Page 23 - 1954-05

Nr 40 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
!S5>«:
Constructorii blocurilor muncitoreşti
informaţii de partid
Primirea candidaţilor de partid — preocupare principală
de ia Cric ani
a organizaţiilor de bază din complexul C.F.R. Teiuş-Coşlariu Orăşelul Uricani este aşezat intr-o po­ nari n-o lisa jâ se răsucească după voJa punct de vedere al conştiinciozităţii, a1
ziţie d orire cele mai pitoreşti ale Văii ei. Tiebu.a el netezeşti bine mortar".:) să comteretârii şl răspunderii faţă de lucrul
Cu ocazia un?i anakzc făcute de către de raîcrale cu temele: „Importanţa pri­ tivolo de partid, un număr mai însemnat Jiului De jur împrejur este înconjurat nu rămînâ neregularitâţi pa perete, ceea executat Acesta este secretul care-i (ace
Comitelui riicnaJ de partid Alba. s-a con­ ma .-u de candidaţi de partid, importanţa da membru de parbid au sarc ni concrete de munţii Tulişa. car a lac parte din Jan- ce ar sinea aspoolul faţadei Unde nu în­ pa diigheri» de sjcî sâ se şutită mai le­
statat că organizaţiile de bată din com­ stagiului de candidat, drepturile fl înda­ Rczjultciele obţinute in munca organiza­ {ul Retezatului, Şiglâul -- o prelungire a ţelegi bine ceva întreabă-mi pc muie sau gaţi. eu mzi mult sp.rit de obsrrvaţiî şl
plexul C F R Teiuş-Ccşlariu n-au consi­ toririle membrilor de parhd, despre vogi ţiilor dc bază au m/Iuonţat asupra suc­ munţilor Vulcanului ;i mai departe Oştea pe alţi din tovarăşii noştri cu o mai mare plini de exigenţă cind execută o lucrare.
derat drapi sercină a lor pe imanentă pn '.rola membrilor de paL-tid" Toî pe baza ceselor In producţie Cu ţoale greutăţile pe a căror vîrfuri mari stTăjuie încă al­ experienţă in munci Dacă te strâdulcşli, Ei nu se mal mulţumesc acum că Işl în­
mirea de ca.ndi.iiti in rândurile partidu­ indicaţiilor consfătuirii au fost-desemnaţi lenui, depoul Teiuş nu a avut întreruperi bul imaculat al zăperu poţi deveni tencuitor din cei mai bun! deplinesc norma in proporţie de 210 la
lui De aceea Comilîtul raional de partid de către senotarti organizaţiilor de bază în muncă iar în luna aprilie s-a situat Ca sâ ajungi la Uricaru. ie# cursa c? Nu trebuie sâ ne gîndim la faptul că sută — lucru obişnuit la ei — el conlro-
Ailba o hotsrît trimilzrea unui instructor, mai mulţi tovarăşi din activul de partid fruntaş po regională pleacă din gara Luperu şi merge pinâ în brigada noastră e înfiinţată ds curind Uttzâ. verifică şi constată dacă şi calita­
in persoana tovarăşului I- Porcaru, cu sar­ pentru a se ocupa ds cile un utemist sau Acestea sint aspectele pozitive alo mun- Oraşul Nou pe un drum întortcrchiat, dar Prin perseverentă In muncă şi o cunoaş­ tea corespunde cu cerinţele
cina do a ajuta ccrrcret birourile organi­ tovarăşi mai in vlrstl care mentă şi pi-a oii de primire a candidaţilor şi a membri­ chiar pe jos de ai msrge eşti răsplătit din tere amănunţita a meseriei, putem ajun­ — Acum — spune tovarăşul Maur res­
zaţiilor de bazîi din acest complex. Ir.di- manifestai dorinţa să devină candidaţi de lor de partid in organizaţiile do bază din plm pentru oboseală de frumuseţile lo­ ge printre bngăzila fruntaşe len r.e ?m ponsabilul crhipc-I — fiecare dintre nou ştie
cind citeva mclcde da muncă co trebuia partid. Astfel, tovarăşul Auran loan do La complexul C F R Teiuş-Coşlariu Dar pe curilor pe care le străbaţi depăşit norma cu 84 La şută, mîino o vom că do lucrârila pe care lc executa depind*
