Page 24 - 1954-05

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 40

Noua declaraţie a doamnei
Comentarii externe Pandit cu privire la admiterea Declaraţia înaltului comisar al U.R.S.S.
în Austria
R. P. Chineze în O.N.U. VLENA (Ageupres) — TASS 1 ui cum este rnuustrul austriac al Aface­
Forlele păcii laşi timp propuneri preţioase, menite să me şi mînâ de lucru foarte ieftinâ Io La 14 mai a av-ut Joc şedinţa ordinară rilor Iniorne. Hetmer
doo poporului coreean unitatea, libertate.» momentul de faţă Americă L»t«nl ocupă CALCUTTA (Agerprcs) — In cadrul a Consdiuiui Aliat prezidată de Ch Yoat. Existenţa unor astfel de organizaţii re-
nu pot (i învinse şi pocea atit de mult dorită da el primul loc In ceea ce priveşte mves'lţiiîe unor declaraţii lăcute presai, d-na Vijaya inattui comisar ad-»ntsrlm a) S. U A in p re antă o primejdie cu alit mai mare
De asemem în ceea ce priveşte proble­ directe de capital ale Statelor Unite Rita Lakshmi Pandit preşedintele cedai da a Austria La şedinţă au luat parte inaltul pentru dezvoltarea demooraticâ şi pentru
Ne închipuit de mare asie [orţi unită a ma Vietnamului profitului la investiţiile ducele de capi­ 0-a seaiun? a Adunăm Generale a O N U comisar al U R S S in Austria. I I Iii - independenţa Austriei, ou cît activitatea
popoarelor iubitoare de pace şi acest Şi aioi agresorii duj S U A. caută să tal in ţările Americu Latine este mai a subliniat că admiterea RP Chineze in cev, înaltul comisar al Franţgi. J Payort acestor organizaţii e»te sprijinită ps toate
lucru l-o dovedit Sn mod conoludent eje sa amestece şi această problemă încearcă mare de două ori de cît rata profitului din Organizaţia Naţiunilor Unile ar contri­ inaiUul comLsar aJ Anghoi, G Wallinger căile de partidele guvernante din Austria
cui pe c.ire poldnoa celor ce Intenţionează să o focă de nerezolvat Mare Ic-a fost Statelo Unite bui în mare măaurâ la cauza destindem fn şedinţa Consiliului Aliat. înaltul co­ şi de reprezentanţii guvernului austriac-
câ incendieze din nou lumea l-a suferit in îpsă mînia şi nestăpânită cînd au aflat Acapararea ţârilor Americu Latine de atmosferei intemaţro.nile Ea a arătat că misar al U R S S in Austria, I l lliccv, a Autorităţile sovietice de ocupaţie din
ultimul timp recent despre ufiimele succese ale arma­ către Statele Unite a Încătuşat dezvoltarea guvernul Indian a spnjinit şi va sprijini făcut o declaraţi® î n «f® ae spune : Austria consideră necesar ca înalţii comi­
Masele largi populare ale globului, ştiu telor de eliberare Ei au văzut cum 51 ţn unei economii proprii in aceste ţăn. Da­ şi de acum înainte admiterea Chinei tn in tzltimul timp. in Austria, îndeosebi sari-ai S U A . , Angliei Şi Franţei si ia
acum fără pic de îndoială cuie sini In­ această parte a globului păjnînteic pla- torită acest?) acaparări, economi» acîs- acest lor internaţional . — . du.pă conferinţa de la Berlin a miniştrilor in zonele lor măsurile corespunzătoare
__a
tr-adevăr prietenii Meii ai pă?u 51 cine mirde lor de cotropire se prăbuşesc, iar tor ţin are un caracter unilateral. Astfel Afacerilor Externe ai U R S S., SUA , An­ pentru interzicerea activităţii organizaţii­
sini aceia care se tem de cuvintul pace omonima s-a ccnvlna odată mai mult că majoritatea republicilor s-au specializat gliei şl Franţei, difente organizaţii fas­ lor fasciste şi militariste şi ca Con9itml
care caută pe ortce căi să zădărnicească un popor care duce un război drept, de in producere» unu! singur produs D° O manevră a partizanilor cii şi mrlitBriste şi-au intensificat conr.i- Aliat si pună in vedor# guvernului aus­
1
realizarea păci). eliberare naţională, nu poate moi odată exemplu. Columbia şi Erezil'a au fost „războiului murdar' derablţ activitatea. Pepiniera acestei acti triac necesitatea îndeplinirii stricte a ho-
