Page 27 - 1954-05

Nr *2 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

un puternic avînt al agriculturii Planificarea concediilor de odihna —
o sarcină de seama
A O dovadă a grijii deosebite pe care o întreprinderea „I Mai' 1 Petrcşti, unda
m Republica Populară Romînă poartă partidul şi guvernul oamenilor nici ptnă tn momentul do faţă ou există
muncii din ţara r.oartrâ, este şi planifi­ o planificare concretă a concediilor de
Prohlamele dezvodtftru agriculturii se pes Ic 1 -00 batoze, mu ir citori individuali, pnn fă. animata de rasă şi produs® ar.imale. care» organizată a concediilor de odih­ odihni po anul 1954
află un centrul atenţiei Partidului Mun­ de pluguri de trac­ Ghecrghc Apostol ridicarea bivolului lor tagumc şi cultruri lehoice nă a acestor». Oom^su de angurări sociaâe a camite-
citoresc Romln şl a guvernului Republicii tor şi semănători A prim-jecrctar »1 Comitatului Croirii economic ?i a înzes­ Cilăuzindu-se după exemplul oamenilor Constituţia RPR garantează celor ce tului da întreprindere şi chiar tovarăşul
Populare Romi ne Organizând o creştere crareut numărul cen­ trării lor tchmce Nu co ştiinţă sovieribi j[ folosind bogata lor muncesc, atât dropia! ta muncă, cil şi Bîîcă Niaoiae, secretar al ccvniieUilui oe
al Partidului Muncitoresc Rumin 1a ccncediu anual plătit. Ur.ui marc* nu­ întreprindere, stau parivi fsţâ oc acarij
contmufi şi planificaţi a industriei socva- trelor de închiriat u- menţinerea la un ni­ experienţă, oamenii do ştiinţă din ţara
Uste — baza dezvoltării întregii economii rvalta agricole va fi * * vel coborit, ci ridi­ noastră au obţinui realizări serioase pri­ măr de oameni ai muncii, 11 ss asigură lipsim şl Lasă ca cel dm conducerea ;.d-
şi ridicării bvneistSri a poponi!/ui — parti­ îmbunătăţită înzestrarea lor. carea producţiei agricole creează con­ vind elaborarea unor metode ştiinţifice folosirea concediului in staţiunile balneo­ mmistiauvă să trimită muncitorii în con­
dul şl statul democrafl-pcputar, potrivit In lupta pentru realizarea un ui nou diţiile pentru atragerea maselor largi de lucrare a pământului, ameliorarea şi climaterica ţi in caseta de odihnă ds la cediul de odihnă ta voia întâmplării
«arolnilor puse de plenara CC- al PMR avînt al agriculturii ia ţara noastră au aie ţărănimii pe calea sccialismuiui şi raionarea unor vanetâţi de plante, pro­ munte sau d; pa litoralul măru. In scopul evitării şi înlăturării lipsurilor
din august i&S3. concentrează eforturile foe* obţinute primele rezultate powtivc io corejzpunle intereselor dezvoltări.1 econo­ tecţie şi îngrijirea cuilunlor. crearea de Rezoluţia ceiui de al Ifl-lea Congres in ceea ce priveşte planificarea concediilor
do odihnă, conduceriia admiiuslrative ale
comuna aJe olasei muncitoare ţărănimii 1653 producţia medic U hectar a anului miei naţionale, precum şi intereselor ţă­ noi varietăţi de animale înconjuraţi ds ul Sindicatelor din RPR a pus în iaţa Întreprinderilor trebuia sa întocmească
munoitoare, ale întregului popor munci­ 193S a feut întrecută le grlu. porumb, rănimii muncitoare. dragostea şi stima întregului popor, spri­ orgenolor smdioale ţi administrative o şt să respecte planificarea conce­
©aromă de mare răspundere aceea a pla­
tor In direcţia realizării unui puternic cartofi, sfeclă de zahăr. III. jiniţi .puternic de stat, oamenii de ştiinţă,
evtnt al producţiei agricole şl aii produc­ Campania insăminţărilor de primăvară agronomii, zoolehnicienu de la noi au nificării juste a cor.cediiilor dc odihnă diilor de cdihnS, caro va fi stabilită
»şa cum arată Instrucţiunile Consiliului
ln anul 1953, multe întreprinderi dm re­
ţiei bunurilor de consum popular a anului 1954. deşi condiţiile climatice Pariiddl şi statul democrat-popular astăzi cele mai largi posibilităţi de muncă giunea noastră, ţinând teamă de instruc­ Central al Sindicatelor ln rr.od uniform
Măsunlo luate de partid şi guvem pen­ au fost defavorabile, sa desfăşoară la un acordă un sprijin sporii ţflranilor ou gos­ creatoare de noinchirpiut ln trecut Aceasta ţiunile Consiliului Centrai al Sindicatelor pe întreg anu 1 , pe baza un'n grafic ca
