Page 2 - 1954-05
P. 2

Pag. 2                                                             DRUMUL SOCIALISMULUI ____________ ______________  ___________ ____                          Nr 35

                                                     i    m u n c i i              c i n s t e s c             z i u a


                  întînipin ziua de 1 Mai                           Brigada noastră este fruntaşă              pe uzină                         An^a.iiimeiîtdl nostru a fost
              cu sarcinile de pian pe tractor                                                                                                             îndeplinit
                                                       Bngnda   noastră   do   Uimitori.   care   bativă  faţă  de  el.  iar  astăzi  esLe  unul   care  compun  brigada  .Fiiimon  Sîrbu"  se
                        îndeplinite                   poartă  numele  eroului  U  T  C-ist  Fibmor»   djitre  cai  mai  disciplinaţi  tineri  Această   dafezresc  unei  temeinice  organizări  o   Niciodată  n-om  visat  că  mi-aşi  putea  trăi  viaţa,  aşa  cun»
                                                     Sîrbu.  3  ajuns  una  dintre  ccîe  mai  bune   metodă  a  onticii  asouţite  îndreptată  spre   muncii  Cu  5-10  minute  irvainle  de  înce­  trebuie  să  .şi-o  trăw-scă  un  om  după  rodul  muncii  Lui  in  gos­
             Am  citit  In  repetate  rîndun  prin  ziare  Cum  muncitorii   brigăzi  de  tineret  de  lo  uzina  „Victoria"   acei  care  nu  sc  aliniază  fruntaşilor  dm   perea  schimbului,  noi  ne  aflări  gr.ta  pre­  podăria  eo'.6Ctivâ  insă,  om  ajuns  şi  cu  un  om  fericii  şi  oa  m;ne
           du»  Cabriel  folosesc  cu chibzuinţă  Umpul  si  capacitatea de lucru   CUlaci  Această  brigada,  există  du»  anul   brigadă,  noi  o  vom  folosi  şi  pe  viitor   gătiţi  Fieearre  tlnăr  îşi  cunoaşte  abribL’-   sute  şi  mii  de  ţărani  săraci  ţn  mijlocaşi  oare  au  pornit  pe  dru­
           a  maşinilor  pentru  ca  să  poată  obţine  succese  in  muncă  tn   1 £>52. insă inconvenientul mare era acela   Tovarăşii  noştri  din  brigada  partici­  bJo  Şi  locul  unde  lucrează  In  mod  obiş­  mul go'ccdărfei colective
           cinstea  zilei  de  1  Mm  Acest  lucru  m-a  făcut  să  nu  rămin  nici   câ  dese  ori  tinerii  erau  schimbaţi  de  la   panţi  la  cursul  seral  U  T  M  .  sorb  cu  ne­  nuit  ei  muncesc  cile  doi  :  unul  face  ..mie*   Colectiviştii  d»r.  gospodăria  noasbrâ  ştiu  c§  mărmdu-şi
           cu  indiferent  ;  m-a  făcut  să-ml  analizez  forţai®  şi  să  pornesc   un  lec  de  muncă  la  altul  Am  propus  con­  saţ  învăţămintele  preţioase,  izvorite-  din   >,uri"  iar  celălalt  —  cutia  dc  lomat  De   cfortunle pentru a obţine recolte bogate, luptiod pentru dez­
           mai  hotărît  la  muncă  pentru  eo  !n  ziua  do  l  Mai  să  mi  pot   ducerii  secţiei  sl  ne  sprijine,  să  nu  ne   tezaurul  marxism-lenjnisntului  Cunoştin­  pildă.  turnătorii  Bibău  lom  Si  Sngel-
           mtndri cu 6ucccse deosebite.               mai  descompleteze  brigada  Cererea  noa­  ţele  acumulale  în  timpul  orelor  de  stu­  harth  Franclsc  Lucrează  la  tuburi-la-
                                                      stră  3  fost  satisfăcută  ş\  astfoV  am  reu­  diu  si  la  se  minării.  ei  se  străduiesc  să  le   zonate  dc  o  anumită  dim?n,«ii>rc  :  S'ndor
                                                      şit  să  ne  organizăm  munca  intr-un  fel   pună  in  practică  in  med  croate:  Cursanţi   tcin  şi  Olah  loan  La  altă  duntm.une,
                                                      nou                         ca tlncrJ ; Eu’ouj foii. Enscthz- .ii Fran-  Şlranschi  Czrol  Şi  cu  Munteanu  M-iron  la
                                                                                                              coluri  de  tuburi-lazoane  etc  Eu  îi  ajut
                                                                                                               pe  fiecare  Mă  îngrijesc  în  permanenţă  ca
                                                                                                              sculele  -necesare  (sleite,  lopeţi.  cleşte  cio-
                                                                                                              cjnc.  etc)  să  fie  bune  nisipul  şi  alto  ma­
                                                                                                              teriale  să  corespundă  calităţii,  cu  alte  cu-
                                                                                                               vinCe coordonez munca întregii brigăzi.
                                                                                                                Aolicăm  două  metode  sovietice  :  Ciut-
                                                                                                              ch’h.  care  constă  in  obţinere*  unei  pro­
                                                                                                               ducţii'  de  calitate  superioară  si  Vorcşin.