folosite in aeest sector unde se lucrează revizia vagoane Ve.uş s-a ocupat de tova­ lingă părţile poaiLve s-au manifestat şi Jiul curge neostimpiral în albia-i în­ depăşi cu 90 la sută şl după cum vezi confortul şi îmbunătăţirea condiţiilor do
pe turo şi lumu-suri, tovarăşul Porcaru a răşii Trif loan şi Comşa loan o sene de lipsuri serioase. împotriva că- căpătoare purtlndu-şi apele limpezi spre drumul duca nemijlocit la victorie. De­ viaţă ale muncitorilor muieri. Nouă ne
primit sa roma de a ajuta concret birou­ In cadrul instructajelor eu agitatorii, rcr trebui? să se lupte fără crulare Lupeni in jos PădurUo înverzite coboară pinde numai ds noi dacă vom fi fruntaşi este mult mal uşor să lucrăm aici Ln aer
rile organizaţiilor de bază in vederea Im- secretam organizaţiilor de bază au fast Unele organizaţii dc bază cu tot ajutorul dc pe culmi pinâ lingă drum, rar căsu­ sau codaşi... Liber, ne putem bucura şl tn timpul lu­
bunităţiru acsivnliţii lor îndrumaţi să vorbească despre înalta ca- pnmit muncesc nesatirtâcâtor in direc­ ţele nuci aruncate pe eosUşe, par nişte ju­ Echipa da toncuilOTi condusă de tină- crului dc soare şl lumini, pe cind ei, aco­
Instructorul cc.mtte'.uliu raicnal de partid Litz/te a membrului de partid Dî asemeni ţia primim de candidaţi Asttol organiza­ cării răvăşite de un copil răsfăţat. rul Smeu Marin lucrează ia tencuieli In­ lo in fundul pămîntului La lumina lămpi*
după studierea Listrucţiumloc CC. al şi pcopagandiştu au lost Instruiţi ca In ţia de bară mişcare Coşlanu al cărui Locuitorii acestui orăşel Sint în marea terioare De lelul cum această «chipâ exe­ lor se străduiesc Şl luptă să dea mat mult
PM R privând prim.rca de candidaţi el cadrul discuţiilor să lămurească modul de secretar de organizaţie de bază este to- lor majorftata mineri care lucrează la cută lucrările, depinde ln mare mâsiuâ cărbune pantru uuluatiLa noastră. De
dccumonlir.du-te cu problemele specific* primire a candidaţilor de partid varJvcl Mureş Alexandru care este şl muia d9 cărbuni din localitate, deschisă rnullumvrea pa care o simte minerul res- setea, pentru orice constructor sarcina
sertrwuiui CPn a tzoeut la muncă pe Muncind astfel. »n scurt timp organiza­ membru in Comitatul raional de partid in arui putem populare psptiv cind » se repartizează locuinţa cea mai importantă este accelerarea lu­
toren Din discuţiile purtate eu mai mulţi ţiile de baza din complexa) CFR Teiuj- ’ânează in mod neingăduit rezolva­ Oraşul Nou «te aşzrat Ia sud-est de Lucrările de tencuire a inlcriorului cer crărilor do corstrucţu şl îmbunătăţirea
membri de parl-rt din iiierate organiza fi Coşlamu au primit 41 de cereri de primire rea cererilor prezentate vechile aşezări ale minerilor, cuprinzând mult suflet, dragoste şi gust Oricit de calităţii lor pentru a simţi şl minerii că
de bezi a reieşit că majoritatea membri­ în rîndul candidaţilor şi 5 cereri de pri­ Majoritatea birourilor organiz?.|tilor dc- un teren destul de însemnat Primele lu­ bună ar D o locuinţă, dacă 2spcctul ei int/egul popor e alătun de el, oriunde
lor de partid şi chiar uneia birouri do mim in rindunla membrilor de partid bară din accsz complex încă nu privesc crări la Oraşul Nou au început in anul Lasă de dorit, pereţii sint lucraţi de min- ai lucra şl oricare ar fi specificul lor de
organizaţii de bază nu cunoşteau precis Birourile organizaţiilor de bază urmlnd munco de primire de candidaţi ca o sar­ 1952. Pîriâ In prezent au foit predate de­ tuioiă, sau plafonul sti boltit, locuinţa muneâ...