tru dezvoltarea continuă a agriculturii şi nivel agrotehnic mai ridicat decit în tre­ podării mici şi mijloou in vederea valo­ se referă nu numai ta condiţiile Lct mai cu privire ta organizarea şi planificarea se întocmeşte de către adm imit raţie do
pentru intenslflcarea schimbului de măr­ cut A crescut intaresul ţăranilor colec­ rificării rezervelor serioase de eporira a bune de Lucru dm instituţiile ştiinţifice in med just ■ concediilor de odihnă, au comun acord cu comitetul de întreprin­
furi dintre oraş şl sat oglindesc faptul că tivişti. întovărăşiţi şl al ţăranilor mun­ producţiei .«^ricole de care diepun gospo­ şi staţiunile experiment ale, ci şi la fap­ obţinut rezultate pozitive, tăia să stânje­ dere sau Instituţie, luând în medie lunar
tn întreaga sa politică partidul nostru se citori cu go9pcdărll Individuale pentru dăriile lor. rezerve care nici pe departe tul că sfaturile şl rezultatele cercelărtlra nească cu nimic îndeplinirea planului de 9 ta sută din totalul angajaţilor existenţi
călăuzeşte cu fideltoate după atotbirui­ aplicarea metodelor ogrotehmce Anul a- iacă nu sint opuizate Au fost adc*ptata lor simt aplicate tot mai larg in practica producţie ţi beneficiind do concediu toţi în întreprindere.
toare* învăţătură leninistă, «lupă expe­ ceastă au (ort folosite in mai mare măsu­ mS9un care prevăd acordarea de credile agricolă Şl dau roade dintre cele maj muncitori» din cadrul întreprinderii Repartizarea pe bază de grafic a con­
rienţa istorică a P CU S şi a Statuîui so ră Ir.gTăjâmlnte'e naturale, seminţele se­ Ieftine ţărani4or muncitori cu goepodăni bune Portiidu) şi guvernul cheamă pe Aţa de piiîdă. la întreprinderea Cera­ cediilor de odihnă a muncitorilor, tehni­
vietae, întăreşte necontenit alianţa dintre lecţionate. a început sa se răcpîndeasci individuale, ajutorarea agro-zootchnică şi oamenii de ştUnţă din domeniul agricul­ mică din âuu Mare, datorită unei preo­ cienilor, Inginerilor şi funcţionarilor, tre­
olasa muncitoare şl ţărănimea munci loa­ metoda semănatului culturilor prăşiloare deservirea gospodăriilor ţărăneşti mica şi turii!. pe top agronomii şi zoolehnicienil cupări continue a organizaţiei de partid, buie făcute tn aşa fel in cît să nu dea
ze, In caro rolul conducător aparţine în cuiburi aşezate in pătrat. mijlocii ou'tractoare şi alte maşini ale să-Şi ridice necontenit nivelul cun«»rtin- conducerii întreprindem şi a comitetu­ naştere la dezorganizare» procesului de
stalului în condiţii avantajoase, aprovi­
clasei muncitoare. Întărirea acestei alian­ II. zionarea ou ingrâşlmmie chunice şi alte ţalor lehmce-ştunţrîice, să-şi întărească lui sindical de intrepruadere. s-a asigu­ prcrtucţic
ţe şl a rolului conducător al clasei mun­ materiale necesare Experienţa arată că legăturile cu practicienii fruntaşi din agri­ ra'. C3 in anul 1953 foţi muncitorii din Pentru a se putea respecta plar.iflccrea
cultură, cu masale de ţărani muncitori
citoare — forţa conducătoare a statului 6Utnţa mar*ist-lenanlată şl -experienţa pentru .sporirea producţiei in agricu'Rură. liireprindere eâ-ţ* postă petrece Ln mod făcută şi pentru a se putea urmări, este
Istorică a Uniunii Sovietice ne învaţă că Nu in birouri şl cancelarii, ci pe ogoore.
şl a întregului popor muncitor — esle in condiţiile actuaJe are 0 însemnătate plăcut concediul de odihnă, iar planul necesar s-l sc întocmească grafice pe
rezolvarea dofinitlvâ a problemei cerea­ in mijlocul le.rc.mlor — acolo este local
chezăşia rezolvării eu succes a probleme­ lelor, lichidarea radicală a greutăţilor in hotâritoore stabil rea unor relaţii econo­ agronomului. lor anual de producţie să fia îndoplinit întreprindere şi secţii din cere să reiasă
lor cnnst/ruirii sccll-lIsmukit In ţara noe Dacă In majoritatea întreprinderilor s-a dala oind flecare muncitor îşi va primi
domeniul aprovizionării, asjgurarea unui mice juste cu ţăranul cu mică gospodărie Recenta eor-ală'tui'ne a fruntaşilor pro­ dus o muncă susţinută şl cu multe rezul­
Înalt rvvei ele trai pentru întregul popor şi cu ţăranul mijlocaş principalul pro­ ducţie» agricole convocată de C. C a! tate pozitive, apoi nu tot 1a fel 8-a pro­ conoediui da odihnă lega) aducîrdu-li-se
la cunoştinţă dm timp. data plecării.
