Page 29 - 1954-05
P. 29
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VA! N ACEST NUMĂR:
mul Socialismului dere pentru examene — raid — Foloasele mecanizării prăşitului — Sesiunea extraordinară a Consi
nale a Copilului
(pag 3)’
— Să ne pregătim cu grijă şi răspun
(pag- 3)
liului Mondial al Păcii (pag. 4)
(pag- 2)
de oameni şi utilaj (pag- 3)
— Să luptăm pentru îmbunătăţirea — Pînă unde duce nepăsarea Iată — Al IlI-lea Congres al partidului
ORGAN mCOMITETULUI REGIONAL PH R HUNEDOARA SI SFATULUI POPULAR REOIONAE Indicilor de bază ?n transporturile — Ştiri sportive (pag. 3) celor ce muncesc din Ungaria
pe autovehicule (pag 2) — !n Intfmpinarea Zilei Internatio (pag. 4)
I
Anul VL No. 42 (378) | Duminecă 30 mai 1954 4 pagini 20 bani
Pentru apărarea copiilor — <7)e t& udiiiiul mqhuiii noastre
ţ
viitorul fericit ai patriei
Sporesc producţia T r i c o t a j e
Acum 5 ani stabilirea Zilei Internaţio copiilor s-du creat In anii puterii popu Din viaţa plină de bucurii
nal* a Copilului de către Consiliu] lare un număr de 10 secţii de copil oră bunurilor de Jarg consum p e s t e p l a n
F D I. F., s-a datorat faptului câ şeneşti, 10 diapenaare de copil rurale şl a copiilor noştri
reprezentanta]* femeilor din difente col 92 bucătării dietetice, înzestrate cu uti
ţuri al* lumii au adus veşti nespus de laj modern, medicamente şl personal me Colectivul de muncă al fabricii „Si Pnntr-o temeinică organizare a locuri
dureroase despre viaţa copiilor din ţările dical calificat care dau o îngrijire atentă mian Bâmuţiu" din Sebeş este preocu lor de muncă muncitor» şi muncitoarele
capAlallîte şl coloniale Şomajul, foamea copiilor. Toate acestea au făcut ca mor pat îndeaproape de sporirea producţiei fabricii „Teba" din Sebeş, In zilele de 26
şl mizeria. Lp&a de locuinţe, micşorarea talitatea Infantilă In regiunea noastră să bunurilor de larg consum. Folosind cu şl 27 mai a. c au obţinut o depăşire sim
creditelor pentru Invăţâmlnt, cultură şa scadă considerabil faţă de anii trecuţi pricep are materia prună şi acordlnd o ţitoare a prevederilor planului de produc-
săniuţe, urmări triste ale cursei nebune O altă dovadă a grijii deosebita pentru atenţie deooebltă valorificăru deşeurilor Ve
a înarmărilor din aceste ţări, fund o a- micuţii oamenilor muncii o constituie de piele, acest colectiv de muncă obţină La secţia depănat, fruntaşele (n Între
zJ de zi noi succese in muncă.
menlnţare groaznică pentru viitorul co cele 12 creşe şi 17 cămine de zj înfiin
piilor. au făcut ca toata femeile lumii să ţate pe lingă întreprinderile, instituţiile Ca urmare a muncit chibzuite depusă cerea socialistă Doşleţin Ana. Toplreean
se unească in lupta pentru apărarea ti şi gospodirule agricole colectivi din re de fiecare muncilor in parte, in ultima Maria şl altele au depănat şi urzit cu clte
nerei generaţii giune, unde oopin îşi petrec ore nespus penoadi sau confecţionat din materiale 2,100 kg mal multe fire peste prevederile
Anul acesta. Ziua Internaţională a Co de frumoase în timpul cit părinţii mun economisite precum şi din deşeuri 60C planului. Asemenea rezultate In muncă
pilului se desfăşoară sub' semnul Intensi cesc cu rivnâ pentru fericirea lor. Şl de perechi de încălţăminte pentru copii, au doblnd» şa tovarăşi Sprtnjeanu Cor
ficării luptei popoarelor pentru pace, pen multe asemenea instituţii se vor mai creia peste 10P0 de portţigarete. aproape 1000 nel, Bojiţâ loan şl alţii In această peri
tru destinderea încordării internaţionale, în regiunea noastră bucăţi de portbuletine, porUnonee, cu
cînd In întreaga lume lupta pentru apă O deosebită atenţie acordă partidul $1 rele de ceas, şi alte produse de maro- oadă el au tricotat cu 18 perechi de cio
rarea păcii a devenit sarcina de cinste guvernul educării copiilor oamenilor chlnârie, aduclnd In acest fel importante rapi de mătase peste sarcinile de plan.
