Page 3 - 1954-05

Nr. 35 DRUMUL SOCIALISMULUI Pagu 3

o o e ş t i r i d e 1
ooooooooooo© Marea sărbătoare internaţională a frăţiei oamenilor muncii
Primăvară. Cîtâ bucurie aduce ea oa­ de L. 1AKOVLEV Dătătoare de viaţă suit adierile vfntu-
menilor ! Cit de fermecător cele zcest ano- lui do primăvară, adierile v intui ui de 1
Din unu urgiei Vulcan. *m fost întînipinaţi de jandarmi Era cam pro* anul I9.23 — nu prea ţin Mai E) aduce' naturi) flori, iar popoarelor
şi dc poliţie, care încercară si facă zid In bme minte anii, că îs bâtrîn deacum, iacă bmp minunat, cind in jur lotul roinvie vazorii de bumbac din Uzbekislan. sana-
şi se trezeşte la viaţi ; copaau "înmugu­ tordiJe din cele mal bune stoţlunt balnea­ — chemarea la prietenia, colaborare $1
Daca cineva ar vrea că Rr.n~ pag-Liu faţa nonsitr* Armclo le sclipeau ciudat peste 66 de ierni mă apasă colea pe umeri progres. După Bortin a urmat Geneva SA
cu
fftri număur de*pre viaţa mineri'lor. aş ochii nemernicilor aveau pîta ucigaşului In acot an. doeş>:o care vreau să-ţi vor­ resc, pămintul se acoperă iradiază un u covor re ale ţării se întâlnească mal des martie puteri, sâ
Oare nu pentru fericirea omului ou fost
generos
verde
Soarele
cai­
putea aâ-i povestesc rile-n şir numai des­ Degeaba insă. mulţiiuoa manifestanţilor besc. am hotărit cu Bdumroa secrotâ pe duri bl'mdă. Jar aorul este plin dc rru- orcate in uIUttuu potru an) 2 500 do noi devină tot mai strlnsâ legătura po)i*jcă
pre oale ce-a văzute si-s truttc de mini a trecut peste zidul baionetelor La acel care o făceam de obicoi de I Mat. S-o ţi­ rosme imbâ.lMoire Pretutindeni viaţ.3 întreprinderi industriale care Îmbogă­ dintre ole Acest lucru este de folos pâcii
Despre mineri, despre viaţa ţi t/rccutul 1 Mai. la L vezerti, a sosit un tovarăş nem intr-o pădure mărginaşă cu hotarul triumfă CinVec-Jil victorios ni primăverii ţesc ţara cu noile lor produse? Pepourele ţin minte marea colaborare din­
lor. nu numai eu a; putea povesti, cl fie­ oiri conducerea partidului comunist ln satului Josarxi şi a4 drigosted, cîntecul forioărdi 51 al Dar ceea ce s-a realizat nu constituie tre aceste p-uteri ln timpul râ2bolului
care dintre aceia care avi trudit prin lo­ grupuri mici. pentru a nu li bătător la Pini acolo trebudo să mergem cile urnii, sfînt împotriva fareLsinului De ce deci
curile noes&re. ochi. cţ a vorbit minerilor L-am auzii ţi ca să nu bage mimem de scamă cum că pâcm răsună în murmuml plrzieîor şi in totul. Oamenii sovietici şi-au luat nou sar­ n-ar înflori această colaborare in adale
eu Vorbele lui. mâ in v â I ui au ca un miros parfumul florilor de ci mp, in ciripit ui cini : sA mărească considerabil producţia
Dar.. cind mi se cere să povestesc des­ ar fi ceva |)us la oale Eu am pormt-o de mărfuri pentru, ca fiecare om să se do pace ? Acest lucru U cer cu peTsrsten-
dc piinc caJdâ : şi cei cj-l ascultau, erau păsărilor şi 1.1 primele furtuni de pri­
