Page 25 - 1954-05

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI VAI

IN A C E S T N U M Ă R :

— Pentru o mai bună gospodărire şi cerea socialistă (pag. 2) — Planificarea concediilor de odihnă
organizare a muncii pe şantierele — Pentru un puternic avinl al agri­ o sarcină de seamă (pag. 3)
de construcţii (pag 2) culturii In Republica Populară — Cum trebuie îngrijite culturile de
- împotriva formalismului în între­ Romină (pag 3) sfeclă de zahăr (pag 3)
Anul VI. Mo. 42 (377) | Joi 27 mai 1954 4 pagini 20 bani

S. M. T. trebuie să se pregătească
temeinic pentru campania de vară

Ne &Măm In perioada de Întreţinere a bază din sLaţluni pentru ca acestea La
culturilor, una din etapele hotSritoare kn rirtdul lor să antreneze comitetele de în­
lupta pentru obţinerea unei recolte bo­ treprinderi în mobilizarea tuturor meca­ Cărbune peste plan Succesele minerilor de la Aninoasa Expoziţia bunurilor
gate. necesare aprovizionării populaţiei cu nizatorilor Ia luoru antrenlndu-l In În­
alimente şa a industriei cu materii prune trecerea socialistă pentru terminarea re­ Tot mai plină de succes» este munca La sectorul I al minei Anmoasa, Lu­ torul IU Astfel brigada condus! de de larg consum
'gricolc. paraţiilor la timp şl tn bune eondiţium. minerilor de la mina Lupani care luptă crează Intr-un abataj cameră brigada con­ ttn&mi miner StanClu Nicolae care lu­ din Deva
Sporindu-şl aforturflo pentru aplicarea Este necesar ca aceste Lipsuri să fia li­ 2i eu zi să zxnolgâ adlncvrîlcrr oit mai
regulilor agrotehnice la întreţinerea cul­ chidate In timpul cel mai scurt Orga­ mult cărbune. dusă de fruntaşul în Întrecerea socialista crează La abatajul camerâ Nr 4 da la Zilele trecut? s-a doschiî in oraşul
turilor oamenii muncii de La sade vor nele de partid şi da stat şi conducerile prinşi In întrecerea soclaJăslă şi aju- Praţa Ghwasim Primind sprijinul tehni­ stratul V, a obţinui o depăşire d? noimă Deva o expoziţie a bunurilor de larg con­
contribui de pe acum La obţinerea unei S.M.T.-urilor trebuie să se simtă mobi­ ttndu-se de metoda sovietică de înaltă cienilor şt aplicind metodele sovietice medie, pini ]a data d# 22 mal, d? 38 U sum, produse de industria locali
lizate penlru terminarea reparaţiilor la tehnicitate a graficului ciclic, tineri mi­ Valorificarea resurselor locale In vede­
recolte îmbelşugate, la mărirea cantităţii Voroşin şi Jandarova. aceariâ brigadă a iută Mal mult cărbune peste normă dau
de cereale-marfa timp, tocind reperaţi! de bună calitate neri ca : AJbuIov Lubomir, Berindeseu obţinut pe primele douS decade a aces­ :i grupele conduse d? mlneni ■ Bar Ni­ rea producerii a cit mai multe bunuri
In flecare SM.T trebuie organizată loan şi Mlchsa Torni, lucrirri intr-un a- lecesare oamenilor muncii, s-a bucurat
RăspunzJnd chemării partidului şl gu­ tei luni o depăşire de plan de 86 la guIS colae, Codrea Gheorghe, Guga loan a lui
vernului. ţăranii muncitori In frunte cu munca de reparaţii în ateliere, după me­ bataj frontal din sectorul II eu reuşit ca Aron, PaloLay Ilie şi alţii care au obţi­ do o mar» atenţie din partea secţiei de