                                                                                                              care  ane  la  b«*3  lu^La  par.tru  menţine­
                                                                                                               rea  în  cele  mas  naricct®  cc-rdi(u  de  cu-
                                                                                                               riţnr.se  a  locului  de  muncă  Pentru  justa
                                                                                                               aplioare  a  lor.  noi  avem  un  grafic  cu  o   voltarea  ramurilor  anexe,  (ac  ca  sâ  sporească  belşugul  în  ca­
                                                                                                               legondâ.  care  ilustrează  zilnic  !n  dreptul   sele  ţor  De  aceea,  urmând  exemplul  muncitorilor  dm  fabrici
             Staţiunea  ml-o  tncrsiinţaî  sarcina  să  execut  cu  tracîorvH
           meu,  K.D  35,  arăturile  pentru  însăminţările  de  primăvară  pe                                 fiecărui  tînăr.  cum  aplică  el  aceste  me­  şi  uzine,  cere  luptă  pentru  a  produce  cit  mau  multe  bunuri  de
                                                                                                               tode  :  foarte  bine.  bine.  rău  şl  foarte  rău.   larg  consum,  no-am  sngajet  să  Întâmpinăm  şi  noi  zuia  de
           ogoarele  gospodăriei  a  gro-zootehnice  „Minerul  11"  şi  ale  mal
                                                                                                               Tot  ne  aceliaş  grafic  se  arată  cum  şî-a  în­  1 Mai cu nei suocese in muncă
           multor  (ărani  muncitor»  du»  raionul  Haţeg.  Ca  să  execuţi  nrâ-
                                                                                                               deplinit  planul  zilnic  fiecare  binar  in   Erigada  de  cimp  g-a  ori'^ajat  ca  toate  insăm  in  ţările  dc
           tun  de  calitate,  la  adâncimea  de  25  cm.  ps  o  suprafaţă  de  peste
                                                                                                               parte  Pe  fruntaşi  li  popularizăm  prin   primr.vsră.  s2  Lc  execute  la  un  Înalt  nivel  agrotehnic,  şi  să
           150  hantr»  In  mai  puţin  de  trei  săptămână.  nu  e  ud  lucru  uşor
                                                                                                               toate  miiloaoele:  la  panoul  de  onoare,   aplice  noi  metode  de  muncă  ca  :  LnsăminVatul  porumbului  şi
           mai  ales  că  am  întâmpinat  greutăţi  dm  cauza  timpului  nefavo­
                                                       Brigada  noastră  lucrează  independent,   cLsc.  Molrkrvan  Alexandru.  Moîdovan  Teo­  gazeta  dc  perete,  stzţia  de  radioamplifi­  cartofilor  în  cuiburi  aşezate  in  pătrat  ş»  să  dea  o  atenţie  deose­
           rabil  $)  a  terenului  nocomasat  Nu  m-am  gînrtit  insă  la  greu­
                                                      adică bonurile de lucru stnt la miine, pon­  dor  şl  Olah  loan.  fac  cinste  brigăzi  noa­  care.  etc.,  iar  pe  codaşi  îi  criticăm  în   bită îngrijirii î cm in aburi Lor do toamnă
           tăţi  M-am  gindjt  Ij  un  singur  lucru  şl  anume  :  in  cinstea  lui
                                                      ta;  ul  tinerilor  îl  fac  cu  Ceea  ce  hotă-   stre  orice  ocazne  Trebuie  să  arăt  că  tineri   Eu.  ca  cioban  al  gospodăriei,  în  cinstea  zile»  de  1  Mal,
           I  Mai  să  mă  număr  printre  tractoriştii  fruntaşi  pe  regiune,  care
                                                      reşte  întreaga  brigadă  este  obligatoriu   In  cinstea  măreţei  zile  de  l  Moi,  bri-   nodaşi  In  tngudă  nu  avem  pe  luna  apri­  m-am  anp.ajot  ca  cei  100  de  mie»  contractaţi  dc  gospodărie  cu
           şi-au depăşii sarcinile de plan pe campanie
                                                      pentru  fiecare  membru  al  ei  De  pildă,   gada  noastră  şi-a  luat  angajamentul  să   lie.  ORA  CA,  la  predare  să  nu  aibă  mei  unul  mai  puţin  de  9  -gr
             Ca  să-ml  ajur.g  ţelul,  In  primul  rlnd  am  început  să  dau   problema  absenţelor  nemotivate.  Noi  am   depăşească  planul  dc  producţie  pe  luna   greutate,  depăşind  cu  două  kgr.  greutatea  prevăzută  tn  con­
           o  bună  Îngrijire  tractorului  pentru  a  nu  se  opri  pe  brazdă  Ir»   format  o  optnio  muncitorească  împotriva   aprilie  cu  20  la  sută,  să  reducă  rebutu­  De  trei  luni  consecutiv,  brigada  noas­  traşi.  iar  50  de  miel  din  ce»  contractat»  să-i  predau  cu  20  zile
           fiecare  eeara  după  ce  mă  întorceam  de  la  lucru  t)  curăţăm  do                             tră  se  menţine  fruntaşă  pe  cecţie  şi  pe
                                                      acrilor  tineri  care  maj  au  obiceiul  *5  lip­  rile  eu  3  La  sută  ţaţă  de  procentajul  ad­  uzină,  şi  vom  Lupta  tn  continuu  sub  în­  maj  repede  dectt  prevede  contractul  La  fel  m-am  angajat  ca
           praf  sau  noroi,  făceam  controlul  general  al  tuturor  şuruburi­  sească  nemotivat,  şl  numărul  absenţelor   mis  ş\  să  facă  economii  la  fontă  lichidă   drumarea  partidului  şi  a  organizaţiei  noa­  să  îngrijesc  bine  oile  gesCante,  să  înlătur  orice  mortalitate  la
           lor  şi  pieselor,  făceam  alimentaţia  pentru  ca  să  nu  pierd  timp   a  scăzut  mult  Tovarăşul  Munteanu  Mi-   de  200  lei  La  data  de  23  aprilie,  noi  rea­  stre  UTM,  ca  să  hm  tot  moreu  în  frunte   oi ş» miei tn timpul fătărll.