pre oale intjrrvplaîe. îmi vine foarte greu cind ijuâ nici r.u se lămurise boie do măvară. în rîsul voios sj copiilor şi in poată bucura dc o viaţă şi mol îmbelşu­ ţă in ziua de 1 Mal Moscova şl Londra,
toţi flăminzi ziuă. tocmai pentrucA vroiam să nu mâ
Mînia ml oupnnde, mâ tulbură cind îmi visurile luminoase ale Wioreţii gată. şl mu clvi'liratâ Ei îşi propun sâ Pekinul şi Parisid, Roma şi Varşovia, Del-
•aduc aminte despre viaţa grea a mineri­ .. In ziua aceia, a lui I Mai 1925. am IntiLnesc cu nimeni şi să nu dau nimă­ realizeze acest lucru într-un tormen scurt h>i şi Phenianul Acest lucru îl cor cvmt-
amintii- că om tact dm nou arealal. în nui de Cănsuit Era 11 if-imimeaţâ tăoută. do- Intre fermecătoarele zale ale primAvern
lor dm acele timpuri, cind stăpimi ţini dc 2—3 am Si aceasta nu esle fantezie, nii simpli din New York şl Ottawa — toţi
uitni acestei manifestaţii irvlamsă de pa­ moalu şi oind incfiMi <1 urca piopuş coasta este un<a pe care oainervu muncii de pe
erau un pumn de exploatatori, giugiuliţi întregul glob o să.itjâtorcic ca pe cea mai ci realitate Nu s-a întâmplat niciodată aceia pc oare îi bururâ primăvara, ferici­
şi tămăduiţi de un rege ham troni. au fost zeci de arestări şi conce­ pădurii rtospre cmc o vorba, începu Si ca poporul sov*ot!c si nu aducă Io înde­ rea îndrăgosti filor. 7,im botul copiilor
dieri Slăninilor Ic era tot mai groază de »oarele să improa>: din spatele unei plină de bucurii. ce:< mai senină, cea mai
Era prin anul , 1920 Ai’er.m 18 ani luminozsâ Aceasta este zaua de I Moi plinire cea® ce şFa propus BuourJa zjUci Pacea este necesarâ tuiluror. Dc ea are
noi culmi primole sale roze din ac eu zl
Intr-o searâ premergătoare Im 1 Mai. am — ziua jJmbolekor şi fio ml or. zaua luptei de 1 Mal osie mărită şi de f,vpt/ul Că tn nevoie China nouă. unde un popor talen­
Voiul grevolor dm Vadea Jiuilui se în­ Auri mâ întilrui cu Aurel Filimon, un
fost invitat să particip La o adunare din Si -Tperanţelor. ziua prietenia» şi unitro» decurs <te un an trei su*e de noi între­ tat şi harnic de 500 000 000 de oameni îşi
pădurile din Detiiil Baboi, unde minerii teţeau iot mu mult. La mine şcaşâ per- alt luptâlor dc al nostru şl a^a o luara/n Oriunde ar Uăi oimenu muncii, indife­ prinderi au început să producă mărfuiri făureşte noua istorie a vieţii sale. Pace®
chiziţiile se ţineau lanţ Eram călcat a- mai departe împreună. Tată numai că
aveau să hotărască felul cum trebuii or- rent do culoz'ieo piebl lor. în actvaalâ zj pentru nevoile populaţiei, de darul pnnmt este necesară Cehoslovaciei, caro nu de
ginizufto mani fenta ţiu proerpe în fiecare noapte de copoi Cer­ dun mzrginaa unei podem zărirăm infun- cu toţii — mumitori şl ţArani, oameni de înainte de această mare sărbătoare — noua mult a terminat îndeplinirea primului ei
cetau şi cenuşa din cuptor. Aproo.pe in riîndu-se prmfre copan uniforme vinete
Dimineaţa Im 1 Mai D.n zori am ple­ ştiinţă şi scriiton, bărbaţi şi Iernai, tineri reducere a preţurilor dc stat cu amănun- plan cincinal Pacea aste necesară polo­
fiecare zi eram dus la coreotâri m bi­ de jandarmi li recimoscurăm imodiat.