a popoarelor, etnd orice om da bună cre muncii Dezvoltarea considerabilă a reţelei beneficii întreprinderii Le secţia unde se execută încheierea
dinţă tşi dă seama câ uneltirile stnge- de şcoli, elementare, medii şi alte insti La obţinerea acestor rezultate o con ciorapilor de mătase, s-au evidenţiat tn
roase ale cercurilor agresive Imperialiste tuţii de cultură In regiunea noastră, a tribuţie de seamă au adus tovarăşii mod deosebit tovarăşele Botoroagă Maria
fn frunte eu cete din Statele Unite, *- făcut ca pe întreg cuprinsul ei pînâ şl in Gheorghiu Nicolae. Balog Eugen. Vln-
menloţă direct viaţa a milioane şl mili cele mai îndepărtate cătune, sfi pătrundă tilă Dionbie şl alţii Pe Ungă croirea cu |n ţara noastră, sub regimul democrat popular, copiii, viăelar«l< iubite ale şi Măreţ Ana. Ele au încheiat In aceste
oane de copil dm toate ţările lumii. lumina cărţn, lichidindu-se totodată in pricepere a materialelor ei îşi depăşesc patriei, se bucură de o mare atenţie şl dragoste din partea partidului şi guver două zile cu 660 şi 972 de ciorapi de mă
Lupta pentru apărarea copilului creşte mare măsură analfabetismul, plagă du tUnlc varclmle de plan cu cite 50 şl 70 tase peste prevederile planului de pro
in întreaga lume In aproape toate ţările reroasă lăsată de vechile orînduiri nului Minunate sini condiţiile de viaţă creiate pentru ei. dar şl mai minunate ducţie.
au foat creiate coma tal o pentru apărarea Privind Întreaga activitate obştească, a- la sută vor fi In viilor deoarece el reprezintă forţa care mllne va prelua steagul atot
copilului cate sint sprijinite, in afară de ceasta reliefează in toate aspectele ei o biruitor al socialismului şl păcii, pentru a continua opera uriaşă a construirii vie
părinţi, de numeroase personalităţi din grijă deosebită psntru creşterea şi edu „Mămică, cumpără-De ţii noi în patria scumpă In clişeu: la an cămin de zi unde copiii îşi petrec ore Munca mea de colector
rîndul medicilor, profesorilor, scriitorilor, carea virtonlor constructori al socialis nespus de frumoase clpăfind o educaţie noulf
deputaţilor, ele Un Izvor de încredere in mului jucării" Sint ciţiva ani de cind îndeplinesc a-
victoria pentru care luptă, este exemplul Cu lotul alta este Insă viaţa copiilor ceastă muncă pe care am tndrâgit-o şl
luminos al vieţii tinerel generaţii din oamenilor muncii din ţările capitaliste Pe strada principală a Hunedoarei, se pentru a cărei bună executare imi dau
ţara socialismului victorios, ţară pe care Aceştia au o copilărie chinuită fiind pradă află nenumărate magazine Privirea îţi toată silinţa.