           în  dimineaţa  următoare  Li  felul  acesta,  om  reuşit  să  înlătur   ron  a  fost  ndată  învoit  o  zi  pentru  inte­  lizasem  deja  planul  lunar  in  proporţie  de   TODOR LAZAR  Intensificind  intnecerea  socialistă  Intne  echipe  şt  colecti­
           defecţiunile ş> opririle pe brazdă
                                                      rese  personale  ;  el  a  mai  lipsit  încă  o  zi   16" la sulă  responsabilul brigăzii „Fitlmon Sirbu"   vişti,  am  reuşit  să  îndeplinim  cu  cinste  aceste  angajamar.te
             Ştiind  că  timpul  de  executare  a  lucrărilor  e  scurt  am   pe deasupja Noi am luat atitudine com­  Succesele frumoase obţinute de Vinerii  de la uzii va „Victoriia" Câlan  Culturile  de  toamnă  au  fost  gripate  in  întregime  cartofu  i-am
           căutal  să  folosesc  cu  chibzuinţă  fiecare  minut  bun  de  )ucru                                                             însămânţat  în  cuiburi  dispuse  In  pătrat,  ne-a  mat  rămas  po­
           Acolo  unde  terenul  a  permis,  am  arat  după  metoda  graficu­                                                               rumbul,  ps  care  nu  l-am  putut  Insămtnţa  din  cauza  timpului
           lui  orar,  iar  unde  nu  am  putut  aplica  această  metodă,  am   Pentru micii spectatori                                     nefavorabil.  însă  avem  terenul  pregătit  făcindu-»  pini  in  pre­
           făcut  brăixtaturj  scurte  pentru  ca  să  nu  pierd  timp  cu  întoar­                                                         zent  două  cultivaţii  Urmează  ca  in  pruna  zi  cu  soare  să  dăm
           cerile  la  capete  Aplieînd  aceste  metode  am  reuşii  ca  pînâ  la   A  creşte  a  oduea,  a  forma  omul  de  mii­  Deşi  durata  existenţei  teatrului  de  pă­  tarlu  si  aliate,  cel  mici  w  solicite  mai  des   cu  marcatoarele  şi  să  insămînţăm  porumbul  in  cuibun  aşe­
           20  aprilie  să  realizez  planul  pe  campanie  cu  250  la  sută.  adică   ne,  este  o  saroinâ  nobilă  şi  măreaţă,  dar   puşi  d'II  Alba  lulia  este  relativ  scurtă,  to­  prezenta  teatrului  în  mijlocul  lor  Dc   zate  în  pătrat  Eu.  de  asemenea  mi-am  îndeplinit  angajamen­
           în Icc de o normă, am făcui două şi jumătate  dc mare şi importantă răspundere  tuşi  activitatea  lui  in  această  perioadă  6-a   asemeni,  convorbirile  între  artiştîi  tea­  tul  Din  ce!e  200  de  oi  gestante  pţnâ  în  prezent  au  fătat  ni
                                                       Cit  de  Înălţătoare  şi  sublime  slnt  sen­  dovedit  a  ft  la  înălţimea  sarcinilor  pe  care   trului  ş\  aoeototoru  lui,  au  contribuit  ca   fără  ca  sâ  am  vreo  mortalitate  AWt  oile  cit  Şi  mie:»  sint  graşi
              In  centrul  preocupărilor  mele  a  stat  şi  problema  economi­
                                                      timentele  pe  care  le  nutreşti  astăzi,  cind   partidul  91  guvernul  i  le-a  pus  tn  faţă   spectacolote  prezentate să capete mai mul­  şi  frumoşi  Cei  50  do  miel  i-am  trimis  muncitorilor,  respec-
           ilor.  înlăturând  oprlcule  şl  staţionările  inutile  în  timpul  zilei,   vezi  cum  cresc  de  feriolţi  copiii  iubiţi  ei   Cele  L0  piese  prezentate  In  R?  spectacole^   tă  claritate  armonie  si  precizie  şt  să  se   lîndu-mi  angajamentul  Pe  lîngă  acestea,  am  ferit  oile  de  a
           plimbările  cu  tractorul  fără  rost,  făcind  reglarea  corectă  a  mo­  patriei  dragi,  ce  perspective  minunate  li   au  atras  în  jurul  lor  un  public  de  pene   desfăşoare  la  un  nivel  educativ  mai  înalt   păşuna  pe  păşunile  rele  ş»  spinoase  pentru  a  niu-st  pierde  lina
           torului  pentru  a  nu  Consuma  mai  mult,  evitînd  scurgerile  pe   se  descind  in  viitorul  apropiat  şi  ce  posi­  n 000 de mia spectatori  Oîlă  deosebire  intre  viaţa  copiilor  de  i   S  în  tem  hotăriţi  ca  ş»  de  aci  Înainte  «ă  muncim  cu  şi  mai
           la  holendere  şi  conducte  şi  făcind  alimentaţia  cu  multă  aten­  bilităţi  largi  au  in  prezent  pentru  a  creşte   Piesa  ca  ..îepurele  şl  Vulpea”  de  Novc-   astăzi  şl  cea  din  trecut  in  care  tineretul  |   mare  sîrgulnţă  pentru  înflorirea  gospodăriei  noistre  Von»
                                                      şi  a  se  forme  ca  adevăraţi  cetăţeni  şl  con­  boleţcaia,  „Morcovul'  de  Tolstct,  „Hăn-   căuta  să  dăm  viaţă  tuturor  hotărârilor  partidului  $1  guvernu­
           ţie.  am  reuşit  să  economisesc  9fin  litri  motorină,  însemnate                                era  lăsat  pradă  tntdnerocul'jj  neştiintei  i
                                                      structori devotaţi ai socialismului  sel  şi  Oreted"  de  Valentin  Gustav.  „Capra   şl  ignoranţei  teţă  de  adevărata  viaţă   lui  In  ce  priveşte  dezvoltarea  ramurilor  anexe,  ca  cioban,  mă
           cantităţi  de  benzină,  iar  piese  de  schimb  nu  am  folosit  n  mie.
