Page 18 - 1954-05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 39

Mai mult spirit gospodăresc, mai multă importanţă difuzării cărţii prin cooperaţie

Raid organizat zia «Drumul Socialismului" în raionul Orăştîe
te forţele spre realizarea planului la tot însăşi instructorii raionali ai acestor două
Unde există dragoste şi interes fată de muncă Partidul şl guvernul nostru acordă o £ri/ă deosebită ridicării permanenţe a nive ce se poate vmde afară da... cărţi unităţi, in loate depLosânJc lor pe teren
1 ului Ideologic şl cultural al celor ce muocecc. Condiţii nc mai inlilnilc au losl tzea- De ea se manifestă din partea luoiălo- r.u s-au mlcrcsat de această problemă, fapt
E un luciu atit dc ftununcl şj de plă­ celor din Vinerea, cărţile au o mare tre le astăzi pentru rr/o1var;a acestor sarcini tulîural-cducolive, pentru lormarea omului rilor du» cooperativele săteşti asemenea dovedit de procsselc verbale ale coopera­
cut sâ lucrezj eu carie;i Incit c?-i ce s-eu cere In rindul acestora, care găsesc tol- de tip nou, omul societăţii sooallrte atitudini nesănătoase faţă de munca de tivelor săle^ti. unde nu s: găseşte nici un
îndrăgostit de această muncă cu foarte riea-una lot ceea ce ii înleresxtcă Un rol linpoitant i® această direcţie revine U II C A D şi C.L.D C difuzare a cărţii? De ce U R C A D O rind care sâ amintească şi cuvlntul
multă greutate se mat pot despărţi de In secţia librăriei, ceie cileva panouri Pentru lichidarea lipsurilor in numea de diluzare a cărţii prin cooperaţie ce In ra­ rĂştia tolerează asemenea incompatibile „carto”
prietenii şi sfătuitorii lor nepreţuit» — căr­ care reflectă tiriuxile celor mai valoroa­ ionul Orăştie sin! mai evidenle de cit in oricare all raion din regiunea noastră, re poziţii faţă de problema cărţii ? Faptele Subaprecierea muncii dc difuzare de
se cărţi, crperlele false ale cărţilor, şi lis­ dacţia ziarului „Drumul Socialismului", cu roncursul unor colaboratori al ziarului a or către organele raicnele U RC AD şi
ţile dovedesc că această subapreciere porneşte
Eitr-inu) Rusu lacob. gestionar la sec­ tele afiş&te cu noile cărţi apVule, dove­ ganizat in zilele de 11-14 mai a.C. un raid | d o pirlc din unităţile cooperatiste de Iu însăşi da la organele raionale U R C A D Comraicoop. survine du» aceea că ele nu
ţia de librărie dus comuna Vintre© s-a desc de la bun încăput, cum aJ inimi, că comune şi sale. precum şl la Uniunea raională a roopcrahvelor Şl la „Librăria Noas şi Comraicoop. care n-au controlat nicio­ s-au obosit vreo dată sâ gîndeaseă : oare
înirâgoc'.it de munca sa ; ii place si de aci există epuit gospodăresc, că exis-hâ dra Ir A" din oraşul Grâştie. dată cum cooperativele sâtsşli se ocupa de cum se duce munca de difuzare a cârtii
aceea munceşte cu mult intri rs. cu stră­ gos> ji interes faţă de carie Publicăm mal jcs constatările dc pe teren : difuzarea cărţilor, revistelor şi ziarelor prin cooperative ir» raionul Orăştie” ?