milioane de oameni constip de pretutin bobilor, mizeriei şi analfabetismului. In este atrasă, de forfote din jurul lor Sute Fără îndoială eă orlcăt de slrguiecioe
deni au numit-o pe drept cuvint „ţara S.U.A., In timp ce imperialiştii seioşl de de oameni Intră sau ies făcind diferite £ încă dimineaţă Soarele a răsărit şl cu el Mamele parcă au uitat să-l dea sfa aş fi. ori cit zoi aş depune, n-aş putea
copilănei fertcMe”. singe şl noi măceluri, construiesc tan cumpărături. N»cl magazinul de jucării nu îşi aruncă razele ca nişte suliţe aurii, in turi Ele n-au uitat totuşi S-eu convins obţine rezultatele urmărite dacă nu a-şl
In nici o ţară din lume grija pentru curi, turvurl. avioane şi diferite arme de este mei puţin populat toate părţile. Satul s-a trezit la viaţă de Insă. că sora medicală Lenuţa Crişan şl fi îndeaproape sprijin» de către organi
creşterea şi educarea copiilor şl tinere exterminare In masă, milioane de copii Vitrina frumos aranjată, Iţi atrage a- mult. Dimineaţa e forfotă maro Ţăranii îngrijitoarea Anlca V7ad. îngrijesc copii zaţia de bază P.M R şi de către comite
lenţia de cum te apropU. muncitori din Geoaglu se grăbesc la clmp cu multă dragoste Colectivistele din tul executiv al sfatului popular Datorită
lului, pentru a asigura tinerelor vlăstare sint condamnaţi la sărăcie şi ignoranţă
un viitor fericit, nu preocupă alât de In Japoma se mai practică încă pe scară La tal s-a tntimplat şl cu cel doi „cum Mai tirziu lucrurile se Liniştesc. Fiecare Geoaglu, muncesc ta cimp fără grijă. Co ajutorului permanent pe care-I primesc
mult alaiul ca In Uniunea Sovietică. Pen largă vînzarea copiilor ca sclavi. In ţă părători” Victor şl Mtrella, care abia a- îşi vede de ala lui piii lor sint îngrijiţi eu dragoste şl la timp din partea acestora, am reuşit £â des
tru educarea copiilor Statul Sovietic nu rile coloniale mizeria copiilor este şi tingeau cinci şl doi anişori Au şl aler * ir făşor o muncă de calitate şi rodnică. In
precupeţeşte fondurile destinate construi mai îngrozitoare In Atgena, Siria, Tunis, gat spre vitrină şi s-a oprit, privind cu Colectivista Valeria Dudaş merge cu Colectivistele Dudaş Ana şl Dudaş Va- munca mea am căutat ca tot timpul să
rii de şcolii, Cinematografe, teatre, palate Transiordania, Sudan, sute de mii de co nesaţ La noianul de jucărlL Mama a a- pas grăbit. In braţe duce un copil. Vale le/Ia muncesc amlndouă in echipa de la tiu La curant cu predarea cotelor, extră-
de cultură, stadioane, tabere de odihnă, pil sint nevoiţi să muncească de la vlrsla Jims şi ea Intre timp şi privea zâmbi ria ilmbeşie şi-l strânge mal taie la piept grădină. Ceapa a crescut mare şi odată gind nasta/vţlerii pe pLanurile de urmă
etc-, în care copiii, scumpe mlădiţa ale de 5-6 ani. ]n Maroc mortalitatea ini an toare la copiii care făceau alegerile: Micuţa Valerica acum învaţă să vorbea cu ea au crescut şl buruienile După ce rire şi pe fel de produsa ceea ce mt-a
viitorului comunist, primesc o educaţie ini â a atins fn unde regiuni cifra de 75 — Mămlco eu vleau păpuşa ala mal© scă Desigur a spus ma-ma sau poato a au terminat de plivit şl prăşit ceapa, au dai posibilitatea ca s4-i pot urmăn zil
