Page 30 - 1954-05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 43

e
Să ne pregătim şi răspundere pentru xamene

Urmanndu-ml şl pe mal departe cu
Organizaţia de partid — motorul muncii Zilnic se răsfoiesc astăzi, in clase şl in afară de clase, zeci şl sule de pagini, se ţ agrotehnice înaintate, am îndemnat elevii consecvenţă, acelaş plan de muncă do
sâ lămurească părinţii lor despre- acest
în şcoală aprofundează şl consolidează cunoştinţele predai», se depun stăruinţe deosebite pentru lucru Strădania nu ml-a fost zadarnică, pină acum. folosindu-mâ şî mai mult de
a lace din examene o sărbătoare a bocurie) profesorilor şl elevilor. deoarece mai mulţi elevi ca : Herban £li- mijloacele pe care le-am amintit, studiind
Sftulndu-se In fruntea ar (Inodor me­ tare negativă a elevilor săi şl ţtnind un Pentru a impulsiona şl mal mult eforturile comune ale cducutorllor şl elevilor, sabeta, ori Modjlgâ Gheorghe duri clasa cu mal multă aprofunzime metodele înain­
nite să înarmeze elevii cu cunoştinţe contact strîns cu părinţii acestora, s izbu­ redacţia ziarului „Drumul Socialismului" a organizat un raid la diferite şcoli din ra­ Vll-a, pe baza celor învăţate ln şcoală, tate ale pedagogtel sovietice, voi reuşi
precise $1 deprinderi durabile, organiza­ tit să imprima întregii clase o noabătută ioanele Alba şl Hunedoara. au reuşit să -şl lămurească părinţii, de- fără îndoială să mfi octip mai îndeaproa­
ţia de bară de la şcoala do 7 ani Nr. 2 dragoste faţă de muncă şi o conduită e- Publicăm inal Jos o parte din conslalărîle raidului: lermir.indu-i sâ semene porumbul şl car­ pe de elevii râmaşi ln urmă la învăţătură
Alba lulla a făcut din această şcoală o xemplari, fapt care a determinat promo- tofii ln cuiburi dispuse in pătrat şl astfel slnt sigur cl In munca de sflrşit
unitate Instructiv-educativă fruntaşă. In /areo Întregului număr de 43 de el?vi De ce la Şcoala medie de fete din Alba Iulia Un alt ajutor de care am căutat să mă de an voi obţine rezultate bune, reu­
care grija pentru promovarea metodelor In sccput ridicării nivelului prădării, servesc la maximum şl cit mal planificat, şind să dau elevilor eu care am lucrat
şcolii sovietice, ridicarea nivelului poli- organizaţia de bază a iniţiat tinerea de există un procent mare de eleve au* fost orele de meditaţie.
tico-ideologic al colectivului pedagogic şl lecţii deschise, iar pentru lărgirea ori­ rămase în urmă la învăţătură Am organizat apoi excursii avlnd la un bagaj d; ■ cunoştinţe bogate, care eă
educaţia comunistă a elevdor au fost pre­ zontului colectivului pedagogic in ce pri­ baza lor diferite scopuri ca spre exemplu, le De folositor tn viaţa
ocupări de frunte veşte educaţia comunistă a elevilor au Nu e atll de uşor să dai rezolvare fa­ consiliile pedagogice s-ar fl fâevst planuri cunoaşterea plantelor şi animalelor In CRIŞOVEANU PETRU