duinţă ŞÎ ou pricepzre Şi atunci cind te Dar bilrinul gesricucr Rusu lacob nu
străduirşli in muncă rezultatele pozitive e2 mărgineşte la a difuza cartea numai in „Lasă-mă... să te las‘ 0 nouă metodă de aprovizionare — „schimb la schimb"
nu Înti:zi3 sâ se arate codrul librăriei Pentru a pătrunde tc-t La cooperativa „Rumuaana" din comuna cu siguranţă vor ridica ionul alte cărţi,
Magazinul librăriei. încăpător. întreţi­ mai mtill in rind'oj maselor, el a Orga­ „Schimb la schimb” este o „nouă” me­ anunţâ : „acum lilioia JeJedinţl. a ei e
Romos munca de difuzare a cărţii in rîn-
nut în condiţii hlgienlce amcoiole aran­ nizat diferite acţiuni de difuzare a cărţii dui ţăranilor muncitori, merge ca o osie care au un stagiu mai IndelungaL todă de aprovizionare cu articole de li­ rindul..." Şi gestionarul filialei, J«ar Adsxn,
jate cu gust şi estetic. îmbie plăcut ochiul de la om la om, diferite ştanduri cu pri­ Din constatările raidulu.i. putem crede brărie. elaborată de preşedintele Rob Va- căruia nu-i prea place sâ deschidă coope­
cLientului care merge cu multă bucurie si lejul unor serbări sau a unor evenimente de car, unsă de ., nu mal ţine minte că recordul de lungă stagiere, il poate siJe care şi-a extins-o şi la ftlialefe Jele- rativa după orar, se prezintă la U R C.AjDl
Sectorul dc cărţi dm cadrul coopera ti -
pfeeie să d®r,ccp3re ce anume alto nou­ petrecute în comună vel, este aşezai in aşa fel. încit pentru a ocupa cartea . Metodele şi tehnica creşte­ dioţl, Dineul Marc şi Dineul Mc. unde pentru a se aproviziona cu oale necesare^
tăţi au mai sosit la librărie De.ţi in munca sa gestionarul Rusu la- rii anunsieloi-" pe care ţâraiul muncitori a cApâtat o largă aplicare dar care spre Zis şi făcut . Acum dut® oUentule din
cob nu a foci îndrumat nici din parte© putea fi feurit de „uzură” el a fost înler- o aşteaptă si fie vindiiti din anul 1949 deosebire de alte metode noi, ea dăunează Dineul Mare tocmai le Jeledlnţl, dacă
Aranjate ou gnjâ deosebită, pe proble­
C L D C şi nici dj» punea U R C A D to­ celat intr-un punct unde, oriei» de r.gcr lată pe scurt deci ce s-a pulul găsi ir» aotlvitâţiI desfăşurate de filialele de mai
me şi după Importantă, la secţia dc libră­ vrei sâ cumperi o carte sau un caie» De
tuşi prm munca sa stăruitoare a reuşit şi iscoditor ar L ochiul clientului, tot nu sectorul de cărţi de la cooperativa din sus. cil şi cooperativei de centru din Măr-
rie a cooperativei din Vinerea, cănile con­ l-ar putea descoperi De ca ? fiindcă esle la voJ... a trecut schimbul..
să obţină frumcase rezultate in activitatea Romos, cad ne-ar veru foarte greu sâ ilnaj:*
stituie pentru bit rinul gestiome fondul situat înlr-o poziţie de „lasă-mâ... si te Conform metodei „schtmb La schimb”
de difuzare a căclil in mase redăm toate „micile mâruiypşuri” ca de Dacă norocul te bate sâ ajungi pe la
cel mai de preţ al librăriei, articolul că­ las"; adică in partea dreaplâ a raftului
In cursul lunii trecute secţia de librărie pildă titlul cărţilor cu un stagiu in raf­ cesperativa de centru dm comuna MărO- după această zi af să găseşti la flUalLa din
ruia II acordă, in primul rind atenţia a cooperativei din Vinerea şl-a îndepli­ da cum intri in cooperativă, avînd în turi de trei-patru s»nl, ori cărţi ce n-au neşti îl să constaţi cu mar© regret că aa Jeledlnţi, cărţi ^i rechizite şcolare chiar
Alese şl aduse după nevoile şi cerinţele nit planul in proporţie de 101.7 la sută. ţaţă un „baraj format din cutii de pan­ nimic comun cu agricultura, de pildă nu exi9t2 nici o cart: pentru ţăranii mun­ mai mult de ait ai nev oue Dar in schimb