aJeasâ in spiritul dragostei faţă de om, la sută. cu lochiţă îndoiala şi mal vleau. gungurit altceva Mama o strânge la început alte munci. nic pe teren pe-cei rare erau râmaşi in
de viaţă, m spiritul dragostei faţă de pa In toate ţările capitaliste, pretutindeni Mlrella micuţa de doi anişori au apucă piept şi e fericită. Colectiviştii au o grădină mare şi fru urmă la diferite role
tria socialistă, făcind din ai cetăţeni sănă unde cel exploataţi şl asupriţi se Inco- să-şi termine şirul dorinţelor, din cauza S-a oprit dm drum In faţa unei case moasă, Comitetul executiv m-a ajutat prin
toşi şl luminaţi, constructori destoinici al voale cub povara muncii de relev pentru îui Victor care tneepu şi el: Gata eşll Ană ? —întreabă Valeria — A bea aştept să se coacă roşiile şi să formarea de echipe de salariaţi al sfatu
comunismului o bucată de pline, numeroşi copil de — Mie Iml trebuie avionul acela, un — Vin îndată, aşteaptă-mă — îi răspunse avem ardei, castraveţi, varză, cartofi lui popular şl deputaţi, iar organizaţia
cineva din oasă Trecură ei le-va minute şi îşi‘spuse Valeria glodul Ana ti ztmbi de bază pnn repartizarea de membrii de
După exemplul luminos al Uniunii' So vîrslă fragedă muncesc pini la istovire, cocoşe* şl o tobă — vorbi băieţaşul, ri-
vietice ţinte de democraţie populară şi singur] sau alături de părinţii lor, în a- dlcînd privirea rugătoare spre mămica o tlnără cam de virata VaJeriei trecu pra SUa la ce se gîndeşto .partid, împreună cu care am alcătuit co
Colectiviştii au hotărî* ea pnmul tran
marea Republică populară Chinezi acordă dincuJ minelor întunecoase, in fabrici, pe lor. Apucată Je amlndouă mflnile, tova gul Ducea şi ea un copul in braţe. sport de legume să-l trimită muncitorilor mis». ce au activat apoi împreună cu
de asemenea o mare atenţie educării co plantaţiile latifundiarilor Pentru mtl de răşa Elena Andor muncitoare la I.CS.H Amlndouă porniră alături pe drumul mine pe teren, in special In duminici şi
piilor şl creării unei vieţi fericite pen copii din ţările capitaliste, maidanele, se trezi In magazla. care şerpuia printre casele comunei din Cuglr sărbători, cind populaţia ara acasă $i se
tru ei staţiile de metro, locurile pe sub poduri vînzătoarea li întrebă pe fiecare ce do Ceoagiu — Dacă nu ne-ar fi ajutat muncitorii putea desfăşura o largă muncă de lămu
In ţara noastră, sub regimul democrat şl chiar trotuarelo au devenit „adăpos reşte. Merserâ o buoatâ de drum apoi se opriri din Cuglr, care patronează gospodăria noa rire. Pentru a convinge pe acei cetăţeni
popular copiii, viitorul fericit al patriei, turi obişnuite”. Numai în „paradisul” a- Amindol începută din nou Mirelli a in faţa unei case Valeria deschise poarta stră nu aveam încă creşă — vorbeşte ce Încă mal manifestau unele urma de
Ana cu recunoştinţă Aşa se intimpIS a-
se bucură de o mare atenţie şl dragoste merican peste 1000000 copil aJn4 vaga luat o păpuşă şl o gâleţlcâ jar Victor şl intrară amlndouă In pragul casei le in- nedumerire în ceea ce priveşte necesita
din partea partidului şl guvernului Con bonzi (mal pretenţios) avionul, cocoşelui şl toba. Umplnă o tinSră in halat alb. Işt deleră cum Muncitorii din fabrici se gindesc tea achitării cotelor, explicam acestora