I. muncdtor sini indisolubil legate de înfăp­ ducător de produse agricole-marfă Parti­ P M R şt de guvern, a scos la Ivcaiă nu­ cedat spre exemplu ta întreprinderea de
tuirea sarcinilor tranrioi-mârii socialiste dul so călăuzeşte după indicaţia lui V I Comisiile de asigurări sociale dm ca­
După eliberarea Romimei de către eroica meroşi îruntaşl ai agriculturii, care, lucrln- Transporturi Auto din Deva, unde dui dru! comitetelor de Intreprindere vor tre­
a satului. Lenin despre necesitatea aplicării principiu­
Airmată Soviotică şl după cucerirea pu­ lui coinţarvsării' materiale a producăto­ du->şi cu pricepere şi dragoste pâmintul. lipsa tclelă da preocupare e comitetului bui sl urmărească felul cum ic rospecti
torii de către clase muncitoare aliată eu Prin propria lor experienţă ţăi-arui mun­ rilor In sponrea produoţiei. Lenin ser ia : au obţinut recolte ta hectar de circa 3 500 do întreprindere şi moi ales a conducerii stabilirea zilelor de odihnă ta caro au
ţărănimea muncitoare, sub conducerea citori din taro noastră se conving cit de kg de griu. ă—6 tone de porumb boabe, întreprinderii, (direotor tovarăşul Malea dreptul muncitorii, după felul muncii şl
mari sint posibilităţile de sporirea pro „Cointeresare» peraor.dă contribuie la ri­
partidului nostru, In viaţa satului ţării dicarea producţiei ; *.vem nevoie, înainte 30—40 tona de cartofi, 67 tone de afeclă. losn), un numii de 13 conductor: auto au vechimea pa care o au in clrrvpul muncii.
noastre s-au petrecut schimbări adinei ducţiel agricole de care dispune agricul­ de toata şl cu oricb preţ, de sporirea pro­ Trobuie spus insă că unele organizaţi» cc fost lipsiţi de ccnccdiu pe anul 1953. ne- Organele Sindicala au dator a 6i des­
Prin reforma agrară ţărănimea munci­ tura socialistă De pildă, gospodăria co­ partid, organa locate d? stat, organe agri­ rezovind a;eet caz nici pinii in prezcr.t
lectivă „li Iunie" din comuna Valea Roşie, ducţiei". făşoare o intensă muncă politică în rin-
toare. dezrobită de sub jugul seculjr al cole nu cunosc şi nu caută să cunoască Munci/lorllor întreprinderii „Vidiorla" dul maselor de muncitori, arâtindu-li-se
moşicrimu, a primit peste I milion hectare regiunza Bucureşti, a obţinut in 1953 o ln scopul de a mări cointeresarea ma­ ps fruntaşii agriculturii din raza lor de Calan le-iu fost repartizate în luru fe­
de pământ Partidul şi statul domoorat- producţie medie de griu de circa 3 100 terială a ţArana-lor muncitori In sporirea activitate, nu studiază in med temeinic bruarie 1933 de către Consiliul Centra*, mporfonţa respectăm ta timp o datelor
l«g la hectar, faţă do 1 200 kg cit s-a ob­ producţiei agricole au fost luate tn u’.ti- planificate pentru concediu. De asemenea,
popular au înfăptuit şi înfăptuiesc In mod experienţa lor, nu sc îngrijesc ds extinde­ aî Sindicatelor şl Ministrul Sănătăţii un organeie sindicale au sarcina ca reparti­
consecvent o politică dc sprijinire a ţă­ ţinut la hectar In sectorul individual. Gos­ mul timp o sene du măsuri. O impor­ rea ei sistematică şi perseverentă, de pro­ rt-umăr de 12 bilete pentru casele de odih­ zarea biletelor pentru caseta de odihîlâ
rănimii muncitoare, ajutlnd-o siu'o diferi­ podăria colectivă „Victoria” dm comuna tanţă deosebită au in icsistă direcţie ho- pagarea largă a agrotehnicii. In mod in­ nă şi sanatoni'l Comitetul do întreprin­
Lenauheim, regiunea Acad. a obţinut in ÎJ-îri'le guvemUiui N i>artlduiul cu pm- dere, privind superficial sarcina reparti­ ţi staţiuni bal ne o-climaterice 6i fie fă­
te forme să^şl întărească gospodăriile suficient aînt folosite presa, propaganda cută în modul cel mai juat. Să urmăreas­
e-tit Ln interesul lor oii şt în interesul dez­ 1953 o recoltă medie da peste 2 700 kg de vir# la contractarj-* MM>r produs? agri­ prin conferinţe, broşurile agrotehnice, ra­ zări biletelor celor care do drept trebu­ că îndeaproape felul cum muncesc comi­
voltării economiei naţionale Ţăranii mun­ grîu Vî hectar de ps o suprafaţă de 400 dc cole Aceste hotăriri inevSd un sist#m dioul ; unele cămine culturale de la sate iau că le folosească, » făcut ca un nu­
hectare : parte 4 000 kg de porumb ta ho larg de stunulcrite: preţuri pm^resiva, siile de t r i a j balnear şi să folcseaacă în
citori au primit din partea statului aă- activează slab şi n-au devenit încă ade- mai de 8 bilele să rămină neîntrebuin-
de pa 300 de hectare : peste 3 200 kg de premai. reducerea cclclor de livrare şi a întregime biletele repartizate de Consiliul
mlnţa *elezţiOnată, animate de rasă; unel­ vâratc centre de râspindlre a cunoştin­ ţaie Dm aceeaşi cauză ;i la combinatul Centre! ai Sindicatelor şi Ministerul Să­
te agricole, ajutor agro-rootehme, credite orz de toamnă la hectar de pe 100 de imp<v/.'îe!or, ajutor agrc-zoolehnk. CondJţii ţelor agrotehnicii siderurgic ,,Gh. Gheorghiu-Dej" Hunedoa­ nătăţii.