ce trebuie 6ă euprmdâ o recomandare, indicaţiile primite de la Comitetul raio­ cină permanentă a murzu de partid Slnt ja locuitorilor 20 blocuri cu 517 aparta­ are un aer mohor!t, neprietenos şi impre­ ★
cum se Iaca certificaiaa recomandărilor nal de partid au trecut fără Intiriiere la perioada mai lungi clnd nu se pună Ln mente. Peste 285 familii au primit locuin­ sionează neplăcut pe locatar Muncitorii canatructort de la UiiGaaJ
da către secretarii organizaţiilor de bază rezolvarea cererilor primite, Astfel orga­ discuţia adunărilor gemena le nici o corore ţe Dacă pfnă nu dc mult numărul lo­ Nu se poate apuno însă acest lucru de au dat intr-adevăr dovadă de ataşameot
$1 nlcu criteriile ce trebuie sâ îndeplinea­ nizaţia de baza revizia vagoane Coşla- do intram în rindunle candidaţilor, Iar cuitorilor acestui orăşel oro extrem dc echipa tânărului Smeu. El e tânăr la fel şi erolum ln munca lor. Noul orăşel ce ee
scă cei care cer intrarea in partid nu, din martie * pînă acum a rezolvat atunci cind sint traşi la răspundere în­ scăzut dun cauza lipsei dc locuinţe, astă­ cj majoritatea membrilor echipei sale şl înalţă mândru sub soarele b.ruitor al re­
Pentru a clarifica acesio nelămuriri, cu 6 cereri de primire in rindunle candida­ grămădesc două trei cereri, ca2 ce s-a zi numai In Oraşul Nou locuiesc 1028 de după cum se ştie. cind l te încredinţează gimului nostru drinocrat-popular, oglin­
asentimentul corni tot ului raional de partid ţilor, organizaţia de bază mişcare Teiuş mhmplat la depoul Teiuş. locuit oft Pentru o bună aprovizionare a unui tînia o muncă de răspundere, nu are deşte munca plini de a vânt a constructo­
s-a ţinut n consfătuire cu birourile orga 6 cereri, iar organizaţia de bază depou De gravă lipsă de vigilenţă a dat do­ acestora, s-au deschis 2 magazine alimen­ răgaz pinâ nu îs schilă cu clr.ste de e- rilor. Echipa de ndan a fruntaşului tn în­
nizaţiilor rle bază din acest complex unde Teiuş 4 cereri Astăzi complexul C F.R vadă organizaţia de bază telecomunicaţii tare şi o măcelărie. chiar dacă la început are unele insucxcşe. trecerea socialista Voucu loan, obţine de­
au fost înarmate de felul cum trebuie pri­ Teiuş-Coşlariu are 30 de candidaţi din­ Teiuş care a primit ln rlnduvUe candida­ Blocurile muncitoreşti cuprind pe lin­ Poate e amorul propriu rau ambiţia Iul păşiri dc normă din cc in ce mal mari,
vită munca d« primire de candidai! cum tre cei mai buni muncitori, mecanici de ţilor pe Stanciu Virgtl element compro­ gă subsol şl partor, cite 3 etaje Unei fa­ in joc — veţi spune — dar moi e încă ceva ojungind ca in ultimul timp ti Înregis­
trebuie întocmit dosarul candidatului, locomotivă, fozhâştr meseriaşi, lăcătuşi de mis. milii 1 sc repartizează 3 comete, bucă­ şl acel ceva este entuziasmul şl voinţa treze o depăşire dc 76 la sută.
cum trebuie pregătită adunarea generală revizie, revizori dc ace, manevri/iţi, acan Analizând aceste lipsuri organizaţiile de tărie, hol. baie şt cămară iar la subsol de a învinge greutăţile, calităţi spocificc Fruntaşul in întrecere, Manciu loan,
a organizaţiei de bază, etc Pe baza îndru­ şl tehnicieni bază dui complexul CFR Teluş-Coşla-
cîfe o bexă pentru combustibil De ase­ oricărui tinăr car? are Ln viaţă o ţintă care lucrează la zidăria de coşuri, reali­
mărilor primite in conslătuire, munca or­ In urma primirii candidaţilor munca do r!u au datona de a intensifica mai de­ menea, la subsol mai cete o spălătoria co­ Uneori 1 şe spun;a şi lui de către cei zează depăşiri de 71 la sută, iar transpor­
ganizaţiilor de bază din complexul C F R. partid din complexa; Teiuj-CaşLariu. s-a parte munca do primire a candidaţilor şl mună şi uscâtorîe. Toate apartamentele mal in vlretA decit el: — aici nu e bine, torii da materiale Klar Wilhem şi Matelaş
Teiuş-Coşiariu a Luat o cotitură Birou­ îmbunătăţit simţitor. Cercurile şi cursurile do educarea lor zi de zi. ştiind prin sint prevăzuta cu Instalaţie de epă $1 lucrarea e prea puţ.in reuşită, ii lipseşte Petro de pesta 60 la sută.
