Page 22 - 1954-05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 40

, în discuţia sesiunilor. Cărţi lic. are apărute F O I L E T O N
t.t El^iij’CSCU : Pcciii Culegerea cu- j
S I f>ruvd? o serie d? poezii in care matele j r Km &clăteau a iX&n it la ia Uita (le . . .
clasic al literaturii nocstre cînlă natura 1
Bugetul de stal pe and 1064. buget al anului tracul D? pildă, bugc-lul raionu­ Facind bilanţul realizărilor şi lipau- Co ani in urmă. etnd pe meleagurile — Slai tovarăş? sâ-t‘ expJic- încer­
pâcn rod al muncii constructive a po­ lui Alta a crescut cu păii'o 3 079 030 lei. rrtor d? plnă acum. comitetele executive şi frumuseţea patriei l„La mijloc de co- i scum?îi noastre palm erau mari şi lan că cea asaltată
porului muncitor din ţara ncas.rs este cel al rzio.cului Petroşani cu mai mult d? al? Stolurilor populare din rt-ţiicioa no:s- j dru”--, „Revedere”, „Ce 1? legeni...'*), I primarii şl prefecţii, am tras odaia o — Să stau?- ce sâ stau 7... ip arăt eu
o vie reflexie a imporlantelcr succes? ob­ 3.717030, al raionului H-cjeg cu circa irt trebuie să lupte perseverent pzntru j bucuria dragestei („Povestea tenului*’, | spaima grozavi Nu voi uita întîmplarea concurs.
„Dorinţa ”, „Sâni pe deal" etc.), dă gles
ţinute zi dc 2i do ocmcnii muncii in J?z- 1 734 000 tei. etc. trcdirceroa m (apta a sarcinilor trasate j revoltei poporului împotriva „orînduirii asta niciodată St u câ m-am dus p? la — Dar nu te supăra tovarăşe Solomon
v olt are a economici naţionale, pe bsia pro­ Vcxailvrii? bugetare al? sfaturilor popu­ de plenara din august a CC al PMR primăria oraşului Haţeg cu o cerere, vro­ — încercă toverăşot Golea s-o Imblînzeas-
gramului de măsuri elaborat dc plenara lare nu test in numeroase locun deţ»- ou privire la o mai justă repartizare a crude şi nedrepte * (. împărat şi proletar” grea iam un cortificri sau mei eu nu mai ştiu câ — Nu face acesi lucru de capul ei.
„Viaţa”)
Viaţa
,,Scrisoarea
lll-a"
CC al P.M.R din august 1953 şite m 1353. Iar in anul 1954 datorită spri­ mijloacelor materiale ş» băneşti in vede­ ce. M-a primit un tip spătos, cu nişl? Z holâriiea comitetului executiv
a poetului, a omului de artă în societatea — Hotărir?!-,, hoiârirea o fac eu l.. eu
Spre deosebire d? tugotel? ţarilor ca- jinului dst de guvern şi creării dc veni­ rea dezvoltăru lulurcr rarr.uivior econo­ braţe de măcelar ş» o uitătură iacă nu­
b"i-ghezc-moşierească, este înfăţişată In
paLallulc und° '0-20 la suiâ rcpreur.îă turi proprii prm dczvoliarea industriei mice posibile p? plan locel. m scopul dc mai ce-rr.i amintesc de ca ci mă şi iau dispuţi, ai înţeles ?
^Dugetânde sărmanului Dlonis" Fiecare vorbă ce pronunţa il era înso­
cheltuieli de înarmare şl da intreiir.eic a locale, au crescut şi eîe simţitor ceea ce a contribui cil mai mult la ridicarea ni­ ES P L.A Colccţîo „Albina", 64 pap., frigurile
aparatului administrativ şi poliţienesc de f-aco ca o miie parte din cheltuieli să velului de trai al celor ce muncesc. P?n- 46 bani M-a măsurat cu ds-amănuntul, m-a în­ ţită de gesticulflri nestăpinile, de izbituri
oprjnerc Şi roprcjiur.c a clasei mur.-ci- fie sjofrerit? din aceste vomlurl, scu'.-nd <ru accasLa ele trebuie să gospodărească trebat cu ce ocszie pe acolo şi eu i-am in- dale cu piciorul in podea
toare, bugetul de stei al R.IMt. reflectă in mai? rr.îiurâ alocaţiile dm bugetul d? cu grijă banul poporului, să rju-1 risi­ Lins hiriia (mai bine nu l-aţi li intins-o) Spun drept, câ îngheţasem. Adăpostit
năzuinţele de construcţie paşnică şi de îm­ stat pească Lupta pentru un regim sever d? l S TURCHEN1EV: Opere voi l D.n Ce abia băgă de seamă ce era scris, ri după spetele unui fotoliu, rnâ făcusem
bunătăţire continuă a nivelului de trai AnaUsînd aceste probleme ia cadrul s?- ecrancmll nu trebuie considoraiâ ca o sena „Oporelor" lui Turghenicv. editate numai ce îmi buşi cîţiva pumni P? sub mic, mic de toi, zicindu-ml ci „doar. doar
malariei şi cruliicsJ al oemamlor muncii sium-or sfaturilor populare, la care au campanie, ci ca o sarcină pamianenlâ de Cartea Rusă, a apărut recent vel I coaste, imi mai dădu un brînci sănătos şi nu tn-o vedea*’