membrii gospodăriilor colective şi ai în­ toda sovietică pe ansamble şl subansam- de la începutul acestei luni şi plnă în pre­ Depăşiri Intre 9-24 la sută au obţinut In <ospodăril comunale şi Industrie locală
bJe de pless, astfel ca La data începem
tovărăşirilor agricole, cu toi timpul ne­ zent să obţină zilnic depăşiri de normă acelaş sector şi brigăzile conduse de mi­ nui depăşiri pe aceasta perioadă între i sfatului popular regional şt a celor ra-
recoltării să fie reperat întreg inventarul. Intre 193—203 la sută dind zeci de tone -.naJe. care s-au strSdult să traducă în
favorabil, au executat planul insAmlnţâ­ neral Macavei Nicolae, Cristea Aurel, Gă- 10—36 la sută
O atenţie deosebită trebuie acordată de cărbune peste sarcinile de plan. fapte, sarcanil? trasat? de hotărîrUe pla­
rilor de primSvară in condiţii agrotehnice tăbuţ Glţgor şi Mieloş LaurenţJu LUCICA LICIU
superioare faţă de anul trecut; aşollolnd recepţionărî» diupă reparaţii a fiecărei Acestor exemple vii 11 s^au alăturat Cu avîrrt muncesc şi minerit din sec- corespondentă voluntară narei CC al PMR din august 19S3.
pe scarS largă metoda îniămînţăril po­ maşini In această privinţă comisiile de şl alţi tineri mineri Orgamzind'u-şt te­ Expoziţia din Deva este tocmai expre­
meinic locul de muncă şi folosind raţio­
rumbului şl cartofilor tn cuiburi aşezate recepţii din SMT-uri trebuie ti privea­ na) cele 8 ore de lucru, minerii: RasJeţ sia acestei preocupări Aci se văd expuse
In pătrat scă cu răspundere sarcina ce II s-a în­ numsroisa bunuri produse in întreprin­
credinţat să revizuiască minuţios calita­ Dumitru, Busuioc loan. Mast Gheorghe derile de industrie locală „I C Frîmu”
La toate aceste lucrări, S.M.T. a corairl- Prima secţie de tineret
tea reparaţiilor făcute,-pentru a nu scoate şl alţii, Işi termină schimburile zilnice cu OrAştie. „Horea” Alba lulta. „Crlşana”
buit In mare măsură. In primăvara acea-
batozele pe arii defectate aşa oum a fost cife două norme de cărbune extras? peste din Vaţa de Joc, „l Mal” Deva. „Uie Pin-
tui an. de pildă, tractoarele S.M.T.-urîlor plan. Sub îndrumare; organizaţiei de partid ţla do tineret işl indiplim cu Cinste
•*»j efectuat cu O la sută mai multe lu­ cazul la S MT Or&ştte, care anul treout Un preţios ajutor In obţinerea acestor organizaţia de bază U.T.M din cadrul sarcinile ee-i revin, promiţînd totodată a- lilie" Hunedoara. „Vasils Roaită" din
a scos pe arie la SLmenla-Veche o batoză
crări de cît tn aceeaşi perioadă a anului cu axul tobei strlmb datorită cărui fapt frumoasa succese tinerii din sectorul II atelierelor centrale de reparaţii a IC S mior continuu şi eficace colectivului de Haţeg si „8 August" din Petroşani
trecut Hunedoara a luat iniţiativa creării a unei DezvoJtîndu-şi mereu ramurile da pro­
Lreeriţu'l nu a putut începe la timp Ase­ n primesc de la tehnicieni care ii spri­ munci de aci. ducţia aceste întreprinderi produc va­
Munca însufleţită a tractoriştilor, a lâ- menea cazuri j-au Intlmplal şl Io alte jine ou multă dragoste secţii a tineretului.