stituţia şt toate legile ţării consfinţesc In S U A , ceea ce II preocupă pe im Mămica s-a îndreptat cu bonul de plată bineţe şi mai schimbata citeva vorbe mereu la cel de pe ogoare. La fel fac şl ro'-d pe care ele il joacă in întărirea e-
drepturi speciale, deosebite pentru mamă perialişti este ca fiecare copil ai devină spre casă A plătit jucăriile şi apoi s-a Camera in care au Intrat, e mare şi lumi ce-1 de pe ogoare Fiecare luptă pentru eonormâi noastre naţionale, In întărirea
ca viaţa să fie mal frumoasă
şi copiL Crearea unei întinse reţele de un mercenar care să slujească planurile dus să le la. Vînzâtoarea nu s-a înşelat noasă Mai multe pătucuri nuci, albe stau alianţei dintre clasa muncitoare şi ţără
instituţii penidru oorottrea copilului — lor războinice, un asasin Instruit în ve cind a făcut două pachete Flecare şi-a înşirate de-a lungul pe două rânduri Citeva Pe drumul care trece pnn mijlocul nimea muncitoare
creşe. cămine, grădiniţe sezoniere, dis derea unor asemenea scopuri statui Impe luat Jucăriile lui Apoi s-au îndreptat ra s-au ocupat Micuţii dorm sau se joacă. comunei Geoagiu, au apărut intr-o dumi De un real spnjtn In munca mea de
pensare matemo-Infantele, bucătării die rialiştilor americani are grijă să facă diind de fericire spre uşă Ţineau jucă Cele două fetiţe au fost aşezate şi ele nică trei camioane Mergeau imul după colector îmi sînt gazetele de perete, cu
altul lăstnd In urmă un nor de praf
tetice. colonii şl tabere de odihnă sînt copMlor „educaţia" necesară şi nu numai riile strînse la piept. fn pătucuri. Mamele au plecat făcindu-]e ajutorul cărora, prin diferite articole, am
tocmai expresia grljU deosebite a statu celor din ţară cl şl dm alte state aser Tovarăşa Andor mergea pe stradă ţi- semne cu mina de la uşă. S-au oprit In (aţa gospodăriei colective. poputomat pe fruntaşii în predarea co
lui nostru pentru ocrotirea copilului. Ce vite In S.U.A., tn Germania occidentală. r.înd copili de mină In acest timp se gln- Sora medirală, Lenuţa Crişan, le petrece Colectiviştii au făcut cerc în Jurul lor telor La fel m-am folosi» de staţia de
poate fl apoi mai grăitor de cil creşte Anglia, Belgia şl multe alte ţări, valuri dea la copilăria ei necăjită. Ea n-a avut eu un limbat Îşi aminteşte de prins zi, urindu-le „bun sosit". Dintr-un camion radtoficare.
rea simţitoare a alocărilor din bugetul de întregi de romane poliţiste, filme cu gang parte de o viaţă cu asta Niciodată n-a cind »-a deschis creşa. Fiecare dintre s-au descărcat mal multe pătucuri albe, Vorbind detpre ultima perioadă pot a-
stat pe anul 1034, care prevede pentru steri şl însăşi sistemul educaţiei şcolare fost Intr-un magazin să-şi aleagă o pă mame căuta să o povâţulască spunindu-i: saltele, cearceafuri, pături şl alte lucruri minti printre cel care au răspuna în
ocrotirea sănătăţii o creştere de 45,5 la sint menite să otrăvească sufletele curate — Ai grijă de copil sau vezi să nu trebuincioase ereşei Toate astea au fost primul rind la predarea cotelor pe tova
puşă plingă Sora le-a zîmbit şi atunci cu în rindulte frumos In camere luminoase
şută, tar pentru Invăţâmlnt şl culturi de ale copiilor, si sădească în ele ura faţă răşii : Fleşeru Tralan, Fleperu Nicolae,
— Alte timpuri alţi copil. Partidul şi A doua zi s-a deschis creşa.