ieftine ln condiţiile regimului de demo­ hectare otc Au omenea recolte n-au mai avantajoase 1a cumpărările de mărfuri ReaUzaraa unui avint puternic al agri­ ra, rvumal in luna iunie 1953 un număr
losi cunoscute In ţara noastră Ele exer­ industriale ele Acest slştem are drept Numai ptanidicind In mod just şl urmă­
craţie populară, ca urmare a sprijinului culturii depinde in mare măsură de cali­ de 52 bilete am rămas neîntrebuinţate rind respectarea acestei planificări, 3e va
acordat de stal, a Încetat la sate procesul cită o vie putere de atracţie A.suipra ţăra­ scop să exercite o influenţi economică in tatea muncit politice şi organizatorice a La acests lipsuri a contribuit in mare
nilor muncitori Este firesc ci numărul scopul Intensificării aotiuitâţu gospodă­ măsură nerespectare» planificării con­ putea asigura tuturor muncitorilor la timp
de pauperizare a ţărănimii muncitoare In orgcnoloi’ regionale şi raionale de partid,
timpul c-arc a tiecu-t de la eliberarea Ro­ membrilor aseslel gospodării coUotivc a riilor colective, întovărăşirilor, gcc.podă- da capacitatea şt de eforturile lo: pentru cediilor da odihnă d« cllie conducerile concediul de odjhnă din acest &n şi sa
va putea asigura îndeplinirea planului de
muri ei s-a îmbunătăţit considerabil situaţia crescut din 1049 de aproape 5 on — de la rilor ţărăneşti nuci şi mijlocii, in acele ridicarea nivelului muncii de conducere a administrative ale intrepnndenlor Lip­ producţie fără stagnări
materi.i-ll şi a crereut simţitor niveâul de 07 de familii la 301 famlilil ; alte gospo ramuri ale agriculturii a căror producţie agriculturii. Este necesar ca organlaapi'le de suri marţ In această problemă o au şl
dării coleotive şi-au sporit şi maj mult esle de prima necesitate pentru economie BENEA PETRU
trvu ul ţară rumul noastre munoi toate psrtid să înţeleagă olar caracterul urgent al alte întreprinderi şi instituţii cum este
numărul de membri raţională. Pnn extinderea eontrAclărilor
Un inacmnst eveniment în dezvoltarea
Sarelna noastră centrală in lu/pta pen­ se vor întări legăturile dintre industrie şi sarcinilor in domeniul agriculturi!. *5 dea
agriculturii «1 constituie crearea secto­ tru transformarea Boclallrtă a agricul­ agricultură şl rolul conducător al Indus­ dovadă de operativitate şi combativitate
rului sccwli.rt de la sate Peste 280000 de turii aste întărirea economico-organiza­ triei ; £e vor crea condiţii pentru îmbu­ in rezolvemea aceatcr sarcini, să lichideze Cum trebuiesc îngrijite culturile
familii de ţărani muncitori s-au unit de torică a gospodăriilor coleotive existent?, clementaic de conducere birocratică, can- de sfecla de zahăr
bunăvoie în 4 300 da gospodării colective deoarece gospodăriile colactlve fruntaş nătăţirea aprovizjcnăril oraşelor cu pro­ celaristă. Ble trebuie să cunoască in mod
p întovărăşiri agricole de lucrare In co­ iritările din punct de vedere eeonorruco- duse agricole şi a ţărănimii muncitoare cu competent problemele concrete ale oporl- Pentru obţinerea ucci produoţu sporite muncitorul merge inapol pe rînd evl-
mărfuri Industriale ; şc vor întări ţi m»j
mun a pemlnlulul Multe dintre acestea riâ producţiei agricole vegetale şl animale, da sfeclă de zahăr lucrările dc întreţinere tîrrf astfel bâtătorinea.
