Page 21 - 1954-05

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VAI
I N A C E S T N U M Ă R :
Rolul albinelor In mărirea produc­ manii recoltelor (pag 2 a) reşti de la Uricani (pag. 3-a)'
ţiei agricole (pag 2-a) — Informaţie de partid — Primirea — Despre căile de accelerare a vite­
Foileton — Un cetăţean a venit candidaţilor de partid — preocu zei de rotaţie a londului de rul­
la Instituţie (pag. 2-a) pare principală a organizaţiilor ment (pag. 3-a)
Să refacem şi să apăram pădurile de bază din complexul C.F.R. Te- — Comentarii externe (pag 4-a)
patriei noastre (pag. 2-a) luş-CoşIariu (pag. 3-a) — Declaraţia înaltului comisar ii
Sfat agricol — Să stlrpîm duş- — Constructorii blocurilor muncito­ URSS. In Austria (pag 4-a)

Să asigurăm încheierea DIN •REGIUNEA NOASTRA
cu succes a anului şcolar

Anul şcolar se apropie de sffirşlt. Efor­ — unul din cale mal importanta lemrtnte In prima jumătate a lunii Muncesc cu elan
turile cadrelor didactice şl ele elevilor ala muruai instructiv — educative — asu­ Calitatea produselor —
depuse z4 de zl luni la rînd, In clas© şl pra căreia învăţătorii şl profesorii noş­ Acum doi ani, la nuna Aninossa nu la întreţinerea culturilor
in afarA de clase, Lşl vor clipita cu aoast tri vor trebui să-şi îndrepta toată aten­ exista nici un abataj frontal. Acum. tn în centrul preocupărilor noastre Datorită ©forturilor depus© de colecti­
prilej cea mai largă oglindire, cea mai ţia. urma propunerilor consfătuirii pe ţară a viştii din ilia, Insămlnţăril© de primă­
Lupta hotăritâ a mun-
puternică răsplată posibili — conştiinţa Organizată cu grijă şl pricepere re­ minerilor din 18S2, circa 60 la sută din catorllor. inginerilor, teh­ rile. Brigada noastră lu­ plan at'mgind uneori un vară po tarlalele gospodăriei lor au fast
îndeplinirii datoriei, cea mat înalta satis­ capitularea materiei va lărgi orizontul de producţia minei este extrasă din abataje nicienilor şl funcţionarilor crează La tuburi fasonate, procentaj de 86 La autâ, eă terminat© la timp şi ln buoe condiţlunl.
facţia morala. cunoştinţe predat elevilor, va determina de diferite mărimi, necesare re aba-za frumoasa econo­ Da o hâmaa© deoBetută a dat dovadă
frontale şl In trepte răsturnate. de la uzuia „Victoria” Că- conductelor cu un diame­ mii de materiale, iar cali­
In perioada lunilor ce s-au scurs, luni lichidarea rămîncrîi In urmă ]a învăţătură. Un, pentru realizarea pla­ echipa l-a condusă de tovarăşul C&rroă-
da neobosite strădan i, de (acordare conti­ învăţători şt profesorii au datoria ca D© La Începutul acestui an, tn urma unei nului, continuă cu elan tru mai mare, precum şl tatea pieselor ce Io toar­ zan. avidenţllndu-s© ln mod deosebit co­
alta piese fasonate. Pen­
nuă a creierului, majoritatea cadrelor di­ în această perioadă să înveţe elev» cum mâi bune organizări a muncii, in abata­ sporit Alături da el, bri­ tru pop o) an zar ©a celor nă să te bună. lectiviştii : Suciu Molse, Dănllă Zenov©,
dactica şi-eu închinat toată puterea lor aâ-şl sintetizeze materialul recapitulat, cum jele cu trepte răsturnate productivitatea Entuziasmul cu care lu­ DâniLă Sun ion şi alţu, caro au muncit cu
da muncă creatoare. Întreg tactul lor pe­ 6ă-$i ia notiţe şl cum lâ aprofundeze cu- a crescut cu 20-30 La sută faţă de produc- gada „Giga Banc-ic” for­ care dau produse de cali­ crează tinerele din brigadă elan pentru terminarea InsămlnţăriJor La
mată din tinere turnătoa­
tate bună. s-a înfiinţat
dagogic. întreaga lor experienţă acumu­ nnşttaiţele fără a intra In amănunte de a avut ca rezultat că bri­ timp Cu acelaşi elan muncesc acum la
tlvHatea muncii realizată anul IrecuL re reuşesc zi de zt sâ dea vitrina pieselor de calita­ gada „Otga Banele” a fost
lată din vasta activitate a şcolii sovietice, mică importanţi. întreţinerea culturilor. Îndată după ca
