Page 17 - 1954-05

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VAI IN A C E S T N U M Ă R :
mul Socialismului Mai muil/t spinii gospodăresc, mai — Viafa de partid. — Să folosim din — Cei trei din comuna Draşov (pag. 3)

plin aotivul de partid şi fără de
muKă importanţă difuzării cărţii
— Lupta ceferiştilor pentru reducerea
(pag. 2)
prin cooperaţie
partid
(pag. 3)
timpilor morţi (pag. 3)
Mecanizarea transportului şî apM-
cairea mortarului pe
'ORGAN AL COMimUll!l OCHU RM.R.HKMJUIA SI AL SFATULUI PMU5 REGIONALsuprafeţele de - Foileton — „Pe sprinceană” — Lucrările conferinţei de la Geneva
tencuit (pag. 2) (pag. 3) (pag. 4)
Anul VI. No. 39 (375) Duminică 16 mai 1954 4 pagini 20 bani

Cu tot avintul spre noi succese D I N R E G I U N E A N O A S T R Ă

în întrecerea socialistă uiuiui^ii « im—<J1. » ■«

Intoeceraa socialistă —minuna/tă metodă proporţie de 111 la sută, a trecut In con­ Cu cincinalul îndeplinit In luptă pentru sporirea productivităţii muncii Comună fruntaşă pe raion
comunistă de construire a sodaiUiamuflui tractul de întrecere pe luna mai, că va
— ooartlmiâ să ee desfăşoare cu intensi­ da peste plan două tone de minereu Pot Numeroasele succese obţinute de brigă­ şi reducerea preţului de cost Nu e ohiar aşa de mult de oind, în
tate in Întreprinderile regiunii noastre. In fi date multe asemenea exemple şi din zile de mineri de la mina Vulcan, sînt cu­ urma unei analize făcute, s-a constatat că
lupta pentru îndeplinirea sarcinilor celui alte întreprinderi ale regiunii noastre. A- noscute oamenilor muncii din regiunea
de al patnulLea an al cincinalului, între - semenea fapte ilustrează lipsa muncii po­ noastră. Prin lupta lor aprigă în adâncurile Pentru harnicul colectiv de muncitori şi tehnicieni de la Uzina de utilaj minier din în raionul Brad, comuna care a rămas
cerea socialistă pornită de Jos, din iniţia­ litico de masă ce trebuie dusă de către pământului, vajnicii mineri înscriu ou Petroşani, problema ridicării productivităţii muncii şl scăderii preţului de cost la pro­ Cea mai în urmă e comuna noastră Bu-
tiva creLajtoare a maselor largi de oameni organizaţiile de partid, sindicat, U.T.M. şi fiecare tonă de că/rbune peste plan, noi duse, constituie o preocupare de zl cu zi. cureşci. Această situaţie a dat mult de
al muncii, şi situată l-a loc de fuunte, ca­ de către tehnicieni, pentru a permanenti­ pagini de glorie pe frontispiciul construc­ In lupta însufleţită pentru traducerea in fapt a politicii partidului şl guvernului gîrudit comitetului nostru executiv. Ne-am
pătă un caracter tot mai viu şi pfl/in de za succesele anterioare obţinute în produc­ ţiei paşnice a vieţii noi din ţara noastră. nostru, din sinul acestui colectiv «-au născut preţioase iniţiative a numeroşi muncitori şl
conţinut, cuprinde mase tot mai largi. ţie şi a porni la oişbigarea de noi succese Asemenea oameni sînt minerii brigăzilor tehnicieni, pentru a folosi tehnica nouă, aducîndu-l mereu noi şi noi îmbunătăţiri, dez- frământat, ne-am sfătuit, am căutat în
Din rindul oamenilor muncii se ridică in muncă. conduse de fruntaşii în intrecerea socialistă: voltlnd-o. Inovaţiile preţioase aduse de inovatorii de ari au contribuit cu succes la rea­ amănunt punctele slabe ale muncii noas­
fruntaşi al întrecerii socialiste, noi mînuil- întrecerea socialistă trebuie axată pe Iovan Andronic, Vdzî Andrei şi alţn care lizarea de însemnate economii, ridicînd productivitatea muncii şi uşurînd totodată mun­ tre, iar apoi am pornit la drum, hotârîţî
torl ai tehnicii avansate. baza atingerii obiectivelor principale ca : încă de mult au lăsat în urmă filele ca­ ca omului. sâ spălăm ruşinea în oare căzusem.