8.4 la sută faţă de 1933 In amil acesta de om, crima, Jaful şl lîlhâria. găduinţă Avea şl ea un copil de aceiaşi Flaaca Gheorghe. Thein loan şl alţii Sint
se vor amenaja noi sanatorii balneo-eli- Dar pentru apărarea vieţii copiilor din guvernul nostru veghează peste lot Co virată $tia cum trebuie să se comporte ANA CAHANTIL insă şi de acela care au răspuns cu greu
pilăria lcr e fericită — Iţi spune mame
matonce, ool case de odihnă şi cotoaii de ţările capitaliste se ridică la luptă tot tate acestei îndatoriri patriotice, care au
celor doi copii. Elena Andor Mecanizatorii fruntaşi
copil, Iar locurile In creşe, vor creşte cu mal hotărllă clasa muncitoare, in frunte A MAR1NOVSK1 rămas la eoidă şi printre aceştia se nu
Circa 2000 Aceasta, pentru că tot ceea» ce cu partidele comuniste şl muncitoreşti. Una din pîrghiile principale pentru loan. Farcaş Dănllă, Dur Petru, SaVact mără Boanca Istlna, Luca Nicolae. Is-
se construieşte In patrie noastră, se con Popoarele lumii nu vor război. Ele doresc La gospodăria sporirea considerabilă a producţiei la ha Cornel, Uriţearu Teodor, Clmpoleru Vio- trate lapa.% Solomon Ana şl Moga Slntie.
struieşte în numele viitorului, a copiilor pacea şi fericirea pentru copul lor, Iar rel, Şiito Ştefan, Varga Franclsc şi alţii Datorită unei planificări minuţioase, cit
Minerul II Haţeg o constituie muncile mecanizate In agri şi în urma sprijinului efectiv pe care am
noştri. lupta sutelor de milioane de oameni opresc cultură. Arest lucru l-au înţeles pe de Un aport extrem de preţios in depăşi
Tinerele vlăstare ale patriei noastre, 3 l vor opri şl de acum înainte mîna cri plin şl mecanizator» de la SM.T OrSş- spus că l-am primit din partea organi
copiii. sLnt înconjuraţi de grija întregului minală a celor ce vor să readucă urgiile lucrările de întreţinere lle. rea planului la lucrări l-au adus şi şefii zaţiei de bază şi din partea comitetului
popor Muncitorul care da mal mults pro unui nou război de brigăzi împreună eu pontatorh care executiv, am reuşit să zeah2ez in bună
Alătunndu-sa angajamentului colectivu
duse se gindeşte şi la Îndestularea copi Oameni al muncii din regiunea noas a culturilor sînt în toi lui de la S M T. Peciul Nou, ei au pornit pnntr-o justă organizare şi raparlizare măsură cotele planificate pentru trimes
ilor, poetul scrie cele mai înaripate ver tră — bărbaţi şi femei, tineri şl vîratnici 1 Deşi lucrările de întreţinere a culturi chiar de la începutul campaniei din pri a luerulul pe fieo&ra tractor şl imprimă tru) I şi IL
suri pentru oopii, compozitorul creează Puneţi toată străduinţa voastră, toată ca lor au început mai tirziu dm cauza tim măvara aceasta cu un deosebit avtnt ţn rii unei strînse colaborări Intre toţi mem-, Mergind In acelaşi ritm de muncă şl
cele mal minunate opere muzicale tot pacitatea voastră creatoare In slujba pului neprielnic muncitorii şi tehnicienii muncă, o ©precupeţind nici un efort pen brii brigăzii, au fâdut ca brigăzile con avînd şl pe mai departe ajutorul organi
pentru el. dascălul se străduieşte să le luptei pentru întărirea patriei noastre gospodăriei Minerul II Ha|eg, muncesc tru a îndeplini La timp şi in bune oon- duse de el eă-şl depăşească sim zaţiei de bază şi a) comitetului execuUv,
dea cultura nouă, Iar medicul stă de dragi pentru viitorul fericit al copiilor cu însufleţire la îngrijirea culturilor. In diţtuni lucrările agricola ce le cădeau tn ţitor sarcinile de plan Astfel, brigada mă angajez ce plnâ la sflrşituJ trimestru
veghe sânăiăţli lor. Niciodată pe pâmin- voştri! Munciţi cu toată dragostea pen condusă de Onlga Aurel ajutat de pan lui 11 să îndeplinesc planul de colectări
cutturtle man ca: porumb, sfeclă fura sarcină.