cat dc acasă Împresură cu alţii de virsfcj Şi copii — imbnacă haina de sărbătoare lul. de pe urma căreia populaţia va rea­ nezilor şl ungurilor, romîniâor şi bulgari­
roul directorului ori la postul de jandar­ arau oamenii colonialului Amzulesou. că­ lor. all'-ait>c7jtlar şi mongolilor — popoare­
mea ci Bit-o $lefm. ChcrghcJy MiVşaL mi Toate acestea -nsă mâ căleau Nemer­ Şi pretutindeni in toate Limbile răsună liza un oiştig de 20 miliarde do ruble, de
Gyapyjş Pctiu Listau Petru. ne ri.n- lăul ce tnmise la moarte zeci de munci­ clntcoe 51 ouvirvte de salut. Popoarele din Coloanele de t.raoloare care ou eşit pe lor care, Ln numele păoiu, îndeplinesc mă­
nicii st.au că-i simpatizez pe comunişti*. tori "din Valea Jiului. Ne cuprinse o ciudă reţe fapta de eroism In muncă. Pacea est©
duirjm in coloana manifealiDnliior. Mi­ De acera. căutau si mă Izolez© de munci­ amarnică văzând că dibulsorâ locul unde UR S S 51 S U A., din China şi Anglia. elrrxp pentru a ara 13 milioane de hec­
nerii leşură Impi-eună cu familiile lor. «Un Vietnam şl Pronia, dm Coreea $1 Ja­ tare do pâjnlnturi noi şi pentru a recolta necesară poporului englez Doar cursa
tori, tupravegliindu-mă neîncetat urma să no infîlnan Trebuia acum 6i înarmărilor nu îmbunătăţeşte viaţa tex-
BArbitri purtau cravate roţii, femeile ba­ ne strecurăm printre jandarmi spre locul ponia — oamenu muncii de pe toate con- de pe acestea pesta I miliard dc puouri
ticuri roţii, iar in fruntea coloanei pă­ Sosise anul 1931 Cuibul bolşevicelor din înt/îtnirh bnentolo îşi uceazi unni altora fericire şi de cereale tiliştilor iln Mancbcster Bocea o dezreşte
ţea Honda! Carol. stringind în br\aţ?le Vulcan Lrcb'iia distrus; aţa au hotârţt O porrerâm dai mai departe de-a bu- pace Stră'luairee soarelui primăvăratec Munceşte, supune natura, creează noi $1 fierbinte poporul francez Dar aurul de
Iul vinjoase sleog\al roşu Lingă mine era patronii în acest sens in colaborare eu ţilea. tirîndu-ne pe după copaci, folosind este atât de ine. este atît de mult loc sub noi bunuri materialo şi spirituale. Iar peste Ocean na va ire,-*dluco la viaţă po
fratele meu. Strigam toţi lozinoi j\ctre<p ministerul industriei şi comerţului din a- eţ. incit toţi pol trăi bucurindu-se din pentru munca ta paşnică ve» fl răsplă­ tinord francezi oare au pierit ln războiul
cea vreme, prinlr-0 decizie au holi-rît in- tufişurile şi ţanpurile Deodalâ am dat mund v dm JunglleJo lndochine: Poporul
tir.du-nc spre Lrvezani Sore acesl loc se pLun do bumirrle vieţd tii însutit ! Aşa spun oameanl sovietici.
chide’-ea pontru totdeauna a minei Vul­ peste un grup de ţărani, care înarmat) mdian are şi dl novoie de pace Dar răz­
îndreptau toţi minerii din Valea Jiului can Minerii care nu erau născuţi aia au cu cvomegc făceau pîndă de du.pa nişte Fiecare popor, fiecare pară are bucuriile Acea rin este ceea ce-i preocupă Cine boiul nu va face să crească cantltaiteia da
Aici ei iţi sârbât/areau coa mai scumpi mesteceni C\jm dădură ochii cu noi ne ei. planurile ei, visurile &i A devenit o nil va ti de acord câ untul este mai bun orez necesară populaţiei Indiei
zi a lor : Ziua nuincutortlor dm lumea în­ fost obligaţi de poliţie ea in cel mal scurt şl înconjurară tradiţie să se vorbească de ele în ziua declt tonurile, că aste îmi bme sâ creşti Sâ dovninâ tot mal puternic vîntui de
timp să părăsească localitatea N-ici unul
treagă Dar nu nc-a fost uşor si ejungem sărbători* primăverii în -zrue unităţii ?i turme de vite decit să construieşti cru­
d'ntry oei trecup In ..catast luD" patm- — Ce-l ? — întrebarăm noi. primăvară al prieteniei dintre RasăTlt şl
1n acest loc Copoii siguranţei şl cei dm frăţiei popoarelor Despre aceste plinun. cişătoare. oA este mal bine să construeşti
nder nu mai putu găsi de hioru. Era — Ne-o plătit liberalii să vă prindem Apjs in ţoale dommitle cleţii l Moiseova
sindicatul galben, căutau sub orice formă despre aeejte visun vcubesc si oamenii o scoală sau un spital dccit un bombar­
deajuas să opui că vi: de la Vulcan, pen­ 51 sA vă Ua'tom. ne răspunse unul. îşi deschâdo ospitalieră porţile pentru 00-
sâ ne pună beţe tn roate Voiau să spargi sovietici. Mil*o»noie de participanţi la de- dier ?