pentru educarea şl creşterea tinerel ge­ Sarcina directorului in acest timp este In urma acestei sporiri a productivităţii peste plan tot mai multe te, In care sint expusa pie­ de multa ori evidenţiată plantei© au răsărit şl au atins Înălţimea
neraţii — viitorii constructori de nă­ de a participa cu multă regularitate la muncii, minerii de La mina Aninoasa au şl mal bune piesa turnate sele cele mai bune. iar la reuşind s9 cucerească chiar de 8-10 cm au început prima praşilă La
dejde al socialismului. lecţii, de a da ajutor acolo undo acesta reuşit ca numai în pnmul trimestru să Sub Îndrumarea organi­ „colţul rebutului" elnt ex­ şl drapelul de brigadă frun­ cartofi şl floarea soarelui, realinnd a-
zaţiilor de bază P M R şi puse piesele rele, arălln- taşă In producţie
PpjiLtu nenumăraţi învăţători şi profe­ sa cere, de a supraveghea felul cum ca­ dea patriei circa 5000 tone cărbune peste eeastă lucrare pe o suprafaţă d© 3 ha ln
U.T.M din secţia turnă­ du-8* Ş» numele celor care Da la Înfiinţarea brigăzii
sori din regiunea noastră cuvintele to­ drele didactice sa ocupă do eleva râmaşi sarcinile de plan. torie. In anul 19S3 a luat le-au lucrat. mi 3-a încredinţat condu­ primei© rile de lucru.
varăşului Gh Gheorghlu-DeJ apuse la în urmă la învăţătură, pentru co aceştia In fruntea luptei pantru ridicare© pro­ hanţă brigada noastră, cu­ Graficul cu realizări zil­ cerea el Muncind alătu­ Colectiviştii din Ilia nu precupeţesc nici
congresul învăţătorilor — „Statul de de­ să-şî poată lichida lacunele ivite In cu­ prinzând un număr de 12 nice arată rezultatele fie­ un efort in executare© lucrărilor de între­
mocraţie populari i-a încredinţat învăţă­ noştinţele Ini'. ductivităţii muncii la această mină se *- tovarăşe. La început, mun­ cărei tovarăşa In parte. ri do tinerele turnătoare ţinerea culturilor Ei Sgd dau seama că
torului o misiune tndlfdfoare, aceea de a fn perioada recapitulării materiei, ma­ flă brigăzii© conduse de mineri ea: Petre ca a fost mal grea şt re­ Lupta pantru economii erie la ajut, aslgurlndu-le cit ploile căzute ln primăvara aceasta, au
forma pe noul cetăţean al fdrtl noastre, terialul didactic, schemele. diagramele loslf din sectorul II, Tueaciuc Mi hai dm zultatele nu erau prea îm­ o preocupare permanentă mei bune condiţii de mun­ făcut ca burulende sâ invadare culturile
ziditor al «odalirmuluJ, de a făuri ca­ experienţei© de laborator, pe lotul şcolar, sectorul III şi alţii, care işt depăşesc re­ că. arătindu-le metode D» aceea el folosesc orice zl cu soare sau
drele nai, necesare construcţiei socialiste, ori excursiile. Joacă un important rol in gulat normele de producţie cu 40-43 la bucurătoare, deoarece to­ a fiecărei tovarăşe. Tine­ practice in lucrări. Tin vine la ţdivttul griului şl al orzului
capabile să aplice In viaţă ştiinţa fi teh­ consolidarea şi legarea cunoştinţelor de şuti varăşa dm brigadă nu rele turnătoare realizează La z1 gref icul cu rezul­ Cu multă rivnâ munceşte ©chip© de la
nica noua" — au fost flacără vie ee a că­ practica vleţu, de practica construirii so­ aveau toată pregătirea ne- frumoase economii la fon­ tatele obţinute şi mă îrt- grădina de zarzavaturi. Act, colectiviştii
cesară, fiind noi venita şl
lăuzit şi a Îndemnat mereu la îndeplini­ cialismului. însemnate succese ln sporirea producti­ tă lichidă, matezu prima gnjfrse ca fruntaşele sâ fie grădinari ca: Osoianu Toan, Hui Ana, niaş
rea datoriei, la achitarea cu cinste de a- Colectiv ele pedagogice do la şcolile vităţii muncii obţin şi brigăzile conduse majoritatea necalificate. Nu şl materiale, îngrijesc cu populari sate la panoul de Cornelia şi Brezlştean Letiţia. au plan­
ceasti» nobilă şi grea sarcină. medii tehnica agricole vor trebui si acor­ de Macovel Nicolae, lgnălesou Vlcenţiu, mai o mică parte dmtire dragoste utilajul şl folo­ onoare, sau la staţia de tat In grădină pînă în prezent suprafe­