Numeroase întreprinderi cum ar fi, de îndeplinirea planului de producţie, rea­ lendarului ce arată limita primului nos­ Printr-un efort susţinut am reuşit ca
pildă, muia Uri/oani, complexul C.F.R. Sl- lizarea de economii, îmbunătăţirea cali­ tru plan cincinal. Lăcătuşul Remnszo Iosif pentru craţer şi multe al­ ind o matriţă oare cu aju­
în ceea ce priveşte lucrările din campa­
meria, uzina de utilaj minier din Petro­ tăţii produselor, scăderea preţului de cost, Şi tată că exemplului acestor luptători era frămîntat de mult de tele, pentru care a fost torul ciocanului pneumatic
şani, fabrica de hîrtie „1 Mai” Petreşti, Creşterea productivităţii muncii, etc. de frunte pentru cauza socialismului se gîndul oum ar putea să în­ răsplătit oum se cuvine. ascute la cald crampoanele nia înisămînţări'lor de primăvară, să o
etc. au reuşit ca suib steagul întrecerii Trebuie îmbrăţişate toate formele îna­ alătură alţi mineri din această mină. lesnească frezarea bolţuri- * pentru liniile înguste de luăm înaintea multor comune vecine ou
socialiste să se situeze printre întreprin­ intate ale întreceam socialiste. La combi­ Astfel de exemplu l-au dat minerii dm lor pentru lanţurile de la Pînă în prezent fundurile mină, el a reuşit sâ mă­ noi. încurajaţi de acest succes ne-am În­
derile fruntaşe pe regiune Toate minele natul siderurgic „Gh Gheorghiu-Dej" Hu­ grupa de tineret condusă de tovarăşul oraţerele de mină. El nu pentru vagoneţi erau co­ rească mult rapiditatea a- dreptat atenţia şi spre celelalte treburi
din Valea Jiului au ajuns să-şi îndepli­ nedoara, s-a aplicat — pînă nu de mult Wass Martin care lună de lună obţinind vedea bine faptul că pen­ mandate de U.U.MP. la cestor operaţii. In 8 ore de ce stăteau în faţa noastră şl se cereau
nească şi chiar să-şi depăşească planul de — ou succes întrecerea socialistă pe pro­ depăşiri între 25-88 la sută, ou data de tru citeva crestături la un alte întreprinderi, ceea ce lucru, doi fierari reuşesc,
rezolvate.
producţie pe trimestrul I al anului 1954. fesiuni pentru titlul de cel mai bun fur- 11 mal a acestui an şi-au îndeplinit sar­ bolţ să fie ocupate în cea făcea ca vagoneţii cons­ datorită acestei inovaţii, să
Victoriile obţinute de oamenii muncii nalist, cel mai bun iaminator, etc, şi, din cinile din planul cincinal păşind in pra­ mai mare parte a timpu­ truiţi aci să coste mai ascută fără prea multă o- Datorită unei mund de lămurire in­
în ultimul timp constituie punctul de ple­ rindul celor antrenaţi au ieşit în evidenţa gul anului 1956. lui, două freze şi o rabo- scump. Conducerea uzinei boseală citeva mii de cram­ tense, cetăţenii comunei au răspuns cu
care spre noi realizări. încă din primele muncitori cu o înaltă calificare, fruntaşi Afplioînd ou succes metodele sovietice teză. Preocuparea lui era şi-a pus întrebarea dacă a- pe ane, în loc de 600-700 entuziasm la toate chemările noastre. Aşa
10 zile ale lunii mai, minerii din brigă­ în întrecerea socialistă, oa fumallstul Zlă- Voroşln şi Jandarova şi iprimlnd un ajutor de a găsi pentru această cestea nu pot fi produse în cîte asouţeau înainte ma­ am putut repara podul de la valea Beiu­
zile conduse de tovarăşa : Iovan Androntc tior Ioan, laminatoriştii Andreşescu Ioan preţios din partea tehnicienilor, această operaţie, ceva mai simplu uzină. Şi iată-l pe proiec­ nual. De asemenea, el a
lui, lucrare în decursul căreia s-au evi­
şi Boyte Pavel de la mina Vulcan, munci­ şi Baidan Petru, maistrul sudor Pleşa Cor­ grupă s-a specializat in înaintări în ste­ oare să grăbească ritmul tantul Buşinschi Constan­ mai propus să se constru­
toarele Szaosko E/lisa'beta şi Cogonea Va- nel, etc. ril, în urma înaltei oafllficări a membri­ de fabricaţie, să reducă tin, după ce s-a sfătuit cu iască un cuptor special cu denţiat tovarăşii Irimie Sabin, Tln Miron,
silioa de la filatura Lupeni, Tudor Florioa Dar, din păcate, în prezent această for­ lor el. Acestea, precum .şi succesele ob­ preţul de cost al lanţurilor conducerea, începind mun­ păcură, scutind astfel pe Ionesou Ioan şi Boticiu Auslan.