Pieoare realizare din această şcoală fost prezentate referate ca : „Educaţia pa­ vorabilă unei asemenea probleme înlr-un de măsuri concrete care să fie urmărite natură, adunarea de material didactic, profesor la Şcoala de 7 ani
este sirius legată de activitatea organi­ triotică şi internaţionalismului proletar", cadru atît de restrins ; mai ales clnd ea la flecare şedinţă, socotim că astăzi nu­ tnfUnţarea unul insectar, etc. Teltuc
zaţiei de bară. membrii acesteia avlnd „Educaţia morală”, etc presupune un' Însemnat şir de cauze mărul elevelor căzute nu s-ar fl ridicat
rc^ponsabllltâţl bine conturate. Astfel din la un asemenea procent. Au organizat cu grijă munca practică
Preocuparea atentă a comuniştilor faţă De remarcai este totuşi faptul că la
cadrul organizaţiei tovarăşa Constantin
de organizaţia de pionieri, perseverenţa Şcoala medie de fete de 10 ani din Alba Dar lupta pentru prevenirea rămlnerii a elevilor
Stela a îndrumat In mod crelator orga­
cu carz instructorul de pionieri Preia Nl- lulla, numărul elevelor rămase In urmă In urmă la Snvă{ătură nu poate fl dusă
nizaţia da pionieri, iar tovarăşa Rusu Ma-
cclae îşi duce munca a făcut să crească 1» învăţătură anul acesta, da şi anul tre­ cu succes declt atunci cînd odată cu a- ln scopul unei aprofundări temeinice a producţie, practicienii au reuşit- sâ exe->
ria dind preţioase sugestii comitetului
combativitatea pionierilor faţă de cei ce cut, a depăşit la multe clase procentul oeasta se face şl educarea elevelor In cunoştinţelor tehnice studiate in cursul cute operaţi) dintre cela mai grele ca
sindical de lnstltu|le a antrenat membrii
comit abateri, în acelaş timp întărit fiind de 30 la suta : fenomen destul de curios, spiritul unei discipline conştiente. In spi­ anului şcolar, pentru a putea rezolva In­ elaborarea şarjelor de oţel la cuptoarele
de 9indlcat La Întărirea permanentă a ca­ neintimplător. grav in acelaş timp şi ne­ ritul moralei proletare, in spiritul res­ Siemens Martin şl la cuptorul electric.
racterului realist instructlv-educativ şi la 'piritul muncii de colectiv şi ajutor re­ plăcut allt pentru educatori cit şl pentru pectului faţă de învăţători şl profesori. dependent problemele Ivite in producţie, Deşi luate şi aplicate aceste măsuri,
devii anului IV de la Şcoala medie teh­
o vădită unitate de acţiune in şcoală. ciproc eleve nică siderurgică din Hunedoara, au trecut totuşi s-a văzut la unii elevi ca: Mândro-
Analizat periodic in şedinţele organi­ Ajutată mal îndeaproape de Instructorii Ce reflectă oare atitudinile de obrăzni­
In orice caz, determinantele răminerli imediat după terminarea cursurilor la iu Vasile. Popa SeptLmlu şi Sponor Ale­
zaţiei de bază, procesul lnstruetiv-educa- comitetului raional de parlid, organizaţia tn urmă La învăţătură nu trebuiesc cău­ cie, de sfidare a unor eleve lată de pro­ stagiul de practică, vital calificării lor ca xandru, lipsuri nemotivate de la practici.