Evenimentele de uriaşă îasemnctaie ce tl ingenunchiat transform ale Ln plantaţii da cafea. Cuba din Indochina vitâţl o formează ln pnmiuJ rind aş.» ru- tărlnlor celoo patru puteri cu privire la
au avut loc in ultimele luru pe arena Deo) araţi de lui Fan Van Dong — şe­ şi republica Dominicană ia producătoare nutâle î.imiunî soldăţeşti” ln fruntea că­ interzicerea activităţii acestor organizaţii
mondială au fost convingătoare in acest ful delegaţiei Republicii democrat.» Viet­ dc zahăr PARIS (Agerpres) — TASS rora se află foşti nazişti şl generali bit în Austria
tens Conferinţa de la Berlin a vertnt nam făcute in cursul şedinţei din 10 mai Oamenii munci 1 din ţările Americu La­ Adunare* naţională franceză a exami­ Ier Işti activi In ceea ce priveşte zona soviehză d®
descins despre aceasta, a arătat l.mpsdc la conferinţa de la Geneva au avut un tine fiind dublu exploataţi, p? de o parte nat protalema crelni aşa-zisei „comisn de Odată cu aceasta nu se poate să nu su­ ocupaţi^ autorităţile sovietice vor înde­
că cei care poartă cu ei Macara unui nou uriaş răsunet şi toate popoarele globului de către burghezia băştinaşă, iui pe ds ceerdorvare paxtlru examinare* preblcm^i bliniem intensificarea legăturilor dintre plini ferm hotărinle susmenţionate ala
război sînt monopoliţt.i puterilor din oc­ au văzut in ele calea cea mai Pigurâ pan- altă paric de către monopolurile ameri­ mdochineze" organizaţ ide fasciste y> militariste dm calo* patru puteri şi vor trage cu severi­
cident şi in special cei din SU A Ei sini tru restabilirea păcii in Asia. cane. duc o viaţa mizeră Astfel in Brazi­ După raportul socialistului Mimoz, care Austria şi Germania occidentală Şi in sp?- tate la răspundere persoanele vinovate de
aceia care au făcui tot cc !e-j stat in Conferinţa de ,1a Geneva — o mmiş- lia muncitorii muncesc pz plantaţiile stă- s-j pronunţat pentru crearea unei aseme­ cial organizarea de intx-umri şi întilmri încălcarea lor
putinţă pentru ca această tnfei-ir.ţi 1 TulOr d2 exlerne ai U R S S, Franţei Ma­ pinului pentru un salariu dc nimic dm nea comiî-ii. a luat cuvintul deputatul co- comune Reprezentantul sovietic a sublimat m
să zădărnicească luminoasele propuneţi rii Britanii, S U A. şi R P Chineze, de­ care li se fac diferite reţineri Alături de miumt Robert BaUanger In legătură cu aceasta, atrage atenţia continuare că declaraţia lut cuprinde lapte
ale Uniunii Sovietice propuneri strins le­ monstrează odată mai mult lumii că in părinţi muncesc 51 copii care sini siliţi „Crearea unei comisii d? coordonare — propaganda făţjŞă care se face in Austria suficiente pentru ca, incâ in cursul actua­
gate de interesele păcii, de înleieseis cric miinrle popoarelor stă cauzo pom şi apă­ sâ cunoască din fragedă copilări? exploa­ a declarat BaUanger — ere drept turop să ideii nefaste a Anschlussului şi vizitele lei şedinţe, să fie adoptata o hotărâre —
mai vitale ale omenim muncitoare Cu rarea acesteia depinde intru totul de uni­ tarea namdoasâ a stipin,lor Din cauz-j iplăture pe acei care tunp de şapte <un dtn ce in ce mai dese p? care le fac in şi în acest fel sS se pună capăt activităţii
toată această trudă a lor inso ei n-au reu­ tatea şi voinţa lor unui salariu de mizene in America Lati­ demască permanent şi curajas pa mmiştni Austria foşti generali şi ofiţeri hdlcnşti organizaţiilor fasciste şl militariste în Au­
şit totuşi să inducă în ci oare misele lar­ Omcniirea condamnă indignată politi­ nă 05 milioane de Oomzm veşnic reau ce vinovaţi de continuarea „războiului mur­ stria
gi populare FoJitlca fermă clară şi cal­ ca de agresiune mamlestată de cercurile ni'nca dar'' în Vistnam, contrar intereselor ţâ­ (ICesselring. Wittman. P.udel ji alţii) caro Dată fiind insa poziţia reprezentanţilor