şi Dan Ştefan de la fabrica de încălţă­ mă înaintată a întrecereii nu se mai apli­ ţinute au făcut ca numeroşi membn ai de craţer. ca. Studiind amănunţit muncitori sâ inspire fumul In rind cu cei din comuna noastră s-au
minte „Simion Bâmuţiu” din Alba Iulia, că, fiind dată uitării. Cine oare îi împie­ grupei ca : Popescu Petru, Csiki Ştefan şl După o muncă încordată caracteristicile presei şi-a cărbunelui coxificat. Pen­ ţinut şi ţăranii muncitori dm Curechiu,
etc. şi-au depăşit simţitor normele de pro­ dică pe tovarăşii din comitetul de între­ Szoboduş Iosif să fie confirmaţi fruntaşi în care şi-a pus toată dra­ dat seama că aceasta poa­ tru inovaţia realizată, to­ care au amenajat monumentul din sat/ul
ducţie. prindere şi conducerea tehnico-adminis­ în întrecerea socialistă. Aceasta este a gostea, el a reuşit sâ cre­ te rezista la presarea su­ varăşul' Bretfeld a primit
Oţedaril de la combinatul siderurgic trativă a combinatului sâ organizeze şi pe zecea grupă de mineri de la mina Vulcan eze un dispozitiv la o presă prafeţei unui fund de va­ oa premiu suma de 710 lei lor şi au terminat clădirea gheretei pen­
„Gh Gheorghiu-Dej” care au elaborat în mai departe întrecerea pentru „cel mai care lucrează in contul anului 1956. de ulei, ou ajutorul căruîa gonet. Astfel el a întocmit numai în prima rată. tru paza cooperativei. De asemenea, au
luna aprilie aproape 1000 tone de oţel bun” ? Evident că nimeni, decît comodi­ PANIŞ ANATOLIE crestăturile la bolţurile lan­ desenul pentru matriţă ir procurat materialul de trebuinţă pentru
tatea. corespondent voluntar
peste prevederile planului, au hotărit ca ţurilor de oraţer se fac care a fost comandată şl Sub îndrumarea de zi cu împrejmuirea şcolii, extrăgind în acelaşi
din iniţiativa pornită sub lozinca: „O şarjă întrecerea socialistă pe profesiuni poate mult mai uşor ca la freză, executată. zi a organizaţiei de partid
şi trebuie organizată in toate întreprin­ timp 18 m c. de piatră pentru zidirea că­
pe schimb — oţel de bună calitate”, să Fruntaşi la însamînţări printr-o simplă apăsare de Acum, datorită propune­ şi a comitetului de între­
facă o metodă permanentă de lucru. Ţin­ derile din regiune. Dacă această problemă pedală. In prima ri de rii inovatorului Buşinschi, prindere, colectivul Uzinei minului cultural. In fruntea acestor ac­
importantă a fost scăpată eîtva timp d-in
ta vrednicilor oţelari este obţinerea unei şi întreţinerea culturilor producţie a acestui dispo­ uzina produce funduri de de utilaj minier din Petro­ ţiuni au stat tovarăşii tviniş Aron şi
preocupările comitetelor de întreprindere,
producţii sporite de oţel de bună calita­ zitiv s-au presat cu uşu­ vagonete de calitate supe­ şani, dă o continuă bătălie Crăciun Viorica.