                                                       Partidul  nostru  preţuieşte  nemărginit   eu  trei  iezi"  prelucrare  de  Paula  Cult  za   Lupta  şi  vl&ul  celor  subjugaţi  ş\  exploa­  voi  conduce  în  munca  mea  după  legea  cu  privire  Ia  dezvolta­
           lată cu ce realizări întâmpin eu ziua de 1 MaJ  de  mult  copiii  oamenilor  muncii  şi  acor­  (după  povestea  cu  acelaş  nume  de  Ion   taţi  de  veacuri,  a  învins  însă  Steagul   rea  creşterii  animalelor  aplicând  toate  regulile  zootehnice  de
                                                      dă  o  atenţie  deosebită  formării  noii  ge­  Creangă).  „Preacumtnte,  Zdup  şl  Tuşea"   îngrijire a oilor
                                   MUROAN FLOREA                                                               libertăţii  şi  al  dreptăţii,  stropit  cu  sîngolc
                                                      neraţii,  creşterii  ei  In  spiritul  dragostei   de  Daniela  Miga  şi  altele,  s-au  bucurat   Muncind  în  felul  acesta  vom  putea  convinge  prin  fapte  st
                               tractorist brigada Ill-a SMT                                                    luptătorilor  neînfricat»  a  fost  înălţat  bi-  ,
                                         Orăştle      faţă  de  patrie,  faţă  de  toate  popoarele   de  o  mane  popularitate  şi  de  un  numeros   rultor  pe9to  pămîntuJ  patriei  dragi  A6-   pe  restul  de  ţărani  muncitori  să  păşească  hotărî  ţi  pe  oulca
                                                      lumii                       pubLic  spectator,  cultlvînd  tn  rlnd-ul  oe-   târi.  sub  semnul  împlinirii  acector'visuri,'   torlclrU
                                                       Dm  grija  ponrirj  educarea  copiilor  cu  -   lor  mir.i  sentimente  de  admiraţie  faţă  de   sub  semnul  visurilor  ce  vor  fi  împlinite   DUR PETRU
              •  'ţăranii  muncitori  cu  gospodării  individuale  şl  colectiviştii   mendor  muncit,  a  izvorit  ideia  nobilă  a   eroii  pozitivi  şi  de  ură  şi  dispreţ  fjţă  de   de  omenirea  muncitoare,  poporul  noertru   ctobaniul gospodăriei colective „a Mai”
           din  comuna  Apoldul  de  )o».  raionul  Sehcş.  anlmistl  in  întrecere   înfiinţării  Jn  patria  noastră  a  unei  largi   cel negativi  sărbătoreşte  mărea|a  sărbătoare  a  luptelor   comuna Beriu — raionul Orăştie
           In  cinstea  zilei  dc  I  Mai,  au  terminat  InsImînţSrile  din  campania   reţale  de  instituţii  cultural  educative  —   Activitatea  teatrului  de  păpuşi  din  Alba   şl  năzuinţelor  întregii  omeniri
           de  primăvară.  înseninate  Supraleţe  au  losl  insimîrţste  în  cuiburi   biblioteci  pentru  copii,  grădiniţa,  cămine   lutia. nu s-a rezumat numai în   cadrul
                                                                                                                Ziua  de  1  Mal  a  rămas  în  istorie,  săr­  8   lărnmi  muncitor!  din  întovărăşirea  „9  Mal"  năcAInţl.  ram-
           dispuse în pătrat                          de  zL  case  ale  pionierilor,  teatre,  ele  care   oraşului,  reşedinţă  de  raion  Un  număr   bătoarea  cea  mai  preţuită  pentru  olasa
              Fruntaşi in inlrercrea patriotică pe comună, sini ţăranii mun­  să  contribuie  In  largă  măsură  la  formarea   ţnsamnat  de  piese  au  fost  prezentate  tn   nul  Orăştie,  pentru  a  obţine  o  producţie  sporită  )a  hectar,  aplică
                                                                                                               muncitoare.  De  măreţia  ei  se  bucură  as­  f cjrnJi1c agrotehnice înaintate
           citori cu gospodării Individuale ; Drago) llie, Curca Iile. DărSbanţ   concepţiei  comuniste  despre  lume  a  ge­  comunole  Ssrd  Ighiu,  Vinţul  de  Jos  Te-
                                                                                                               tăzi  bătrin  şi  tinâr,  mamă  şt  copil  ;  toţi
           N'icotae. MoH.in Ana ş| Vaf.Me Moijc printre colectiviştii care S-au   neraţiei in creştere  luş, Zlatiia, Benîc şl in alte comune.  De cum s-a orălat timpul prielnic, el au început .gripalul cul­
                                                                                                               cea  ce  doresc  du»  toată  puterea  firii  lnr   turilor însăminţate In toamnă
           evidenţiat. se numără tovarăşii Ccneron llîc Şi Bolcu V,mile  Din  această  grijă  a  izvcrît  şi  -ldela  în­  Setea  de  a  cunoaşte,  de  a  învăţa,  do­
                                                                                                               pacea  luimu  şi  feclcirea  popoarelor
              •  Mecanizatorii dc la staţiunile de maşini şl tractoare din re­  fiinţării  in  toamna  anului  1052  tn  oraşul   rinţa  de  nou  şt  de  frumos,  au  făcut  ca   De asemeni, gospodăria agricolă colectivă din Şlbot, este frun­
                                                                                                                Teatrul  do  păpuşi  din  Aba  IuJia.  în-