loverlşele din brigadă a-
Cu îndreptăţită mîndrde pot privi acum de o mare atenţie pregătirii elsvilor, cul­ Sl&nciu Ntcoiae şi Bado Frânase, care veau pregătire în meşte­ sesc întreaga lui capacita­ radiorficare- ţele d© 0,37 ha cu varză de vâri, 0,37 ha
In urma eforturilor depuse in acest an tivării în rindui acestora a dragostei faţă lucrlnd tn abataje frontale şl cameră au şugul turnătorie Odată cu te In ultimul timp rje-au pătlăgele roşii şi au insămînţat suprafeţele
colectivele pedagogica ale şcolilor din de munca agneolă. faţă de munca prac­ reuştt ca ln timpul ce s-a scurs de La în­ irtfiinţarea brigăzii însă. ln uneia şedinţe a fast venit încă trei tovarăşa tn de 0,34 ha. cu dovlecel şi 0.17 ha. cu lu-
oraşul Oreştie, colectivul şcolii Wr. I d»n tică. tovarăşele oeoallficate au cridicată conducerea secţi­ brigadă. Le-am luat sub bendţa ln ce priveşte lucrările de Intro-
directa mea supraveghere
ei pentru făptui că nu a
Cugir, al şcolii din Vinerea, al şcobi din ceputul aceste» luni sâ-şl întreacă produc­ linerr© In grădină au prăşit pentru a doua
Printr-o Justă organizare şi planificare fost înscrise la şcoala ds ajutaf brigada noastră In M-am angajat că mă voi
Lupenl şi multe altele, care prin buna tivitatea planificată cu 20-40 la sută oarA culturile de ceapă şl usturoi pe cere
a muncii, prln‘r-o temeinică pregătire a calificare, Iar altele au ur­ mod suficient. De exem­ strădui să la învăţ ce In
organizare a muncii, prin înaltul nivel le vor valorifica prin cooperaţi© peste
lecţiilor ln clasă, printr-o mai mare răs­ * mat cursul de gradul î Un plu. nu ni se repartiza scurt timp să-şi însuşeas­
ştiinţific el lecţiilor predate, au reuşit să pundere faţă de sarcinile ce le revin, ca­ cîteva zile
nou avînt tineresc a pă­
ridice calitatea procesului de invăţămlnt drele didaeUee vor trebui să lupte neînce­ Intr-unui din abatajele frontale ale zec- truns între tovarăşele care fonta corespunzătoare pen­ că temeinic minunata me- BUCIUM CONSTANTIN
să dea elevilor cunoştinţe bogate, legate tat pentru a da elevilor cunoştinţe ştiinţi­ i croiul IV Priboi, lucrează cu mult spor lucrau laclaJtă A fost În­ tru turnare, lipseau une­ rsrie de turnătoare Toate corespondent voluntar
de practica construirii socialismului in fice largi, Inlăturlnd ln acelaş timp su­ brigada fruntaşului in Întrecerea socia­ tărită disciplina Ln muncă le matanale necesare, etc membrei© brigăril ne-am — * -
patria noastră. Jnsuşlndu-şl critica, con­ luat angajamentul iB de­ T
praîncărcarea acestora cu teme $1 exerci­ listă Both BeLa Conduşi cu pn cepe re hăr­ LcLudindu-sa eu absenţele ducerea secţiei a luat ma­ păşim In mod ritmic pla­
Dar dacă In majoritatea lor cadrele di­ ţii care să le răpească timpul disponibil nicit mineri al acestei brigăzi au reuşit nemotivate Tinerel© noas­ nul, contribuind ln felul Primele zarzavaturi
dactice din regiunea noastră au muncit pentru studiu. oi ln pruna jumătate a lunii mai să ob­ tre şi-au însuşit o bogată suri pentru înlăturare» a- acesta la realizarea sar­
cector lipsuri şt rezultate­
cu răspundere, ou dragoste şl tragere de Analiztnd temeinic Upsunlc fiecărui olev experienţă In muncă, prin le nu au intirziat să se cinilor trasate de plenara Munca ln grădina de legume a întovă­
inimă faţă de capii, cu Interes faţă de rîimas in urmă la învăţătură, învăţătorii ţină o depăşire de plan de 40 lâ ©ută. In aplicarea metodelor sovie­ arate Antrenindu-se în din august 1653 a C C al răşirii agricole din Rapoltnl Mare este
creşterea şi educarea acestora, mat stnt şl profesorii vor trebui ca pe baza unui această perioadă depăşiri de plan cu­ tice Voroşln, CiutchJ» şi Li- întrecerea socialistă, tine­ P. M. R., sarcina a căror In toi.