rile organizaţiilor de bază au început aă învâţâmintuîul de partid se desfăşoară in aceasta vor contribui la Întărirea partidu­ curent electric. estetica — şl pentru un mo.-netu se sim­ Acestea rint numai oîteva nume care
tină in fota membrilor de partid o sene ccndiţiunl mai bune. s-au constituit ac- lui nostru. ţea stânjenit, dau apoi o pomea mai arată destul de elocvent puterea mun­
Pe tantierul de eonifruefii increrâtor, mai sigur Înainte, a; ung in d ca cii colective, trăinicia legăturilor ce se
La cele trei blocuri aflate in curs de
Gazetă de perete fruntaşă ccostruire, munca se desfăşura obişnuit astăzi, el cu întreaga echipă să dea lu­ creează intre ,•oameni pe bă2a colaborăm
crări de cea mai bună calitate depâ-
reciproce şî creşterea neîncetată a con­
fără eforturi inutile. Unul dintre munci­ şindu-şi totodată norma cu peste 95 la ştiinţei lor Rare de necrezut ca un oră­
Colectivul de redacţie al gazetei de pe­ tuindu-ss în fruntea întrecerii socialiste urinată de măsuri tehnico-orgamzatoricz
rete „Constructorul" este un colectiv ln acelaşi timp, se critică cu ascuţime ln afară de caricaturi există au.i ru­ tori stingea varul ea clocotea în spume, sută •tt şel Cu o populaţia do 1028 locuitori să se
fruntaş Folosind citeva metode bune de metodele înapoiate. Răsfoind dosarul in brici intitulate „Cutiuţa eu ace” sau „Giu- altul transporta cu un vagonet aj>a nece- Siu pe acoperişurilo hlocunlor aflate nască intr-un timp de doi ani şi ceva
muncă, a ajuns ca organul de presă al toi-rmt cu grije, găsim articole scrise dc cănitoarea ne spune" unde se tratează tn zară mortarului, iar alţii forfoteau care Totuşi c adevărat. Noile proiect® eate
în censirueţie, echipale de dulgheri mun­
organizaţiei do ba2ă şi al comitetului sin­ muncitori ce i-au poziţie fata de risipa formă de satură lipsurile observate.. Toate încotro, cuprinşi de febrilul avînt al cesc neobosit la montarea căpriorilor La puse In aplicare vor tnansforma complet
dical d? la ICS.H. să fie iubit şl sprijinit de materiale, faţă de neglijenţă in păs­ aceste caricaturi, articole satirice, dau or- muncii. un capăt ol unui acoperiş, muncitorii e- faţa oceator locuri pini mal ieri locuite de
da muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii trarea şi mîmnrea materialelor, manifes­ gar.ului dc presă un caracter variat, via­ La una din ferestrele blocului din mij­ chipei tovarăşului Mour Wily potriveau cei cîţiva oamznj săraoi, sint dovezi de
da pe şantierele de construcţii de la Hu­ tată de # unu conducători ai depozitelor, bil şl plăcut. loc — tocmai la etajul 11 — un tinăr nrtăgăduit a creşterii nivelului mate­
constructor fixa cadrul terestrei iredo- atent lemnele care vor constitui partea rial şi cultural al oamenilor muncii.
nedoara G azot a a acorda*, o grijă deosebită lo- Gazoiu da perete „Constructorul" in a- da la extremitatea acoperişului
Cin august 1952. de cind a luat fiinţa lor.inii utilajelor ceea ce int:-un timp s-a cela.şî timp este şi foorie operativă. Odată nir.d un clntcc cunoscut, iar sus pc aco­ Înfrăţiţi în idealuri şl năzuinţe, con­
această gazată, ea ajaare eu regularitate la neglijat :a mod nopermis la I CS H Pen­ cu apariţia hotaririlor parMdulul şi gu­ periş cîţiva oameni trebAluiau de zort la Zgcmclcle ciocanelor, topoarelor şi ale structorii, minerii şi ceilalţi locuitori din
lă şl 30 a fiecăreu luni ir» cca mau îngri­ tru Upso in folosirea utilajelor au fost vernului, iară a aştepta Instrucţiuni spe­ aşezarea şarpantelor Mecanicul de la ma- betonierelor de jos abia se auzeau pinâ Uricznl zu pornit p? drumul vieţii noi.
jită larmă De pe toate şantierele in ziua criticaţi mai mulţi tovarăşi Astfel au fost ciale, colectivul dc redacţie începe ime­ cairtua K S K 3, Niţingher loan, Ja sem- aici De altfel cinz le mai dă vreo aten­ deschis pri.i munca ;i lupta lor
apîrlţiei gazetei vin grupuri de muncitori vizaţi cal ce »-au făcut vinovaţi de lip­ diat popularizarea lor Ce asemeni, sini naleile de atenţie ort de cite ori ridica ţie cjalâ ca s-a obişnuit cu ele şl cind Tot mal dc» «s aude In sola olubulUl
pentru a vadea ce scrie gazeta lor. surile în organizarea căilor ferate uzinale, publicate şi inisunle cs se <au ds către ceva Braţul macaralei s-a ridicat in sus este cuprins de ritmul viei al muncii ? muncitoresc de aici fn orele cind pe cul­