a conducerilor tehnico-administrative şi a
te şi la un preţ de cost redus, câştigarea Ţăranii muncitori din comuna Livadia rinţă cca. 3500 bplţuri. rioară. întreprinderea poa­ pentru ca minerii din Va­ Şi cei din satul Rovina au obţinut re­
Consiliului sindical regional, este necesar raionul Haţeg, au terminat însârritnţârile
steagului roşu de producţie, oţdlărie frun­ Dar comunistul Remszo te realiza acum un oîştig lea Jiului să primească me­
să se ia toate măsurile practice trerindu- zultate frumoase. FolosJndu-se în mod
taşă pe ţară. de primăvară. O parte din ei a însă­ nu e la prima sa realizare anual de peste 274.000 lei reu noi utilaje de bună ca­
se de Îndată la organizarea, conducerea mânţat porumbul şi cartofii în cuiburi judicios de resursele locale, au terminat
Minerii de la Ghelar, care lucrează sub de felul acesta. El este la aceste piese. Pentru a- litate şi la un preţ tot mai
şi ţinerea unei clare evidenţe a întrecerii dispuse în pătrat. De pildă, ţăranul mun­ un şir de dependinţe neoesare .şcolii Cu
conducerea tovarăşilor Jlanu Ioan con­ unul din Cei mai de frunte ceastă preţioasă inovaţie redus. De aceea el luptă
socialiste, îmbrăţLşîndu-se toate formele citor Popescu Aurel membru al întovă­
ducător tehnic şi Herban Aurel şef de inovatori, fiind autorul tovarăşul Buşinschi a fost permanent pentru folosirea această ocazie s-au remarcat în hărnicie
avansate ale acesteia. răşirii „Drum Nou” din Livadia, şi-a
orizont, dau bătălia în întrecere pentru a premiat cu suina de 8514 deplină a capacităţii de Moţ Petru, Borea Petru, Demian Rafii a şi
Rolul de conducător politic al între­ insâmînţat porumbul în cuiburi dispuse mai multor inovaţii. De
scoate dt mai mult minereu şi de cali­ lei dintre care a şi primit producţie a utilajelor, pen­ alţii
cerii socialiste revine organizaţiilor de în pătrat. ounînd el a Iniţiat o ma­
tate bună. Felul cum aceşti doi tehnicieni ca primă tranşă 2100 lei. tru realizarea a dt mai
partid, comuniştilor d>n întreprinderi. De asemeni, tovarăşii Niol Iacob şl şină pentru nituirea auto­ Munca noastră nu a rămas neştiută. To­
se ocupă de locurile de muncă de oare ir multe economii, avînd în
Exemplul personal al membrilor de partid Manlcia Simedru, deputaţi comunali din varăşii din comitetul executiv al sfatu­
răspund, poate constitui un exemplu pen­ mată a lanţurilor de cra­ O inovaţie preţioasă care fruntea acestor acţiuni pe
antrenaţi in întrecerea socialistă are un satul Valea Lupului, sînt fruntaşi în apli­
tru toţi tehnicienii mineri. ţer, un dispozitiv de ridi­ a dus la o sporire serioasă cei mai înaintaţi muncitori lui popular raional au văzut toate suc­
mare rol mobilizator al maselor de oa­ carea regulilor agrotehnice. Ei şi-au
S-au făcut progrese însemnate în or­ meni ai muncii. De aoeiia comuniştilor li plantat cartofii tot In cuiburi dispuse în care a axelor de vagonet a produotivităţii, este cea şi tehnicieni, — inovatori, cesele obţinute de noi şi apreciind just
ganizarea întrecerii socialiste în majori­ dragostea ou care am pornit la drum, ca
se cere să fie in fruntea întrecerii. pătrat. Ja strung, un altul pentru a maistrului fierar Bret- fruntaşi ai întrecerii socia­
tatea întreprinderilor regiunii noastre.