Bugetele locale p; anul 1Cj4, ale raioa- adus un praţics aport cuvlntul deputa­ Daputaţu sfaturilor populare sint che­ cuprinzîrd întregul ciclu „Povestirii? r-.ă trezii afară, lungit pe trotuar — Am să vă arăt eu
noJar şi crailor de subordonare regio tă a reieşit ş. o ser-e d e lipsuri in ce maţi a da un preţios sprijin in ac castă unui vinilor", una din oepcdcporelo lite­ M-am spenat râu de iot De atunci su­ Zicind aşa ceo ca:e vanise ca o furtună
nată dm regiunea noastră, discutate şi vc nr iveşte realizarea prevederilor bugetare direcţie Ei trebuie să ducă o muncă sus­ raturii clasic-? rus? şt universale făr cu inima şi ne lncremeni.se pc toţi prin năvala ei,
tata zilele trecute in sesiunile sfaturilo: po anul trecui. ţinută in rindul meselor de cetăţeni peri- j Acosto povestiri — ai căror cro< trăiesc Şi acum să vă spun ce am păţit înlr-o mai tăcu un pas spre noi
— Gala. mi-am zis eu (Jrmoază bătaia
populare, au crescut simţitor fată de rcc A reieşit d? pddă. că in ca priveşte ve- Iru ca aceştia să-şi îndeplinească conştiin­ In a doua jumâlalc a sec ol XIX !ca, in 2i. niai dăunăzi cind am venit pe la sfa­ „Cine m-a pus să vin aici tocmai acum*' ?
luările dm anul trecut, In special la sj ■lUurile. s^cllumle financiare nu au luat cios îndatoririle faţă de stat. să luple p?n- paisajul larg ol naturii ruseşti şi In sat.d tul popular pe cace-l conduceţi dumnea­
Începui eu a mă mustra, apoi lucrurile
rnole prevâzuţe penti-u acţiuni social-cul toate misurila rvec?snre pentru asigura -ru mobilizarea lor la traducerea în viaţă rv>s lobâgist — oglindzsc viaţa şi morovu- voastră, câ despre asta parcă era vorba mi se învălmăşiră După aceasta nu mai
tu/:Je şi Investiţii pentru dezvoltarea in­ rea real.zării la timp a plonurilor de î.i- a planurilor economice locale. rllz mcşierimii rusa in descompunere, cru­ Adică nu chiar despre asia, dar despre $liu ce s-a Intimplat Inima săraca nu­
dustriei locale şi agriculturii CdC-arv a impozitelor şi din alle demenii A minui cu grijă banul poporului. a zimea exploatatorilor, viaţa amară a ţăra­ ceva mult (carte mull asemănător mi mai rezistă şi eu mă irintli Intr-un
Aşa de pildă, din bugotul oraşului B:,o in spiritul luptei de clasă apăra proprietatea obştească ş, a dezvol­ nilor iobagi jefuiţi $' asupriţi de mosien Cum spuneam tovarăşe preşedinte N’?
80 la 3iită, dm sumele prevăzute sint des­ In problema Investiţiilor. e-a ccn&taUl ta necontenit economia ncţionclâ es î o şi du vătafi geţiu. acum nu de mclt vanii p? la sL-t fotoliu
Cind din nou mi-a/n revenit, In jurv-mt
tinat? acţiunilor social -culturale, ccoa ce câ secţiunile de gospodării şi alle secţii datori? nu numai a organelor de stat, ea Traducerea romîneascâ este semnată d? Aveam ceva treburi ji-aooi de multe cp ora linişte deplină, iar aplecaţi daasu-
va da posibilitatea îmbunătăţirii şi ma> şi organizaţii interesate, nu s-au strădui: este o datori? a fiecărui muncitor, ţă­ mzes'nil Mihail Sadoveanu vin doar aşa. să mă înitlnese cu unu to pra-mi luîndu-mi pulsul şl punindu-mJ
mult a invâţimintulul, reperării străzi­ să creeze posibilităţile necesare executării ran muncilor, incolectual. este o datorie Edit Curtea Rusa, J48 pap 13,14 lei varăşi de pe acolo care n-am ce zu:c mi comprese sluteau lovorăşul Goloa şi cel
lor, Uum.natului, îmbunătăţirii asistente, luarârilor din investiţii râminind in inuite patriotică. T primesc întotdeauna cu drag Iml ascul­ patru tineri
medicale, etc., prevăzute in planul eca- locun sume nechcltuite Dc asemeneo Comitetele executive ale rJaiu/Uor popu­ tă vorba, apoi mă povăţuiesc despre cile — îşi rovine, şopti unul simţind câ mă
nomlc local De asemenea, sumele prevă­ comitetele executive nu au luptat in su­ lare trebuie să asigure valorificarea tu­ In cadrul ,, Lunii Pădurii** îi mîl cile. lucruri bune şl noi pe care mişc
zute In raionul Orăşlie pentru acţiuni e- ficienta mS-surâ pentru a reduce cheltu­ turor resurselor locale pentru ca aces­ Ca tn fiecare an şi in această primăvară ia nndut meu le spun şl eu laltora — Unde i întrebai eu.