Insă, pe ici, pe colo. învăţători şi profe­ plan întocmit pe fiecare specialitate, să prinse între 22-30 la sută au dobindit de dia Corabolnicova ; au în­ rele dm brigadă au reu­ meniră ©ste lupi a pentru Clţlva membrii mviP 0 ®^ 1» straturi!©
sori, colective pedagogice, care nu au a- acorde acestora consultaţii, îndrumindu-1 asemenea şl brigăzile conduse de Li ie Ro- şit să realizeze importan­ continua creştere a bunel- de ceapă iar alţii la cela de salată şi spa­
cendak suficientă atenţie bunei organi­ şl ajutLndu-i Invididu&l şl permanent. şioru, Petru Nistor şi alţii din acelaşi sec­ căpui sâ mărească produc­ ta depăşiri de plin Tcva- stBrl materiale şl cultura­ nac S-au recoltat primele zarzavaturi
zări a muncii, metodelor lor pedagogica de Rezultatele consultaţiilor care se dau tor. tivitatea muncă, să îmbu­ râţede Dani Magdaleoa şi le a celor ce muncesc timpurii. Ceapa a fost spălata, făcută le­
predase, calităţii ştiinţifice şl nivelului elevilor de cître Învăţători şl profesori Ca urmare a creşterii productivităţii nătăţească toi mal mult ca­ EOL-tuu Eugenia slut m CONSTANDACHF. ELENA gături Iar apoi ambalată Li coşuri Cu
Ideologic ») lecţiilor. ■vor trebui urmărite cu multă atenlle atît muneU la mWix Anlncasa, numeroşi mun­ litatea produselor, să eli­ fruntea tuturor Ele au a- responsabila brigăzii 7p an ac ui şl salata s-au umplut de aseme­
Numărul mare de elevi căzuţi, rămaşi de către cei care le fac. cît şi de călro citori mineri şi tehnicieni eu fost confir­ mine la maximum rebutu­ Juns să obţină depăşiri de „Olga Bande" nea alte coşuri. Intovărăşiţil erau mulţu­
in urmă la Învăţătură de la unele şcoli, directorii şi dlnglnţîi claselor ce au da­ maţi fruntaşi ln producţie Printre cel ce miţi că pot Uimite cooperativei produ­
cum sint şcolile medii din oraşele Petro- toria si Intervină atunci eind acestea nu se bucură astăzi de înaltul titlu se nu­ sele contractate din grâdiaa lor
şssu şi Alba lulta, şcoala de 7 am din sint satisfăcătoare. mără tovarăşii Macane CosUnaş, Vaaile Printre tractoriştii fruntaşi.©. Acesta este doar începutul.
VaJea-Brad. şcoala medie de 10 ani din Elevii rima»! în urmă trebui© să în­ De acum urmează cartofii, varza tim­
Fio rea de la lectorul V, Ican Nica, loan
Brad şl altele, dovedesc că preocuparea ţeleagă Şl să (le convinşi că succesele Vestea s-a răspîndit ca fulgerul Trac- in ce mai însemnate Un accent d^otebit puri© şl alte leguma şi zarzavaturi.