Comitetele de întreprindere, comitete­ Pentru a obţine o recoltă bogată, ţăra­ gâurirea bucşelor de lanţ fedd Alexandru. Constru­ şi rezultatele ce le-am obţinut, ne-au de­
Tragind învăţăminte din propriile lipsuri, le de secţii şi grupele sindicale trebuie să nii muncitori din această comună. îndru­ liste. clarat comună fruntaşă pe raion.
comitetul de întreprindere împreună cu
lupte pentru ridicarea întrecerii socia­ maţi de tehnicienii agricoli, au început
conducerea tehnico-administrativă a mi­ liste la rangul ei cuvenit, lichidîndu-se cu muncile de îngrijire a culturilor. Sîntem mîndri că prin munca noastră,
nei Aninoasa a trecut în ultimul timp la Au îndeplinit planul de însamînţări am reuşit să ocupăm acest loc de cinste
formalismul în întrecere, cu încheierea Pînă acum. pe întreaga comună, s-a fă­
organizarea minuţioasă a consfătuirilor de contractelor-şablon de întrecere. cut plivi tul griului pe o suprafaţă de 102 In ziua de 13 mai, colectiviştii din Mier­ şi nu ne vom precupeţi eforturile pentru
producţie, la defalcarea la timp a planu­ zahăr, 5 ha sfeolă furajeră şi au plivit 10
Munca politică in rindul maselor largi ha şi 35 ha de secară. Fruntaşi în mun­ curea, au terminat însăminţările de pri­ ha de griu. ca să fim mereu la înălţimea sarcinilor
lui pe sectoare, revire, brigăzi, schimburi trebuie dusă continuu, sistematic, prin cile de îngrijire sânt ţăranii mijlocaşi măvară, (orz, ovăs, cartofi, porumb, etc.), puse în faţa noastră de către partidul şi
şi oameni, a pornit la organizarea între­ toate mijloacele : muncă politică de la om Stoica Ioan, Vladislav Pavel şi alţii. In timp ce unele echipe însămânţau ul­ In prezent, colectiviştii din Miercurea
cerii socialiste pe bază de angajamente la om, agitaţie vizuală, popularizarea Paralel cu lucrările de îngrijirea cultu­ muncesc cu însufleţire pentru a îngriji guvernul iubit.
concrete, avind în centrul preocupărilor fruntaşilor şi criticarea codaşilor la gaze­ timele hectare de porumb, prin buna or­ cit mai bine şi la timp culturile, factori ce MOŢU NICOLAE
creşterea producţiei şi productivităţii mun­ rilor ţăranii muncitori din comuna Liva­ ganizare a muncii, alte echipe executau
tele de perete, formarea unei opinii largi dia, muncesc cu însufleţire la plantarea lucrări de îngrijirea culturilor. duc la sporirea producţiei de cereale la Preşedintele Comit. Executiv
cii şi realizarea de economii. muncitoreşti împotriva tendinţelor de răsadurilor. Pină acum ei au prăşit 3 ha sfeclă de hectar. comuna Bucureşci
Trebuie arătat însă, că nu toţi tehni­ chiul şi a risipelor de materii prime
cienii din întreprinderile regiunii înţeleg şl materiale, etc. sss
să-şi potrivească pasul ou cei harnici. Conducerile tehnico-administrative ale
Cînd pînza întunecată a nopţii prinse ciite-o gropiţă, altele vin şl aşează firele
Mai sînt în multe locuri maiştri, cum ar întreprinderilor sînt datoare să asigure
fi spre exemplu tovarăşii Dud Nicolae de fiecărui loc de muncă în parte, condi­ a se destrăma, străpunsă de suliţele aurii Printre cei ce muncesc în grădină de răsad, acestora urmindu-le altele care
ale soarelui, pe uşa uneia din barăcile
la orizontul Nr. IV şi Bologa Luca de la ţiile necesare pentru ca cei ce îşi i-au an­ string pămîntul in jurul plantei, în aşa
orizontul „Lucaci”, (minele de fier Ghe­ gajamente în întrecere sâ şi le poată în­ văruite in alb păşiră în curtea largă două trebuie copilit şi plus de aceasta este După ce ai făcut tăietura aşa, dar numai fel ca aceasta să fie bine fixată, apucată
lar) a căror comportare in ceea ce pri­ deplini. Mâsurilo tohnico-organlzatorice, tinere. Ambele parcă aveau aceleaşi preo­ foarte rezistent la secetă. aşa, rupi cele două frunze şi introduci fiind de frunză şi trăgindu-o uşor să mx