           giunea noastră, lotnslnd din plin capacitatea de lucru a maşinilor   Alta  lulia  e  unuu  Ieziră  d?  păpuşi,  încă   in  acelaşi  zi  la  dou5  6pcclacole  prezen­  taşă 1.» întreţinerea culturilor şl însămlnţarilor dc primăvară. PinS
                                                                                                               timpină  cu  cinste  ziua  de  1  Mai,  lup'Jnd
           Şi tractoarelor au reuşit ca pini la data de 2.1 aprilie că realizeze   de  la  înfiinţarea  Iul,  colectivul  teatral   tate  în  comuna  Zlatna  numărul  specta­  acum. au gripal supralaţa de 60 ha griu, 17 ha trifoi şl 34 h a  lu­
           planul  lucrărilor  dc  primăvară  In  proporţie  de  peste  07  la  SuH-   dîndu-şi  seama  de  marele  rol  educativ  al   torilor  să  atingă  mtra  de  1200,  iar  tn  co­  cu  consecvenţă  pentru  îndeplinirea  sar   cerna  Inafarg  de  aceste  lucrări  el  »u  plantat  S  ha  cu  eartnll  In
                                                                                                               cini'lor  sale  pedagogice  şi,  asigurînd  un
           Frunlaş  pe  replune  este  S  M 7 Miercurea, care  in 20 aprilie  şi-n   ooastuia,-  de  sarcinile  măreţe  şi  grele  ce-i   muna.  Meteş.  ta  piesa  „Capra  cu  trei  ieo"   cuiburi dispuse in pătrat
           îndeplinii planul. Tractorist Iruntaj. este tinărul Dan Darman din   stau  in  faţă,  a  luptat  neobosit  parlru  a   să treacă peste 400.  Înalt  nivel  ideologic-artistic  spectacole­  °  1  ăranll  muncitori.  GSşpărescu  Glienrghc  (Oala)  Mea  loan.
           brigada  V|||  de  la  SMT  Miercurea,  care  şl-a  îndeplinit  planii!   ridica  permanent  calitatea  artlstico-peda-   Dragostea  şt  simpatia  mlcu'lor  spectatori   lor  El  va  dărui  cu  acest  prila)  eeJor  mica   Stăncule»  loan  (Budoş)  Slăntule.a  Gheorghe  (Salini)  şl  ,»l|il  din
           In proporţie de 250 la rută.               gogici  a  cpocIacalelor  pentru  a  cneie  eroi   faţă  de  Teatrul  ele  păpuşi  din  Alba  lulia.   piesele:   „Vine tractorul” şi „Prinţesa  comuna Hă,«dat. satul NAdăşfia Superioară, raionul Hunedoara, rn
              Rezultate  frumoase  in  cinstea  zilei  de  t  Mal  au  obţinui  şl   apropiaţi  de  viaţă,  reala,  care  să  ccţlo-   a  crescut  mult,  mai  ales  tn  ultimul  timp   mofturoasă", regizate la cererea acestora.  emitea  zilei  de  t  Alai  şi-au  predat  in  întregime  cotele  de  lapio  şl
           tractoriştii  Morgan  Florea,  de  la  S  Al  7  Orăştie  şl  Popa  loan  de   neze  in  mod  pozitiv  asupra  nucilor  spec­  luanu  ce  o  făcut  ca  tn  multe  sate  dtn  ra­  ION VAIDEANU  carne pe acest nn. CI slr\t lotodală Iruntaşl şl la muncile agr.cole
           la S M T. Alba lulia.                      tatori                      ion C8 Hăpria, M/ihalţ. Sintimbru. Coş-  dlr. Teatrului dc păpuţi Alba lulia   de primăvară
                                                                                                              «-Mţi»: ■x-a-a-’—»=jg,------_____ -c__________ r_
                                                                                                 lucru,  nu  se  mal  deslipea  de  lingă  cup­  Victorie  face  oţelul  mal  fluid  in  momentul  cînd
                                                                                                 tor  împreună  cu  Jcscu,  Maier,.  Pripiş  şl
                     „0 şarjă pe schimb - oţel de hună calitate"                                Dăseălescu.  orbacii  lui,  îngrijeau  'de  fie­  Cu  toate  că  dobîndise  succese,  Lăbuneţ   avea  sâ-\  dea  drumul,  iar  alţii  pregăteau
                                                                                                                                                          ranga  şi  ţeava  de  oxigen  pantru  sparge­
                                                                                                                             nu  era  mulţumit.  Cind  lucrare  la  Machi-
                                                                                                care  şarjă  de  oţel  ca  de  un  frate  a  lor          rea  şt  icului  Pe  felele  tuDuror  curgea  su­
                                                                                                                             evea  cu*oţalnrui  sovietic  Uşacov,  învăţase
                                                                                                mat  mic  care  trebuie  6ă  intre  în  voaţă  Nu        doarea
                    Noaple albă         pe  un  ecran,  vedea  acum  toată  forfota   trecerea  în  cinstea  luj  I  Mai  să  albă  o   stăteau  locului  o  cLpâ.  Imediat  ce  termi­  si  dea  şi  şirje  rapide  de  oţet  Uşacov  dă­  Cind  topirea  se  apropie  de  slirşit  Lă­
                                        muncu  de  acoJo  5>  rind  pe  rind,  pro-   bază  materială,  mai  trebuie  să  ne  luăm   dea  multe  şarje  diri  acestea  Lucra  după
            Era  pe  1a  sfîrşlbu]  lut  martie  Toată  ziua                                     nau  o  şarjă  începeau  a IU. Şi ntmul  mun­           buneţ  făcu  semn  pentru  introducerea  in