tru a ţl se refuza intrarea in orice ser­ — Si de ce ? mcnii de afaceri, pentru activuşttt sindica­
ori tatei coloanei de manifestanţi De­ mcnstroţja de 1 Mai vor vorbi despre Este oare necesar să ne strîngrm din
viciu — Aşa c3 spuneau el că sînteţl ..bol­ telor. pentru oamenii dc ştiinţă, cultură şl
geaba tucbau îmi patronii şl slugoii tor: marile binefaceri ale construcţiei paşnice, ce In ce mai mult cureaua de dragul di
Patru ani am fost şomer Cu greu am şevica” Sensiunilor Şi războaielor ? Nu esto oare artă .
valul mării — dc mineri — nimeni ţi ni­ despre marea pmelenie a oamenilor mun­
reuşit sA mă angajez ta mina d»m Ani- Eu îmi şi făouJ socoteala cam pe care nt^i bme să construim case. sâ ne hră­ U R S S este pentru ample legături cul­
mic nu l-o putut opri. Noi aram ca un cit. despre încrederea In viitorul lor lu­
noasa Patronii dc airt insă mă cunoş­ să mă arunc Erau ei vre-o patru ce e turale Ei ii este scumpă nu numai Ga­
rid dc oţel ţi nu-i putea sparge nimeni minos. Ele — aceste roade ale păcii — nim mal bine. să ne îmbrăcăm mai fru­
teau. de aceia dm prima zi ei mi-au a- dropl. dzr erarn pe atunci zdravăn nu leria Treliikova, cl şi tablourile Luvruiul,
niciodată. glumă pot L vâz.ule preUdundeni : in Stalkigm- mos? Oamenvii sovi<*ţici considera câ po­
Iroa atenţia ca ,.sâ nu mă punA dracul poarele vor avea de oiştîgat, dacă intre şi muzeele Londrei, şl paLatolo Romei, şl
Mi vid in anul acele. 1920. la Ltvezenl Ortacul meu însâ. mă prunsă de haină du) cure s-a refăcut din cenuşe, în Min-
şă mâ încurc cu politica” Degeaba însA ţAri va Lncopc nu o cursă a înarmărilor, lemplelc Indiei Oamenii sovietici slnt in-
Cei mai c ins ta ţi dtmlrc mrnen ne vor- puteau ei să-n*1 spună on ţl ce : ivu-nu sfipinindu-mă începu a vorbi cu ei Le sicul înălpat dm mini Au fost vindecate ci cursn construirii de noi locuinţe, şcoli, totdeeiinD bucuroşi să primesscâ oaspeţi
boau doapre lupta noo:/l/ru dreapta In păsa de ameninţările lor Imediat după vpuse despre răul difi tară. le arâlă că rizvilc prinnuvtc de război oa*ro nu de universităţi ln oe priveşte U.RSS, oe Ei aplaudă călduros pe ct:ităreţjl dm Ce-
contra exploatării. Eu luam parte la a- angajare, am luat legătura ou alt) simpa­ noi vrem sâ-l slîrpim, că şi 01 sint tot mult slngeraiu încă Totul a fost recon­ este gata sA particrpc ta întrecerea pentru ho'larvaoia şi pc arUşbdl dc la „Comedia
ceastâ sârbAtcare cu tot largul inimii tizanţi al comuniştilor : Ccrvenschi Frân­ oameni săraci şi asuprii 1 de ce să se struit. totul a deverut mai frumos. Krtş- n viaţă mai bună Franceză'' Poporul sovietic se bucură şl
mele Nu mult însă după aceasta. îm­ ase şi Lazăr Adalbert. împreună cu ei înconlreze cu noi şi sâ ne hăiîuiască de ceatik — artena prLru-iipaJu a Kievului este de succesele lvu David Oîstrah la Buenos
Sevastopolul
mai
minunată.