tiv a cunoscut o continuă ascensiune. Un fesorii şl învăţătorii lor ? (cazul elevei
de bază din această şcoală va putea pe tate in afara şcolii, ele se găsesc In me­ Pavel Ana din clasa X B). Ce reflectă tehnicieni şl necesar Întocmirii proiectu­ La alţii, ca : lacdţ) Alexandru, Stana Ra-
% v1u exemplu tn această privinţă il di tode şi procedee, In organizare şl In edu­ lui de diplomă. veca, Obrocaru Dumitru, Smlda Ioatf şl
clasa l-a condusă de comunista Rusu mal departe lupta pentru înlăturarea ori­ caţia dală elevelor concepţiile profund greşita ale unor ele­ Dobre Niţă, s-a manifestat subapreciere
Mana care prezentlndu-se la lecţii minu­ cărei manifestări dăunătoare, pentru cu­ CcncrellzJnd cele de mai sus la Şcoala ve care afirmă: „şl aşa trec" sau „încă Ca această perioadă să fie cit mai efi­ a importanţei practicei, neseriozitate şl
ţios pregătită, oescăplnd nici o manifes­ cerirea de noi succese medie de fete din Alba Iulia se constată nu e cazul sâ învăţ" ? (eleva Stanciu). cace însuşirii cunoştinţelor tehnice, ea a
Ce reflectă oare atitudinile elevelor ră­ fost organizată cu mare grijă Şcoala, In indisciplină la locul de muncă. Faţă de
Din munca mea de diriginte că problema determinării cauzelor râmi- mase In urmă, care nu participă la con­ colaborare cu conducerea combinatului si­ acestea, conducerea şcolii ajutată de or­
neril In urmă La învăţătură nu a stat
ganizaţia U T.M., a luat măsuri imediate
Ln centrul preocupărilor colectivului pe­ sultaţiile dala de către profesorii lor? derurgic „Gh. Gheorghiu-Dej", a format
Clnd lml privesc cei 55 elevi ai clasei tora prin ore de consultaţii, medWaţli, Dar ce reflectă mai a las atitudinile de In cadrul combinatului un colectiv din pentsvi lichidarea lor. Prin şedinţe ple­
dagogic, fapt dovedit in mod convingător
VUl-a B, de a căror Instruire şl educaţie ajutor reciproc, etc de experienţa rezultatelor slabe din ul­ vagabondaj, de pierdere de vreme prin profesori şl tehnicieni, a căror sarcină nare cu practicienii, şedinţe U.T.M., cri­
răspund tn mod deosebit ca diriginte al Aslstind la dlfente ore de curs Încă parcuri ia ore tirzii, ale unor eleve ca este permanenta supraveghere şl ajuto­ tici şi caricaturi la gazeta de perfte a
timii doi ani
clasei, toate micile necazuri ce mfl încear­ de la începutul recapîlulării materiei am Bran Virglma ş! Ţendea Aurelia din clasa rare a p-acllclenJor ; acest colectiv. încă şcolii, cit şl prin evidenţierea celor mal
Dacă totuşi afirmaţia ar il pentru, in buni practicanţi, aceste lipsuri în scurt
că tn munca c-9 o desfăşor in mijlocul cunoscut golurile din teunoştlnţoie ele­ Xl-a c sau a elevei Bozan Ana din clasa înaintea începerii primei elape de prac­
această privinţă, şl in funcţia de cauze timp au Încetat de a mai existe
lor dispar şl sînt preocupat de un singur vilor şi pnn vizite la domiciliu, ajutor X-a B care în ziua următoare se pre­ tică, a prevăzut pentru flecare elev ziua
cadecUvul pedagogic a luat măsuri, nu­ In perioada practrdj, Şcoala medie teh­
glnd : cum să ml-l apropii şi maj mult, dat la efectuarea lucrărilor independente zintă nepregătite la lecjll ? Ce reflectă şi locul de muncă unde este repartizat
mărul mare de edevo căzute nu poole fl nică siderurgică dLn Hunedoara, primeşte
cum să-i cunosc mal îndeaproape pen­ şi controlarea respectării regimului zilei, Împotrivirea organizaţiei UTM din şcoală Respecttndu-se acestea, elevvlor li s-au
tru a le fi de un real folos am ajuns la rezuMate fructuoase Pinâ Justificat In nici un caz. De asemeni nu a cărei secretară esle tovarăşa Pîntea Ra- creiat posibilităţi de a-şi însuşi şi pătrun­ un sprijin efectiv din partea conducerii
■ Stăplmtl de asemenea preocup ăiri, In prezent 5 dintre elevii corigenţt pe poate fi justificată mei nereuşita acţiu­ mcna faţa de anumite măsuri juste luate de temeinic toate fazele prooeeului de combinatului. Tovarăşul Bonte a Ştefan,
Încă din pruna sâptămînâ a pătra­ pătrarul III la o singură materia au lz- nii (dacă aceasta s-a întreprins încă din de conducerea şcolii pentru întărirea dis­ director genera), personal urmăreşte în­
primele zile ale anului' şcolar) pentru
rului IV. grija pentru încheierea anu­ butlt in pătrarul IV sâ ob(lnă note de prevenirea râminerll în urmă a aleveLor ciplinei ? Toate acestea reflectă slaba fabricaţie de la locurile de muncă res­ deaproape desfăşurarea practicii elevilor.