mă, desfăşurată de delegaţia sovietică In monopoliste ale S U A şi cere participan­ Planurile Washingtonului de a trans­ rii. şi de înceTCaro* de a camufla pe a- beneficiază de întreg sprijinul autorităţi­ puterilor occidentale, n-a fost adoptată o
cadru) conferinţei amintite, a demascat ţilor la conferinţa de la Ceneva aâ de­ forma ţările America Latine tntr-o colo­ cei ce urmăresc extinderea războiului şi lor ausiriace, şi mai ales a) unui astfel holârire dc comun acord în acesta pro­
acestera planurile puse la cale dc către pună eforturi unite pentru a contribui la ri? sini sortite eşfcutui cu toate că pen­ zădărnicirea tralativelor de la G:r.eva" de partizan activ al politicii Anschtuisu- blemă
cercurtle guvernante ale S U A , zădărni- instaurarea unei păci trainice in Coreea, tru a-şi menţine dominaţia in aceste ţâri BaUanger a arătat că a înlătura pe ade­
cindu-ie sistematic. pentru a contribui la restabilirea păcM in a instaurat în Argentina, Costa R-ica, văraţii reprezentanţi ai poporului — de­
Sa ^tie <prea bine că monopohştii opu Vietnam, asigurind astfel linişte.i $i paş­ Peru, republ ca Dominicană, Salvador, putaţii comunişti — înseamnă a te pro­ Wiiiston Churchill despre politica
sului şi in special cci ai S U A nu pot nica dezvoltare a popoarelor din Asia, care Vcner.uclj. Columbia, regimuri reacţio­ nunţa împotriva păcii externă a Angliei
vedea în ochi China Populară şi aceasta luptă pentru libertate şi independenţă na­ nare in fruntea cărora se află conducători Cu toate acestea. Adunarea naţionala 3
pentru ci m pofida tuturor calomniilor ţională. carc-şi menţin putere» prin violenţă. Mn- j/probol cu 473 de voturi contra 100 prin­ LONDRA (Agerpres) — Lum după a- a arătat că problemele viitoarei pofitid
întreprinse de ei, aceasta sc dezvoltă şi nopcturile americane işi fac aceste pla­ cipiul creării sus-amintitsi comisii, de la miazâ, Wmston ChurchiM. primul ministru a Angliei sînt distincte de conversaţiile
creşte liberă construmdu-şi cu entuziasm Jugul colonialist al S.U.A. nuri fără a ţine seama d? lupia popoare­ ale cărei lucrări sint inlăturaţi deputaţii aJ Marii Britan i, a făcut in Camera Co­ care au loc între organismele militare exis-
noua viaţă Cu toată această ura a lor lor Americu Latine In aceste ţări mun­ comunişti m munelor o declaraţie privitoare la poli­ tervto şi care nu prevăd angajamente, pre­
insă, monopo’iştii -apusului au fost siliţi asupra popoarelor citorii organizează grevo. mitinguri de cum şi de tratativele care sînt in curs de
— sub presiunea cpmei publice mondiale Americii Latine masă ;i diferite a'tc manifestaţii pnn tica externă a Angliei. desfăşurare in ultimele zde intre SU A.
— ca să accopte propunerea delegaţiei so­ care îşi manifestă uva si protestul lor Desfăşurarea Potrivit relatărilor agenţiei Reuter, şl Franţa cu privite la Indochina
vietice cu privire la ţinerea la "6 apri­ America Latină cuprindă ţările siluete faţă de exploatarea impenulistâ Forţele luptelor Chuiehi.ll a comunicat Camerei Comune­ In aceeaşi ordina de idei, premierul
lie in .Geneva a tuvei conferinţe unde să patriulive dm aceste ţări pnn lupta lor lor că pînă ce nu va ti cunoscut rezulta­ britanic a amintit ci au loc consultări per­
in America centrală şi de sud şi în ar­ din Vietnam °
participe şi R P Chinezi şi m cadrul hipelagul Antalelor Ţările Amciicii La­ dreaptă au obţirvat o sene întreagă de tul conlerinţei de la Gzrneva. Marca Bri- manente intre guvernul britanic şi o serie
căreia ză se reglementeze pioblemeîe tine au o suprafaţă de 20 milioane km p importante realizări Astfel in Guatemala, PEKIN I Agerpres) - CHINA NOUA l-ime nu poate lua hoîâriri d'-fi-nitive in da guverne alo CommonvveaMhului : In­
Asiei. cu o populaţie de 150 milioane de locui­ şuvevnul democrat guatemalez fund un trarksmile : priveşte crearea pactului militar in die), Pakistanului, Ceylonului. Canadei,