cut ca parcul de tractoare să fie folosit POLVEREJAN VICHENT1E Conducerea întreprinderii a sprijinit fl­ Exprinr>lndu-$l bucuria prin cuvinte riate bunuri de larg consum şi alimen­
părţi
mal bine. iar productivitatea muncii să corespondent voluntar ocăită Iniţiativă prin car? tinerii Işl e- emoţionate, rtnd pe rind tinerii din a- tare ca : produse d? came. pallserle con­
Aceste Lipsuri sau atribuit şl comitete­
crească. In număr lot mai mare tracto­ sumiu sarcini de seamă Si te 14-1 In tir-o oeastă secţie &-au angajat să nu Insele aş­ serve. d\n legume şl fructe, siropuri, mo­
riştii au Început să execute Lucrări noi, lor raionale de partid pentru faptul că zl începind plini de elan munca la mon­ teptările. să-şl puoS lot elanul lor tine­ bilă populară şJ mobUă simpli de bu­
cum slnt: semănatul mecanic, cuplarea nu au exercitat un control amănunţit de Lucrări de folos obştesc tarea maşlollor-uneUe, — strunguri, freze, resc, toată priceperea pentru a da lucru)
mai multor agregate la un traotor De felul cum 9au recepţionat maşinile şi ce­ în oraşul Brad cătărie arllcole de menaj din lemn şl
lelalte agregate.
asemenea, metoda graficului orar a trac­ raboteze, etc. — apoi, de sigur câ ei vo­ la timp şi de bună calitate, să (te exem­ tablă, articole de fierărie, cărămizi, var,
Recepţiile (acute de mlntuială, de or­
toristului sovietic Iven Buneev a fost a- In anii regimului democrat-popuUr. iau ca secţia lor să fie cea mal frumoasă plu de disciplină In muncă pentru ca perii, nasturi, piepteni, etc
plicată de un număr tot mal mare de gane]; d? conducere ale S MT., pot com­ oraşul Brad. ca de altfel toate oraşele pa­ «şa cum şade bln? locului unde muncesc secţia să devină eti mai curtnd fruntaşa Cremdu .se posibilităţile satisfacem tu­
brigăzi $1 tractorişti promite executarea la timp a lucrărilor triei noastre, a căpătat un aspect fru­ Io întrecerea socteilslă.
de seceriş, treeriş şl dezmirlştlt In gospo­ • meri haraia, au trecui, după montarea turor cerinţelor, expoziţia a fost des­
Cu toate aceste succese, in campania dăriile colective, In întovărăşirile agricole mos şi atrăgător date fiind amenajările maşinilor, la pavoazarea ei cu lozinci şi Hotărlrea tinerilor de a-şi îndeplini an­ chisă In scopul popuLsnzâni produselor
de primăvară s-au manifestat şi o serie şl In sectorul nd ivi dual şi lucrările de înfrumuseţare aduse de
de lipsuri lin fapt de ne tolerat este ati­ organele locale, cu sprijinul $1 prin mun­ panouri mobilizatoare. gajamentele ce şi le-au luat s-a văzut industriei locale şl pentru a da posibtb-
tudinea ce au manifestat-o inginerul şef Pentru executarea lucrărilor la timp ca voluntară a cetăţenilor In sfirşit. într-una din zilele trecute încă din prima zi de muncă etnd şi-au tat« oamenilor muncii să comande cit
in campania de vară, trebui? pregătite
agronom An an le foan de La S.M.T. Alba Si în primăvara acestui an. sfatul această secţie de slrung9rie arăta ca «pre­ depăşit simţitor prevederile normei In mal multe din aceste produsa şi de a se
şl Inginerul Avram loan de la SMT toate condiţiile necesare „O problemă im- popular al oraşului Brad. îndrumat de gătită de sărbătoare era încredinţată ti­ mod deosebit s-au evidenţiat tinarii: Sîrbu cunoaşte in acelaşi timp care anume pro­