Muncind
cu
conştiinciozitate
pentru
lui şcolar am materializat-o prlntr-o trecere la toate obiectele. Şi dintre elevii S-a observat încă de la primul pătrar muncă de educaţie comunistă pe care pective
analiză temeinică a pătrarului anterior, picaţi la mai multe obiecte au reuşJt sa­ că procentul elevelor din clasele a VIII comitetul raional U.T.M In frunte cu pri­ Pentru ajutorarea elevilor in întocmirea creşterea noilor oadre de tehnicieni. In
prezenţii fiind elevii, părinţii acestora şt şi îndrepte situaţia şcolară. Moga T. de B. a VIII A, a XI A. a XI C şi la atte clase, mul său soerelar, Filus, o desfăşoară In proiectelor de diplomă, în cadrul şcolii Şcoala medie tehnică siderurgică dLn Hu­
comitetul U.T.M Scoţlnd In evidentă lip­ la 4 obiecte la 2, iar Scolobtuc I şt Oar- a trecut peste SO la sută, dar La consiliul rlndul organizaţiilor de U.TM., tn rin- s-au organizat săptâmlnal consultaţii cu nedoara cresc oameni de tip nou — ce­
surile care au făcut' ca nu toţi elevii să ga de la 7 obiecte la 3. pedagogic nu s-au discutai, s-eu chiar dul membrilor săi ; reflectă Insuficienta profesorii ingineri. In urma studiului tăţeni devotaţi partidului şi poporului
albe note de trecere ca : deplasarea zil­ Alături de mine, pentru reuşita întregii dacă s-au discutat metodele de lichidare preocupare a comitetului raional de partid
nică a elevilor din diferite localităţi, insu­ clase la examene, s-au alăturat cu toată a râminerll In urmă la învăţătură, acestea fa{â de îndrumarea comitetului raional amănunţit şl profund a procesului de nostru
ficienta legătură dintre familie şl şcoală hotărlrea fruntaşii clasei. Elevi ca loszef nu au fost puse tn aplicare, râmmind fără U-T.M. şi faţă de Îndrumarea organiza­ --------------------- CONCLUZII ------------------------------
şi altele, am trecut la remedierea lor Andrei, RIzoLa loan. Davld D loan aju­ eficacitate. ţiei de parlid din şcoală
Elevii tn cauză au fost stabiliţi In etapa tând pe colegii lor Topîrceanu Nicodoe, Daci colectivul pedagogic al şcolii medii Diriguiţii claselor de la şcoala medie Constatării» in urma raidului organizai de 2i«nil „Drumul Socialismului" In pro­
recapitulării materiei în localitate, iar Ştef Alexe şi Munteanu Emil au făcut de fete s-ar 11 sezisat încă de la tn- de fete din Alba Iulia vor trebui ză ajute blema pregâ(ifi). pentru examene — deşt n-au pulul ll în întregime publicate — ele
părinţii au început a 11 mai strânşi le­ ca aceştia să ob(lnâ note de 4 şl 5 cepul de notele slabe primite de un nu­ elevele pentru a vedea clar scopul însu­ scol la Iveală că profesorii şl învăţătorii, pionierii şl elevii din şcolile noastre, depun
Spiritul de colectiv al clasei VllI-a B in momentul de fală eforturi deosebite pentru încheierea cu succes a anului şcolar