                                        b!om»  care-l  frămintaso  toată  ziua.  se   şi un angajament.                      metoda  Matullneţ  De  ce  m-ar  face  şl  el
           bătuse  vintul  iar  seara  sc  lasă  cu  ploaie                                     cit  so  iuţea  din  zl  în  zi.  Şarjele  de  scurtă    cuptor  a  fero-aliajelor  După  aceasta  ma­
                                        lămurea  Tîrzlu,  după  miezizl  nopţii,  ştia                                       r.şa  ?  E  drept  că  Uşacov  n-avea  22  de  ani
           şi  frig  Băirîna  Hunedoara  se  mohorîse                Părerea  secretarului  de  partid  fu  pri­  durată  au  început  să  fie  tot  mai  nume­  sa  incandescentă  n  oţelului  topit  &c  sub*
                                        ce  are  de  făcui  Organizarea  munci»  tre­
           Cei  ciţiva  oameni  cane  pini  acum  m=i  um-          mită  cu  bucurie.  Discuţiile  începură  să   roase     cum  are  el,  d2r  oare  asta-i  important  ?   ţie Putea incopc evacuarea şarjei
                                        buia  pusă  la  punct  Apoi  să  se  sfătuiască                                      A  învăţat  Şi  dacă  a  învăţat  trebuie  să
           blaserâ  pe  străzi,  plecară  spre  casă  Se            •  ie  şi  mai  aprinse.  PInă  la  urmă.  toţi  gă-   In  clipele  clnd  oţelul  clocoteşte  în  cup­
                                        cu  ceilalţi  primitorilor»,  ca  toţi  să  lupte                                                                  In  spatele  cuptorului  oala  era  deja  pre­
           întoarse  şi  Lăbunuţ  eensâ.  Ieşise  să-şi  moi        suâ că lozinca  cea  ma» bună este „O .şarjă   tor.  lncop  să  clocotească  şi  inimile  lor   facă I
                                        pentru  şarje  de  sourtă  durată  Numai  asa                                                                     gătită  începu  spargerea  orificiului  de
           limpezea«că  mintea,  dar  ploaia  şi  frigul            pe  schimb  —  oţel  de  buna  calitate”,  iar   Se  Mrîng  în  jurul  lui  Lăbuneţ  şi  urmă­  Lăbuneţ hotărî ca intr-una din zilele
                                        va  putea  s&  cinstească  oum  trebuie  ziua                                                                    «ourgerea  oţelului  Mai  intn  cu  ranga  de
           11  lăcură  şi  mai  necăjit.  Cum  intră  în            angajamentul  sectorului  in  cinstea  mani   resc  cu  atenţie  uULmefle  zvîrooliri  ale  me­  următoare si dea o şarjă rapidă Mai ţn-
                                        de I Mai                                                                                                          (ier.  >ar  apoi  cind  şt  chul  se  subţiase  în-
           cameră,  iş»  dezbrăcă  paltonul  şi  se  lungi          sărbători  să  fie:  „depăşirea  planului  ou   talului  dtn  care  se  naşte  oţelul.  Tar  cînd   tîi chemă pe Jcscu şi pe Maier. care ii
                                         Ubiineţ adoirmi spre tiufl.                                                                                     cîl  pute.»  (i  spart  cu  oxigen,  ranga  fu
           pe pat.                                                  2.5  la  sută".  Mitingul  se  fixa  pentru  dup?   topirea  e  pe  sfirşite.  forfota  in  jurul  Cup­  Sint prieteni şi se sfătui îndelung cu ei   schimbată  cu  ţeava  de  suflat  oxigen  In
            Prin  gind  li  venaau  tot  feJul  de  pianuri.   Sfafiul prim-lopiforilor. Mitingul  amiaza  aceleiaşi  zile  Lăbuneţ  icş»  de  la   torului se înteţeşte şi mal mult  — Uite ce-am hotârit, le-a spus Labu-   curind,  aruneînd  mu  de  scântei,  pc  orifi­
           Dsr  nici  unul  nu-i  plăcea  El  voia  sâ  in-   Sai’a  colţului  roşu  a1  oţelărle»  era  plina   această  consfătuire  uşurat  şi  vesel  I  se   Unii  sparg  orificiul  de  scurgere,  alfn   noţ Să scoatem n şarjă ra.pidă I  ciul  de  scurgere  ţişni  oţetul.  Lumina  or­
           tîmpine ziua de 1 Mai aşa cum se cuvine...  de  oameni  şi  de  fum  de  ţigară.  Razele   luiisa o piatră de pe inimă.  pregătesc  canalul,  .«e  aduce  oala  uriaşă  tn   Ceilalţi  doi  ctiură  de  acord.  Apoi  ti   bitoare  a  fluidului  colora  în  roş-porlocaliu
            După  un  timp  de  gindirc.  se  ridică  dm   soarelui  cară  cădeau  pieziş  prin  ferestrele   ♦  oare  intră  o  Ş9rjă  întreagă  Şi  numai   anunţară  şt  pe  Pripiş  şi  pe  Discălascu  Se   pe  tot»  cei  ce  erau  de  faţâ  Oţelarii  din
           pat  şi  apropiindu-se  de  dulapul  ir»  care   mari  alo  clădirii,  aşezau  fumul  tn  straturi   Mitmgul  se  ţinu  ca  de  obicei  după  ce   după  ce  oţelul  începe  să  curgă,  bucuria   sfătulră  toţi  cinci  Lăbuneţ  le-a  spus  ce   brigada  Iul  Lăbuneţ  simţeau  crescind  in
           îşi  (mea  imea  lui  bibliotecă  incoc-j  sj   groase  şi  albe  Consfătuirea  ţinea  de  a-   schimbul  Intîi  lăsă  lucrul  Toţi  oţelarii   «are a mocnit fn Inimă, esle dată pe faţă.  invăţaae  de  la  Uşacov  Tot»  hotârlrâ  si   ci bucuria faptului împlinit.