veşte organizarea procesului de produc­ sprijinirea şi Încurajarea acelei iniţia­ cupări. Rotindu-şi ochii, cuprinzînd za­ Mai într-o parte dintr-un şir de rame butaşul obţinut în pămîntul nisipos al poată fi zmulsă. Vin apoi muncitoarele
ţie — sarcină ce le revine direct —* lasă tive de întrecere pe teme de inovaţii, lan­ rea, un zîmbet de mulţumire li se înfi­ îşi scot la iveală frunzele, castraveţii E serei. Nu trece mult şi butaşul face ră­ cu stropitoarele care lasă la rădăcina fie­
foarte mult de dorit Ei nu numai că nu sată de curind în rindul oamenilor mun­ ripă pe buze. Tumpul se arăta promiţător o cultură forţată de castraveţi, deja plan­ dăcini puţind fi plantat in aer liber. In cărei plante o cantitate de o jumătate
participă la întrecerea socialistă dar nu cii din combinatul siderurgic ,,Gh Gheor- şi aceasta le bucura deopotrivă. tele au flori şi pe alocuri chiar fruct in felul acesta obţinem dintr-o floare două, pînă la un litru de apă.
ajută efectiv pe minerii care lucrează în ghiu-Dej”. extinderea peste tot unde este îşi dădură bineţe. Abia schimbară însă curs de* dezvoltare. deoarece cea căreia i-am luat vîrful, se Cu plantatorul lucrarea de plantare se
revi/rele de care răspund Nu întimplător posibil a metodelor noi de muncă, vor citeva cuvinte şi în jurul lor se strinseră Pe cei 7040 m.p. răsadniţe ai secţiei va dezvolta fără să sufere din cauza prezintă altfel, spune grădinarul Câtanâ
echipele de muncitori de sub conducerea duce nemijlocit la creşterea producţiei şi mai toate tovarăşele lor de muncă. Toate horticole, cu tot atîta rivnă ca şi tinăra operaţiei, David. Plantatorul se minuieşte cu mîna
unor asemenea tehnicieni rămîn în urmă productivităţii muncii, la îndeplinirea pla­ erau vesele şi zglobii în dimineaţa fru­ lor şefă de echipă lucrează şi tovarăşele Vom produce tot mai multe flori — spu­ dreaptă, în mîna stingă ţinînd răsadul,
Cu realizarea planului. nului de producţie la toţi indicii. moasă de mai Popa Domninca, Cristea Ecaterina, Filip se mai departe tinăra Elisie Andronica, înfigi plantatorul în pâmînt ţinîndu-1 ver­
In altă parte a curţii îşi făcură apa­
In oonsfătuirile de producţie din unele îndeplinirea planului ia toţi indicii — Floarea, Pascal Sara, Roman Saveta şi tical, in acest timp avînd intre degete un
riţia grupuri, grupuri de muncitori. Cu care să incinte ochiul celor ce în fabrici
sectoare de activitate se simte lipsa de iată obiectivul principal ce trebuie atins multe altele, care prin succesele lor de
toţii, plini de viaţă, discutau despre tre­ şi uzine, în mine şi pe ogoare, luptă pen­ fir de răsad. Scoţi plantatorul .uşor, in­
orientare din partea comitetelor de între­ de către oamenii muncii antrenaţi în în­ zi cu zi, prin munca lor atentă, au
burile zilei. tru înflorirea celei mai frumoase flori, troduci răsadul şi apoi tot cu plantatorul
prinderi şi a unor tehnicieni de a îndruma trecerea sooiallstă, fiindcă economia ţării făcut oa grădina să fie aprovizio­
Curtea fermei Mintia, secţia horticolă
Just pe muncitori sâ-şi ia angajamente noastre cere, nu orice îndeplinire global, nată cu răsaduri de calitate şi pe Ungă scumpa noastră patrie. îl strângi pămîntul la rădăcină. Trebuie
din Deva, aparţinând combinatului si­
după posibilităţile de realizare a lor. Lip­ ci şi pe sortimente, preţ de cost, calitate, aceasta au pus şi la îndemâna muncito­ însă să ţii seama la plantat şi de mărimea
derurgic „Gh. Gheorghiu-Dej” din Hune­
siţi de spahjdnul necesar, mulţi muncitori, etc. Trebuie încetăţenit în conştiinţa fiecă­ rilor din Hunedoara răsaduri necesare Pe întinderea celor 135 de hectare răsadului, Pe cel mare îl vîri mai adine,
doara căpătă viaţă.