Întreaga presă a arătat, feluritele în­ tori Pumintul acestor ţări este plin dc adevărat apărător al maselor populare a Agenţia Vietnameză de Informaţii a- sud-estul Asiei, pact rar® după cum s? Australiei, Noii Zenlande, precum şi gu-
cercări pe care cercurile conducătoare din bogăţii ca ; minereuri dc fier. mangan expropiat şi împărţit ţăranilor mal mult nunţă ci in noaptea de 12 spre 13 mai. ştie 3 fost iniţiat fie Statele Unite Pri­ larnul Birmumei
S U A . in frunte cu Dullcs. le-au fârut plumb, diamanl industriei, cupr.i, aur. de 2ftO mii hettorc de pămint care apar­ Armita Populară Vietnameză a cuc?nt Im mul ministru a arătat cj guvernul brda In ccrţiinuure. Churchill a spus: „Ter­
pentru <a împiedica ţinerea acestei confe­ uraniu, etc. Ele şirul lurniroate de măr­ ţineau trustului american „United Fruit post francez situat la 2 lem sud-est de mc n-a început nici un fel de negocieri menii acestei declaraţii nu -trebuie să pună
rinţe încercările s^au dovedit insă a fi furi agr.cole, produse animale, frvcls. ca­ Con'.pany’' Da asemenea, in Bolivia sub Fuly, în delta Fluviului Roşu care cr implica angajamente dm partea ia indoală faptul că alunot cînd rezulta­
inutile şi in faţa acestei neputinţe a lor fea Tcale uceslz bogăţii au mărit dorin­ preş line» maselor populare s-a fucut na­ * Angliei tul conferinţei do la Geneva va fi cunos­
de a impiedica mersul implacabil al îs ţele de acaparare de noi colonii ale SI: ţional iz» rea industriei ş: a minelor dc SA1GON IAgerpres) - Potrivit ralslă- fn ceea cc priveşte problema Ir.doehi cut. noi sintem gala sâ examinăm posibi-
toriei. monopoliştil au încercat cel puţin ielcr L'nile cositor nlor agenţiei France Presse inaltul co- nci. Churchill a pree zat eă politica /Vn italea unui s.stem de securitate colectivă
sâ-i «chimbo cursul, si-i dea o altă in Nnonulţvimiri-a şi lupta popoarelor Am?- m-.adameat francez o hotărît să sisteze g)i?i urmăreşte „să se depună toate efor n sud-cytul Asiei şi in Pacificul occuien-
Planurile lor de ocipaioio colonială in
drumare. ricii Latine împotriva jugului mvperia- evacuarea căniţiJor dm regiunea Dicn turrle pentru a sprijini suspendare* asti El a adăugit: „Vom proceda fi-
ceea ce priveşte ţăi-ile Americu Latine au Jilaţilor. în condiţii acceptabile penlru
In vederea unei astfel de ţinte, Dulles a îist nerd-amoî'icun iese la iveală foarte Bion Fu reşie în acest fel, dar sccpul nostru ime­
ieşit la iveală pwilru prima dată prin doc ambele părţi şu in .spe.cial să nu se la n-ici
pornit în tot felul de ,,turnee", prin ţă­ trin» Monroe proclamată în 1825 Te de clar din eroica luptă a poporului Bra­ După r 1 (â aceeaşi agenţie, co- diat este sâ facem totul nentru a putea
rile subjugate dolarului, pentru a 1? pre­ zilian care 9-a ridicat împotriva exploa­ mandinun 1 - - lor militare colonialiste un fel de angajamente care să implacc in ijungo la un acord nezociat in vederea
11 part? neeaslă doctrină prevede intern
ta să Iacă frent comun In cadrul confe­ tăm petrolului brazilian de cătrre trus­ franceze a holărit ca incopind dc la ltt lervenţia militară a Marii Brit-a-nii aţii cstabiJiru pâcn in Indochina”
cerea amestecului, statelor europene in
rinţei. torpvlind orice propuneri ce *e vor tul nord-american „Standard Oi) Lupta mai. ora 0, ora locală sâ înceapă bombar­ timp cit exista speranţa Încetării focu In cuvLolurea sa prmiu) minislni a suh-
Irebtirile i->lemc ala s'cicior din em^fe-
face in vederea pacn Lucrurile păreau că poporului brazilian n-a fost zadarnică, darea şosetei Nr 41, care leagă D*?n Bien lui”. imiat : „Sini încredinţat câ membru Ca­
ta occidentală, iar pc de allâ psite pre
se ier inlimpla chiar aşa lată insă că ducînd la inliinţiM'oa scciolăţu brazdie:*? Fu dc locilităţiie Tuiigieo şi Sonla Se merei Comurtlor doresc sâ nu se spună
vedea că acest diepi sa fie re.urvaseui După cam transmite agenţia France