           privească  cârţi'le  Luă  clicna  în  miini.  Ic   pro.op;  o  ori  In  afară  de  ^eeretnr-u)  or­  au  aplaudat  îndelung  angajamentul  sec­  Ştergindu-şi  năduşeala  oare  i^a  cuprins   'îmbunătăţească  aplicarea  metodei  Matu-   Lăbuneţ  rămase  o  clipă  nemişcat,  pnvmd
           cejcetfi,  apoo  Jc  prjsc  la  loc.  L,a  urmă  îuă   ganizaţiei  de  partid  ?t  de  Lăbuneţ,  mai   torului  Pentru  a  ajuta  şl  mal  mult  la   toată  faţa.  Lăbuneţ  începe  să  fluiere  o   l'noţ.  în  bn«ada  lor,  cu  experienţa  lui   şuvoiul  de  oţel  ce  se  scurgea  du»  cuptor
           un caiet, şi se Lungi dm nou pe pct.  erau  acolo  prim-topitorii  Coslache  Vanie   înfăptuirea  lui.  mulţi  dintre  el  şl-au  Luat   melodie.  Jescu  îl  jaovetteşte  ceva  Ier   Uşacov.  Tn  momentul  acela  Întreaga  sa  funţă  era
            Filele  caietului  emu  pline  de  însem­  Str-atulat  Dumitru,  BLrlea  Tralan  şl  al­  angajamente  pene  cele  trecute  in  con­  Maier.  Pripiş  şi  Dascălescu  vorbesc  tare   In  Ziua  hotârîtă.  top  veniră  la  lucru  cu
                                                                                                                                                          una cu o|ptul cu cuptorul şi cu ortacii săi
           nări  Unele  ir»  iremînc-ştc  iar  altele  ir»  ru­  ţii  Veniseră  şi  dintre  membri»  brigăzilor   tractele  de  întrecere  socialistă  Lozinca   rid.  Iţi  dau  ghiontiiri  prieteneşti  Acest   n  jumătate  de  ori  mu  devreme  LSbuneţ   Şarja  rapidă  fusese  realizaţi  in  cinci  ore
           seşte  Lăbuneţ  păsLna  ucasle  notiţe  mai   eiţiva  Discuţtiie  erau  aprimse  Vorbea   „O  şarjă  ipe  schimb  —  oţol  de  bună  cali­  moment  de  destindere  însă  nu  durează   se  consultă  un  timp  cu  Ccstachc  pe  carr   şt cinzeci şi cinci de minute I
           mult  ca  orice.  Şi  le  Uidsc  dc  acum  un  an   Lăbuneţ:  tate  ,  parcă  tusese  atunci  plămădită  Fie­  mult.  Înainte  ca  întreaga  şarjă  să  pără­  tocmai  îl  «ichlmba.  ca  6â  afle  dacă  nu   Dar  momervtuî  acoLa  de  contopire  cu  lot
           şi  ceva  cînd  fusese  ir»  Uniunea  Sovietică   —  Eu  propun,  ca  in  cinstea  zilei  de  1   care  avea  imoreuia  ci  şi  el  gindLse  ş»  fă­  sească  cuptorul,  trebuiesc  terminate  pre­  cumva  există  ceva  defecte  la  cuptor.  Apoi   co  era  mal  drag  troeu  repede.  In  clipa
            începu  sa  răsfoiască  (oile  caidului  cu   Mat  să  luptăm  fiecare  şi  să  dăm  ei»  mai   cuse  o  asemenea  lozincă  Ea  a  lest  pri­  gătirile  pentru  Tnceoerea  unei  noi  topi/i   începu  pregâihtrile  de  lucru  Gind  tnVrarâ
           intere»  şl  placare  Fiecare  cuvint  ii  răs­  multe  şarje  rapide  sau  de  scurtă  durată   mită cu multă bucurie.   ‘  La  un  semn  al  lu»  Lfibuneţ  toată  brigada   tn  schunb,  echipa  lui  Costache  termina   următoare  Lăbuneţ  devenj  din  nou  con­
                                                                                                                                                         ducătorul  brigăzii  utemiste  de  top»lori.