gaţi de şcoală. măr însemnat de eleve, dacă ar fi avut şirii cunoştinţelor, Iar acestea sâ InţeleagS
a crescut, conştiinţa elevilor şl dragostea Raidul a mal scos Insă la Iveală eă ln anele şcoli mal persistă Încă o serie de lip­
Un alt pas In pregătirea recapitulării de muncă s-a ridicat, întreaga clasă pri­ La Începutul anului şcolar ca obiectiv că noua societate pe care o construim, are suri de a căror existenţă se fac vinovate In primul rînd organizaţiile U.T.M. şl de pio­
materiei şl încheierea eu sueceâ a anului principal prevenirea rămlnerii In urmă la nevoie de elemente bine pregătite, capa­
vind cu optimism examenele, din care nieri care nu au luptai cu destulă consecvenţă pentru întărirea disciplinei in rlndul
şcolar, au fost consfătuirile de producţie Învăţătură, care de altfel cere mult tact bile să facă faţă cu cinste Barclmlor pu­
sini hotăriţl a leşî victorioşi. elevilor, pentru ridicarea nivelului proersulul de Invăţămînl
cu profesorii care predau la clasa VUI-a şl multă măiestrie pedagogică, dacă în se de partid şl guvern Aceste lipsuri ln activitatea organizaţiilor de ba2ă U.T.M. şl pionieri reflecta cu putere
STOIA lOAN
B in vederea examinării cit mal dese a Dirigintele clasei VHf-a B Ajutoarele mele în muncă slaba preocupare a comitetelor raionale U.T.M. faţă dc îndrumarea organizaţiilor sale
elevilor rămaşi In urmă, ajutorarea aces­ Şcoala de 10 ani băieţi Alba lulla din şcoli, faţă de creşterea şl lormarea tinerel generaţii.
Predau ştiinţele naturii şl ţînlnd seama ţele naturii şi chimie" şi gazeta „Natura". Deasemenl, o vină capitală in manifestarea unor lipsuri la şcoli o are secţiunea de
Unde organizaţia de U. T. M. de cpeoficul acestui obiect, am căutat Cu ajutorul lor, prin articolele criilce Invlţămitil o sfatului popular regional şl cabinetul pedagogic al acesteia cere In
uu-şi trăieşte viaţa ca ceea ce discutam cu elevii In mod teo­ sorise do către elev) cil şl prin cele pnn mullc cazuri lucrează defectuos pe teren. Mergind la şcoli In grup, In aşa zlta lonmâ
cit şi sl cabinetului pedagogic,
de „brigadă" alif colectivul secţiei
nu urmăresc şl
care aceştia îşi comunicau unul altuia
retic la olasă, să-l învăţ a aplica practic
Şcoala profesională din Hunedoara se mult timp nu-şî trăieşte viaţa Secreta­ afară la dmp. metodele lor de Învăţare, am reuşit si eu studiază posibilităţile de înlăturare a unor deficiente manifestate la unele şcoli,
(cazai Şcolii medii de fele din Alba lulla unde brigada a stal trei zile fără să stu­
ştie că ara sarcina de a educa şi creşte, rul organizaţiei Suclu Andrei, consideră, Unul dintre cale mai eficace ajutoare mobilizăm pe mulţi elevi rămaşi ln dieze cauzele râminerll in urmă a multor eleve).