De rirvdul ăsta am intrat pe la secţia
concmice au crescut simţitor in anul a- ielile administrative Nu au avut o su­ tea împreună cu alocările din buget, să
olovil şcolilor, p.onieri Şi utemişti, în ca- culturală Am nim?rit acolo tocmai cind — Cine?...
cesta, faţă de realizările dm 1C53, aţ.n- ficientă preocupare in descoperirea şi fo­ acc-por? fondurile necesare îndeplinirii ^ar- di'ul „Lunii Pădurii” cu pornit cu dr?- tovarăşul Golea - şeful secţiei, punra — S.-nîoaica.. adică nu . cea de adi­
glnd un procent de creştere de 123 la sută losirea tuturor resurselor locale, a extin­ cimlor de investiţii in vederea creşterii gcsls la acţiuni de plantare, de îngrijiră la cale împreună cu Ballnton ELisabcLi. neauri, Solomon Eltsabeta ?.„
■ar La soelal-culturale de 4 la sută derii şi dezvoltării industriei bunurilor de şi combatere a dăunătorilor pădurilor Floarea Alexandrin-?. Crlstescu Aritla şi Cuvintele mi-au fost intimplnato de un
In genera) prevederile bugetare au si:«- larg consum, ceea ce ar fi adus însemnate continue a nivelului de trai ol celor ce Ocolul silvic Hunedoara, sprijinit de ris general şi nestăpimt.
(it o Însemnată creştere fată de realizările venlton. elevii şcolii tehnice metalurgic? şi de eJe- Cololan Mircca, unele ch?StiU.H în vede­ — Las-o tovarăşe, mâ consolă nu ştiu
rea îmbunătăţim organizatorice a con­
vh şcolii elementare O M. a executat mo­ cursului de arUşti amatori dm cadrul câ care. Aşa e ea pe loitâ lumea repede
Rolul albinelor în mărirea producţiei agricole bilizarea solului pa 2 ha în pădurea Chl- minelor culturale, etapa pe comune C:i sl la toată lumea zbiară
>::d şi « executat lucrări dc întreţinerea
Natural câ am lăsat-o. am lăsat-o şi am
patru tineri cu care sc sfătuia, urma sa
parcului Chizid O contribuţie de seamă plece tn difenie centre do comună. und-> pl?c?.t Ce puteam sâ-i fac 7
Apicultura are o mare importantă pen­ ziţia Insectelor şi a vlnlului. ier cea de » Pentru a lac? drztajul albinelor se pre- au adus-o dc asemenea elevii şcolii de 7
tru întreaga noastră economie naţională treia, a (cal Izolată complet de accesul glteşt? un sirop format din jumătate apa uni Topi.ţa pnn lucrările de intrc*,:n?ie să activeze direct tn această problemă Ei dar dumneavoastră tovarăşe preşe­
Importanţa ei nu ccnstă numai in faptul oricăror insecte şi jumătate zahăr. Zahărul se dizolvă în a pepinierei din această localitate. Pnn lucru hofarit de altfel de către comitetul dinte Negoţiu, puteţi sâ luaţi măsuri
că conefllule un nesecat izvor de hrana După legarea iodului, s-a văzut câ apă caldă După ce siropul a-a răcit se munca depusă de elevi s-a realizat o eco­ executiv, hotârire p? care există şl iscă Adică pentru ce sâ zbier? ea la noi cel
substanţială dc pnmâ calitate, prin mu­ prima creacă, adică cea polcmzatâ de al­ amestecă cu flori de trifoi, lucomă sau cu nomic do 2600 lei lltura dumneavoastră care venim pe la sfat, că doar venim sâ
rea cate o produce, cl şl prin ceara care bine, a legat rod cu un proezat d: 19.4 la alte fiori, pe caro dorim si le viziteze al­ N-am apucat bine sâ dr-u celor dc mai ne s(ătuun cu dumneavoastră, venim sâ
o produce şi care se întrebuinţează in sută fructe Cea supusă violului şi difer*- binele in aceeaşi zi- FlonJ? se separă de Asemenea lucrări s-au efectust pa în­ sus bună ziua că nu/nai ce auzu pe co­ vedem ce mai avem de făcut I Şi-apol
pe^te 40 de ramuri ale industriei noastră laior insecte a legat numai 4,8 la sulă. părfilc vom cLnd le punem in sirop şi se tregul intmî al regiunii noastre ridor risunind metalic un glas peste mă­ chestiunea cu „hotărirea". Cum adică vine
Pe raza ocolului Sebeş s-a executat de
acta ? Ea e mai mare In sfat. ce-şi face
seci*) iste iar cco de a ire.a cire a (oct Izolată com­ (in cîte 2-3 ore înainte de a fi date al­ către elevii şcolilor din localitate, plan­ sură de înfuriat do capul ci ? Comitetul executiv n-are ni­
Stupăritul are o însemnătate eu mult plot de orice Insectă nu a legai rod dz- amelor După ce am pregătit siropul il tarea a 508 dc puieţi talia mare m par­ — Cum... la comune?... Cine a îndrăz­ mic do spus ?