socoteala Iul Dulles de acasă, nu s-a po­ „Fetmleo Brazileirn" care det'ne mono­ ştie că acordul cu privire la evacuarea ră­ aia nume din ceea ce ar putea îngreuna
numai Stafclcr Unite Planurile urmărite Presse. in cursul declaraţiei sale, Churehii)
trivit deloc cu cea de la Geneva Aici el polul prospectării, extracţiei, rafinării şi niţilor prevede ca in timpul operaţiunilor i-ealizarea acestui scop
de cercurile conducătoare din S.U.A. prin
a trebuit să constate din nou că forţa transportului petrolului hraz-ilu? de transportai a a răniţilor ta ba-zele mili­
popoarelor care doresc libcrUie <1 pite această dcctrinâ au fost puse in aplicare Cercurile diriguitoare din unele ţări ,ile tare francez? din Indochina sâ înceteze
imediat după un an de la proclamarea Cuvîntarea lui Nehru în parlamentul indian
e «rare, că peste voinţa acestora nu poate Americii f-alme sub presiunea opiniei pu­ bombai-damentole p? o rază de 10 km in
c'eclî'tnei prin debarcarea de trupe la Per-
trece rumeni, ori cu cite bomhc şi p.»ra- blice inceareă să stabilească refaţiî co­ jurul forţăreţci Dipn Bien Fu cuzci'ilâ dc DELHl fAcnrprc*) -- Biroul indian de
in-R co Aceasta debarcare a fos: şi pri­ -o recunoaştere de către India a suverani­
bombe atomic2 ar II înarmat, ori pt cite merciale cu ţările lagărului democratic eroicele unităţi populare vietnameze A-
mul pas al politicii coloniale a Statelor informaţii » transmis cuvîntarea rostite tăţii Chinei asupra Tibotului, Nehrj a
inadte grămezi de dolan ar fi cocoţat De pildă. Argentina a incherzt acordu'i ceste acţiuni arbitrare periclitează înde­ de pr.mul ministru al Indiei. Nehru, I» spus în oentirvuarc : Repet că insomnă-
Undo în America Latină Dornice de eîl
Politica de pe poziţii dc forţă intre- comerciale co Uniunea Sovietică. Romima, plinirea acordului cu privire la evacua­ deschiderea dezbaterilor in Camera pepu
mai mult profit. Statele Unii? in IC46 latea reală a acestui acord constă in in­
buinţartâ dc taclioa diplomaţiei amer : - Cehoslovacia şi Ungaria, iar Brazilia cu re» răniţilor de la Dien Bien Fu Iară ps marginea problemelor de poh-Ucă terpretarea mau Largă In legătură cu prin­
cane, s-a dovedit a fi la Geneva cu to­ şi-au stabilit controlul asupra istmului Cehoslovacia. m externă.
Panama care era o paole a viceregalului cipiul neagresiunii, *1 recunoajtoni inte­
tul neputincioasă şi Dulles s-o trezit sin­ Agravr.rea contradicţiilor dintre mono­ Refermdu-sc la acordul încheiat Intre
Columbia In 1903 pentru a zmulge de­ grităţii teritorrale. suveranităţii şi ne-
gur. părăsit pini şi de cei mai fideli alia­ polurile Staletoi Unite şi ţările Amcri- Regimul lislnmamst înteţeşte Indio şi Republica Populară Chineză cu imestecuiui ln afacerile exlerne şi intar-
finitiv acest istm Cotumbie. an înscenai
ţi ai săi Eden şi Bidault Ba moi mult de cii Latine a Ieşit la Iveală pnn ic/ulla- teroarea poliţienească privire la Tibot primul ministru a spus. ne »le acestor două state şi al oricărui alt
o „revoJuţie" lin Panama cremd aici o
cît atît, s-a văzut părăsit pînă şi de pre­ tele conîarinVei de 'a Caracas cate a avut ... PuaoIuI principal al acestui acord neamestec
.republică independentă" care In reahu- în preajma alegerilor
şedintele său F-isenhower, care in ump ce loc in luna mame ac Planurile Sîate- .asupra căruia aş don să atroc din nou Vorbind despre conferinţa de la Geneve,
le este o semicolonie a Statelor Unite
Dulie- ÎŞI trimbiţo in conferinţă discursu lor Unde puse în această conferinţă de PHEiîl AN (Agerp/ex) - TASS atenţia Camerei este preambulul >r voi da Nehru a subliniat interesul ţărilor Asiei
cile sale războinice, el ţinea la Washing- Politica colonială dus? de Statei? Uni a-şi consolida poziţia în America Lzlmâ La 20 mă', clica lisînmanistă Intenţionea­ citire acesitui preambul : Principiile şi m reglementarea paşnică o problemei ui-