colectivelor de învăţători şl profesări de muncii loi- vor depinde nu numai de Lukaczel, Dumitru Târna;, Crăciun Jurca, tnzlstut V&iil© Stefănescu de la S.M.T s-a pus şl pe folosirea întregii capacităţi *
la aceate şcoli faţă de ridicarea elevilor efor umila Inviţătorflor şl profesorilor, ci Pstru Giurgiu şt alţii de La sectorul TX. PecmJ Nou a chemat la tntreczre pe toţi de lucru a tractoarelor MLnunctele re­ Pentru a eentribm din plin la aprovi­
râmaşi In urmă. nu a stat In atenpa a- vor depinde in mare măsură şi de felul precum şi mecamcu $ sudorii Gheorghe tractoriştii din ţară pentru titlul de cel zultata nu au întlreLat să se arate zionarea cu legume şj zarzavaturi a oa-
cestora, precum nu a stat nici preocupa­ cum ei se vor strădui si-şl acumuleze Odangiu, Ican Luhaa?, TeofU Blag şl loan mal bun tractorist 6 menHcr muncii, Intovărâjlt" din întovă­
rea permanentă faţă de ridicarea calita­ cunoştinţele, să le aprofundeze şl să le Rotai din sectorul VIU. Mecanizatorii de la SALT Orăştle au Meeamzaloril de la S M.T, Orâştie dis­ răşirea agricolă „6 Martie” din Rapoltul
tivă a lecţiilor predate. lărgească pnn studiu permanent, prin Străduinţele minerilor de a răspunde cutau despre ultimele evenimente Faur Mare îngrijesc culturile la timp.
Subaprecierea muncii elevilor, pnn su­ eforturi susţinute primit cu multă dragoste chemare© Aşa fcan s-a angajat sâ-1 întreacă pa Mur- Tovarăşul Danriu Bemamin, preşedin­
perficialitatea cu care o perle din învă­ Sint compiet greşite părerile unor elevi cu cinste sarcinilor, n-au rămas oerăspJă- a pornit lupta pentru titlul ds cel mat gan Flore» S-a ţinut de cuvînt Murgan tele întovărăşirii, este un exemplu dem.i
bun tractorist
ţătorii şl profesorii noştn mal notează rămaşi In urmă la Învăţătură, cum sint trie. De curînd la mina Anlnoasa au fost a depăşit plar.ii] cu 143 la sulă, Iar Faur d© urmaL
cel din Şi bot şi în multe alte părţi, care — Mă angajez să dau două norme şl
încă cunoşttn{a'e elevilor, a determinat ca acordate primele de mineri firuntaşl. Clnd a început praşlla cartofilor, tova­
In muNe părţi elevii să-şl piardă încre­ susţin că şî fără a depune eforturi pen- Minerul loan Majotcă lui Patru, care lu­ Jumătate, făetnd lucru da calitate — a t-a luai-o InaLnt© depăşindu-şi pUnuJ cu răşul Danciu a fast prunul care a ieşit la
133 ia sută. Nu e prea rnz/e diferenţa
derea (n partinitatea şl puterea de califi­ tru lichidarea golurilor dm cunoşUnţole crează la lărgirea betouărh galeriei de La spus fmactorîatu] Morgan Flore© Mecani­ clmp După terminarea prăşilului au În­
care a învăţătorului sau profesorului să- lor, vor trecu cu „succes” anul şcolar orizontul VH a reuşit ca trei luni conse­ zatorii U ştiau cu toţi pe Murg an Ctnd Vorba-l că I-a întrecut. Cine se supără ceput alte munci urgente. Plantatul ver-
şl piardă încrederea In propriile lor forţe OrganizaţJUe de tineret din şcoli vor işi lu-a un angajament II ducea fnlotd©©- perdru aesista ? Întrecerea continuă Care zel, roşiilor $1 ardeiului. PInâ acum s-au
de muncă. La şcoala medie dc 10 am —spre trebui să lupte neîncetat per/cu antre­ cutiv să obţină o depăşiră madle a sar­ una La îndeplinire Dar nici ceilalţi nu va avea depăşire mai mare. are să se vadă plantat 2300 fire de varză Tovarăşele
exemplu — dkn oraşul Brad numărul ele­ narea elevilor la un sbudiu Individual cinilor de plan de 90 la sută Pentru a- mal tîrzlu La M T OrâşOe stnt mulţi Magda Silvia şi Branca Pauli na au mun­
vilor căraţi la clasele V1II-TX a întrecut adine şi sistematic şl sâ combată cu tărie cest fapt tovarăşul Majctcă a primit drept s-au lăsat mai prejos care se întrec pentru LlUutl de cel mal cit cu multă pricepere şi dragoste la ră­