tul patriei noastre maternitatea şl ocro tru înfăptuirea politicii partidului, con jeră şi cartofi, prăsltul se face mecanic Cu toate eă au avut de întimpinat o talonii Lugojan Gheorghe şl-a depăşit cu sută la sulă Indeplinlndu-mi acest an
tirea copilului nu a fost preţuită şl cins ducătorul înţelept al poporului neutru, Astfel au executat prima praşilă plnâ în planul pe campanie cu 63 la sută, bri gajament ştiu câ voi contribui şi eu la
serie de greutăţi, colectivul S M.T-ului
tită ca astăzi Despre aceasta vorbesc, pe pentru a nu se mai întoarce urgiile răz prezent pe o suprafaţă de peste 3 ha Orăşlle a reuşit ca printr-un efort co gada condusă de Mihăila Avram cu 63 înflorirea şl continua prosperitate a pa
Ungă altele, şl cele peste 2S0C0 de femei boiului pe care poporul nostru le-a sufe cartofi şt 10 ha sfeclă furajeră, Iar acum mun să termine cahipanta din această la sută. cea condusă de Lugojan loan cu triei noastre scumpe Republica Populară
distinse cu tttlul de „Mamă Eroină" sau rit din plin ! Cu prilejul Zilei întemaţio- dau bătălia pentru terminarea primei pra 01 la sută, iar celelalte ru 30-31 la sută Romînă.
decorate cu „Gloria Maternă” şt „Meda nale pentru apărarea mamei şl copilului, ştie la porumb primăvară la timp, deplşlndu-şi planul In această campanie, dm ceîe trei sec CRI STEA ILTE
pe întreaga staţiune cu 17 la sută. execu-
lia Maternităţii” allrmaţi-vă încă odată voinţa voastră ne tînd totodată lucrări de bună calitate. toare ce cad în sarcina staţiunii — Ha colector — Miercurea raionul Sebeş
Grija deosebită a partidului şl guvar- . clintită de a apăra cauza scumpă a păcii I Lucrările de întreţinere a culturilor se ţeg Hunedoara şi Orăşlle — s-a remar
nului pentru ocrotirea mamei şl copilu Mame. părinţi, învăţători, instructori de desfăşoară cu rezultate bune şi In gră Luptînd pentru titlul de „cel mal bun Realizările
lui se simte din plm şi în regiunea noa pionieri! Creşteţi şi educoţl copiii In spi dina de legume şl zarzavaturi Echipele tractorist" numeroşi mecanizatori au ob cat sectorul II Hunedoara condus de a-
stră. In timpul regimurilor burghezo-mo- ritul dragostei faţă de om şl de patrie, de muncitori de la grădină plivesc buru ţinut prin munca lor plină de abnegaţie gronomul Angliei Emilian ajutat efectiv muncitorilor de la
^Jeraştl, pe întreg cuprinsul regiunii nu faţă de poporul muncitor. In spiritul pa ienile din culturile de ceapă, morcovi, pă succese însemnate. de mecanicul de sector Bărbănţan Simion,
exista nici un fel de Instituţie specială triotismului socialist şi internaţionalis trunjei şi altele. Culturile fiind plivite, Tractoristul Faur loan de pUdâ, printr-o sector esre şl-a depăşit sarcinile de plan fabrica „Ardeleana^
pentru ocrotirea ‘mamei şl copilului. As mului proletar, pentru ea el să devină cresc şl se desvoltl tot mal frumos cu buni organizare a muncii a reuşit să facă cu 61 la sută. Colectivul de muncă al fabric» „Arde
tăzi Insă, extsită 8 maternităţi şl 43 case flecare zi. leana” din Sebeş In zilele de 22, 23. 24
de naşteri unde mamele, sub cea mal cu adevărat constructori de nădejde ai Muncitorii de la grădină se mîndresc lucrări de cea mai bună calitate şi să-şi Acum, întorşi din campania de primă şi 2S mai ac., au obţinut însemnate rea