nsitâzn
con­
Dar pentru acest lucru poporul sovietic,
preună cu un olt ortac din mini. Podac la manifestaţia de la 1 Mai 1935. am tre­ dragul boierilor, că doar noi luplăm şi struit din nou se înalţă ca un monument ca şi toat9 popoarele de pe planeta noas­ Aires. ale artiştilor sovietici in Anglia şi
Alfrcd. am fost arestaţi de către sigu­ cut alături, în fruntea coloanei tn garda pontru bim.elc lor 5i iaca aşa rind pc India, ele şahiştilor sovietici în Anţentme
loca-
sar
ranţă, acuzaţi fuind ci făcusarâm propa­ 9lcagi>lul roşu rînd cel plătafi sA ne bată se inmuiară. aJ gloriei marinăreşti, graniţa în a mica repu­ tră. are nevoie in primul rînd de pace îl Uruguay Să fie mai dese vlzîîelc pe
trei
Uniunea Sovietică arată L11 mod limpede
Dristvmti, la
litAte
gandă. că am M ..roţii'' Multe luni. din Işi zvlrtiră cu ciudă ciomegale şi o luară care şi le fac unii altora oamenii simpli
.. In ţară cbaa lin Antonascu — trădă­ blici — RSS Bioţorusă. RSS Lituania­ ca cerul un eu zile dc primăvară, cocc este
noaptea aceia, am cnUindat cu ortacul către casă. şi maeştrii culturii ţl sportului Legătu­
tor de patrie — cu ajutorul hitlleiişlilor. nă şi RSS Letonă — o fost construită o calea spre pace : încetarea cursei înarmă­
mou c?le mai groasmcc temniţi ale bur­ N-am mers mult 3 sosirăm lingă locul rile să fie şi mai strînse. El vor afla multe
puse mina pe conducerea slialului Amil centrali olootrici ca simbol al prieteniei rilor $1 interzicerea armei oiomicc. Mă­
gheziei Do la Petroşani, Deva. Curtea numit „trei stejari”, unde trebuia sâ vină lucruri bune Şi Interesante iar bucurie
1941 pentru patroni insă a fost un an care de nezdruncinat cLrvtrc popoarele Ţârii reaţa descoperire a ame.nzrii — energia
Marţială din Sibiu, am ajuns în „Cetă- toti ai noştri prrmâvem va IntăTi şl mal muit priete­
le^a arătat încă odată pe deplin unita­ Stmolicc atomului, trebuie sâ uşureze aotoalelo su­
ţula" dm Cluj. Dar nici bâtâHe oe lo nia tuturor oamenilor din lume
tea şi hot.ărîroa dc nezdruncinat a mine­ Ştiam că pădurea fierbea de jandarmi Pacea este socmpâ oamenilor sovietici) ferinţe alo nuLonnelor de înfometaţi şi
lup.m în loc de mincare ţi api. nici schln- Minunată este ziua de 1 Mai. eird to­
rilor. de a-ţl cuceri o viaţa nouă. feri­ şi de acMia hotârirâm ca aă oe împrăş- î^oipte milioane de vieţi nu câzait jertfă in dezmoşteniţi, trebuie sâ ajute milioanelor
giurile la care oram supuşi. nu nc-«u în- tul înfloreşte, cînd totul respiră pace şl
cita Urmărit, fundei protestasem ln con­ taem şi să ne adunăm din nou In pădu­ timpul Marelui Război pentru Apărarea de oameni să obţină o viaţă mai îmbel­
spălrriînlat. Ochi! noştn so deschideau linişte Minunată erio această sărbătoare
tra samavolniciilor La care erau supuşi rea do pe coasta Vuloezului Patriei Cum ar putea fl măsurată dure­ şugată
din ce în oe mai bine, nelegiuirile slflpî- minerii, In anul 1943 am fost trums for­ Zis şi făcut. O ponnjrâm dm nou top in rea rnemeJo»*, văduvelor, oria mior cetor In ivuote soarelui de primăvară flJflie
mlor ţării de aturxrl lc înţelegeam tot mai ţat într-un detaşament de muncă ZlleJo toate părţile, pe furiş Căzuţi ? Nu. grozăviile trecutului nu tre- Aceasta este calea lichidării scindării mîndru steagurile manTestatulor de I
mult : în suflotole noastre sc aduna tot acelea au fort grele pentru mme, dar ar­ Eu nu am mers prea mult şi numai ce biue sâ se mai repelr De aceea ţ \Lal cio­ Europei in douâ lagăre ostile şi a Inche Mai Pe ele stA sens in diferite limbi cu­
mai mult venin In contra lor. matele sovietice au zdrobit fascismul — m-am IntMnrt ou o p-atrulâ <le jandarmi coieşte aidoma urnii riu plm de apă. iar ieril unoi alianţe paşnice între ţoale ţă- vinte scumpe tuturor popoarelor:
Ani ieşit din puşcărie, du.pâ multe gre­ cliberlndu-ne patria La festivitatea lui care m-a şl arcsUl Am stal atunci în ctnlecele inălăcărate despre pace despre rilo europene, care sâ acţioneze ln baza — Trăiască 1 Mal — sărbătoarea Inter­
utăţi Am aflat că poplru cele cc mi-a 1 Mai 1945, iiri-<uT» LntiîlnH din nou or­ închisoare oîteva Săptămini Nu ştiam ni­ fericirea omului răsună In toate coltu­ principiului nobil — toţi pentru unul şi naţională a oamenilor muncii !
fost însLiuate de legea donwvJor. eu tre­ tacii Ajunsesem O văd st eu nlele unui. mic de ceilalţi şi deabia după cc am scă­ rile Ţâru Sovietice de necuprins Oare unul pcntnj toţi Aceasta este calea tran­ — Trăiască înţelegerea şi prietenia
buia să fac între 15-20 de am de temniţă 1 Mal liber, fiirâ rid de baionete pat, ariazem ca, n-am fost singurul care nu pentru fericirea omului au fost create sformăm tratatuiui nord-atlantic dmlr-o dintre popoare !
MÎHAI ŞTEFAN căzusem pe rniru jandarmilor Palatul ştiinţei din Moscova, node stath unealtă a agresiunii îr»tr-un Instrument al — Trăiască pecea pe pămînt!
In închisoare, mai Intli ao încercat să ale metreului, noule maşini pentru cultii- apărării Păcii şi securităţi) popoarelor (Agerpres)
Anul 192/* Mişcarea rcvoLuţionara a
ml ademenească. Mi-au promis ciîe si
minorilor creştea tn fiecare zi. Comuniştii
Aşa a fost pe atunci mai cito numai să mâ las de comun 15U şi
la mma VuLcan sc întăreau ceas de c«cs
Influierrţa lor cuprindea lot mai mulţi îmi aduc om ui le de parcă isri s-ar fi să mâ dau cu 01 Vâ2ind tnsă că nu o Realizări ale oamenilor muncii în cinstea zilei de 1 Mai
munoibori Patronii aveau o adevărată pot scoate la capăt in acesrt fel, au Înce­
inliîmplal toate Ştiu că aici la mine in put a mâ bate $1 a mă supune la cazne.
oroare pentru această mină. numită de casă a scăpărat penlvu prima dală creme­ „Vidra* Or aşii e gadă. înlibpină ziua dc I Mai cu insom- ţie pe întreaga fabrică â foal indoplmil
oi „cuibul bolşevicilor” Dar noi eram nea Aici ne-am întâlnit Intiii şi mai tn- Nu la mud*. timp după ce am ie<5i-t dm nata depăşire de 220 la sută. în proporţie de 110,73 la sută, iar pe sec­
mîndri de această titulatură Eram mtn- tîi. cei cane hotărisom din acest sat să închisoare m-om irvîHm: cu Fdlmon Sîrbu In doranţa dc a întâmpin ziua de 1 S-au ovidenţiul in spcoal la blănărie ţii Ln proporţie dc 140 la sulă la fabri­
dri pentru că ştiam că a fl numit bolşe­ apucăm pe diurnul lupte* cu nedrepta­ Straşmc fecuor mai era S-a uitat la mme Mai cu succese deosebite in întrecere, comunista Vaida Aurica care S'-a depă­ caţie. 132,85 la suts la oonîecţu şi 110,73
vic. înseamnă a h un lup‘Tor credin­ tea. pe drumul unei politici no«, legată cu ochii lui adînci. învăluitori 51 mi-a apus: muncatorn şi tehnicienii fabnei) „Vidra” şi pltnul in proporţie de 277 la sută. I«r la sulă la sortare
cios proiletanatuluu un duşman înverşu­ — SA nu te Lrtngi bode Todor Nu-ţi Oriştie. S-au îngrijii încă din ajunul la croitorie tovarăşii Vargolici Paula care O contribuţie de scamă în îndeplinirea
de interesele noastre, aici ne-am juruit schimbului de onoare 'nehmat măreţei
nai ai exploatării Ln acol an am in­ pese de bătăi şi chinuri. Diopt-at^i e de a încheiat schimbul cu o rcolizaro da şi depăşirea cdreJor da plan, au adus-o
pentru iotăia oară ca sa fim neînfricaţi sărbători, de buna organizare a Locului dc
trat »n sindicatul unitar, care In lupta partea noastră şi ea va învinge Aj grijă plan de 225 la sută muncitorii Nosein loan şi Stanuş Nico-
Şt uniţi.