înscriu in contractele de întrecere socia­ rui om al muncii cinstit, că de felul cum celor 542 loturi individuale.
In şiruri lungi, de-a-lungul cărărilor, Ferma Mintia, secţia horticolă din Deva, in felul acesta previi ruperea sau uscarea
listă, angajamente mult inferioare faţă de luptă pentru o productivitate a muncii
unii cu sape alţii cu plantatoare şi stro­ lui, pe cel mic îl laşi mai la suprafaţă
realizările obţinute în lunile anterioare. sporită, de felul cum ştie să economisească Sub geamurile serei ocupă o suprafaţă întinsă pe 135 hectare.
pitori, cen ce muncesc în grădină se în­ pentru a-i da posibilitatea sâ se dezvolte
Un asemenea exemplu este contractul de fiecare kg de fontă, oţel, fiecare gram de Aceasta în întregime va fi cultivată cu
dreptară spre locurile de muncă. Sub geamurile serei secţiei horticole, fără piedici. Şi aceste lucruri le spune grădi­
întrecere al echipei de mineri de la Ghe­ materiale, sînt milioane de lei economii, legume şi zarzavaturi, atît de necesare
Cu ţefa de echipă printre răsadniţe se dezvoltă plante gingaşe care după ce narul Cătană ajutat de şefa de echipă
lar, de sub conducerea tovarăşului Bog­ care, investite în diferite sectoare ale e- hranei muncitorilor combinatului, ce
trăiesc o parte din viaţă aici, sînt duse Banu Dumitra în toate împrejurările mun­
dan Petru, care cu toate că şi-a realizat conomiei ţării noastre duc la creşterea Cu toate că tovarăşa Muntean Ana abia să înfrumuseţeze parcul, casei de odihnă luptă cu fonta şi oţelul.
p&amul de producţie pe luna aprilie în bunăstării poporului muncitor. îşi numără a 18-a primăvară, ea dă do­ In momentul de faţă pe întinsul gră­ citorilor pe care îi conduc, fapt care a
de la Mintia, unde îşi vor petrece zilele
vadă de multă pricepere in funcţia în­ dinii se dă bătălia plantatului roşiilor, făcut ca încă din anii trecuţi tinerele Fi­
de concediu mulţi muncitori, oţelari, fur-
credinţată de şefă de echipă. Munca sa ardeilor, verzeî, conopidei şi a altor plan­ lip Manie, Breb Floarea, Filip Ana şi al­
Raionul Alba fruntaş pe regiune la însămînţari rodnică, priceperea sa, a făcut ca cele 55 nalişti, laminatori, ai combinatului side­ te ce pînă acum s-au dezvoltat la adăpos­ tele să dea dovadă de multă iscusinţă.
tovarăşe ce-i compun echipa să o sti­ rurgic' . „Gh. Gheorghiu-Dej” din Hune­
Sarcina trasată de partid oamenilor mun­ îndrumat cu perseverenţă activitatea or­ meze şi să-i asculte poveţele. doara. tul geamurilor, alimeniîndu-se cu hrana Primele produse agricole
cii de la sate, ca anul 1954 să fie un an ganizaţiilor de bază din comune şi sate, Avem răsaduri frumoase şi viguroase şi căLdura răsadniţelor.