pentru înălţarea construcţiilor socialiste, că nu Lrebuie sâ participe la rarile adu­ pe oare l-am avut fn această muncă a urmă. pentru a o pomi mai cu mimă la
constituit organizaţia de U.T.M. şl pio­ drum, ca astfel si ajungă pe cel care Munca de îndrumare dusă alif de eâtre secţia de invăţămlnf a Sfatului popular
cadre pricepute, disciplinate şi bine cali­ nări generale, organizate şl acelea de alţii. regional cil şl de secţiile raionale nu se lace In mod concret, pe probleme, cl în ge­
ficate, demne şl la Înălţimea sarcinilor ce Aceste lipsuri manifestate de către or­ nieri. prin o cărei putere mobUlzatorică, l-au depăşit
am reuşit să creez cu elevii cercuri pe O contribuţie însemnată In aplicarea neral şl uneori necrganlzaf. Cabinetul pedagogic na urmăreşte in mod ştiinţific, meto­
le stau In faţă Ori in momentul de faţă. ganizaţia U.T.M din şcoală, apar destul dic şl permanent cauzele care Inc ca In unele şcoli procesul de Invăţăminf sl se
la această şcoală cele arătate nu se în­ de pe înţeles, la constatarea că tovară­ teme de studiu, ca de pildă, cercul „mi­ practică a cunoştinţelor teoretice de la desfăşoare sub nivelul dorii, nu so ocupă In sullcienlâ mâluri de rlsplndlrea metode­
trezăresc şî nici nu promit să se vadă şul Ciuceanu prim-seerstar al raionului cilor miclorinişli". car? se ocupă cu stu­ clasă ml-a adus-o lotul şcolar. Aici, pe lor şi procedeele! bune folosite de cadrele didactice Irunlaşe In munca la clasă, o/l
Aci Indisciplina elevilor In, ultimul timp U.TM, dovedind o Inadmisibilă comodi­ diul plantelor şj a ponnlor pe baza ex­ acesta, am semănat împreună cu elevii In afară de clasă
a crescut foarte mult, simţul de răspun­ tate, n-a binevoit nici măcar o singură perienţei Iul Mlclurin. Tiţin şi alţi în­ porumb şi cartofi In cuiburi dispuse In Ne mai desparte puţin timp pină U încheierea anului şcolar. Comitetele raionale
dere pentru buna păstrare a bunului po­ dală să se „deranjeze" deplasindu-se la văţaţi sovietici pătrat Leglnd acest lucru de sarcina ho- de parlid vor trebui să îndrume in această perioadă In mod deosebit comitetele raio­
porului —şcoala— a dispărut aproape In această şcoală, pentru a pune umărul la De un real folos ml-au fost apoi cele târlrli plenarei lărgite al C C. al PM R nale U.T.M. şl organizaţiile de partid din şcoli, iar secţiunile de învăţămlnt sâ acorde
Întregime, toate rezultînd din (aptul că îndreptarea treburilor, la educarea elevi­ două gazete de perele pe care le-am În­ din IR—20 august 1953, de a mări recolta mal multă atenţie Îndrumării şl controlului muncii pe teren.
organizaţia U.T.M. din şcoală de foarte lor şcolii profesionale în spirit comunist fiinţat împreună cu elevii, gazeta „Ştiin­ medie la ha prin aplicarea metodelor
rente de bună calitate, respectarea proce­ timp de încărcare şi descărcare şi a justă a tipului de maşină, a specificului
Să luptăm pentru îmbunătăţirea indicilor de bază sului tehnologic şl a măsurilor lehnico- menţiona pe foaia de parcurs ţoale de­ mărfii transportate şl prin combinarea
transporturilor din cadrul operativ pe
organizalortce, micşorarea staţionărilor tn
păşirile care urmează a fi penalizate, iar
reparaţii, aprovizionării cu piese de schimb, (nC/eprinderile şl Instituţiile beneficiare diferite şantiere cu o utUlzane a capaci­
in transporturile pe autovehicule materiale şi cauciucuri, combustibil şi lu- trebuie sâ organizeze in mod mai temei­ tăţii de SC la sută cu transporturi. De a-
brefianţl şî întrebuinţarea lor cu econo­ nic locurile de Încărcare şl descărcare, semenea, a-a urmărit ca Întotdeauna con­
mie. şl mal ales ridicarea calificării per­ oLiminind astfel cheltuielile inutile re­ ductorii auto sâ pretindă beneficiarfloe