tofi. de marmeladă, iar ca punct de sus- „Pnn metoda stahanovistului Bîcov către citori şl nici rechizjt: suficiente pentru
La cooperativa cu mare ,.înghesuială 11 ponsie a acestora, suluri de stofe şi macu­ o inaliă productivitate”, de luliu Ghe- şcolari Iată unde duce noua metodă de n-al sâ mai găseşti multă vreme, pînă le
latoare de serrs. renchi, care pi‘lntr-un Inexplicabil feno­ aprovizionare a secţiilor de Librărie ela­ vme schimbul, la celelalte ftilaJe
Picai şl eu. ca omuJ ce ştie ce are de perte felurite ji „frumos prăfuite, şoarecii A apărut intr-o bună zi un client În­ men au ajuns la Romos, sector lără nici borată da preşedintele Rob Vasdle . Trece campania agricolă de primă­
făout. tocmai in timpul clnd secţia de nestingheriţi. obişnuiţi a sla „după tej­ drăzneţ din fire, a avut „pretenţia’ 1 să un fel de Industrie metalurgică. „Păi noi lucrăm cu schimbul tovarăşe” vară. trece un anotimp Întreg, pînă cînd
librărie a cooperativei „Şiboteanoa" din ghea" îşi fac şi ei la rlndul lor un „de­ r.rarâ o carte Ei bine. 8-a Intimplat ceea De ce — ne inilrebâm — munca de di­ — îţi va răspunde preşedintele dacă vei filialelor ori cooperativei de oeniiru le
comuna Şlbot era deschisă Şi picai bine poul” propriu ce trebuia să se Sntlmple : ce căuta clien­ fuzare a cărţii in rindul ţărănimii munci­ avea ctjriozitatsa să ) întrebi de oe coope­
— lucru ce mă bucură că-mi vcn putea duce Preocuparea gestionara Olimpia BLnţm- tul nu se găsea... şi totuşi, noi vă spunem : toare, la cooperativ© du» Romos se duce rativa duce lipsă de asemenea articole — vine rindul la schimb.
sarcina la bun siirşit... Dau odată intrat ţan faţă d? improspâlarea fondului de se găsea ! Clientul dorea ceva despre a4.it de prost, ba mai bme us. nu $s duce şi avem suficiente cărţi s! rechizite, oiţe ...Aşa se aprovizionează cooperativa de
bucuria ml se spulberă cum se spulberi cărţi, prin difuzarea acestora în masa oa apicultura „Nu-i dragă elienlule — l-a de loc ’ Aceasta rezultă din subaprecierea doreşti, dar... la JoleJinţ: Acum nu e centru din MArtineştl ş» aşa se aprovizio­
firele de praf la bătaia vînluîui. mcnilcr muncii, a „scăpat" sâ he aşezată răspuns gestionarul Pleşug loan Ase­ grosolană manifestată de colectivul de schimbul nostru Asta-i msloda (s-o fa­ nează toarte filialele sale. ou schimbul
.. Ce mat, maro ..înghesuială'' la coope­ chiar şi pe cea din urmă treaptă a pla­ menea cărţi nu se găsesc”. Insă clientul ecnducere a) cooperativei, care nu-şl în­ cem cunoscută): Faţă de această metodă originală de
rativa din Şibot In faţă, de cum pusei nului său de activitate Dc altfel, orgo- inartâ să i se caute ceva asemănător, in­ dreaptă privirea de cit numai spre rea­ După o lungă perioadă oind la filiala
piciorul, o movilă de nu mal şliu ce e- nlr.area de ştanduri permanente sau oca­ diferent ca, care sâ trateze misă despre lizarea planului la secţia de băuturi Con­ din JeJedinp nu există cărţi ori broşuri aprovizionare a cooperativelor, credem ne­
mestecătuml pnntre care am gbici/t lări. zional® dc panouri cu cărţi, de vitrine, apicol tună. Refuziul a fost fără drept ducerea cooperativei, n-a lăcut nimic pen­ privitoare la regulile agrotehnice şi nlc» cesară schimbarea metodei de lucru a
aruncate de-avalma încurcate cu saci. do ap?). Noi însă menţionăm ■ s5 găseau tru a populariza cărţile. rechizite şcolare — acoasta din pricina că conducere URC A D care are şt ea me­
on de acţiuni dc difuzare de la om I© cărţi care sâ trateze problema „durere” a
unii pe jumătate goi. cu valize, cu jumă­ nu l-a venit schimbul intr-o bună al se toda ©i propne... nu mol puţin originală.