mâi mare şi prm faptul că contribuie in loc. turnăm in hrimlorul pe ccre-l aşezăm în nit?... ţâră ştirea mea ?... fără ca eu
Valojuaa sporului de produe|ie obţinută stup de-a curmezişul romelor. Alimenta­ cul Arini, realizîndii-se o econonuo de eu ! Aş scutura-o eu n-ai grijă aşa oum so
mod simţitor la mărirea recoltelor la cul­ 500 lei Iar f>« r az a ocolului Teiuş s-a cuvine, după cum aş scutura pe toţi cara
turile agricole, seminţe, fructe şi legume pnn polenizarea difenteior culluri agri­ rea albinelor cu acest sirop se face dts-dî- procedat la semănături directe pe două Uşa sc Izbi cu puiore de perete şi in sini ca ea. Vedeţi insă câ nu mâ ajută
datorita polenizării Ft care o lac albinele cole cu albinele, după calculele fâcutev dimineaţă, adică inainie de 2borul albi­ ha In hotarul comunei Intregalde. apoi cedru ei viizui faţa crispată dc mîree a puterile, îs slăbit şi duoă cum vă spuneam,
9-a constatat a fi de 10-16 ori mai mare nelor, dindu-se la o familie cîfe 100 gra­ tovarăşei Sa'.omon CllsabcLa. şefa secţi?l
Pentru formarea seminţelor, fructelor s-a făcut pregătirea terenului pe S ha şt îufâr şi cu mima Sint sigur însă că dum­
decil valoarea producţiei direoie a albi­ me. Acest sirop avind mirosul şj gustul comerciale.
şl lcgumalcr, cea mai mare parte a plan­ s-au întreprins acţiuni de combatere a neavoastră o veţi (ace Ori poate sufe­
nelor in mierea şl ceara pe care o produc. florilor pe care le donm, albinele caută — Care va aâ zică aşa ! făcu ea dînd
telor au nevoi? de polenizare încrucişată, cărăbuşului de mal pe o suprafaţă de ăl riţi şi dumneavoastră de „inimă*' şi cind
De asemenea, s-a constatat câ polenizarea 3â le cerczteze numai pe acele flon io cu ochii da noi
adică, do transportarea polenului do pe ha în pădurile comunelor Strcmţ, Denie e vorba dc asemena lucruri vă ia cu
cu albinele măreşte racolta de seminţe ziua respectivă Cu paşi rari. apăsaţi şi cu privirea ţin
unele plante şi Hori. pe altele AJbina şl Cricfcu realizindu-se o economie da „cuscaf* şi cu „slăbiciuni** ?