Pină rvu de mult, planurile unităţilor de cel a) utilizării porcului ajung La calcule unelte şl scule la autobaza Petroşani şi sonalului de care depinde în mare mă­ zultate in urma penalizărilor de a încărca pe autocamion numai can­
autovehicule se mărgineau ta enumera­ de plan nereale şl de multe ori in con­ a garajului de la această autobază ; sură bunăstarea tehnică a parcului Ccsficientiil de utilizare a capacităţii titatea permisă de tonajul maşinii, înji-
rea normelor de bazu, tehnice şi de ex­ tradicţie cu posibilităţile parcului. Este — un controi insuficient din partea or­ turînd astfel eventualele defecţiuni teh­
ploatare Şl la stabilirea unor indici pro­ ştiut câ spre deosebire de coeficientul de ganelor competente. VMegele de circulare Cu toate că unităţile - beneficiare care nice provenite din supraîncărcări Con­
babil. care nu erau întotdeauna legaţi utilizare a parcului, care reprezintă ra­ Coeficientul de utilizare Dintre viteze, cea care are o contribuţie depun cereri de plan operativ cunosc ducerea întreprinderii prin organele sate
de planul de trafle, Iar planul nu preve­ portul dintre maşinile — zile active şl mal mare osupra condiţiilor de muncQ punctele de încărcare şi destinaţia mâr- de control a urmărit eliminarea parcursuri­
dea măsurile tehnico-organizalorice ne­ maşinile — zde Inventar, ţlnlnd cont atât a parcului este cea de exploatare Vlt«a medie Iurilor, totuşi unele dintre ele nu trec tn lor goale, deplasările fără rost de pe un
cesare ce trebuiau luata In vederea asi­ de staţionările de ordin tehnic, cit şl de Coeficientul de utilizare a parcului ara tehnică exprimă raportul dintre parcur­ eceste planuri distanţa corespunzătoare şantier pe altul, cauze care duc la chel­
gurării realizării acestor norme. Acest fapt cele de ordin de explcatare, coeficientul o influenţă hotărltoare asupra realizării sul mediu exprimat In kilometri şi tim­ Astfel o parte din I F E T.-uri ca de e- tuieli nejustiflcabfle şl la mărirea pre­
a dus la o planificare formală a normelor de bunăstare tehnică a parcului repre­ planului, fund totodată unul dintre cei pul efecKv de circulaţie a autovehiculului xeruptu I F E T.-ul Lupeni. care cere prin ţului de cost.
tehnice pi de exploatare şl la o slabu zintă raportul sau gradul In care mate­ mai importanţi indiol tehnico economici exprimat in ore Mărirea vltezll medn planul operativ o distanţă medie la tran­ Tot ln vederea utilizării cil mal Intense
mobilizare a muncitorilor In îmbunătăţi­ rialul rulant este pregătit pentru execu­ In exploatarea cu autovehicule. Cu aît tehnice depinde de proprietăţile dinamice sportul lemnelor de foc, de 7-13 km, în a capacităţii de transport cu autovehicu­
rea muncii lor. tarea transponurilor. acest Indice este mal mare, cu atll şi ole autovehiculului, de starea Iul tehnică, scopul obţinerii aprobării de plan cit mal lele din întreaga ţară, Consiliul de Miniş­
fn consecinţă. în scopul îmbunătăţirii Datorită acestui fapt este normal ca, realizările sini mai frumoase Nu este insă de calificarea şoferului, de distanţa me­ mare la lone de transportat şi un plan tri a luat hotărlrea de a înfiinţa staţi­
muncii do exploatare şl planificare se coeficientul de bunăstare tehnică a par­ logiefi planificarea şl utilizarea parcului die de transport, de starea drumului şi maj mic Ia lone km Realitatea Iroâ este ile de încărcare in parcurs tn centrele
simţea nevoia ca stabilirea planului de cului să fie mai mare deett col aJ utili­ in mod forţat, adică de a realiza un coe­ a anotimpului şl mal ales de încărcătura alta Ele nu dispun de lemne de foc la mal Importante, care au drept scop de a
exploatare şi in special a normelor teh­ zării Normal, la calcularea acestui coe­ ficient exagerat de utilizare a parcului. autovehiculului distanţa medie cerută c! la distanţe mal menţine legătura cu toate întreprinderile