orgar.lzaitoiic constituie exemplul cs.i mal mult bazele ecxmorrv'ce ale alianţei rilasei
au |l doblndU rezultate bune in mărirea să-şi însuşească regulile agrotehnici: şi sînt hotărâtoare Cultivatorii care au o O lucrare de bună calitate se face cu
producţiei ţi productivităţii muncn agri­ viu Şl cel măi convingător pentru Atrage­ muneltoare cu |ârănlmt>a muacWnsre experienţa înaintată in producţia agricolă practică mai îndelungată in cultura sfe­ planetul sau cu sapa «te mină cu roată,
cole şi. pe aceasta bază, in îmbunătăţi­ rea ţărănimii muncitoare pe calea t/ran- Aplicînd politica dc Îngrădire' a ehtabii- clei de zahăr ştiu, de exemplu, că fiecare Le împinsă dc om, fie (rasă de un cal. cu-
iformărli socialiste a agriculturii Au o şt să mildeie pentru răspândirea lor. Ele
rea vieţi* ţăranilor colectivişti şi Întovă­ rimîi, partidul duce o luptă necontenita praşiiă contribuie dl O ploaie bună ji că plîndu-se câte 3-4 plinele (olosindu-se 1a
mare însemnătate tn această privinţă mă­ împotriva oricăror manifestări împăciuito­ trebuie să îmbunătăţească conducerea po­
răşiţi conţinutul in 2ahăr ai sfeclei se măreşie fiecare planetă un om La folosirea pră-
surile luote de portid şi guvem pentru a riste, oportuniste faţă de exploatatorii de litică a Sfaturilor popul ore şl • organe’or
Că)âU2indu-se după indicaţia funda­ La sate Chiaburul este «I rămtne un duş­ Distrugerea scoarţei este una dintre tu- şitoa/elor cu cai se recomanda unităţilor
mentală a lui V 2 Lenin că numai marea ajuta gospodăriile colective nă devină man neîmpăcat al oamenilor muncii do economice, evitând evrica tendinţă de a LI crănte ce se aplică sfeclei de zahăr după care duc lipea de braţe de muncă ca la
industrie de maşini poate să reorganizeze mari producătoare de cereale şl produse la oraşe şl sate, al regimului democrat- se subrtiful, să muncească neobosit pjntru iniSminţere, mal ales ln urma unei ploi pruna praşiiă să adapteze (a cuţitele pră-
agnouM-uro, partidul nostru a luat mă­ animale Aces!e măsuri prevăd acordarea irvtârlnea şl lărgirea sectorului socialist »! Scoarţe formată favorizează pierderea a- şitnauei o rotiţă S2U cite.un clicii, caro
popular. Nici vorbă nu poate să fie de o
suri pentru ciea-rea bazelor mecanizării a- de credite însemnate (300 milioane de lei agriculturii şi pentru justa aplicare a mă­ pei d(n pămînt prin evaporare, fn pe­ si oprească prăşltozrei de a intra la a-
grlculturi'i prin înfiinţarea a 220 de sta- integrare paşnică a chiaburului in socia- rioada incolţini seminţei foarte im­ dinome prea mare în pâmin*.