om. do colaborare in această privinţă cu clientului. Da, m „cctâţ.uio bine bbndatâ" Nu sînt de mirare lucrurile orutoie. de-
tăţi d© zJane sfirtecate, cu cărţi şj broşuri diferite organizaţii ori instituţii, înseamnă carcce nici odată în şedinţei: de analiză
cu coşuri şi Srrveliton de carton, ce pa după unei „a-ţi complica existenţa" tar — soctorul de cărţi — se aflau şi se află a muncii, conducerea cooperativei „Romo- C ON C LV Z II
semne au servit altădată drept ambalaj după cei mulţi, a nu-ţi face datoria, a hpsu nenumărate exemplare a poveslirei .Ro­ vina” n-a adus fn discuţie şi problema In urma raidului efectuat de redacţia ziarului „Drumul Socialismului" au fost
pentru .dilnrito”... şi multe alte sferturi oamenii muncii din Şibot de satisfacerea iul de aur" care tratează însăşi dorin- difuzării cărţii Ea n-a acordat atenţie scoase ta iveală o sene de lipsuri grave care dovedesc că mulţi dintre lucrătorii
şi trei sferturi de ..articole" strici „nece­ nevoilor lor spirituale ţnlo clientului acestei sarcini oe-t revenea, deoarece În­ U RC A D--ului şi Comralcoopului. olit de la regiune cît şi de la naion, nu rint pă­
sare" intr-o secţie de librărie. De ce n-a fos» posibil însă un oilt răs­ săşi conducerea raională U R C A D a sub-
Ditorită „grijei" p? care preşedinta puns din partea gestionarului ? In acest trunşi, in suficientă măsură, de rolul ce le revine în în/âptuirea cu succes a sar­
Aspectul acesta „estetic' 1 care. natural, epredet accaslâ problemă, fapt rezultat
cooperativei „Şiboteanca" o manifestă caz se intîmpla un dezostru ; adică deran­ cinilor pentru ridicarea nivelului cultura! al oamenilor muncii.
cere foarte multă ,,strădanie" şi, şi mai
faţă de „aprovizionarea” secţiei de libră­ jarea blindajului — amintit la început din diferite procese-verbale întocmite de Lipsurile scoase in evidenţă cu ocazia raidului se datoresc tn primul rind sla­
muH „splint gospodăresc", „calităţi" deţi­ activiştii el. cu ocazia deplasărilor făcute bei munci politice dusă in rindurile cadrelor lucrătoare în cooperaţie, nivelului lor
rie. şcolarii din comuna Şibot trebue sî Pentru a vă prezenta mai bme impre­
nute in doză extrem de mare de preşe­ siile culese in raidul efectuat, vă redăm in Romos. dm care se vede o complota profesional scăzut, indiferenţei manifestată fată de organizarea şi justa plani/icare
dinta cooperativei ,,Şibotear,ca". tovarăşa renunţa la anumite prelentu „luxoase” şi alto informări. Am 11 curioşi ce ne-ar neglijenţă in ceea ce priveşte munca de a muncii, lipsuri ce denotă că în primul rind. răspunzător de slaba activitate de
Borza Eugenia, le-a împrumutat cu „căl­ cum ar ti : peniţe, cerneală, sugativă, ca-
răspunde preşedintei© Lugoj an. ori ges­ difuzare a cărţii. difuzare a cărţii în rindul ţărănimii muncitoare din raionul Orăştie, se face Comi­