le in America Latino, politică pe care
long cuvl-ntări în care batea in retragere au eşuat, da tentă pov.diei pe care a hiat-o ză xâ desfăşoare in Coreea dc sud „ale conaidorcntelo cave deteirm nă relaţiile reci doehincze
preşedintele Theodorc Rcoscvell a dt-li
In faţa unei aiît d? penibile şl de ru­ ţările Amevtcii Lotire Infringsrea State gen pentru „adunarea naţională" mario­ proce intre cele două ţări ale noastre, ati­ Tn ultimele eîteva secole, a spus Nehru,
nit-o politica „marii bite’. Ia începutul
şinoase situaţii, lui Dullas nu l-a rămas lor Unote la a coastă conferinţă a scos de netă. Ca şi in timpul „campaniilor elec­ tudinea reciprocă a acestor ţăr sint ur­ nenorocirea Asiei a oonstat nu numai in
secolului XX a luat forma de intervenţie
alt lucru mai bun de făcut, decit eă te aseinonca la iveală creşterea mişcăm de torale" anterioare, lis’mminiţtu au inten­ mătoarele: I) Respectul reciproc al inte­ faptul că acolo au existat regimuri colo­
urce de nrgenlfl In avion şi s-o pornească armată directă, sau forma loviturMnr dc eliberare naţională 3 popoarelor dm A- sificat in (ară teroarea poliţianeascâ grităţii teritoriale şi al suveranităţii color niale ci Şi faptul că Asia a fost adesea
stat.
întunecat epre cosă, pentru ca acolo aă- mevica La lină După cum relatează presa $ud-cor?cana dnuă slate ; 2) Neagresiunea reciproci ; 3| un teatru a) operaţiunilor militare pentru
Şl poată revam. să poată afla ce Imie tre­ Stolole Umie au dus politica „mani Această luptă de eliberare naţională de după fixarea oficială a zilei „alegerilor''. Neamestecul reciproc In ofacenle interne alţii şi un teatru al operaţiunilor militare
buie să ia in politica sa da viitor bite““ in America Latină pîni după ter­ sub jugul imperialist este legată de lupta Li Sin Man o făcut numeroase declaraţii ale c?!or două state : 4) Fgâl.tateu şi a- dezlănţuite de alin Noi dorim ca busines-
Conferinţa da la Goneva continuă Să-şi minarea primului război mondial cînd pu­ pentvu pace, carînd cu insistenţă regle­ in c»re z ru'âtat direct că in . adunarea vantaje reciproce: 5) Cocxistenţia paşnuă” su) războiului in Asja sâ înceteze în îndeo­
desfăşoare lucrările, centnndu-le in jurul terile ounopene şi in special Angilia. au mentarea paşnică a luluror problemelor naţionaJă” vor fi aleşi numai „oamenoi Prin acest acord, a spus în continuare sebi busînessul acelora care duc războiul
celor două probleme; coreeană fi viet­ început lupta peolru restabilirea posesiu­ m'.arnaiîonale O allă dovadă a luplei lui". K'ehiu, a lost asigurată intr-o mare m»- în Asia pentru interese personale
nameză nilor lor in ţările AmpriCii Latine pentru pr.ee l popoarelor Americu La- Agenţia Centrală Telcg'afică Coreeană rurâ pacea ln ac?a*tă regiune a A&ici Do­ Referindu^se la atKudinea Indiei faţă
Orice om conştient e pe deplin convins In timpul pregătirii celtn de al doilea tme sînţ mişcările pen'ru zădărnicirea rcl»u*a?.ă că Li Sm Man a mobilizat po­ resc din inima ca pacea dm aceasta regiu­ de conferinţa <Je la Geneva, Nehru a de­
că dacă nici pină la era actuală proble­ război mondial politica Statelor Unile fa­ acordurilor miHitar? impus? unora dm aces liţia sud-coreeanâ centru reprimarea tu- ne tâ se poală extinde şi asupra rostului clarat că India nu-şi poate declina răs­
ma coreeană nu a putut fi în mod paşnic ţă de acesle ţăn s-a transformat lo po­ ie ţăn de către Sbatc-l» Unile Astfel, de luixir elementelor opoziţioniste şi ci pc Asiei şi dssigur. asupra întreg,i lumi punderea pentru rezolvarea problemelor
rezolvată, acest lucru se datoreşle ati­ litica „bunului venin" Această politică, mişcări au avmt loc in Brazilia. Uruguay măsuri ce se apropie alegerile, tern-j>ca După ce a arătat că acordul reprezintă asiatice.