lui ena călăuzit de comuna Şti In acel an numai sâ te feroştl de şerpi... muncă Depăşiri Intre 105- M4 la sulâ au mai lae, moran la holendere, caro pnntr-o
De bună seamă că mulţi au căzut din Av|nd lotul pregătit şi pornind la muncă
din nou am făcut cunoştinţă cu gratiile Aceste vorbe m-au îrr.bărbăUl moreu în obţinut şi blănării ZiUi losif. Co.iocani tună organizare a lucrului, şi-au dapaşii
Aceasta tot după sărbătorirea zilei de ren cu care am pornit la drum, mulţi şi- greutăţile ce ie-am intîmpinîit mai pe cu tot entuziasmul, brigada de tătoăcari Ana. Bunea Romutus şi Maghiar Ghcnr- norma, primul cu 32 la sută, iar al dmlca
I Mal Parcări văd ţi acum pc slugoiul au găsit sfirşitul prin inchisonde burgbe urmă Mi-su fost întotdeauna îndemn şa condusă dc tovarăşul lovan Ilîe. a reuşit ghe cu 10 la sută De asemenco murai!arul
palroniilor, şeful de jandarmi dm Vulcan, z.lei. omoriţi in bătăi de către călăii si­ forţă ca la sfirşjUrl acestuia sâ înscrie o depă­ Altemburger Main si Basarab Gheorghe
N-an ţa înainte de 1 Mai. mă chemase la guranţei de pe acele vremuri înviltorato Iacă a$a a fost cu l Mai dm anul acela şire de 296 la suta exeoitind hicrîri dc „1 Mai“ Pefreşfi conducători de maşini de fabricaţie şi-au
Dar să ştii că nu ne->am muiat, nu ! Dim­
pmt, şi-rru risc: „Dacă merci cu bolşe­ cca mai bună calitate. Mer^înd pe drumul indepLinini şi de­ depăşit norma cu 32 la sutâ. respectiv
potrivă eram mereu mai înverşunaţi, mai De atunci, am mai păţit nwllc, dar
vicii, îl ven pe dracul” Eu. împreună cu In ziua schimbului de onoare, rraultate păşim angajamenlclor luate în cinstea 3! la sută
fratele Insă totuşi nc-am încadrat în ron­ aprinşi. Şi nu ne-au putut dovedi Noi m-am linul mereu de coi cu care începu­ de seamâ au cucerit şi brigăzile de croi­ zilei de I Mai colectivul fabrcl) „1 Mai” La sortare s-au evidenţiat de asemenea
durile manifestanţilor. eram mutţimen ţi cu mudţimeo nu te pnt> sem lupta Şi o2i. cind vid cîntlndu-mi torii Brigăzile ute-misto 1 şi II, conduse Peireşli a organizat la data de 26 apri­ un mure număr de muncitoare printre
In noaptea aceea, cred că n-.vn dormit pune.. Czdea unuiL ti luau alţi cinci loouJ viaţa feriorti $1 liberă mă sinii mjndru de Nozck Kalman $i Sam.cor* Ghcoighc lie un schimb de onoare, prilej dc a în­ care Mari Agneţ.r. Duţ Mana. Dudei a Su-
de loc Mă zbăteam in pat — ca un peşte şi departe do a ni se răn rînduriJc. ale ca alături de cei mulţi cane eu luptat $i-au depăşit de asemena planul Prima cununa cu rer-lizari mai insemnalc suc­ sana. BLscj Maria I şi Biscâ Mana II
în proporţie de 113 la sutA. a doua de cesele dnbînrlite pinii în prezent in In- Muncind in cadrul secţiei confecţii ea-