dură" şl multă „bunăvoinţă" şi tovară­ iole cu Icnii şj de matematici, cretă şco­ tionarul Plaşug. dacă i-am întreba: ,. fra­ Sintem siguri că feţi de la raion pre­ tetul raional de partid care n-a reuşit să dezvolte In mod satis/ocotor tn rindul ca­
şei gestionare de la această secţie de li­ lară. etc, articole pe care preşedinta coope­ ţilor I” care carte de la dumneavoastră işi cum şi cei de la U R C A D regiune au drelor din cooperaţie simţul şi responsabilitatea faţă de muncă
brărie. Olimpia Binţinţan, curo fără doar rativei dm Şibet copleşita de „sabini" are in ,/cetăţuie” cel mai onorabil sta­ abordat m problema cărţilor acceeşi for­ Conducerile U R C A D--u!ut ji Comrofcoopului Orăştie, merg cu nepMjemţa faţă
şi poate, face totul ca să nu-l lasă din a „urlat" să le ridice de la „Librăria Noa­ giu ?... Dacă nu răspund ei, vă spunem mulă — „lasă-mâ să te las”, atit de dău­ da munca cu cartea pînă acolo în cit de şl primesc instructaje re/critoare la pre­
nou deşi s-ax putea să greşim, deoarece nătoare orlndurii noi din patria noastră gătirea gestionarilor privind actiuitatea cu cartea, totuşi nu se îngrijesc ca acesto>
„răvaş”. stră” de vreo cileva luni instructaje să le dea viaţă, sâ instruiască corpul de instructori din unităţile lor
Datoniă „chibcuielil” cu cere lucrează Asemenea cooperative cum e cea din Despre aşa zisa „grijă” faţă de cărţi Instrucţiunile privitoare la organizarea muncii cu cartea primite In anul acesta
preşedinta cooperativei, a . justei" plani­ Şibot unde colaborarea dintre preşedintă da la Ccntrocoop Bucureşti, nu ou fost aduse de către conducerea V RC A D.-ului
ficări şi a „strînsei" colaborări cu filia­ şl lucrătorii el sa cheamă familiarism ex­ Cooperativa „Furnica” din comuna peste 20 de titluri, in caro se tratau dife­ la cunoştinţa cooperativelor din cadrul raionului, ele găslndu-ze şî aslăzl prin di­
lele. secţia de librărie a cooperativei ,,Şi- cesiv. unde sfatul popular nu sprijină bu­ Ludeşti — realizare a regimului ncchrxi rite probleme strins legate de viaţa ţă­ feritele sertare ale şefilor.
democrat popular - sub patronarea „pă­ rănimii muncitoare, axate in special pe Ne aptietndu-se cu Stricteţe aceste Instrucţiuni, nu e de mirare că Instructorul
boleanea” cria bine „aprovizionată" nul mers al cooperativei, unde spiritul
rintească" a gestionarului Zgăvîrdeanu reuşita la timp şi în bune condiţîuni fi şef de ia U R C A D Orăştie. tovarăşul Grota tarif, tn deplasările (ui pe teren cit
Dacă cel din raionul Orăştie lipsiţi de geapodăresc este în afara preocupăm ce­ şi cu ocazia Instructajelor făcute, nu a ridicat niciodată problema soluţionării
nomulua, a ajuns să nu-şi poală îndeplini campaniei agricol© de primăvară Pe bu­
articolul „manuale şcolare”, ar dori să se lor ce lucrează, unde lipsa de Interes faţă rolul ei Roferindu-se la articolul „cărţi", nă dreptate, toţi vor gindi „cărţile după modului defectuos a organizării şi difuzării cărţtf prin cooperative