tudinii agresive a părţii americane, şl a uimârmd aceeaşi politică de acaparare Argentina. Chil? Mcr.'c etc iisirunanlştilor se intonsifică Potrivit re­
marionetelor ei llsinmanisle E limpede -oln-nială, se caracterizează prin ine'ode’.e Creşterea mişcării anliimperialiste şi a latărilor agonţiei. Li Sin Msn nu se dă
pentru oricine că aceştia nu vor pacea de penetraţie economică in ţările Ame luptei pentru pace a popoarelor Americii înlături nici de la nimicirea fizici a ad Dezvoltarea economiei şi comerţului exterior
Coreei Faptul c5 In Mmp ce conferinţa de ricii Latine Latine, care pricmuieşte multă îngrijo­ versarilor lui politici al Republicii Populare Chineze
la Geneva caută să rezolve paşnic si­ Pătrunderea Statelor Unile in economia rare tn rîndurilc stapindor dm Statele Caraclerizind situaţia din ajunul ..ale­
GENEVA
tuaţia Coreei, mercenarii lisir.mznişti îşi acestor ţări, s-a accentuat mai mult In pe- Unite, arată lumii io*rsgî ca era colonia­ gerilor", corespondentul din Seul al agen­ transmite : (Agerpres) - China Nouă despre dezvoltarea cu succes a comerţu­
desfăşoară în Coreea de sud mari ma­ noada celui de al doilea război mondial lismului aparţine trecutului şi că orice în­ ţiei Reuter a fost nevoit sâ sublinieze că t-a 15 mai, Lei .lo.o-min. membru aJ lui R P Chineze cu Uniunea Sovietică şi
ţările de democraţie populară. Astfel in
nevre militare, e grăitor în această pri­ timp in care ţârii» Americii Latine au cercări ale imperialiştilor de a menţine dm cauza terorii poliţieneşti, sud-coryenii dalegaţiei Ropubliou Populare Chineze lo 1953. In comp-iraţie cu 1950, comerţul cu
se lem chiar sâ vorbească de alegeri
vinţă fost nevoite *â-şi orienteze comerţul lor acest sistem de exploatare sini sorl'ts ____■ conferinţa de la Geneva, a organizat o iceele ţâri j crescut de 3,5 on
Nam Ir — ministru de externe al R P D exterior spre Statele Unite Profitând de eşecului conferinţă de presă consacrată dezvoltăm La conferinţa de presă a fost caracte­
Coreene — a demascat puternic In cadrul acest lucru, stâpînu Washingtonului ji-ati D E P E S C U R Ţ economiei şi comerţului exterior al Re­ rizată dezvoltarea legăturilor comerciale
publicii Populare Chineze ale Republicii Popular? Chineze cu ţă­
corvfo'inţei acest lucru ;i a făcut in ace­ asigurat pieţe de desfacere mjterii pri­ POPESCU V
• Ministerul Alacerilor Extern» al RSS Anul 1053 a fost remarcabil pnn f»p rile capitaliste Aşa de pildă ln 1953, in
Ucrainene a adresat recent directorului tu) câ poporul şi guvernul R P Chi­ comparaţie cu 1952. comerţul R p Chi­
Un militar american a cerut azil politic autorităţilor cehoslovace general al U N E S C O , L Evans, o sen- neze şi-au Îndreptat principalele eforturi neze cu ţările capitaliste a crescut cu 29
la sută ln ceea co priveşte Anglia, ex­
soare ln oare anunţă câ guvernul RSS spre construirea a 122 de nni intieprin
PRAGA (Agrepres) - Cotcka > scrisoare in care declară cu a fost sub ă politică nefastă Am inţeleî că aceasta portul ei în R P Chineză a crescut în
La 15 mîi In cadrul unei conferinţe ofiţer in anmata americană. în care a ser­ politică a răpit viaţa multor camarazi de Ucrainene a hotarit să ratifice statutul den industriale, i nlreprinderi -cheie pentru
această perioadă cu aproape o treime «ar
de presă care a avut loc la Agenţia Te­ vil dm 19-12 El a partici'p^l la două răz­ ai mei. a adus distiugen Coreei paşnice Organizaţiei Naţiunilor Urnie pentru pro dezvoltarea continuă a economiei naţio­ importul d»n R P Chineză a crescut cu