La acest frumos rezultat s-a ajuns da­ directorul contabilităţii caro a dispus plS- orsanizuţia ds bază şi conducerea adm! ca o cumpănă de fintioă el numii fu­ Acum cîţiva acu se alerga mult {> lâ mile împădurite als munţilor dto apro­
torită faptului câ gazeta de perete dm pri­ tirea da sute de mu de Iei pentru va­ nLsbrativă privind aplicarea hotaririlor niile de oţel ridicau sau lăsau cirtigid construcţii după cantitate, neglijindu-£e piere coboară umbrele inserării, vocile
ma zl a acllvitătn sals a fost ajutată ds goane ncufili2atc şeful secţiei utilaje oare AsMel, in lunile martie şl aprilie au fost după necssiitatc îritr’-o măsură mai mică sau mai mare ca­ puternice ale minerilor şl constructorilor
biroul organizaţiei dc bază care a îndru­ a confirmat fără nici o observaţie fol de publicate mai multe articol:, privind im- Pe schelale unuia din blocuri, respon­ litatea. Mărturie stau unele lucrări czre intcnlnd cîfitecul ce lc ruiică mai sus
mai ir.dcapnoopo acblvltatca colectivului circulaţie pentru şoleri c? goneau cami­ pirtireu loturilor individuale pentru irun- sabilul brigăzii de teneuitori, CrisUche trebuie să Ce refăcute. întrucât nu cores- trunţile. fâoindu-i îă fie mal încrezători
redacţional, a analizat munca acestuia, l-a oanele încărcate, ingineri care n-au or­ citori. precum şi felul cum aceştia au în­ loan. explică unui din membru bngăzu pundezu cu normativele Acest lucru a fă­ >n forţele lor;
dat sfaturi. ganizat folosirea betonierelor, macarale­ ceput să lucreze grădinile. Articolele In­ sale despre felul cum tredvue să munceas­ cut ca acum on de cîte ori se încape o
Cateta do perste „Constructorul" are lor, etc titulate ’ „Primii la insimîr.ţat", „Voi în­ că ca sâ obţină lucrări de calitate lucrare şl tn lot decursul executăm e; să „Construim socialismul in ţară
trainice legături cu masele pe care le men­ Grijă deosebită se acordă la T C.S M. griji această grădină precum şi artico­ — Uite. fme mistria aşa in mină nu se verifice minuţios exactitatea. In acest Muncitor; conduşi de partid"...
ţine şi la adinceşte permanent Cu parti­ carlcaturlfloj- executate la adresa leneşi­ lele critice intitulate „Pară mălăiaţă" sau o ţine prea slrîns fiindcă oboseşti, dor răstimp oamenii au crescut mult din A DURAI
ciparea tovarăşilor din biroul organiza­ lor. nepăsătorilor şi birocraţilor La do­ „Ce; râmaşi in urmă au avut efectul că
ţiei do bază in flecare lună se ţin consfă­ sarul colectivului redacţional există ţis.aio tocte cele 201 familii care ou obţinut Io­
tuiri cu corespondenţii, la care se anali­ too de caricaturi pline do humor care au turi dc grădini au tnsâmlnţat din timp a- Cinci ani de lupta pentru pace şi progres
zează felul cum gazeta a reuşit să se o- avut rol însemnat ln combaterea multor eestea cu legume şl zsrzaveturi necesore
cupe de v-^aţa din intreprindere şi sa dau mrnlfcstaţii ce dăunau bunei desfăşurări pentru casă ln seara zilei d* 15 mi;, in sala fru­ fat conv ngător drumul da b rulnţ' par­ sane de creare a comunităţii defejtsive
îfaluix ncilor corespondenţi a procesului ds producţie Eficacitatea ca­ Astlsl s-a reuşit ca munca de presă pe mos pavoazată a Atenzuluj Popular „N curs de partizanii păcu din lumea inbrea- ouropene" sau a altor pacte de acast fel.
Datorită contribuţiei corespondenţilor, ricaturilor este dovedită de fapte Impor­ ş.intiercle de construcţie de la Hunedoara B31ccsc-j” din Orâştoe. in prezenţa a peste gâ, pentru înlăturarea pericolului unui care sini in opoziţie cu stjbdirea intre
gazeta dc perete „Constructorul" desfă­ tante Astfel dacă întrebăm pe muncitorii să se bucure de prestigiu şi încredere, 907 participanţi muncitori şi funcţionari, nou măcel slatp a unor raporturi paşnice
şoară o muncă multilaterală, concretă in­ căilor ferale uzinale de cind nu deraeazi contribuind astfel la ridicarea conştiinţei a ovut toc sărbătorirea a cind em dc Iu Poporul romm, a arătat în continuate Conferinţa Închinată aniversării a cinci
tr-o formă variată Găsim la fiecare edi­ • tenurile, ei vor răspunde fă de atunci muncitorilor constructori, lucru atft de infiinţarea mişcării mocdiale pentru pace vorbitorul merge cu paşi neabătuţi oCS am dc ta ini un ţa rea mişcării mondiale
pentru pace a fost urm a Li de un aJas
ţie articole care popularizează pe cei ce da cind pe gazeta de perete a apărut o Cu acest prilej conferenţund tovarăşu! tun de U R S S şi de toate ţările iubi­