aprovizioneze eu acesl articol atll dc ne­ de huna aprovizionare cu diferite articole gâ9tL : onarul » ajuns la următoarea conclu­ ce au fost luat© Ir» primi/e, imediat au Lipsurile rezultate işi au Izvorul fn cea mat mare parte fn faptul că lucrătorii
cesar pentru elevi, credem că locul cel necesare patronează fi unde pasivitatea zie plină de adevăr: „cică cărţilor tre­ fost aranjat© ft» raJluri la loc de vază, din cooperativele săteşti, n-au fost ajutaţi în suficientă măsură, să înţeleagă Impor­
buie Sâ li se acorde intr-un anumit fel, popularizate, eventual o pirle chiar ex­ tanţa muncii lor tn lupta panlm traducerea In viaţă a hotârlrilor trasate de partid
mai nimerit, dacă dispun de serioase mij­ şl neglijenţa faţă de râsplndirea cărţii In
o gnj: deosobitâ" Aceil lucru ne bucura puse in vitrine, oui ştanduri, etc. Aş. ni­ şl guvern
loace de transport, ar Li comuna Şibot masă deţine serioase recorduri, nu au a- Lipsurile existente In munca U R C A D Orăştie, tn domeniul aprovizionării şi
foarle mult. însă maienaliLiarea prac­ mic nu s-© făcut din toate aceste© Ştiţi
unde la secţia de librărie se găseşte un juns sâ lie la înălţimea sarcinilor coope­ tică a acestui glnd este foarte tragică, ce s-a făcut In schimb? în spiritul gri­ c organizării muncii ia cooperativele săteşti cu secţii de librării, se datoresc şi
„adevăr©!" şi valoros , depozit" In acest raţiei noastre cu care nu numai că nu sintem de acord, jii relatitc de noi, cărţile au fost dosite super ftcialllăţti cu care U R. CAD Deva, controlează unităţile sole raionale şl fap­
sens Tovarăşii de la Uniunea raională a dar ne ş-i indignează. Vi-I redăm şl vouă cu „grija” sub tejgheaua gestionarului tului că aceasta nu urmăreşte îndeaproape felul cum sarcinile trasate sint apli­
cititorilor acest fel de-a purta ..grijă" căr­ CeJe arătate pînă acum se Intimplă Jdam cate jos la sate
Puţin mai in spatele acestui , Important cooperativelor din Orăştie cunosc loarte
ţilor şl la filiala „FtimieiP', cooperativa din Pentru lichidarea de urgenţă a atitudinii de subapreciere faţă de munca cu
depozit", pe raftul care Îmbracă peretele buie starea lucrurilor de la Şibot Dar..
Nu de mult. în urmă cu ctteva luni, la Orăşboara de sus, şl de asemeni şl La Be- cartea, se Impune în mod Imperios ca l/RC A D *â-şi îmbunătăţească ststemul
aproape de la un capăt la altul şi unde se probabil se gîndesc sâ nu le facă „greu­ cooperativa „Furnica” a sosu un stoc riu, unde Traian Oancp.i, preşedintele de îndrumare şl control şi să treacă ne (ntfrîlat Ia lichidarea propriilor sale lip­
găsesc cârti de diferite dimensiuni cu co­ tăţi" in muncă de cărţi, cu caracter agrozootehnic. Erau cooperativei, „părinteşte” îndreaptă loa- suri — cauză a lipsurilor manifestate la raioane şi comune.
