ sterline şi se reduce salamul real al oa­ Anglia îşi găseşte expresia şi in nume­ comenzi mitiLar; şi care sc află în directă cat in medie cu 30 la sută faţă de anul
trei ori : in anul 1938 ele constituiau tirilor militare menilor muncii roasele rezolut^ adoptate la conferinţa legătură cu monopolurile americane 1950
Redacţia ziarului Str 6 Martie Nr. 22 Telefon 188-169 — Administraţia Str. 6 Maitie Nr 24 Telefon 478. Taxa plahtâ in ngm?rar conf aprobării Direcţiunii Generale P.T.T. Nr 136 320 din 6 Nov. — Tiparul Intrepr Poligrafică de Stat DEVA