au reuşit să aplice metode inaJntaAe de caricatură despre aceasta, tn urma căreia im.portani in etapa uaJâ a construim H Fcghel. sscretorul com'telului de luptu toare dc pace dcmascînd şi zădărnicind program artistic prezentat de elevii şcolii
profesionala dLn Orâjtie
muncă, ps cei ce au depăşit normele 6l- s a organizat o conslăîulre de producţie, socialismului. pentru pace a raionului Orâşile. a reJie- maşinaţiile careurilor monopoliste apu-
ducţiei, precum şl extinderea şi lărgirea tre unităţUe pentru care 6-au Incheiai ciară ji dâ ajutor întreprinderilor in li­
metodelor înaintate do lucru, stimularea contracte. chidarea acestor lipsuri Iu această di­
Despre căile de accelerare a vitezei de rotaţie a fondului de rulment fruntaşilor in prcducţie. buna organizare Există cazuri cind evidetiţa este {Louti recţie se manifestă Upsuri. deoarece nu­
a întrecerii şoraliste. la voia intîinpJărb şi întreprinderile tre­ mit la C S „Gh Cheorghiu-DeJ Hu­
Reducerea normelor de consum se rea­ buie să recurgă la credite da la stat pen­ nedoara ar trebui sâ existe un instructor
Inzestrind întreprinderile social-sle cu gospodărească întrebuinţare a acestor mij- ncmice încheiate Este bună practica din lizează in primul rînd, pe calea introdu­ tru finanţarea procesului de producţia parmanent. care să controleze şi sâ în­
mijloace materiale şi băneşti neeîsare unei loact, asâgurincl îndeplinirea Şi depăşirea întreprinderea „I Mai" Peîreşti şi altele, cerii unui regim sever dc econcrau la Acest lucru se observă deseori La combi­ drume acliviLaLea înuepnnderit, privi­
bune funcţionări a lor, asigurindu-le >n planului tn întreprinderi, uşuiindu-se to­ care analizezi periodic realiurea pla­ tooto matcrule prime, materiale combus­ natul siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej Hu­ toare la folosirea judicioasă a creditelor
legislaţia |Lrii noastre mdependcstţa ne­ todată clortunle muncitorilor nului de aprovizionare ş> mAsurtle care tibil, etc., pe baza unor norme medii pro­ nedoara filatura Lupeni, SM.T AJba. care acordate de stat
cesară psntru o gospodăns proprie, apli- 1 trebuie luate. Alta este situcpi la fila- gresive de consum, elaborate, ţinindu-se in urma nerarpactSrii disciplinei d? plen Gospodărirea socialistă a întreprinderi­
eind principiul leninist al cointeresării Mutcacale de rulment ale unei între­ itisa Lupeni şi C. S. „Gh Cheoi-ghiu-Dej" cont de calitatea produselor, de condiţiile şî hnancizre au solicitat noi fonduri bă­ lor şi deci accelerarea vitezei de rotaţie
materiale pentru succede obţinute şi e- prinderi se află într-o permananlă miş­ Hunedoara, unde aprovizionarea se face dc producţie, de gradul de califjcnro şi neşti pentru reparaţii capitale Şi Jtlte lu­ a mijloacelor da lutmenl, care este una
xercitiod totodată un eentrol riguros a care. schimbindu-şi merau' forma, trccc- nu po baza unui studiu amănunţii asu experienţă a oamenilor mimai crări, fonduri pe care nu le-au prevăzut din condiţiile de seamă. «12 determinată
smpra activităţii lor. statul nostru demo- resa lor prin fazele cc le parcurg in cir­ pra necesarului întreprinderilor In întreprinderile noastre există cazuri in plinu! da cheltuieli in mod just. de activitatea tuturor oamenilor muncii
crut-pcpular a creat toate poJibditâţile culaţie : faza dc aprovizionare, faza dc Trobuio organizată ţinerea unei oviden- cind capacitatea de producţie a utilaje­ Introducerea ş\ lărgirea principiului gos­ din întreprinderi
materiale pentru o largă dezvoltare a ini­ producţie şi de circulaţie. le precise şi eparative asupra stocurilor lor esla bine folosită Aşa de pildă la în­ podăririi sociil'Lste tn toate unrlăţile în;re- Organizaţiile de partid trebuie să con­
ţiativelor creatoare ale liecărel unităţi In Mijloacele de rulment ale întreprin­ de producţie in toate lecţiile, lari de care treprinderea Ceramica Baru-Mare, „Vi­ prindanlor constituie cel mai pulorntc duc ! întreaga muncă politică de râsptn-
parle. In lupta pentru ir-deplirurea şl de­ dem In fara de aprovizionare se găsesc nu pot fi cunoscute niciodată precu dra Orâşkie. şl altele In intrspruidenilc mijloc de accolerare a vitezei dc rotaţi* dire a cunoştinţelor tehmco-pplitice, de
păşirea şarcirulor ce survin din măsurile sub forma stocurilor de malarii prime nevo-Ie de aprovizionare şi nu pol fi des­ mai sus imlnhle s-a rcilnat un beneficiu a mijloacelor de rulment Aplicarea cu popularizare a metodelor înaintate de