Crâşlle. care nu au privit cu simţ de răs­ portantă este /dosirea completă a capa- comitetul raional de partid, a mobilizat neretului primind denumirea de secţia de Gh., Muntean N., Vulnreian V., Mardare duse slnt mai mult cerute de o»m?Dll
pundere ajutorul ce trebuia sâ-1 dea gw- ctfdffl maşinilor S M T . Mai slnt cazuri oamenii muncii din oraş pentru efectua­
cfnd tractorul K D. 3S este folosit numai iineret, prima pe IC S H şi din oralul I., Uogureanu Aurel, Iordan Gh şl alţii muncii cit şi propunerile lor In vederea
pcdăriilor colective şl întovărăşirilor a- rea unor lucrări de foloj obştesc Prin
>0 ia sută, deoarece nu se formează cu­ căra au obţinut la această zi Indici In­
gricols în vederea aplicării regulilor agro­ munca voluntară a muncKorrlor din în­ Hunedoara. producerii de noi sortimente
tehnice Lor te aste cunoscut faptul că plaje de maşini agricole pentru folosirea treprinderi şi mEtltuţU. porţiunea d? te­ Cu prilejul inaugurăm, reprezentanţii tre 1,85—2,33
inginerilor şi agronomilor da sectoare de integraid a puterii lui de tracţiune” — ren din faţa sfatului oraş a fost transfer» organizaţiei de partid sindicale şi al con­ ACHIM CONSTANTIN
le SMT le revine sarcina de organizatori a spus tovarăşul Gh Gheorghlu-DeJ In mată Intr-un mic părcuJet iar din preaj­ corespondent voluntar Din autoimpuneri —
cuvlntarea sa. rostită la primul congres ducerii şl-au exprimat încrederea eă sec-
ai producţiei agricole In gospodârlQe co­ ma clubului muncitoresc „7 Noiembrie” 'a
al fruntaşilor din gospodăriile colective, un nou cămin cultural
lective sl jn Întovărăşirile, agricole Pe fost transportat $1 nivelat mare parte din
ţinuta în mal 1853 $1 în regiunea noas­
cită vreme ei în această campanie nu s-au molozul rezultat din lucrările de construc­ Ţăranii muncitori din satul Nidâşti;
tră. anul trecut, In multe caruri tractoa­
deranjat din comoditate de a se deplasa ţia a acestui club Lucrările de amenajare Îşi măreşte parcul de păsări
pe teren pentru a sprijini In mod prac­ rele K.D 35 au acţionai oîte o singură se- a grădinii clubului continuă şi tn scurt Inferioară comuna Hăşdai raionul Hu­
tic gospodăriile da oare răspund, mal mult cerătoare-legătoare, o singură batoză sau temp aceri teren va deveni loc de destin­ Imbunătăţirea continui a hranei mun­ (el pini în prezent, faţă de aceeaşi pe­ nedoara. în urmă cu o lună au pornit
un singur diacuitor lucru care a lăcut ca
dedt atîî. n-au controlat şi îndrumat nici dere şi recreiere pentru cetăţenii Bra­ citorilor combinatului siderurgic „Gh rioadă a anului trecut parcul de păsări — din iniţiativa deputatului Frenţoni Ca-
S.M.T -urile si nu-şi realizeze planul In
brlgăzMe de tractorişti de care răspund dului Gheorghiu-Dej" este pentru colectivul s-a mărit eu peste I3t00 păsări, ps Un­ nol — sft-şi construiască din autoimpuneri
campania de vară
In primul rind. O lucrare cu care fiecare locuitor al gospodăriei anex? din Mintia o preocu­ un câmin cultural
In vederea înlăturării acestor lipsuri, eoestui oraş se mîndreşte p? drept cu­ pare permanentă gă col? care s-au consum»* pînl acum.