de simţitoare creştere a producţiei agri­ făoînd in acest fel posibilă desfăşura­ — iţi spune tovarăşa Munteanu Ana — şi Florile de toate varietăţile din mica seră Plantatul nu este o treabă uşoară şi de primăvară
cole la heotar, a stîrnit un puternic ecou rea unei intense munci politice in rindu­ la acest lucru n-am ajuns în mod întîm- sînt prietenele nedespărţite ale tinerei Eli-
in rindurile colectiviştilor, îmtovărăişiţilor rile maselor de ţărani muncitori. Agita­ plă'tor. Uite colo ou ramele acelea am sie Andronica, care le îngrijeşte cu dra­ nici nu se face la toate plantele la fel. încă cu mult timp în urmă, munca de­
şi ţăranilor cu gospodării individuale de torii instruiţi temeinic de organizaţiile de executat pesta 70 000 cuburi nutritive In goste. In cei trei ani de cînd lucrează aici La roşii de exemplu locul ce urmează a pusă pe terenul grâdinei şi-a arătat roa­
pe întinsul raionului Alba. bază, folosind in munca de agitaţie bro­ aceste cuburi răsadurile repicate s-au dez­ Andronica a pătruns în multe din tainele fi ocupat de fiecare plantă se face cu dele, recoltate fiind primele produse agri­
Conştienţi fiind că soarta recoltei se şurile şi gazetele, care vorbeau convingă­ voltat frumos, iar acum cînd deja se culturii florilor, ajungind ca în prezent sapa, la varză, ardei şi altele se între­ cole de primăvară. Spre Hunedoara şi-a
decide încă din timpul însanunţatului, de tor despre necesitatea terminării la timp plantează în cîmp, ele repede se prind să execute lucrări pretenţioase care in buinţează plantatorul. luat drumul doar pînă acum, 17.000 kg
felul oum se execută această lucrare, de şi in cele mai bune condiţiuni a însâ- aclimatizîndu-se ou uşurinţă noului loc trecut constituiau un ce cunoscut doar
timpul in care se încadrează, muncitorii mînţărilor, au reuşit să combată cu efi­ de vegetaţie. de cei cu o înaltă calificare în materie Iată-ne în cîrrtpul brăzdat de şanţurile spanac, 3500 kg ceapă verde şi 700 kg
ogoarelor acestui raion au pornit la mun­ cacitate metodele înapoiate de muncă şi Trecînd mai departe printre ramele ră­ Şi tovarăşa Andronica nu este zgîrcilă a de irigaţie ce se plantează cu roşii. O salată.
că ou toată hotărîrea. Şi din bătălia în tendinţa de tărăgănare a inscmînţărilor sadniţelor. tovarăşa Munteanu se opri. împărtăşi din ceea ce a învăţat ea şi pădure de araci. Prin munca lor plină de elan patriotic,
care au fost încleştaţi au ieşit biruitori împletită armonios munca agitatorilor cu Mângâie frunzele unor răsaduri de roşii altora. Munca este bine organizată aici. Ingi­ cei ce muncesc pămîntul grădinii combi­
In ziua de 14 mai, campania însârn în ţări­ Uite, îţi spune această t.inărâ cu un natului, contribuie din plin la obţinerea
cea a deputaţilor şi activiştilor sfaturi­ deosebit de frumoase şi zise: — Acest nerul Mihoc Amos, şeful secţiei horticole
lor de primăvară fiind terminată, a fost veşnic zîinheî. înflorii pe buze, e de ajuns unui belşug de produse vegetale, în sco­
lor populare, în raiorial Alba s-a obţinut răsad se va planta pentru prima oară in printre muncitori, dă cînd unuia oind
declarată ca închisă. sâ se taie virful acestei floricele, şi zi- pul îmbunătăţirii traiului muncitorilor,
O hotărâtoare contribuţie în dobîndi-rea un însemnat pas pe drumul recoltelor bo­ pămîntul regiunii noastre Şi acest soi de cînd aceasta a şi pus mîna pe cuţitaş tă­ altuia din cei ce lucrează aici, preţioase traducind în acest fel în fapt sarcinile
însemnatei victorii, revine comitetului ra­ gate pentru asigurarea unui belşug de roşii provenit din încrucişarea cu ardeiul ind vîr ul florii sub unul din nodurile îndrumări In timp ce o grupă de mun­ puse de partid şi guvern in faţa oameni­
f
ional de partid, care prin activiştii săi a produse poporului muncitor. are avantajele lui ; nu necesită araci, nu din care dăduseră două frunzuliţe firave. citoare cu sapele fac la baza fiecărui arac lor muncii din agricultură.