du» c&pte simple şi panouri damontabil© doi operaţiurufle arătate mau sua slnt exe­ plertâ a Enmdulul pe pereţi şi tavane, in-
Mecanizarea transportului din seînduri de 25 mm. cutat© d© către brigadă in următoarea cepe aplicarea şl draşcuirea stratului vi­
Montarea Instalaţiilor sanitara şi ter­
zibil (lineiul)
ondine arătată In schiţa Nr. 3
minarea închideau) nodurilor sanitare, Echipa Nr. I. compusă din trei tencut- Echipa Nr 3 formală din 8 teneuitort
şi aplicarea mortarului pe suprafeţele de tencuif n-au fost posibile dm Lipsa pieselor nece­ tori avind ca sector de lucru 6 aparta­ — cea mai namoroasă — finisează supra­
sare. ment©, fiecare apartament compus dm feţele la tavane şi pereţi, inclusiv glafu-
Frontul de lucru două camere, bucătărie, bale. cameră şi rile de la uşi şi ferestre şl colţurile »n-
Dintre toate lucrările care se execută Schiţa Nr I Irtndn şt ieşLnde
la construcţii apartamentelor în blocuri, nu I In general, pentru executarea tuturor antreu, verifică pereţii şi montează ri­
glele de reper dm ştpc!. fixindu-le In Ip­ Echipa Nr. 4 intră Ir» lanţ după termi­
lucrării© de tencuieli necesită cantitatea Proîecl de organizare lucrărilor d© construcţii La apartamente
cea mal marc de muncă Pînă în prezent, fn blocuri, fn proiectele de organizare a sos pc pereţi. în poziţie orizontală Echipa narea finisării suprafeţelor la primul sec­
a blocurilor cu 33 apartamente pentru lucrările de
po şantierele de conslrucţic din Valea şantierelor esle prevăzut la un sootor de trece de la un sector la altul executînd tor de lucru, execut?nd montarea uşiţelor
tencuieli mecanizate
Jiului acest© lucrări a-au execuiat ma­ lucru, o scară pe orizontal compusă din aceleaşi operaţiuru. la coşun, grile de ventilaţie şl ştuţurile.
nual. trei apartamente Termenul de execuţie, a- Eohipa Nr 2 care începe lucrul după ©plicind globii de var p© pereţi şt tavan.
Lucrările de tencuieli constau In apli­ dicâ pasai! lanţului, este de 4 znJe. Dat echipa Nr 1, este o echipă principală, me­ Această echipă este formată du» 6 ton­
carea succesivă a Stratului do mortar pa flrnd faptad câ lucrării© de tencuieli se canizată, oare stabileşte ritmul lucrărilor ei i lori. bărbaţi şl femei
suprafaţa pereţilor şi a tavanului. Acs&le execută vertical şi nu orizontal pe palier, pentru întreaga brigadă Această echipă
operaţii au fost execulate de către brigă­ s-a ales ca front de lucru o scară com­ esle compusă dm cinci tcncuitori. un ope­ Mecanizarea transportului şl
zile de tencurton. după metoda sovietică pusă du» II apartamente avînd trei a- rator, — Ia pulvcrizator. — ajutorul şi aplicatea mortarului pe suprafeţele
Malighm Brigada de »eneu:lori sc îm­ partamcrvle cu suprafaţa du 136 m. p ta­ trei tencultori care netezesc grundul pe
parte pc echipe, fiecare echipă e.xeculind vane şl 490 m p pereţi Fronlul de lu­ de tencuit
numai anumite operaţiuni, trecind succe­ cru La o scară este de 4x626=2504 m p pereţi înălţimea camerelor fiind de 2.75
siv de la un sector de lucru la altul In dilerile spaţii Blocul A are o supra­ m., grundul pe pereţi re execută pe toată La executarea tencuielilor la blocul A
Datorită aplicăm metodei Malighm şl faţă de tencuit — apartamentele plus înălţimea camerU După aceea, echipa de din Vulcan s-a introdus mecanizarea în­
lucrlnd după motnda in lanţ, brigăzile de casa scâru — de 9372 mp. (ven scluţa dulgher» formată din 2 dulgheri, montează tregului preccs lehnolngic, cu excepţia
teneuitort dm Valea Jiului au înregistrat Nr 1). spllcâru ultimului strat ftlnciul).'