Inginerul Ananla nu s-a obosit pentru In acesl scop. s-au procurai p?sle 36 030
trebuie pregătite de pe a oum cupluri de vin* este Baia populară La construirea An de an, din aceastâ gospodine au Avfnd păşiri de o rasă zuperioară gos­
a se deplasa nici plnă la gospodăria co­ de cărămizi, precum şl numeroase alte
lectivă din Teîuş. unde avea sarcină sâ maşini, astfel ca In campania de vară cit clădirii băii. pe Ungă lucrările din fond îcmlt spre cantina muncitorilor zeo şi podăria din Mintia ajută şi gojp^dSriile
prelucreze noile norme de lucru cu colec­ mal muhe lraotoare să acţioneze cile 2-3 centralizat, s-a prestat un însemnat nu­ >uta da mii kg de diferite produse a gre­ agricole colective dlo regiune cu pul de materiale in momentul de fa(ă lucrări!?
cecerători-legălori, 2 pluguri cu ram? măr de or? muncă voluntară Băii popu­
tiviştii. nesocotind această sarcină De ii t mente re ca: leguma şt zarzavaturi, rasă pehtru îmbunătăţirea r&setcr de pă- de construire a noului cămin aint mult
pentru dezmuigtlt. 4 grap? cu discuri ?i lare din oraşul Brad prevăzută cu 12
combătut esie şt atitudinea Inginerului *âri a acestora. înalrrtale In grăbirea lor, in mod deo­
alte unelte Lulndu-s? aceste măsuri, se vane. 10 duşuri, un bazin d? 8x6 m ca­ porte păsări, ouă, etc .
Avram, care s-a mulţumit In această di­ sebit a-au remarcat comunistul Stanciu
recţie să citească normei? de lucru In faţa va putea dubla productivitatea fiecărui meră de masaj, solarlu. ete. i se execută Una din ramurii? principal? aJe gos­ Un aport preţios In creşterea acestei bo­ Aron ţăranul mijlccaş Csrbaleu loan.
consulului de conducere al gospodări?) tractor. în felu] acesta se vor putea eli­ In prezent lucrările de instalare a curen podărie! este parcul da păsări gate ramuri o aduc şi muncitori şi mun­
bera -un mai mare număr de tractoare h/lul electric şt conductelor, urmtnd a Sudlu Gospar Cecoş Vaier şi alţii, caro
colective din Vinerea, fără ca să le fi Este o neasemuită plăcere să vizitezi citoarele de aci. care îndrumat? îndea­
pentru executarea Lucrărilor de dezmi- intra curînd in funcţiune
dezbătut în adunarea generală a colecti­ parcul da păşiri al gospodăriei, să proape de tehnicieni muncesc cu tragere au făcut clte 8 transporturi cu carele,
rlştit Conducerile SMT trebuie să a-
viştilor şl a le supune spre aprobare. treci prin mulţimea roşie a acestor de inimă gi hărnicie la producerea, creş­ aduclnd materiale necesare lucrărilor de
La SM.T. Alba. lipsuri serioase s-au corde în această perioadă o atenţie deo­ >i noua construcţie
manifestat şl In ce priveşte aproviziona­ sebită calificării profesionale a mJnulteri- Primele trufandale flinţ? gălăgioase şl zburdalnice sau să terea $1 întreţinerea păsărilor Ridicarea noului cămin cultural poate
lor d« secerâtori-legăton, batozarilor şt
rea in condipuni bune cu aliment? a trac­ pentru muncitori priveşti te miile de puişori galbeni roş­ Trn&ru) Tu veni loan de pildă, mun­
toriştilor pe teren. motoristelor, pentru ca aceştia să ştie să caţi, ascuiltându-le piuitul tor drăgălaş cind cu pricepere la incubator a reuşit fi mult accelerata dacă şl tovarăşii Lep-
mln'uiaseă cu pricepere maşinile ce II se Încă de mult secţia horticolă din Deva