procentul de 30 la sută. aceasta datorită atitudinile elevilor de subapreciere a exa­ primă de miner fruntaş sumo da 377 lei Faur loan la privit puţin pe Morgan, bun traeten-ist. Goreuc loan şi-a depăşit sadniţe
faptuiul că profesorii nu apreciază în mod menelor şi a pregătirii lor ln acest sens. apoi a cerut şi ©l euvintuj. Răsadurila au fost ds calitate şl vigu­
ştiinţific cunoşIiinteJc elevilor, dau califi­ De asemeni, învăţătorii şi profesorii vor Primele cuprinse Intre 327-419 lei au — Eu mă angajez £â-l Întrec pe Mur- planul cu 103 la sută, iar Cri şan VirgU roase, promiţlnd o recoltă bogată In
cativul de 1 şi 2 pentru o singură între­ trebui să dea dovadă de exigenţă $1 multă pnmll dc asemenea şl minerii Nicolae gan- Unii unari au zâmbit Laz alţii, au cu 94 la sută iâdnd numai lucru de ca­ munca de la grădina de legume s-au evl-
bare pusă elevului şl La care acesta nu principialitate faţă de cunoştinţele eJevl- larcu, loaif Fodor, Ştefan Lakatos, Ghe- blat© bună Fiecare munceşte cu mal daiţlat şl tovarăşii Magda Inocheni© şl
a putui da un răspuns satisfăcător Pro­ lo.*. raazm PTâţa, Petru Roman, Teodor Bor- privit cu serio2Jtata pe Faur Q ştiau am­ multă însufleţire luptind pentru plinea Danciu tonal care n-au lipsit nici o zl de
fesorii de limba romină de La această şcoală Consfătuirile cu pănnţii io această pe- deonu şi alţii. biţios dm fire Munca a început cu multă poporului muncitor. la muncă.
Damian, a dat intr-o singură oră da our© . rio&dă constituie un ajutor preţios atit însufleţire Metoda graficului orar a aju­ Z AH ARIA AVRAM
LUC1CA L1C1U LASCU IONEL
14 note d© 2 clevfler ur.el clase, p© care pentru elevi cît şl pentru Învăţătorii şl corespondentă voluntară tai po traclonştl să obţină succese din oe corespondent voluntar corespondent voluntar
după părerea sa i-a „examinat” ;i le-a profesorii acestora- Dinginţll fiecărei da-
„aprecat" eunaştlnţde ie vor trebui să lămurească pa flecare
In un ale şcoli rămlnerea in urmă la părinte In parte asupra situaţiei copilu­ Seara zilei de 15 mai. Tot mai multe IU, s-a culcat pe laurii victorieL Colecti­
învăţătură a mal fost determinată şl de lui 'or. asupra necesităţii ajutorului şl grupuri de oameni se îndreptau spre Ora­ Seară literară închinată gazetelor de perete vul ea de conducere a pierdut din elanul
faptul că munca educativă a cadrcvar di­ a acordării unul regim zilnic de studiu. şul Tineretului Ce o îi acolo? s© întrebă său de muncă; n-a mai acordat atenţia
dactice in rlndul elevilor a fost slabă, lu­ Schimburile de experienţă să fie Inten­ nedumerit cm ©va Apoi, etnd află că la lipsurile psniru acest fapt împlinit —• ne­ din vremurile burghsziei, în acelaşi timp cm-cretă redactării materialelor, alegerii
cru ee a permis ca disciplina acestora să sificate prin interaslstenţe Intre profe­ clubul I C S H , aro loc o seară literari număratele deraieri In urma acestei cri­ arătfnd viaţa minunată a oamenilor mun­ temelor dezbătute. Nu s-a mal străduit
sorii şi învăţătorii de la clasele paralele, închina Că rodnicei activităţi a gazetelor tici, dvaierti© vagoanelor de pe ILnta fe­ ci din Republica noastră, entuziasmul să-şl mărească reţeaua de corespondenţi
nu £ie la înălţimea sarcenrlor prevăzute de voluntari Iar rezultatul în urma acestui
aceasta pentru a descoperi mal uşor lip- de perete de po şantierul acelora cs con­ rată din cidrul combinatului au încetat lor creacind — te'neresc — de a lupta şi
şcoala noastră nouă Un caz tipic în acest 6uni© dui mur/câ şl a lua măsurile de în­ struiesc Hunedoara Nouă, se alătură şl da a maJ exista r.pita orlnduirea noul - socialistă Ast­ lucru — nu putea fi declt regresul Co­