bună asistenţă, dau naştere nodor vlăstare viitorului feric» al patriei, viilor care le cu munca lor Ei au trimis pină in pre depăşească totodată sarcina de plan pe vară, harnicii mecanizatori de La SMT lizări în sporirea producţiei bunurilor de
De asemeneî pentru îngrijirea sănătăţii aparţine I zent minerilor din Valea Jiului, peste un tractor eu 104 la sută. Tinărul Murg an Orăştle au pornit cu nădejde la noua larg consum
vagon de salată, spanac şl ceapă Florea lucra fn raionul Haţeg, departe munci, revizuirea tractoarelor şl repa In această perioadă, muncitorii şl teh
Fruntaşi la întreţinerea culturilor sint
Se pregătesc pentru examenul de diplomă muncitorii dm brigada l-a condusă de de staţiune, deci tractorul trebuia lent rarea utilajului pentru campania de re nicienii fabric» „Ardeleana" au confec
tov Pleşea loan. care au depăşit normele cit se poale de eventuale defecte care ar coltare ţionat cu 8 la sută mai multe şepci $■ cu
Elevii anului IV de la Şcoala medie teh pe bază de plan referate la diferite ma fl necesitat Intervenţia atelierelor staţi 30 la sută mai multe plapome de diferite
nica da cooperaţie dm Haţeg, ajutaţi în terii de specialitate, cit şt consultaţii, de lucru cu 125 la sută Rezultale fru Aceste frumoase rezultate obţinute 1n mărimi La obţinere» acestor realizări o
moase a obţinui şi brigada utemistă con unii $1 tractoristul Murgan s-a gindit la campania da primăvară de către colec
deaproape de profesorii lor, in perioada permanente cu profesorii contribuţie de seamă au adus fruntaşele
actuală intensifică tot mai mult efortu In munco de pregătire a examenului dusă de tinlrul Sălâjan Cornel care de aceasta Dlnd o îngrijire deosebită trac tivul de la SMT Orăştle, se datorase in fn întrecerea socialistă Tnfan Mana. Lu
rile In a-$l recapitula materia şl a pre de diplomă, s-au remarcat deosebit elevii: asemenea este fruotaşă la întreţinerea torului pe care-1 iubeşte, el a reuşit să mare măsură muncii politice, de sprijin ciu Margareta, Petrei Meii ta şl altele, ob
găti cit mal temeinic examenul de di I. Vîntilă, V Spineenu. p Voicblţa. P. culturilor înlăture stricăciunile depăşindu-şl In fe şl îndrumare depusă de organizaţia de ţinînd o realizare a sarcinilor de plan in
plomă pe care il vor susţine in curind Alexandru şi alţii, care caută să nu piardă La lucrările de îngrijire a culturilor, lul acesta cu 174 la sută sarcinile cel re partid. UTM şi secţia politică din sta tre 130 şl 501 la sută
Pentru a se putea prezenta şl susţine In nici un moment în zadar\n această pe s-au evidenţiat in mod deosebii muncito veneau din plan De asemeni tovarăşele Banciu Maria,
mod onorabil acest examen, elevilor U rioadă, ajutindu-şi concomitent şi cole rii : Werman Paul. Peter losif, Neiconl ţiune cars au desfăşurat o rodnică acti Penaru EILsabeta II şl altele de la sec
se cere o minuţioasă recapitulare a tu gii rimaşi In urmă Miron şi alţii. Depăşiri de plan totre 32-144 la sută în vitate ţia plapome şi-au realizat pe aceiaşi pe
turor cunoştinţelor parcurse în oei 4 ani M IOaN OANCEA OH această campanie, a obţinut şt tractoriş POP IOAN rioadă de timp sarcinile de plan in pro
de şcoală In acest sens *-au organizat coreepşndent voluntar corespondent voluntar tii : Crlşaii Virgd. Polgar îoao, Gornlc v corespondent voluntar porţie dt 203 la sută.