numai in 1934 1935) pentru investiţii şl surilor de sprijinire a gospodăriilor ţăra­
ţmini de maşini ş> traotoare Volumul lu lljm. Ar fl o primejdioasă iluzie oportu­ portant să menţinem apa in sol, dlstru-
construcţii, procurarea de maşini, Insta­ BUCHETATUL $1 RARITUL
erSr-Uor efectuata anul trecut de S . M T - nistă să se creadă că bătălia pentru ridi­ nilor muncitori individuali gînd scoarţa Pentru distrugerea «coar-
ut| a fost de pepite 3.100.000 hantn laţii. animale dc rasă, sprijin calificat agro- carea a g noul lumi bc va desfăşura lin. fără ln acast scop partidul şl Comitetul său ţci S3 indică a se face grăp&rea cu o Cind sfecla de zahăr are 2-4 frunra
Cu loale realizările obţinute, agricultu­ rcotehnîc preoum şl reduceri şi înlesniri Central şl-au pus ca saroinâ primordială grapa uşoară Crăpatul se recomandă a se execută buchelatul şi neapărat in
ra ţării neaslre este serios rămasă In In domeniul obligaţiilor faţă de stat. a- împotrivirea chiaburilor — cu atlt mai îmbunătăţirea activităţii organizaţiilor de sa face de-a curmezişul nodurilor sau aceiaşi zi şi răritul. Buchetaîu) se facs
urmă faţă de dezvoltarea puternică a In­ v&ntaje speciale In domeniul eonbrartă- mult cu cit sporirea puternică a produc­ bază săteşti Trebuie să acordăm o mare pieziş Crăpatul sfeclei in acest (el sc do muncitori cu sâ,piîiga de 16-18 tu
dustriei. a căies producţie globală era la rilor şl achiziţiilor de produse agricole ţiei agncole va da o lovitură serioasă ten­ poate f»cs şi după răsărire. In faz9 când lăţime, căutându-so a se tăia sfecla pe
sftrşitul anu'luo 1953 de aproape 3 Ori mai dinţelor speculative ale chiaburilor pe atenţie intânni comitetelor raionale să­ sfecla a încolţit şi vîrful plantei este in rând La suprafaţă. Răritul se (are
mare decit in 1938. In timp ce îrt agricul­ O mare atenţie şl un sprijin multilate­ piaţă Una dm con«l)ţille de seamă ale teşti ale partidului, care sint un factor acoarţfi, atunci nu se recumondă grâpa- alegindu-se dm buchet planta cea mai
tură ne mai aflăm In faţa sarcinio de a ral erte acordat de partid şi guvem inlo inaemnat tn rezolvarea sarcinilor trasate rea, deoarece rupem plantele dm rădă­ viguroasă; cu mina stingă se apasă pă-
depăşi nivelul dinainte de război Deosebit vărăşirilor pentru luorarea |n comun a succesului in această bătălie «te ascu­ do partid in domeniul agriculturii şl al cini ln acest caz spargerea scoarţei se miniul. iar in acelaşi timp, cu mina dreap­
de serios râmlns in urmă dezvoltarea creş­ pimintulu' Partidul şl - a Du* c» sarcină ţirea vigilenţei ţărănimii muncitoare şi întăririi legăturilor partidului cu marele face cu sapa rotativă, grapă stelată, tă­ ta se prmd celelalte inc dc sfeclă şi se
tem animalelor sfl lichideze «ubapneoierea manifestată de Sporirea combativităţii ei pentru zdrobi­ ţărănimii muncitoare. vălugul stelat şl cu discuri, Io recoman­ smulg dintr-o mişcare răsucind:»-se.
sprijini:»-
89
Planta
rămasă
fixeaxă
Rămânerea In ormj a agriculturii este unii activişti in ceea ce priveşte rolul şi rea uneltirilor şi Influenţei duşmanului dările agronomilor de la punctele agri­ du-sc eu ţarină In perioada cind «iccfa
în primul rînd rezultatul faptului că efor­ însemnătatea întovărăşirilor agricole Le de clasă, pentru Izolarea Iul de mase De realizarea unui puternic avînt al cole Spargerea um»rţei prin aceste mij­ a re in medie patru frunze şi se execută
turile principale ale ţării au fost concen­ producţiei agricole depinde In mare mă loace are avantajul că nu deplasează această lucrare, se folosc-c la ha cmca
trate multă vreene Îndeosebi asupra dez­ nmismul ne învaţă că drumul larg al sa IV. sură îmbunătăţirea aprovizionării $1 ridi­ porţfiuni de seo»r,ă in măsura in care se 35 zâle muncă, edicâ 25 braţe de muncă
voltării industriei Lichidarea dispropor­ tului spre soctaUam trece prin cooperaţie Lupta pentru dezvoltarea agriculturii carea nivelului de Irai al oamenilor mun­ face cu grapa intr-o zi Dacă sfccla osie lăsata să crea­
ţiei Intre dezvoltarea industriei şi agr,- cu difarutAle ei forme, printre care şi în­ este o cauză a întregului popor munci­ cii de 1a oraşe «i de ta sata, întărirea mai Grâpatul de-a curmezişul are avanta­ scă atunci pentru rărit trebu.e 40-G0 de
culturti va permite satisfacerea tntr-o tovărăşirea, tocmai pentru că aceste for­ lor La această luptă ataia muncitoare departe a alianţei clasai muncitoare cu jul c3 Înlocuieşte praşda oarbă (făcută oamejii la ha, ceea ce ridică foarte mult