Acum, In perioada cind oamenii mun­ gîndindu-te totodată ee bogăţie constituie ca printr-o mai bună reglare a factorilor oiâchl Slmlon şl Lupu Viore) preşedinte
încredmţoază Să cunoască felul cum tre­ a goapodânei anexă din Mintia a trimis
cii da pe ogoare dau bătălia pentru În­ buie recoltate păloasele. cum pol fi în­ Anul acesta conducerea gospodăriei dă clocitului artificial să obţină un procent şl secretar ai sfatului popular a) comunei
treţinerea culturilor, partidul şi guvernul lăturate defecţiunile tn timpul lucruJui a cantinai muncitorilor combinatului si­ o deosebită atenţie măririi el* mai mult de eoloaiime de 73-80 la sută. depăşind Hăşdat. ar acorda Importanta cuvenită
pun in faţa mecanizatorilor de la SMT seccTătertlor-legâteri. a batozolor şi care derurgic „Gh Gheorghiu-Dej" Hunedoa­ istfet cu mult procentul normal «cestei construcţii de mare însemnătate
szrcina însemnată d? a nu precupeţi nici ra însemnate cantităţi de salată, spanac poslbtf a acestei bogăţii înzestrată cu ud
sînt cete mai potrivite agregate pentru şi Alte produs? IImpurII Plin? de hărnicie muncesc şi muncitoa­ In viaţa ţăranilor muncitori
un efort pentru a se pregăti temeinic pen­ olc.tere» întregii forte de tracţiune a Incubator electric modern, gospodăria a
tru lucrările de seceriş, treeriş şi dezmt- •racîoruluJ Zdele acestaa din serele provizorii ale produs fn anui acesta, numai pină In pre­ rele : Roşan Victona. Munteairi Mor la şi Noul cămin cultural din satul Nâdăştla
nştit, — lucrări agricole, de succesul că- secţiei au iost trimise muncitorilor com­ zent peste 32 000 pul de găină şi boboci FUip Savia de la crescătoria de pul. pre­ va cuprinde mai mul»? săli, printre care
rcra d^pinde culegerea d? recolte bogate Directorii şi mecanicii şefi de la SMT binatului. primele cantităţi de castraveţi d? raţă contiDuînd încă să produci In cum şi Diacoou Marla. Stanţa (da. Pln- una de festivităţi, ds lectură, bibliotecă,
Staţiunrle de maşini $1 tractoare sini trebuie să se preocupe îndeaproape de verzi, iar alte cantităţi vor fl trimise In
cursurile e? se (tn în această perioadă cu cuhni. vederea măriri] parcului da păsări. Ast- tea Mana şi altele. ete.
înzestrat? anul aceşti cu un număr mai
tractoriştii.'
mare de tractoare, secerători-legâlori. dis-
PenLru a evita întlrxierea treerişulul In
cultoare. cultivatoare, batoze şi alte ma­ — De ce si nu plivim tovarişe
şini Acestea măresc răspunderea S M T - îcest an este necesar e» metodele tna- A\ergînd pe cărăruia cave duce în Pier buruienile. . . MAriemiţ ?
unlor pentru producţia gospodăriilor co­ lt/tat? de organizare » treorl^ulul şi In sal, poţi privi in voie plnă departe Nu e gr.îul noslru. nu vrem noi cu
lective şi a întovărăşirilor agricole rpeciai folosire» graficului orar li treeriş In ambele parfi se întind tarlade
după metoda cunoscutului mccswiîc jlaho- verzi de griu, sau cele cu porumbul înalt, iar printre el au apărut firicele toţii sa avem recoltă bogată ? ii spu­
Una din lucrările pregătitoare de cea Apoi au mai venii şi alţii pe rind..
novist sovietic Njcolal Brediuk. să fie ex­ care a sfredelit eu îndrăzneală pâ se tovarăşul Podeleanu Petru.
mai mare importanţă, este executarea re­ Lupta era aprigă Puzderia de pălâ- Ic pălimidă.