este Uclorul principal pentru fecundarea la trifoi cu 230-200 la sută., la lucemâ şi In ace6t fol aifcmale sint dresate să 1000 lei tâ, se îndreptă spre Floarea Alexandrina
sparcetă cu 80 la sută. la floarea soarelui — Cum adică Alexandrina. î(t trebuie FARCAŞIU PETRU
plantelor In vederea fructificăm. Prin viziteze culturale do trifoi, luccmâ sau at­ Însemnate lucrări au fost executate sl
cu 50 la sută, Iar la pcmii fructiferi cu lete pe care le dorun. Dresajul albinelor teren ?... corespondent voluntar
zborul pe care-I Lac albinele din floare de către ocolul Earu Mare Aici s au scos
70 la sută în felul arătat mat sus, se face cu d?ov?bit
in Moaie, in căutarea polenului şi necta­ 25.000 bucăţi puieţi foioase, s-au transpor­
rului. cercetează mn de flori, iransportind Pentru polenizarea unul hectar de tri­ folos la floarea soarelui, ta trifoi, meri,- tat 25 000 bucăţi puiet) eorun şi 2»g00 S F A T A G R I C O L
polenul de p? o (Ioane pe alta, ajutin.1 foi, lucerna, vHă de vie, pomi fructiferi, ctneşi, pruni, caişi. piersâci, vişini, zmeură, puieţi pin. sa plantat cu pin 3 ha teren
astfel la legarea rodului jvem nevoie dc un număr de trei familii mure, fragi, viţa de vie şi castrave{i. ob- degradat 51 a-au efectuat pc o suprifaţă
Mare parte din culturile agricola ca : de albine, la sparcztâ 4 famllu, la floa­ ţinindu-se prin polenizarea făcută eu al­ d? 3 ba pLanlaţii cu foloase, obţintr.du-se Sa stîrpim duşmanii recoltelor
floarea soarelui, lucerna. sparceLă, trifoi rea soarelui o familie la ha Acest număr binele, sporuri irvsemnaie de recolte eocnomii ce se ridică la suma de 3 7C0 lei
şi aliele, precum şi pomii fructJeri, sini este suficient in cazul cind familiile' de Vâzind rolul albinelor In mărirea pro­ Cu sprijinul studenţilor Institutului de Tot timpul vieţii lor. plante!? sînt ata­ du-t tulpinile LarveJ? ei rod rădăcinile
sfeclei, piovocînrt veştejiră* liunsoloi şi
pnîenizste de infecte, din care primul toc­ albine sint transportate in apropierea cul­ ducţiei agricole este necesar ca toate Cărbune şl pe teritoriul ocolului Petro­ cate de Insecte, viermi, rozâioxre, boli şi scăderea procentului de zahăr Deoarece
ii ccupă albinele c? completează cu OU turilor la cel muU 500 metri de plante stupinele să fie folosite pe dephn pen­ şani s-au executat lucrări de secmâ Dm alleJe Dintre acestea, insecie>!e şi bolile pagubele pricinuite de acest dăunător sînt
la sulă mal mult polenizarea de cîl celc- cărei ii (acem pclznizarea fn cazul câ tru polenizarea culturilor agricole spre a jx>piniena Llvezenl s-au sros IS 000 puteţi provoacă pagubele cele mai mari Apari
lalla insecte După cum s-a constelat o stupma este U o distanţă mai mzre dc sron recoţia lor In această privinţă sar­ şl s-eu plantat 2 ba la locul numit Căl­ t»a lor esie cauzotă de condiţiile de cu- mar), trebuie să-l combatem Imedr.i ce
am observat apariţia !n acest scop se
albină poate să ţină in penşom care ; £-00 dc m atunct numărul familiilor dc cina tuturor agronomilor sl ZOOtehnicieni- darea mâ şi hrană Pentru a evita dezvoltarea înconjoară culturile de steclâ cu şan xrl
acoperă corpul peste 70 000 dc grăun- albine care să asigure polenizarea, tre- lor. este de a sprijini dezvoltarea api­ Ca şl In alte Părţ» la ocoalele Miercu­ şi înmulţirea dăunătorilor plantelor s? zdmci dc 3S cm şi late de 25 cm Jn
cicane dt polen ce cane-l poartă dc pe o iuie să fie cu nuli mai mare. culturii. do a arăta oamenilor muncii din rea. Retezai şi Baia de Cnş s-au obţinut fac asoiamer.te. se distrug haturile, st
face dezmirlşlirea, arătură de toamnă ■la cad gărgăriţele care trebuiesc apoi
flcara pe al La Se recomandă apicultorilor ca la plan- agricultură avantajele pe care le au dc însemnate succes? la curăţiri, bulâşin «I etc Pagubele pol l'l micşorate şi după adunate şi distruse Se mal fac prâfuirj
Pentru a se cunoaşte cioclul poleiuri»- laLe ce sînt vizitate mal pupn de albine pe urma albinelor de asemnea să le arate plantări _u nitroxan agricol — 30 de kg la bec-
rii de către albine s-a făcut unnâtex'o- ca trifoiul şl lucerna, să se aplice me- Direcţia regională silvică, cheamă tofi apariţia acestor dăunători prm măsuri d? i_-
exper-?n|ă. S-au ales trei crbci deopotrivă teda sovieucâ dc diessi>e a albinelor Dre- că odată cu mărirea numărului de Stupi tinerii regiunu noastre a se încadra în izolare şi combatere După plantele pe car?