sens ni-1 oferă şcoala de băieţi da )0 ani dreptară la timp el unui grup, pornind grăbit ©pre club. De multe ort clnd plouă, drumul cave fel au scri3 despre acestea tovarăşii Soke lectivul gazetei de perei a „Totul pentru
d<n Deva unde elevii manifestă atitudini Pregătirea încheierii cu succes a anului Szlâ mare a clubului devenise neln- duce spre I C S H . este foart© anevoios Pavel zidar, fruntaş in întrecerea socialistă, plan", muncind însă consecvent, analizla-
nejuste faţă de profesorii Lor, !n ore şi şcolar este una dintre cele mai impor­ cLpătoare pentru numărul mare de invi­ din cauza noroiului Muncitcrll au cerut Seleş Ladialau fierar belomst, fruntaş In du-şi în permanenţă In şedinţele d© lu­
cru Upsuril© a reuşit sâ sa ridica tot mai
taţi Sosiră mulţi Erau oţelan şi zidari, conducerii I.CSH.-uiui sl ia La această irrtreceras socialistă şi mulţi alţii Prin
chiar in afara orelor da clasă tante etape din procesul de invăţJmlnt. mult, clastndu-sa pe locul intli Această
furnaliştl şl fierari betenlştl. lucrător? ui privinţă măsuri grabnic© Conducerea şl-a articolele apărute, in felul acesta, acti­
Sint şcoli unde datorită lipsei de preo­ •Secţiile de invăţămînt ale sfaturilor popu­ partidului şt al orgmilor puteni de stat luat sngajomeotul că va rezolva această vitate» gazetei de perele s-a împletit tot victorie este buze mentali, şi trebuie sâ
cupare a cadrelor didactica pentru ridi­ lare raionale $1 secţia da invăţămint a toţi veniţi ea sâ felicite harnicele colec­ problemă, ln»â mult timp nu i-a făcut maj strins cu viaţa oamenilor munciL constituie un exemplu pantru loat© cele­
carea nivelului lor politic şl ideologic, pen­ sHatului popular regional, vor trebui să-şl tive de muncă ale celor 19 parele de pă­ nimic Atunci. Ia gazeta d© perete centrală. . Seara literară sa declară deschisă lalte gazele de perele din cadrul I.C S-H -
tru Introducerea unui spirit combativ faţa intensifice munca de îndrumare şl con­ rete din cadrul ICS H-ului. cire miii- i apărut o aspră crtMcâ adusă tovarăşu­ Apoi tovară;ul Wedaler Teodor, prezintă ului".
tlnd In permanenţă în elujb» îndeplini­ lui Ccgan Alexandru, care răspunde* dt recenzia romanului sovietic „Înălţimi 1 ' — In cele arătate, tovarăşul Mihai Cons­
de lipsuri, colectivele pedagogica In loc trol, sl dea mai mult sprijin învăţătorilor tantin a mai criticat aspru şi delăsare* ma­
rii sirclnllor dî plan, pentru creşterea această sarcină Nu mult după această roman tn care se arată eroica luptă s a-
să—şl întărească unitatea lor, s-au des­ şl profesorilor, directorilor de şcoli, pen­ noului om muncii©v, au adus o contribu­ critică, drumul a fost curăţat de noroi şl celora ce astăzi construiesc cu succes co­ nifestată de colectivul de muncă al ga­
trămat, aşa cum s-a întlmplat Io Oarda tru descoperirea şl lichidarea lipsurilor ţia de seamă l-o realizarea Acestora. reparat munismul. eroii neînfricaţi în apărare» zetei d© parat© .Tinărul Constructor” d©
de Sus din raionul Alba manifestate atât io metodele lor de pre­ One© bloc terminat şi dat io folosinţă Fentru a oiştiga încrederea masei, pen­ păcii şi a fericirii popoarelor dtn lumea la izb&ra de tineret Vorbitorul © arătat
că decăderea ei pe locul 17 nu este în­
De asemeni, lipsa de ajutor conoţpt dat dare, cit şi ln privinţa organizării muncii oamenilor muncii, orice nouă ©cheli înăl­ tru a-şi mări neîncetat numărul de co­ întreagă Aplauze îndelungate răsplătiră
ţată. orie© piedică înlăturată în munca respondenţi voluntari, colectivele de re­ munca tovarăşului Weisler, care a reu­ tâmplătoare, fiind un fapt extrem de grav.