tindă in loate staţiunile de maşini şi trac­ mintul ieşind la lumina zilei Grki! a Intr.-o dimineaţă, soarele îşi arătă — Aşa-i el face lucru de mîntuiată
paraţiilor la tractoarele ce s-au delectai midâ şi buruieni zăcea la pămtni
toare In această privinţă colectivele de crescu! Înalt Trece de genunchi şi 'mulsă din rădăcini Firele de griu razele din nou,., părea că limpul a ho cile od'-ită La însămlnţat ce ai făcut
Iii timpul campaniei de primăvară a se- este des ca peria tovarăşe Mlrienuţ Ai însămînţai griul
cfvrălonlor-legfitorl. eecerători gimple, des- conducere ale S M T vor trebui să la de — Ce griu frumos Acuş dă spicul espita-u mai uşura Ie larii si se schimbe de a binelea. tară să I fi gripat Griul lâu e mai
mirietitoare e» a batozelor care trebuie s« ne acum măsuri in vederea modificărilor N'u-i glumă cu buruienile Ca în fiecare dimineaţă, bau Zas rar acum ca alle grife unde au mun-
fie reparate şi puse In bunăstare de fune-. c? trebuie făcute la batoze : de asemenea. Au cu ce se mtndri tntovărâşiţii şi După ploi, s-au înmulţii şi au eres­ loţi s a sculat în zori Trebăluia ceva :it alţii Poate vrei să-l laşi şi cu bu­
ceîi!al|i (ărani muncitori din Mintia,
ţlcnare înainte de încăperea recoltărilor ul cepede Dacă !e mai lăsam cileva prin curie. De abia mai tirziu obser­
iA la legătură cu conducerile gospodăriilor iti zîci admirtnd cu nesaţ tarlalele In zile înăbuşeau griul. vase schimbarea. Cerul senin il bu* ruieni ?! Omul termină de vorbit arun-
Trebuie spus însă că în regiunea noas­ colective şi a întovărăşirilor, pîntru a-i tinse de un verde închis cînd fn locul unde se afla Mărie.nuţ o
Nană Veronica Zasloţi în ciuda bl-
tră reparaţiile maşInUcr agricole, nece­ «ntrena să organizeze amic după metoda Lrineţiî se ţinea mereu in Irunle cură mult. privire rece, tăioasă
N-are $i mai plouă Soţia îl strigă
sare tn campania de recoltare se des­ Am terminat
Srcdiiîl; — Aşa babo hai să-i dăm zor; nici !a masă. Mîncâ ceva în fugi
făşoară neîngăduit de încet De pildă, ba­ — Bine că am (eirminat, tare ou nu mă las. o îndemna soţul ei haci — M-am gindit să merg ia cimp e Plinea va fi a bă
tozele sini reparate In procentaj de 38 Un mare rol in mobilizarea mecanizato­
îmi era frică că o să ploaie, se bucura Zasloţi. Buruienile erau multe şi dese cam multişor de clnd n am fost pe — Apoi. cum $ă nu fie griul îhto-
la sută, seoerâtorlle-legâton I la sută, iar rilor pentru succesul campaniei de repa­
nană Veronica Zasloţi Mergea pe Inlovărăşiţii din Minlia le-au venii acolo. vârăşiţilor frumos ? A fost plivit la
din numărul molcaretor electrice abia au raţii. îl are organizarea întrecerii socia­ drum alături dc bărbatul ei Iuliu Zas insă de hac. Muncile de cîmp trebuiesc —* Du-te să mai vezi de griu !n- timp. iar înainte cit era mic l-am grâ-
fest revizuite 48 la sută. In c? priveşte liste, — căreia comitetele de întreprinderi l<MÎ. discutînd aprins de ceilalţi oa­ .weculale I) timp Altfel se îngrămă­ cuvlnţi nevasîă sa Zis şi făcut O pat Petru Podeîean vorbeşte lă:ă
motoarele stabile, din cete 19 cile sini irebuie sâ-i acorde o mare aten(ie — or- meni. desc şi cu greu o mai poţi scoale la apucă pe cărare grăbindu se spre Iar iă-şî poată ascunde mîndria. Şi în-
planificate, nu este reparat nici unul. In gznlzJnd întrecerea socialistă atlt Intre Alt grup a rămas in urmă capăt laua cu griu. Era nerăbdător să vadă U adevăr dacă te apropii şi cercetezi
Veneau mai încet Fiecare vorbea Membrii întovărăşirii agricole din dacă o mai crescut şi dacă-i toi aşa de irtdeapioape n-ai să găseşti nici o
această pnvmţâ S M T Orăşlle* din cele echipe cit şi individual.