economice adoptate de plenara lărgită a materiale, combustibil piese de schimb coperite oici cezurile de r.sipâ a bunuri­ pe luna aprilie in proporţie de 100-355 la pricepere a principiului le.-ii.i56t, a coin­ muncă, do lărgire a Iniţiativei maselor,
CC a) PM R din august 1933 etc. necesare procerului tehnologic dc lor in Întreprinderi Asifel se explică aută Exîsti şi cazuri cînd capacitatea de teresării materialo a oimcnrlor murei' precum şi stimularea cr tirn dc jc.s. da
Mijloacele pus? la diapontia Intreprm- prcducţie In laza de producţie ele «e (aptul câ la urina „Victoria" Călan şi tn producţie a utilajelor este incompleta ş« are rolul do ai mebdiza la o activitate spr'j nlr* a elementelor harnice {I Cinsti-
deolor de către stat se împart in mij­ afla sub forma dc producţie neterrmnală. allo întreprinderi, planul de hvrere la nesartisfâcălor folosită Aşa de pildă la rentabilă a întreprinderilor Aceasta con­ ie csre luptă pentru obţinerea de noi suc­
loace de bază şi de rulment Mijloacele şi aflată în prccesul fabricării. Iar în faza uiiole sortimente a fost realizat în pro­ ICSH., unde s-a ajuns cj întreprinderea stituie una din condiţiile hoLântoare pen­ cese in producţie
de bază cuprind : dâdirJe, construcţiile de circulaţie sub forma de stocuri de pro­ porţie de numai 76,8 la sută să lucreze pe aceeaşi perioadă cu un de­ tru gospodărirea socialistă a întreprinde­ Tovarăşul Gh Gheorghiu-Dej. in expu-
speciale, maşinile de forţ3. agregatele şi duse finite ln magazie, aau expediate fn Este preţioasă metoda întocmirii do gra- ficit d? 7 la sulă rilor. Acolo unde conduce-ilc tehnico-ad- norea »a la plenara din 19 aprilie 1954
Instalaţiile de lucru matcr'alele de trans­ acte apre documentaro sau mijloace bă­ ţ'Ce iD domeniul intrării diferitelor ma- Folosirea largă a metodelor Matullneţ ministrative au ştiut să facă acest lucru arată: „Organizaţiile ds partid trebuie să
misie, uneltele, dirporitivele şi instru­ neşti la dispoziţii întreprinderii ienale şi matern prime in întreprinderi, in oţolâri!, Bicov-Bortchievlci şi Colesov rezultatele au fost frumoase Pot ft date se afle in fruntea luptei de zi cu ci pen­
mentale. inventarul gospodăresc ş> de bi­ Pentru accelerarea vitezei de rotaţie a De baza planului de aprovizionare Ele in strungarii. A. Filipov la furnale, mun­ ca exem.ple bune întreprinderile Tebca tru înărircn producţiei, ridieo r *o produc•
rou. mijloace de transport animalele ş! mijloacelor dc rulment în (a2a de apro ajuta la urmărirea permanenta a apro­ ca după grafic, mărirea «ndieilor de uti­ din raionul Brsd, Ma; Deva. „Arde­ flutlâţtl muncii, deplina folosire a capa­
plantaţiile. vizionare este nocăuari introducerea şi re­ vizionăm şi organizarea descărcărilor şi lizare a maşinilor, ropariţnle ps ansam- leana" Sebeş, „I Mai” PeLreşLi şi altele cităţii de producţie a utilajelor, rca'uccrca
vizuirea normativelor de aprovizionare, îransporiului in mai bune eondiţiunJ Ne- Mrt există insă cazon, cir.d măsurile preţului dc r.nst ai produselor hnbuncîă-
Mijloacele dc rulmant cuprind • stocu­ blc şi sutansamble, etc., grăbesc procesul
pentru stocurjJe de producţie potnvit cu jmind cont de aceasta, combinatul side­ de cvrruliţie a mij'lnacelor de rulment şi luate de parhd şi guvern pc ba>a plana ţireo calităţii lor severe economii ta mij­
rile d? maleru prime, rr.itsr-aleîe auxi­
novoiOo intrapnnderi'i şi organizarea une< rurgic „Gh Gheorghlu-De;" împreună cu loace băneşti, meferi» prime, micşorarea
liare. combustibilul, matinal de ambala) eliberează mijloace cere puse la dispe rei C C al P M.R din august 1953, psn
îupt.e permanente penlffu reducerea lor întreprinderea de construcţii siderurgice tru stimularea activităţii creatoare a ma­ cheltuielilor admirmtraduc — singura ca­
piese de schimb şi matorizls de protecţie. ziţ.ia întreprinderilor sau statului, pot sâ
Reducerea stocurilor pentru producţie din Hunedoara, în luna aprilie au tola- fie folosite ln scopul altor nevoi ale eco­ selor. sint neiatulâcutor aplicate Ast- le jvatd pentru rid’cc*ea nivelului de
Cheltuielile pentru producţia nerflnltă cu­ lizat la locaţii de vegoane peste 538 mu
presupune In primul rînd îmbunătăţirea nomiei naţionale menea fapte se petrec fa [esâtnna Vul­ Iral ol oamenilor muncii''
prind ; semifabricatele, producţia tn curs ore.