măsură mai rtme • cererii de produse a- me înlesnesc ţăranului posibilitatea de a între rânduri înainte dc răiănre) mubi- preţui de cost al sfeclei pen'.ru gospodă­
gricole care a sporit puternic ca rezul­ aduce 0 contribuţie de Irunte, sporindu-şi ţărănimea muncitoare — temolia regimu­ lizintt totodată si terenul de pe rind. care rie totodată neftind rlntâ şl prăşită la
tat al creşterii populaţiei ta oraşe al ri­ face pasul hcrtărîtor spre gospodăria so­ eforturile pentru înzestrarea agriculturii lui de democraţie populară în cazul praşltal o»rhe nu se face Dis­ timp scade simţitor producţia 1a ha O
dicăm consumului la oraşe şi la sale. cialistă. cu maşini şi unelte agncole cit mal- multe In ţara noastră există toate condiţiile trugerea scoarţei »re avantajul ea şi cultuiâ de sfecla rărită ln perioadele op­
precum şi al creşterii necesităţilor de ma­ ln munca noastră pentru formarea de şi mai bune, pentru aprovizionarea sate­ obiective pentru lichidarea râmîneni în toata praşilele în general de a favoriza time aduce sporuri de producţie (aţă de
tern prime agricole pentru industria u noi goapodăn.i colective noi vom veghea lor a. mărfuri industriale de larg con­ circulaţia aerului în sol. necesar in pro­ cultura rărită cu o intîrzlere do 20 zile,
şoară şi alimentară In plută dezvoltare urmă a agricultura şi realizarea unui pu­ cesul de ab»orb(le a rădăcinilor, praeuni
şi mai departe ta respectarea cu stricteţe sum. ternic avînt al producţiei agricole Regi­ pină ţa 40 la sută. Răriiul cric conside­
Pe baza hotărirl'loi* plenarei dm august a principiului liberului consimţământ — şi pătrunderea apei in sol mai uşor A- rat ca lucrarea cea mai importantă in­
IB3J a CC. al P M R , partidul şl guvernul Un rol extrem de important in lupta mul nostru demncrai-popular îmbunătă­ cesto lucrări executata asigură io’uJ’ji tre lucrările de întreţinere a culturii sfe­
îndreaptă eforturile oamenilor muncii In principiu leninist fundamental in opera pentru dezvoltarea agriculturii şi sponrea ţeşte neîncetat condiţiile tehnice şi matc- dospirea necesară clei de zahăr. De aceea se recomandă a
prunul rlnd spre ridicarea producţiei de de transformare socialistă a agriculturii producţiei agricole au SMT.-urUe Eftc riaJe creata In scopul unei puternice dez­ PRĂŞI LA l-a sa face cil mai timpuriu şl odată cu pra-
cereale-marfă ; problema cerealelor este Partidul a dus şi va duce o Luptă aspro necesar c» S M T -urile să-şi îmbunătă­ voltări a producţiei agricole Condiţiile şita l-a
problema-oheie a producţiei noastre a- împotriva oricărui fel de constiângari faţă ţească Simţitor activitatea, aâ «asigure o climatice în ţ»m noastră Sint favorabile, Praştia l-a se face pentru a afîna te­
gricole Punind accentul pe sporirea pro­ renul ta suprafaţă şi a dislruse colţul PRASILA II-s
de ţăranii muncitori, tmpotmva abuzuri­ folosire mai intensă, mai productiv» ş, pâmintul este roditor Avem o ţărănime buruienilor Dacă se face înainte de ră­
ducţiei cerealiere, partidul şi guvernul iau După aproximativ o săptimtnă de la
măsuri pentru o ridicare complexa a ogn- lor, impoLnvo tuturor manifartanJer mal rentabilă a paroului de maşini, să harnică şi pricepută Clasa muncitoare sărirea rindurltor, se mobilizează tere­ executarea răntulu: so recomandă a sa
culturu — creşterea producţiei de cereade. dăunătoare alianţei olasei muncitoare cu îmbunătăţească calitatea lucrărilor. să işi îndeplineşte cu înaltă conşUinţă Ş> nul la 2-4 cm adîncime. lâsându-se de-a face praşila lf-a la o adincime pinâ la
lungul rindurllor o porţiune de 6-10 cm
in special a producţiei de porumb, asigu­ ţărănime» muncitoare, eare aduc ap* ia lupte pentru lichidarea lipsurilor serioase răspundere sarcinile de forţă conduc A- neatinsă ponlru a nu vătăma plantele IU cm Pentru executarea acesta: prz-
rare» hazei furajere pentru creşterea ani­ moara duşmanilor oamenilor muncii, a eare se observă mai ales in ceea ce pri­ loare a statului şi a întregului popor Praşda se poate face cu îSpăliga de sfe­ şill esle bine si folosim sac*. ,,«fnp;au?r'‘,
malelor. dezvoltarea jeplelului fi a see- duşmanilor socialismului veşte buna întreţinere a traotoarelor şi muncitor Ajutorul imens dezinteresat şi clă, lată de 18-lfl cm., şăpăligă pe care care are avantajul dc a nu răni sfecla