cu glas tare Brâu bucuroşi că au Mirvtia, aplică regulile agrotehnice frumos. buruiană in grîu! intovikăşitilor Doar
33 de batoze planificate pentru reparat Pentru ca' întrecerea socialistă să he *
terminat plivîtul griului. Faci lucrul la timp, cîştîgi pe alocuri se mai văd fire de pălă-
abia a reparat unu. iar S MT Miercurea aplicată de un număr cit mai mare de Nu faoi, pierzi S-au adunat aproape cu toţii To midâ uscată.
♦
ou are reparată nici o secerătoare-le- mecanizatori, organizaţiile de partid tre­ Aşa gîndesc cei de la Mintia. Pli varăşul Iuliu Zasloţi preşedintele în­ Aşa râmîne în urma plivituîui.
Vremea s-a airătat a (i frumoasă de tovărăşirii era abătut: Pe (runte i s-a
gătoare buie să dea ajutorul politic, comitetelor vitul griului s a terminal Oamenii Tarlalele de griu ale întovărăşirii
dimineaţă ivit o cută adîncă
O mare răspundere pentru Iniîrzieres do intreprindere, să desfăşoare o susţi­ au ajuns in sat pe Inoptat, obosiţi, dar slnt Intr-adevăr minunate Nici cei­
Cele 29 de (amilii ale întovărăşi* mulţumiţi în acelaşi timp — Am (ost la cîmp tovarăşi. Vo­
reparaţiilor maşinilor agricole o are co­ nută muncă de lămurire de la om la om. ţilor din Mintia parcă s a>\ fi sfătuit iam să vid ce mai e pe acolo. In lalţi ţărani muncitori din Mintia nu
s-au lăsat mai prejos Urmind exem­
mitetul executiv al sfatului popular re­ Mecanizatori din SMT..! FSţj in pri­ să iasă la cfmp. Griul era năpădit Iar să plivim ? urma ploilor au răsărit o groază de plul fntovârâşiţilor au îngrijit şi ei
gional EJ nu a Îndrumat şi controlat cu mele rinduri ale luptei pentru terminarea de pâlâmidă şi alle buruieni. Ploaia a ţinut cîteva zile de arin buruieni culturile Ia timp aplîcind regulile a-
Trebuie plivit încă odată.
toată răspunderea conducerile staţiunilor ncpar.-Nţiilor la timp şl In bune condiţiimi! — Uite ci ne au întrecut ilţii. îi dul. După aceea s a lăcul timp Iru grotehnice. Munca însufleţită a ţăra­
spuse Podeleanu Petru soţiei sale — Iar să plivim ? se auzi o voce de
de maşini $1 tracloare. nu a luat măsuri Răspundeţi cu cinste sarcinilor ce vi s-au mos bărbat nilor muncitori din Mintia promite
(n tar'aua cu gviu erau mai mulţi
din timp pentru organizarea în ateliere ncredinţat de câlre parlld şi guvern. In N-a ţinut însă prea mult şi a plouat Preşedintele îl privi puţin apoi Ii multe...
bărbaţi şl femei Pliveau 3e zor in-
a vaparefiilor pe anaambla de piese. De vederea Îndeplinirii rolului vostru de or­ Irecfndu-se între ei din ncu '.puse: Anul acesta va li pline multă şi
asemenea, comitatele raionala tie partid ganizatori ai pr iducţlel In gospodăriile Cei doi ajunseră la tarla, deteră bi­ Pâmintul e»ra îmbibat cu apa prea — Trebuie să I plivim. Nu termină albă
nu au îndrumat temeinic organizaţiile de colective şi In întovărăşirile agricole neţe celorrtalţi şi începură lucrul. multor ploi. Griul creştea mereu mai bine vorba şl începură alţii. ANA CAR.ANFIL