pe uscat — nerăbdător, in aşteptarea zo­ creşteau văzind cu ochu. spâriind som­ deschtzlndu-l drum am pu: si cu după
109 la sută. iar brigada IV-a do calitate tîmpinarca mani sârhâtoi'l. ieîe. brigada LovarăştiUn Petec Pavel frun­
rilor. Zorii... au sosit. Un soare plin ca nul st Irmştca îmbuibaţilor 91 cîrmuito- puterile mele umărul aducind o mică a tovarăşei Lechi Mana cu 110 la s<ută Cu multă hotjrîre a muncit Inlreg-jl taş in producţie, a izbutit ca In oinstea
o vatră de ţar. sc îvjse la orizont Mi­ rHor de pe acel timp parte de contribuţie. Cu mull peste prevederi a lucrat cu pri­ colecăiv in ziua schimbului de onoare zilei da 1 Mai să-şi depăşească norma cu
nerii porniră în coloane nesfirşute, cu fa­ Dar ziceam câ vreau să-ţi spun o isto­ CIO ANCA TODOR lejul schimbului de onuare brigada î eco­ fapl caro a făcut ca şl roznltalela sA f'e 67 la sută, dînd -astfel insemnote canti­
miliile lor spre Livezcm La ieşirea din ric despre I Mai Si ţi-o epun dori. ţăran muncitor — satul HârApeia nomii a lui Barna Marian Aceostă bri­ dir» cctc mai frumoase Planul dc produc­ tăţi de caiele peste plan.
F R U N T A Ş I I Î N T R E C E R I I I N
NPfRARU VAbil l.
LAZÂft /VtAGDALtNA COSTACRE VASILD MOI-DO VAN ANA 10A1P05 IOSIF IUNIE DOKA fruntaş in ir.ţrecerca socialistă dc Iz Ate­
PrcŞcdinţa G AT. „Petuti Sandor" din D» prim-lopitor la seclorul O S M dc la C S muncitoare la tahi'.'i de iiicHţăminte ,.Si- Irunfaş in infrccerca socialistă la fabiiO vinzatoarc Ia magazinul universal al ora- lierele CFR Simcrla El este autor ,i pcs’e |
v,V (lecorolâ cu Atedalîa Muncii. Pm.4 acum mîon 8irnu|lu‘' d*n Alha lulia imhrăţlşînd da hirlie „1 Mai ' Petreşti. A pregătii sctli i >ului inunciloresc Hunedoara, balonfă eon
.01» Ghîor^liiii-I>o)'’ din Hunedoara In cin- -..liiiicluzituţii depusă, a reuşiţ sii obţină cu 20 dc inuvaţii cc aduc întreprindem economi: j
gospadruia pc c.ue n cruiJiicc. a insJnrn al cele mai noi mclodr ii: muncă, a reuşii cp calele peolru ircccrca la o producţie dc ca de Zeci dc mii Ici anual D ini1,i pe care o j
slea rilzi dc I Mai ccl» sa sa a reuşit sâ rn- Hulaiihile o depăşire medie a Olanului CU
toate culturile din clapa l Iu l>rezcili uisii- la dala dc 21 aprilie s» Şi realizeze planu' litalc superioară Şi o nouă secţie dc valori- -Ş|.39'// ft . Ijpt peolru care i a lO'l conlerila conduce obţine m pi rciarenlA depăşiri d'
i.-inţează cele ‘12 ha piegâtilc din timp. <u lizcze sarcinile dc producţie tu II 1.2 la sută lunar dc producţie in proporţie de 217 la insigna dc ..Ki'imlaş in comerţul dc stal • normă do 6 -95 la sulă
porumb. In cuiburi dispuse in piiirat dînd r>cs!< ?■) şavjc dc scurtă duralS Sulă. (icare a dcşcirnlor.