se măreşte simţitor şl producţia la ha in le atacă, dăunătorii se pot grupa avtfel : Ca mijloace agrotehnice de combatere
încărcate ou Dori Peste pruna cioacă s-a «ajul albinelor se bazează pe faptul câ In acţiunile de împădurire a terenurilor In­ se recomandă aplicarea îngrăşâmmlclor
aşe. T «at un înveliş izolator de tifon, sub care îcncn») o aibmâ nu v'izi*eazâ in aceeaşi samtnţe, fructe şi legume dicate şl do înfrumuseţare a oraşelor, cei Dăunători ai plantelor .uplimentare şi executarea ta timp a lu­
se găsea o familie de albine, csa de a z! de cit un ungur fol de Mori. din mei 1ACOB PETRU ce «e vor evidenţia in acest sens urmind
doua creacă a fost lăsalfl liberă 1; dispo­ multe varietăţi, dar din aceeaşi specie tehnician apicol a fi premiaţi cu diferite articole de sport din cultura marc crărilor de întreţinere, care creară con­
diţii favorabile dervoItSni plantelor, fă-
Pe cercsie şi mai ales pe griu. orz de udu-)e mal rezistente Ia atacurile in-
Viaţa unul popor e si rine legată de te­ In ultimii oro au (est împădurite su­ toamnă şi secară, au apărut. încă din leclet.
ritoriul pe car? acesta e ajezat Sint po­ Să refacem şi să apărăm pădurile prafeţe deosebit de mari Este d? ajuns cursut lumi aprilie, larvele gindaouluî La rapiţâ, pagube mari provoacâ gin-
poare ale mările/, popoare ale stepelor să arătăm că ocoalele silvice Sebeş B s- ghebos Aceştia sint nişte viermi lung: de ilacut roşu al rapitol Aşa cum n arctâ şl
vaste, popoare ale deşerturilor nlsipoas? patriei noastre tra. Cuglr. Baiu Marc. Relegat. P?troŞ3nJ vreo 3 cm, cu corpul formal din mei? numele, gindacul este roşu-cărămiziu, cu
ale ţinuturilor de ghlaţâ subpolsre. după şi Lupenl, plantează anual intre 600 1000 iar la cap cu laici puternice, cu care rod cete negre. Atît gindaeu) cl! şl laivela
cum sint şl popoare ale pădurilor. Aşa tc/.ţa pe materiile prime produse de pă- reşll. pădurii? contribuie la îmbunătăţirea hectare d? puieţi, ciei.nd in acest fel pă­ frunzele lâslnd numai nervurile Aceşi :a)o atacă ridichea. muşLiruJ. rapiţa, ele
dun. iar o zllă serie d? ramuri din cete ccnd iţiunîlor de viată ale populaţiei ; par­ duri întinse, ştergind In mod sistematic dăunători produc pagube deoarece atacă rotind frunzele şi bobocii florilor r\ nLru
stind lucrunie. pnporui ncsliu putem spu
mai importante sie economici naţionale curile şi pădurile de agrement, au de­ vandalismul lasat in acest domeniu de plantele tinere
ne câ e un pepor al codrilor intmsi Vea­ combatere se ard vetrele cu plante ata­
ca indusina mioJori. industria chimică, venit element indispensabil al arhitectu­ către apusele cirmulri Pentru combatere trebuie să sc fncon
curi Li rînd el s-a piâmîdlt. a trăit şi a rii ora.şalor sociali&te Arborii verzi sorb cate, sau se fac prâ/uln cu substanţe in­
luptat pnn luminişul şi hăţişurile pădu­ a construcţiei de mjşim şl unelte, agri­ Hotărirea privitoare la organizarea ..Lu­ joare vetre)? de plante atacate cu un şam secticida ca D.DT, nitroxan agricol, etc.
rilor seculare d? pe ambele puvinuşur! cultura transportul feroviar şi naval, se ocotdiil carbonic şi refac oxigenul nece­ mi pădurilor", cheamă masrtc largi de lat do 30-40 cm şl adine de 30 cm. in care Dintre plantele de nutreţ, lucerna este
oln Carpaţlloi Moreu. de-a lungul vre- sprijină in activitatea lor pe materiile sar vieţii oi-ganlsmelor e» reduc lăiia oameni ai munci, cheamă ţărănimea mun­ să se pună nitroxan De asemenea, vetrele ■ea mai atacată de insecte Dintre aces­
mu- pădurea a constituit pentru poporul prime, materiale 51 serviciile furnizate de vinturllor. amortizează zgomotul oraşelor citoare şl in special tineretul si particip? se vor prâ/ul cu oitroxan in cantitate de tea, buburuza sau gărgăriţa lucem?; pn-
ncssOru o măreaţă cutate vegetzlă. in care pădure dau posibilitate oamenilor muncii să se cu avui! la Iucrătilc silvice Traducaie-i 30 kg la ha sau so va atrcpl cu o solu­ riruueşte pagube însemnate acestei coi­