procesului tehnologic de producţie şi in­ Accelerarea vltezsi de rotaţie a mijloa­ can Tosăuai-d. pe lunile ianuarie, fobrua- Jn aeert scop trebuie Cultivat la mem­
de fabrienţie şt cheltuielile pentru exer­ troducerea unul sever regim de economii Aceste localii aduc întreprinderilor mir celor de rulment in faza circulaţie» este ria ji martie au prunii primele de cali­ brii de partid şi in rîndul tuturor oame­
ciţiile viitoare Mijloacele de rulmen» ma: la oorvsumul prcd-uctiv Astfel de măsuri pagube, iar remedierea lor presupune o mfluanţată în primul tind dc grăbire-a ex­ tate cu întiruiere şî nu lunar aşa cum este nilor muncii, zimţul de răspunderi fată
cupnnd in şfîrşit, mijloacele din sfera pe baza inovaţiilor sau introdus la .caz­ m.nuţioasă organizare a muncii pediem produrslor gata fabricate ţi se­ stabilit. de buna gospedâr :a a întreprinderilor
ierul lammozre dc !a C. S Gh Ghear- Paralel cu măsurile ce trebuie luate in mifabricate reducind stocurile dc produ Expunerea asupra bugetului de stat al pentru a realiza reniabilitotea fiecărei în­
circulaţiei care sint ; produsele finite ce
ehiu-Dej" Hunedoara Ca urmare a t- domeniul aprovizionării pentru accele­ se finite şi. prinţr-o oi'saruzarc temamică RPR pe anul iSad arată lipsurile ce treprinderi
se afla in magazin, SUu sint expediate
e<*stora, productiviUtea a crcscuf 9-_mţl- rarea viteze- de rotaţie a mijloacelor dt a intoomirw octeJor dc plăţi şi încisăn s-au manifesuat Ln activitatea unităţilor Fiecare organizaţie de bază trebuie »â
mijloace in decontări şi mijloace băneşti tor la uncto profila speciale. rulment trebuie luate măsuri in dome­ Reducerea gtoeunlnr de produse firul® bancare, care au un mare rol in buna gos­ luple pziitru intăruia principiului gos-
ce stan la dispoziţia întreprinderilor O aprovizionare ritmică şi reală eu ma­ niul producţiei, măsuri menite sâ scur­ este posibilă numai In 02ul unei pro­ podărire a întreprinderilor Controlul prin podâr rn socialiste a intrapr liderilor noa­
Introducerea unei tehnici noi in între­ terii prime şi materiale Se poale realiza teze pe de o porte oclul de producţie iar ducţii ritmice şl de hună cablate Pro­ leu. pe care pot şi trebuie s5-l exercite stre, exereitlndu-şi dreptul dc control
prinderi, perfecţiorisies ei şi lărgirea numai tn cazul cind planul de aprovitio- ne de a'tă parte să fie reduse normele de ducţia in salturi duce la crearea de sto­ băncile a«u.ara activităţii economice a in- asupra activităţii lor economice pentru a
curi supranormative de produse finite la treprindorilor socialiste, trebuie transfor­ puica da statului cit m.n multe be,neflcil
mişcăm de masă a inovatorilor şi inven­ r.are a fort întocmit, fotnsindu-se larg ex­ ransum pe unitatea de produs Penriu s-
aglomerarea procesului de transoort, am­ mat paste lot inLr-un mijloc da anal ; z» $. ucce-iore dezvoltării economiei naţionale
tatorilor, îngrijirea şi prelungirea vieţii perienţa maselor de oam&ni ai muncii, usi- reasta se cere o temeinică nrgnnr/.aie 3 balarea şi încărcarea lor ir.r producţia influenţare pozitivă Controlul prin leu si rid Ici: i f conlmue a nivelului de tra-
maşinilor prin folosirea lor raţională, sint “urîndu-se un control riguros asj.p-;i muncii, aprovizionare» locurilor de mun­ dc proastă ealilrte duce la crearea di ajuţi la d scoperirea liosurîlor ş: abate­ matcnal ş» cultural sl cotor ce muncesc
căi, care duc ln mod sigur la o justă şi realizară planului şi a contractelor eco- că cu cele necesare bunului mers al pro­ stocuri de mărfuri robul, refuzate de că­ rilor de la disciplina de plan şi fînan- MIRCE.A LASCONf