lofului zootehnie, dezvoltarea cudtunlor ln arelaji timp trebuie să lichidăm ten­ maşinilor agricole S M T -ur>le noastre frăţesc al Uniunii Sovietice, relaţiile de fabricile de zahăr le pune la dispoziţia şi de a executa cu uşurinţă praşila l» a-
dîncime mai mare
de legume şl a culturilor tehnica In acest dinţele de a lăsa Iranslormare» sncialiAtă încă nu-ş* IndfcpLmcsc pe de-a-nl/egul ro­ colaborare şi intr ajutorare cu toate ţă­ cultivatorilor Cind se execută praşjla sc In general se recomandă a se face pra­
scop a fost elaborat un ansamblu de mă­ » agriculturii pe saama mersului de ta lul tor ca organizator al producţiei socia­ rile lagărului democrat ne dau posibili­ va evita tragere» pământului dintr-o şila după fiecare ploaie, aceasta cu sco­
parte in alta cit şi scoaterea pămîntulul
suri economice, care prevede creşterea in slrve Lămurirea sistematică, continuă şi liste şi ca pTrghle principală a transfor­ tatea că /ealizăm o mare economie dc umed de la adîncime la suprafaţă. La e- pul de a se menţine apa in scl ş. de
verrtiţhlor ln agricultură de peste două perseverentă a foloaselor lucrării tn comun mării socialism a agriculturii. Îmbunătă­ forţe şi să îndreptăm importante mijloace xeeutarea in mcxl obişnuit a praşJel l-a. » distruge buruienile. In momentul cind
ţirea artivitâţll SMT-urilor depinde în lândurilo sirvî Inehe ale şi pămlntul a. -
npi. acordarea unul sprijin sDorll gospo­ a pămmtulu.1, intensificare» muncii poli­ tehnlco-materiale spre dezvoltarea agri­ lucrătorul merge înainte pe rind, căl-
mere mânură de întărirea tor cu cadre perit in Întregime cu frun20 nu se va
dăriilor colective întovărăşirilor şi gos tice vil cu oamenii, cu ţăranii muncitori calificate ln această privinţa va avea. culturii cînd peste terenul afinat Acest fael are mai face praşila, e! se vor plivi buruie­
podâriilor Individuale ale ţăranilor mun eu familiile lor — acea9ta este sarcina fără Îndoială, efecte poxîtive faptul că Călăuzind u-se după învăţătura genia­ dezavantajul mai alej m terenurile ume­ nile cu mîn»
lului Lemn şi » mazolui continuator . al de, de a bătători terenul şl de a favoriza
citon. extinderea mecanizării si a apli Trebuie să lichidăm confuziile şi să com­ numeroşi muncitori şi tehnicieni; rAspun- operei safe. I V Stalir», Partidul Munci­ prinderea buruienilor Dm Aceaslă cauză Erte necesar a te executa mai multe
cârn agrotehnicii înaintate, sporirea su­ batem acele păreri potrivit căror» ajuto­ zind cu însufleţire chemării partidului, se recomandă ca. cultivatorul cind exe­ prasi'e la sfecLa insăminţatâ In teren arat
s-ou hotărât să meargă ta »a!e pentru » toresc Romin şi guvernul Republicii Popu­ din primăvara, deoarece bunnenila croec
prafeţelor cuiiivabUe. dezvoltarea puter rul acordat ţăranilor muncitori cu gos- cută prăşi ta să meargă pe rîndurile ne-
lucra in S.MT-uri şi gospodării agncole lare Romine vor folosi dm plin condiţiile mai repede chiar ji după a !fl-a şi a IV-a
meă a creşteri! animalelor, refacerea şl oodăril individuale ar constitui un fec­ favorabile existente pentru dezvoltarea săpate. acestea urmînd a fi săpate de lu­
de stat praşiiă, in special în ami pluioş:, praşila
dezvoltarea viticulturii şi pomicultură ior ds ingreunare a conjtrucţioi soclaiiste Partidu' e* guvernul au luat măsuri economică » ţărm, pentru ridicarea con­ crătorul din urma lui ln felul acesta rin- de mai multe ori ae recomandă o se face
Anul acesta industria noastră va livra ta sAte 9ă nu uităm că dezvoltarea pro­ Centru lichidarea lipsurilor mari care. se tinuă a nivelului de trai al poporului, dur.le săpata vnr rămine nebătătorite In lunile mai şi lume tn culturile imbu-
Rezultata bune dă folosirea sapelor dc
9 M.T-urilor şi gospodârlitor rgrieo'e dc ducţiei agricole nu trece prin sărăcirea manifertă in multe goSBOdâru agricole de pentru realizarea unor noi şi însemnate tip ..WoLf" care au avantajul că no mulo ruienate flecare praşiiă marenien trebuie
stol pcate 1600 tractoare ps şenile, pes ţărănimii muncitoare ci, dimpotrivă pnn stat, pentru profilarea lor ea mari produ­ succese in construirea socialismului. pJmintu! dintr-o parte in alt», cl lac o să f.e complotată cu praşila manuală
f/trticnl apârvl în „Penfru pace <roi-
pentru nistrugeixra tuturor buruienilor de
te 2500 cultivatoare şi secerâton-tegăfori. cjutorarea gospodăriilor ţăranilor mun­ cătoare de seminţe de soi şi cereale-mar- nică, pentru demoerofie populari! " scormonire uniforma a terenului, iar po r~d