cadrelor tinere din învâţâmint, cum e Comitetelor raionale de partid le revine Apoi tovarăşul Mlhai Constantin, a cerut
muncitorilor de la I C S H . a u o strinsă dacţie a gazertolor de perete au manifes­ şit sâ prezintă în cuvinte calde, convingă­
cazul tovarăşei Topor LtvLa de la şcoala sarcina de a sprijini mu mult organiza­ tinerilor d* a munci cu mal mult avînt.
legătură cu activitatea rodnică a gazete­ tat o deosebită grijă rezolvării la timp a toare. această valoroasă operă literară
dm Simnria şl Epineanu Olivia de la şcoala ţiile de bază dus şccll, de a ae Îngriji şi lor ds perete Ele au relevat in perma­ tuturor corespondenţelor De asemeni, ele După prezentare» recenziei romanului pentru a-şi ridici gazeta de parata la loc
de 7 ani din BScia, a făcut ca In clasele ie a urmări felul cum acestea analizează nenţă pulsul munci!, I-au dat imbold, Lor au acordat o mare atenţie respectăm ora­ .înălţimi” urmă anunţare© rezultatului ii frunte
conduse da acestea numărul el ev fl or ră­ desfăşurarea pregătirilor ln vederea în­ acolo unde intervenea periodic stagnare, rului de apanţi© De două ori tn fiecare întrecerii socialiste din gazetele de pe­ De un mare succes, s-a bucurat în în­
maşi Ln urmă să fJe destul de mare. (ar cheierii analul şcolar şi felul cum sa ocu­ luau o poziţie hotăritâ, cntlclnd ceea ce lună, ediţia nouă apărea, la afara ştin- rete din cadrul I C S H Ovaţii furtuncasa cheierea serii litorare. programul artişti©
trebuia de grabă înlăturat lor ce se publicau atunci clnd se Impunea întlmpicvară cela spusa da tovarăşul Ml- prezentat de duhul muncitoresc I CSH.
coleotivele pedagogice să ze mulţumească pă ds buna reuşită a examenelor. Fsntru munca lor. artiştii clubului au fost
Despre un asemenea caz mulţi Iţi aduc de moment ceva nou. In acest fel, ln Ju­ hal Cent! anim. cind acesta anunţă eă (o
ou această stare, fără să cercetez© cau­ Învăţători şl profesori 1 Depuneţi în­ răsplătiţi cu vil aplauze
aminte S-a întlmplat nu de mult Pe li­ rul gazetelor de perete s-au strini psate fruntea întrecerii s-a clasat gazeta de pe­
zale 51 sâ dea ajutor cadrelor tinere treaga voastră capacitate creatoare pen­ nia ferată din cadrul combinatului erau 160 de corespondenţi vc'.untarl rete „Totul pentru plan” de la sectorul Flinâ de iovâţămint© a fost seara lite­
Fină la încheierea anului şcolar na mai tru a fl la înălţimea sarcinii de mare cin­ fcarie multe deraieri Se manifesta undeva Dragostea pentru viaţa nouă ce se dă- montaj luînd astfel locul gazetei de pe­ rară ergamzatâ In cinstea gazetelor da
desparte puţin timp Acest timp rămas, sti pe care poporul muncitor v-a Incre- neglijenţă faţâ da bunul mers al va­ dcjte La noi. a fost viu Ilustrată In ar­ rete „Electrotehnicul" perete da La ICSH. Ea a întărit şî mai
goanelor Trebui© luate grabnica măsun mult încrederea oamenilor muncii in preia
pune ln faţa cadrelor i'idaclice şl el sla­ ilnţat-o I ticolele apăruta La gazetele de perete. Cu „Cum a putut fi posibilă victoria acea- lor comunistă, ea a legat şl mal mult
Gazeta d© perete centrrlă. organ al or­
vilor sarcini da o deosebită importanţă E!*vi! Faceţi ca sfîrşitul anului şcolar ocazia sărbătoririi zilei de 1 Mal, mulţi ceasta ?" a spus vorbitoruL Gazeta de munca lor de zi cu zl de activitatea ga­
ganizaţiei do bază PM R şl a comitetu­
De o maro Însemnătate este ln acesl să fia o adevărată sărbătoare a bucuriei lui de întreprindere I C.S H, a criticat cu mănători au seria scrisori In care ico perete „Electrotehnicul", care In ultimele zetelor de perete
timp organizarea raospieulării maienei eforturilor voastre I. asprim© conducerea, arâttndu-l cu tărie feou tn evldenţâ trecutul plin de mizerie două etape a clştigat eoneeeutiv locul ln- I. HUNEDOREANU