Pan inul obţinut din coaja de stejar, mo­ odihnească vara. in zalele călduroase, la in viată a prevederilor acestei holârirl ţie de verde de Parca şi var
s-a refugiat şi adăpoitil faţă d? cotropi­ furi. Insecta seamănă cu buburuza obiş­
lid cri salcie devine un produs tot mai umbra copacilor, respirind aer cura», lip s-a soldat In anul 1953 eu o scrie de suc­
tori Această trăire laolaltă de veacuri a sil de praf. funinglnă şi microb! aducă­ încă un dăunător al cerealelor este gin nuită dar este puţin mai mică şl are cu­
rodiMlul cu poporul estompezră incă şl solicitnt de plelârie O serie de arbuşt 1 tori de boli cese însemnate dacul băţos a) ovăzului Acesta est? un cerea roşie închisă Atacul se mamiastă
astăzi, după o existenţă mdenerâ, răsu­ ce cresc prin pădurile noastre, cum ar f> Mobilizaţi de comitetele executive şl gindac cu corpuJ albastru lucks capul
ni nd puternic in cinlecul pcoular. in sti­ da pildă salba rlipzsă. produc materia Iată dar, ce bun nepreţuit sint pădu­ io deosebi de către organizaţiile U T M , negru, iar spatele şl picioarele d? culoa­ po frunze sub formă de pete alb? Pentru
lul şi specificul ţăranului neutru Se pca- neresari fabricări: cauciucului şi guta- rile tn viafa unui popor Acost bun Uuă. mu de tineri muncitori, pionieri şl elevi re roşle-portocalie Atif glndacu). cit şi ccmbatere se recomandă cosirea plante­
pcrcil Din fructele de măceşi, coacă2i. dui in timpul dintre cale două razbone — din regiunea noastră au paruc:pet Li di- larva iui rod frunzele cerealelor şi in spe­
le spuns câ nu există doină ori alt c‘n- lor, lâsindu-se din loc In loc fâşii n?co-
i'etLia de pin, molid, se obţin vitamine sub hulpavul regim burgh?zo-moşlereor farite acţiuni silvice. Au fost rccoiiate cial ale ovăzului Plantele atac2te nu pot
tcc popular cave si nu înceapă cu „Foai? -sitef capcanei in care se string insectele
pentru întărirea sănătăţii oamenilor mun­ — capitaliştii l-au distrus cu sllbâttone mll d? kg de seminto forestiere, s-au ţn
vc.tie*' ori . „Frunză verde * fi folosite ca nutre(. deoarece vitele nu le
cii. BaIs2mul de brad e bun pentru vin Munj» întregi au rămas pleşuvi. Iar po- tretlnut pepiniere, s-au exocutat pLanla- ţi larvele lor Apoi, aceste tăşll se prâ-
Iată dar cum pădurea e legato iruaşi de mlnincă fiind murdărite de cscrementele
decarva rănilor lor cel dm thula pen­ vlmtşurila lor altădată umbnte de codri ţlunl şl semănături In păduri pe citeva fj:esc cu D.DT., nitroxan agricol, etc.
trecutul ncitni de luptă, lată cum ea apare măreţi, s-au mâcjiat de zăpezi, ger şi larvelor De aci şl numele de gindac bfi-
ca mărturie nacbntitâ a multelor şi frâ tru bolnavi de astmă p!oi. pratăcindu-ae in grohotişuri, ripe sule de ha, s-au strins imponante carul loa. Dăunătorii plantelor
mintalelor noastr? lupte pentru libertate F.înt nenumărate produsele pe care pă­ lăţi da cărăbuşi de mal — unul din cei
durea !e ofo/â omului şi pe lîngă acestei »1 ogaşe mai dăunători giodarl ai culturilor agri Un mijloc practic de combatere a gân­
ş: independenţă naţională Fis şi numa> in grădina de legume
leale, ea mai oferă diferitor namuri de Acum. în noile condiţii politice, econo­ eole şi silvice. dacului băţos este măturarea larvelor
pentiu acoastii cauză, se cuvine să o iu-
product)? pnn simpla ei existenţă servicii mice şi sooiale. cind la conducerea tre­ Anul acesta „Luna pădurilor*’ trebuie Pe plantele tinere de varză apare pri­
bui>. s-o refacem, şi s-o îngrijim cu dra­ zilnic din vetrele cu plante atacate, cu o
multiple burilor statului nostru se află un guvern sâ constituie pentru nor toţi un îndemn, o
goste. ca pe un părtaş oe nc-a fost In mii ură d? nuieJe Prin măturare, larvele măvara păduchele cenuşiu care provoacă
Aşa ds exemplu, pentru agricultură pâ democrat, legat in mod organic de nă­ chemare spre îngrijirea 91 rrimprespăta­
drumul nostru perle veacuri cad La panunt, iar plnă a doua n, cind pa frunze pete galbene acoperite cu ceară.