           colea  amintiri  bogate  Ş>  frumoase  Iat5.   Şl  $\  îmbunătăţim  calitatea  oţelului  Pen­  De  la  miting,  toţi  au  plecat  hotăriţi  să   se avtntă din nou tn clocotul muncii.  elaborare]  unei  şarje  Cuptorul  era  bine   Fără  grabă,  cu  mişcări  precise,  el  începu
           pe  o  foaie  sta  scris:  regiunea  Dom'aas...   tru  asta  trobuie  să  ne  organizăm  bine   facă  ‘totul  pentru  „O  şarjă  pe  schimb  —   Aceste  lucruri  se  întfmplfl  obişnunl  tn   încălzit Treaba incâpu  pregătirea  altei  şarje  Tovarăşii  şA»  în­
           M-achievca   prim-topllorul   Ujacov..   In   munca...   oţet de bună calitate”.      fiecare  zi  Dar  după  lansarea  lozincii  ..O   Ca  de  obicei,  mal  întti  aruncară  dolo-   cepură şt ol dtn nou lucrul
           mini  Iu»  Lebunct  nu  mai  era  un  caiet  cu   Mai   multe   voci   sparseră   tăcerea   dintr-0   sarlă  pe  schimb  —  nţ©i  de  bună  calitate",   mtta  pentru  netezirea  vetrei,  mai  tirziu   Deşi  munciseră  mai  mult  şi  mai  rep  :de
           notiţe.  Avea  In  faţă  pe  unul  dintre  cei   dată :          Primele bucurii      ele  căpătară  un  înţeles  nou..  Şi  arsa  nu   Gerul  vechi,  apoi  foiVa  şi  celelalte.  Fie­  ca  tn  zlte  zile  nici  unul  nu  simţea  obo-
           mai  buni  lopitori  ai  oţe'.ărie!  de  acolo  pe   — Da. aşa trobuJe s5 facem i..^  Au  trecut  eiteva  zile  Aprilie  a  nins   numai  tn  brigada  lui  Lăbuneţ  In  toate   care  ortac  tşl  îndeplinea  îndatoririle  cu   teala  Dimpotrivă,  parcă  alune»  Incc-pu-
           Uşîcov  îi  simţi  râsuflai'ea  şi  privire»  a-   Vorbiră apoi pe rind şi Costache şl  cu  flori  peste  pomi.  tar  colţul  ierbii  s-a   brigăzile  Şi  In  cea  a  lui  Cosiaehe  şi  în   multă  precizie,  repeziciune  şi  lndemlnare   reră  schimbul.  Lucrul  acesta  îl  simţiră  :o-
           Cară  Şi  prietenoasă  Parcă  i-.»r  fi  spus  :   StratuJai Şi toţi ceilalţi prun-loputori  făcut  mai  viguros  Primăvara  de$l  in­  cea  a  lui  Stratulat,  a  lui  Birlea,  Potro-   Nu se irosea nici o dlipă în zadar.  ţi.  iar  Jeseu  neputîndu-se  stupină.  .1  în­
           Nu.  şto?-..  Tijilo  NiriVO,  pabedin»  rr»J...*)   Fiecare îs* spunea părerea  timată,  s-a  statornicii  şi  pe  meleagurile   tescu.  tn  intreoga  oţalărie  Ritmul  muncu   Munca  se  desfăşura  normal  pini  cind   trebă pic Lăbuneţ:
           Apoi  îl  vede  pw  Uşacov  suMccindu-şi  mj-   Scei-rUri:!  organizaţiei  de  bază  care   hunedorene  Şi  inima  fiecărui  om  s-a  um­  s-a  Iuţit  peste  iot.  calitatea  oţelului  s-a   în  cuptor  începu  topirea  In  momentul  a-   —  Măi  Vaiere,  i-a  ta  murele-mă  tu.
           necile  cimÂşii  şi  po-mind  la  lucru  Dc  axe*   pini  atunci  nu  se  amestecase  in  vorbă   plut  de  prospeţimea  e».  aşa  cum  sc  umplu   făcut  mai  bună.  tar  şarjele  de  scurli  du   cesta  pentru  a  grăbi  top-rea.  Ltbuneţ   No»  am  munatt  azi  mai  mult  ca  altădrilă.
           Încolo.  Lăbuneţ  nu  s-o  mai  uitat  la  no­  ceru şl el cuvîntul :  toamna  hambarele  cu  rodul  bogat  al   rată  s-au  înmulţit  De  la  incoputul  Lui   introduse  ţeava  eu  aer  ps  care  o  pregă­  atunci do ce nu aîntem obosiţi ?
           tiţele  din  caiet  Amintirile  despre  U.?3-   —  Eu  v-am  ascultat  pe  te  ţi  şi  am  vă­  pămtnluîul.  opnlie.  în  numai  22  de  zde,  brigada  lu»   tise  dinainte  Oţelul  începu  să  clocotească   Lăbuneţ  Q  privi  cu  dragosle  apoi  r:se
           cov  In  brigada  cărui.»  lucrase  m»i  bine   zut  că  vreţi  acelaş  lucru  Practic,  păre   Dar  in  inimile  oţeJarllor  pe  lingă  acea­  Lăbuneţ  a  dat  10  şarje  de  scurtă  durată   Din  ce  in  ce.  munca  devenea  tot  mai   în aşa fel ca să-1 audă şi ceilalţi j
           de  3  tuni  pentru  specializare,  ii  duseră  in   rea  mei  cale,  că  trebuie  să  lansăm  O  che­  stă  primăvară  a  naturii  s-a  statornicit  si   cea  a  lui  Costach*  14  era  a  lui  StraUilai   încordată  Toată  atenţia  lui  Lăbuneţ  era   —  Am muncit in cinstea lui 1 Ma: -
           ojelăria  combinatului  din  Machi-'vca  Ca  mare  căt.ic  toţi  oţelarîi.  Trebuie  să  for­  r>  altă  primăvară  Primăvara  împlinirii   lt  Primele  roade  sint  bogate  Primele   îndreptată  acum  asupra  perjei  La  fel  şi   am otţ>'»ut o mare victorie. Iar victo.
             *i Fi, ce-i F QrtU -■■■ Nu-i nimic, lom   mulăm  o  lozincă,  iar  ca  să  ştie  tot  sec­  faptelor I  bucurii  au  răscolit  Inimitc,  au  pre^ăPt   atenţia  caSorirUi  tovarăşi  a  săi  Unit  din­  odihneşte omul PAUL EÎRLAUEANU
                                                                                                                             tre  ei  pregăteau  fero-atinjele  pentru  a
              înuîn^e noi...            torul,  să  facem  un  mitmg  Pentru  ca  în­  Lăbuneţ.   in   tot   impui   ealor   8   ore   de  victoria finală
   1   2   3   4   5   6   7