legrafică Cehoslovacă, s-a anunţai oficial boaie prinlre circ. după cum a declarat iar pe mine m-,n transformat intr-un sol­ blemele invăţămintului, ştiinţei şi cultu­ nale Ca urmare, in 1953, In comparaţie mai mult de 3.5 ori
ci la 14 mai a Iroeut frontiera de slat a Cavi? „timp de 1) luni la războiul ab dat carc provoacă ură.. fn anii in care- rii şi a împuternicit pe ambasadorul cu 1952, valoarea globilâ a producţiei ui Ascultat cu deosebită atenţie de cores­
Ceheslovaciei dinspre Germania occiden­ surd din Coreea” şi a (ost rând de doua am servit in armata americană, am înţeles U R S S in Anglij să semneze acest sta­ pondenţii de presă. Lei Jen-mîn a deciarafl
tala Jamt. Davis. mildar din trupele de 'ri „După c? am fost rănit in Coreea a că această armată nu apără interesul? po­ duslnale a crescut cu 30 la sută tar co-
ocupaţie zmsncjns care a carul autontă declarat Davis. am fn*t trimis In SUA porului american, ci este sildâ să lupte 1» tut. In numele guvernului RSS Ucraine­ to-parie a producţiei industriale în ecn că oamenii de afaceri americani chiar £
ţrlor cehnfclovace azil politic iar do acolo in Germania occidentală unde mn de milo d? potne pentru interesele ne MinisleruJ Afaeer lor Externe al R SS nom«» naţională s-a ridicat la 31 la sută în condiţiile politice rivijonanoase a SL'.iV
Cavii a adrecit guvernului cehoslovac mi-am dst seama că politie.» SUA esle mcnopolijlilor americani" Bielorusă a trimis de asemena lui L Evans Economia naţională te dezvoltă paralel faţă de R- P Chineză, cnnlimjă totuşi.
0 scrisoare cu un conţinut analog La 12 cu ridicarea nivelului de trai ăl muncita In med direct s.»u indirect legăturile lor
Mişcarea grevistă din Honduras ia amploare mai ic., ambasadorul U R S S în Anglia. nlor şt funcţionarilor Din an in an creş­ ccmcmale cu R P Chineză
1 A Malik. împuternicit de guvernele te puterea de cumpărare a populaţiei Ast Noi sintem gata să continuăm şi să
NEW YCRK (Agerprest — TASS: Rrcrîrenlcnţli greviştilor au prezentat conducerea societăţii „Standard Fruit Cnna- RSS Ucrainene şi RSS Bielorusă »
Dm Hnnduraî se asmnţă că greva mun­ societăţii „United Fruit Company" urma- P>ny" (sucuraa!» socie’ăţii „United Fruit tel In 1953 puterea de cumpărare a losl lărgim legăturile noastre comerciale cu
citorilor de ia pfantsţiil? de banane ale ‘r.aiete rovendicâri : mărire 1 salarular in Company " c»re îşi desfăşoară activitatea semnat la Londra statutul U N F S C O cu SA Is sută mai mare decît In 1952 toate (Sule fără excepţie, pe baia resp?c-
societăţii ..United Fruiţ Company" din -msamblu cu 50 la sută imbunătS’irea a- in regiunea marelui port din Honduras, • Agenţiile do pre.'ă anunţă încetarea In 1953 comerţul exterior al R P Chi­ i.jlul reciproc a egalităţii îh drepturi si
Honduras continuă Potrivit relatărilor .'•îten.ţei medical?, a condiţiilor de locuit la Ceibo speriată dr* creşterea mişcăm neze a crescut de peste cinci ori in com­ a avantajelor reciproce, a spus Lei Jon-
ccrespcnetului ziarului „New Vcrk Ti­ ;i a sistemului de invâ|imint După cjin greviste a cerut .aiutnr militar" guvernu­ dm viată a fostului general naziît Heinz mm.
mes” la grevă participă 25 Otl'J persoane reiese dn relatările core : po »dentul»ji, lui Guderian paraţie cu 1349 L?i Jen-mln a citat date
Generale PTT Nr 136 320 dus 6 Nov —Trparu) lntrepr Pobgraficâ de Stat DEVA
Redacţia şi Adm ziaiuiui S’.r 5 Mirii® Nr 12 24 Telef 168 4^8 Taxa plătită in numerar cortf aprobăm Direcfunu