Dar nu numai pentru acea:1a avem di durea Işi indepUneşfe rolul de apărător zuinţele Întregului popor muncitor, pădu rea pădurilor pcfnel Frunzele atacate se îngălbenesc, Iar recolta
al culturilor împotriva vmhjrilor, împo­ rile ţăru noastre se bucură de o atenţie Stntem daţori. ea folosind această oca­ sint măturate din nou, ele nu se pot urca
tona de a Îndrepta grija noastră spre
triva spălânl Şl erodării, ea contribuie te deosebită Cunoscută fund In ţoală pli­ zie să dăm întregul nostru concurs. In plnă La frunze şi nu au ce mînca In fe scade Ca măsuri de combatere se rcco-
buna Intreţinore a pădurilor Se ştie câ
ameliorarea climei, fixează nisipurile, re nătatea ei. importanţa unei bune între acţiunea măreaţă de refacere şi ocrotire Iul acesta, prin repetarea lucrării tn fle­ mandâgstroplrea plantelor atacat? cu apă
ea este astăzi un bun al întregului po-
duce pericolul inundaţiilor, ele. ţineri o pădurii, s-au luat tot felul de a pădurilor ţării noastre, patrimoniul se­
per şi alături de celelalte ramuri econo­ care zl. larvele mor din lipsă de hrană, rece aruncată cu presiune mare pentru a
E bine cunoscut faptu) câ plantatul ne­ măsuri menite să dezvolte sistematic co cular a) poporului muncitor
mice îşi aduce la rindul său parte? de iar ovăzul se reface Cind nu s-au luat da los Insectele: sau stropirea cu pro­
număratelor perdeJe forestiere, create de dn noştri, să împrospăteze viaţa acestora întreaga atenţie să ol se îndrepte spre
contribuţie Ia formarea bazei mater-a.'e duse pe bazâ de nicotină : cu emulsie de
minunaţii ziditori ai comunismului din să redeştepie dm jalnica stare ogaşele şi sprijinirea efectivă a silvicultorilor In lu­ măsuri din timp 51 atacul esie mare. tre­
a economiei noastre naţionale Ca parte săpun ori cu D T T în cantitate do 7 la
integrantă a noii economi) sociîlisU; uni j'niunea Sovietică prin care au dat viato rîpele In rezolvarea problemei ridicării crările lor de recoltări de seminţe, pepi­ buie cosite votrele cu plante atacate şi
mulurilor sterp?, schimblnd şi supunind ?:oducţiei şi productivităţii pădurilor, io niere. plantaţii şi semănături, in apăra­ ecoperile Imediat cu pale, sau stropite cu sută.
ce. gcspo-Jiirsa silvică aduc? economi!,
olul, -făclndu-l să fie fertil. loua orientare a gospodăriei silvice, se rea pădurilor de insecte, incednl, dete­ Oameni al muncit de pe ogoare 1 Luptaţi
gervoraîe importante produse lemn oaie petrol şl apoi arse pentru ca larvele să
•n opera de electrificare a ţării de as?- ocrge pe linia reimpâdunrU suprafeţelo riorări d? once fel.
nelemnoase şi multiple servicii forestier? mc ară Se mal pot întrebuinţa prafuri cu toată hotărirea pentru stîrplrea dău­
asnea pădurile joacă rolul de regulator lâiate şi noregenerate pe linia împădurim, Dopunind interes şi dragoste In această
ccntribulnd pnn aceasLa la continua ri ca DDT sau nitroxan în cantitate de nătorilor. aslgurmd astfel recolte din ce
dicane a nivelului de trai al celor ce mim- îl debitului apelor, de apărător al ma­ ptenelor şi golurilor din păduri, pe linte O3trioticâ acţiune, contribuim terâ în­ In ce mal mari
creării de pădu/i noi şi ndicarea produc- doială la întărirea bazei economiei noas­ 20 kg la hectar
ce?? ur 1 Ier rlurilor şi ele feresc de impotmo
ivităţiî celor exislente tre naţional?, la întărirea regimului nos- La culturile de sfeclă a apărut In acest Nu lăsaţi lucrul de azi pe mflne Dis­
Importanţa pădurilor pentru economi lir<? rezervoarele He apă De asemene:*
generală este deosebit de mare O serie Hotilrtreu Consiliului de Miniştri al Iru demor.rat-popular, la insăş: îmbună­ m in citeva regiuni gărgăriţa sau râţf trugeţi prin toate mijloacele duşmanii re­
•păra apoi. căile de comunicaţie insla- RPR priWlucrc la orgreizar?!» „Lunii tăţirea vieţii noastre de fiecare zi.
ntrcegâ de ramuri industrial? din sec SO-ira sfeclei Este un gindac mic de cu coltelor fntreţineţl în bun» condiţii cul­
laţiile industriale, aşezările omeneşti etc , nodurilor*' apărută în 195.3 marchează >m IACOB TRAIAN
Ionii socialist — exploatările forest ere loare neigTă cu un cioc puţio lăţit, care turile. executind la timp prâşitut şi pll-
industria cherestelei, a mobilei. hirttei de spălân şi alunecări moment important In dez.vr.lterea silvi­ Inginer din direcţia regională atacă sfecla cind abia a răsărit, retezin- vituJ.
fn jurul oraşelor şi centrelor muncite- culturii nna«!r? silvică Deva
celulozei — tşi întemeiază Inteeaga exis-