schela p© capre In timp ce echipa Nr. 2
in anul 1953 succese însemnate in ceea ce Componenţa btlgfizll Transportul pe vorlical de La staţia do
pnveşte ridicarr© productivităţii muncai L E G E N D A : lucrează la al doilea sector de lucru, e- preparare a morhirulul se face ou Ajuto­
Brigada tovarăşului KinaJ loan, formală Brigada te compune du» 3C muncitori chk>â Nr 1 se întoarce de la sectorul II rul uiioi pompa cu o capacitate de fl
din 12 tencuiton. a reuşit in lunile sep­ operaţiile, Inclusiv
1 (lut vlhrarl 6 Pompa mortar 10 Rcz. malaxor care execută toat© Schiţa Nr 2
tembrie şi octombrie a anului trecut sâ şl preparatul mor ta-
2 C.lu» manual pi linei 7. Conducta melallci tt. F.şalodn) (malaxor) transportul, ciuruitul Organizarea lucrărilor
realizeze pînă la 16.6 m p de lencuieti pe
3 Banda trauspoil. 7a Bunler Intermediar 12 Depozit timenl rului dc tencuieli mecanizate după metoda In lanţ
au de tencuilor, lucrind 19 ore pe zl. De In brigadă sini 22 tencuitori împărţiţi
4 Dozator (siloz) 8 1 ada var pâslă 13 Nisip
Asemenea, succese însemnate au obţinut în patru echipe din care : 3 de categoria
5. Malaxor mortar v, r. 0. Rezervor lapte var 14. Conducta lapte var
şi aii© brigăzi realizând in aceeaşi forma­ VIII, 2 de crtegona VII, patru de cate­
ţie 130-160 m p de tencuieli pe z« Men­ Fig 2 trei case scări, fiecare palier cupnncînd goria VI, trei de categoria V şi zece de
ţionăm că aceste rezult ite au fost ob­ pe scară trei apartamente, în afară de
Secţiune transversal a categoria IV.
ţinute la aplicarea prunului strat— grund parter care are două apartamente cu trei fn filară de tencuitori. în brigadă mal
instalaţiei de prep. mecanică
— Şl al doilea strat — linei — de mortar, camere ş\ intrare principală lucrează doi dulgheri ţa montarea sche­
5.1 transportul mortarului
fără executarea gletului de var Avînd în vedere ritmul de execuţie cu lelor. patru mecamci şi opt muncitori ne-
Luoriirll© de tencuieli, ou excepţia tran­ pompa, s-au luat următoarele măsuri: calificoţi dintre care patru lucrează La
sportului mortarului, au fost făcute ma­ a termin'arca comptletă a zidăriei des­ prepararea mortarului, doi la deservirea
nual necesitind un volum marc dc ma­ părţitoare ; echipei Nr 4 şl doi la deservire© echipai
noperă b montare© tocurilor la uşi şi feres­ Nr 2 ţstrîng mortarul căzut după echipă).
Cunoscind rezultatele obţinute de len- tre : Volumul lucrărilor penVru un sector de
cuitoni sovietici Kutencov, Elaghm, Dem- c turnarea botoanelor de egalizare la lucru esle de 1252 m p de tencuieli ceea
kov şi alţii, care er.ecutâ aceste lucrăn pardoseli ; ce corespunde cu suprafaţa a 6 aparta­
mecamtal, cu pompele Sokolov-Sokolov- d montarea tuburilor pentru instalaţii mente Atit sectorul cit şl toontul do lu­
ski şi cu injectorul sjstem A V Abra- electric© ; cru permit mişcarea neîntreruptă a lan­
mov, car© nu necesită aer comprimat, am e completarea Zidăriei la tocurile uşi­ ţului
ajuns după un studiu amănunţit la con­ lor şi ferestrelor (unde a (ost cazul); Ordinea de executate a operaţlu-
cluzia că la apartamentele construite în f montare© utilajelor pentru transpor­ ei c/orâ, prin conducte dc fier, prepara­
blocuri er.istâ posibilitatea ca transportul Penlru experimentare a fost ales blo­ nilor de către echipele brigăzii pentru montarea reperelor din şipd pe rea mortarului făeindu-se tn malaxor
şi aplicarea mortarului pe tavane şi pe cul A d»n Vulcan, compus dm subiol. tare© şi aplicare© mortarului, m?canirat; tavane, după carn echipa Nr. 2 aplică V. R, dc unde se goleşte :n bunkerul in-
grundul pe tavan După terminarea com­
pereţi sâ se execute mecanizat. parter şi trei etaje, avînd 33 apartamente. g confecţionarea schelei de inventar Lucrările de tenculedi care se compun