nica sâ fte precedată de un studiu minu­ ficient se fine cont numai de staţionările In medie, confidentul de utilizare a par­ mari şi ca atare parcul nostru nu mai şl instituţiile pentru asigurarea transpor­
cului la autocamioane trebuie sâ varieze Tot în problema vitezelor nu putem poale face faţă cerinţelor, deoarece ln tului de mărfuri dlntr-o regiune In alta
ţios, atll al planului de trafic cit $1 al 98u imobilizările de ordin tahnic, care trece cu vederea atitudinea greşită a
tuturor elementelor activităţii, privind ex­ slnt ln directă legătură cu situaţia teh­ intre 85-79 la suta. Iar la autobaze Intre unor conductori auto, atll din cadrul în­ timp ce la o distanţă de 30 km se face cu orice autovehicul care circulă gol în
ploatarea parcului de maşini. nică a porcului şl arată totodată şl sta­ 65-72 la sută. treprinderii noastre cit şl a altor între­ un transport cu un camion de 2,5 tone, direcţia respectivă, Indiferent că marfa
In exploatarea activităţii de transpor­ diul întreţinerii parcului Intr-o perioadă Datorită Insă unei Injuste ţineri a evi­ prinderi. care în dorinţa de a realiza vi­ la o distanţă de 15 km se fac transpor­ este sau nu a Întreprinderii proprietare
turi cu autovehicule, indicii de bază sînt: anumită. denţelor de mişcare a parcului se Intim- teze mari, nu mal ţin cont de regulile turile dublu Uneori se intimplă Invers: a autovehiculului. întreprinderilor respectă
pjâ uneori, cum a fost cazul la întreprin­
cer distanţe medii lungi. In schimb au
Majoritatea
— coeficientul de bunăstare tehnică a In cadrul întreprinderii Regionale Tran­ circulaţiei şi de starea drumurilor, pro-
parcului ; sporturi Auto, în cursul trimestrului I derea noastră in trimestrul 11 1953, cînd vocind defecţiuni tehnice care lipsesc e- lemnele de fcc Ia distanţe medii scurte, aceste dispoziţiunt şl se prezintă în mod
regulat la staţiile dc Încărcare ln par­
19S4, trebuie sâ remarcăm ea o parte deşi coeficientul de utilizare a fost reoh- ceea ce duce la o depăşire de plan foarte
— «eficientul de utilizare a parcului ; zat şi chiar depăşit, lotuşi realizările sar­ conomia noastră pa un anumit timp de mare la tone (H3 la sută In luna aprilie) curs pentru vizarea foilor de parcurs,
— vttezeOe de circulaţie : tehnică de ex­ negativă, câ staţionările La autocamioane mijloace de transport. şl la nerealizarea planului Io sortimentul insă sînt altele, care nu respectă această
provenite din motive tehnice, reprezintă cinilor de plan au fost slabe Acest lucru
ploatare şl de comunicaţie ; se explică prin faptul câ unele întreprin­ principal în tone km. hotărî re. netransportînd la timp diferite
74,2 la sulă din totalul staţionărilor, ceez Timpul de staţionare
— tfcnpul de* staţionare a autovehicu­ deri ca de pildă, autobaza Alba lulla tn Cu cit se va realiza o distanţă medie a mărfuri de primă urgenţă precum şi neu-
ce scoate în relief o Insuficientă întreţi­ la încărcare şî descărcare
lului la încărcare şi d esc 5 rea re ; dorinţa de a avea un, coeficient de uti­ cureai încărcate mal mare, cu atit se va LUizind capacitatea autovehiculului de
nere a parcului şl o nejustă înregistrare
— distanţa media de transport; lizare a parcului realizat, neglijează pro­ Tn scopul utilii zării raţionale şi intense putea utiliza tn mod mai judjdos capa­ cit în proporţie foarte mică. Vinovate in
t mişcării zilnice.
— coeficientul de utilizare a cursei ; blema exploatării, trecind de multa on a parcului acbv au fost fixate norme de citatea autovehiculului, coeficientul de această direcţie ie fac şl staţJde de în­
Cum parcul nogtru de autocamioane
— coeficientul de utilizare a capaci­ ca active magimle care lucrează numai timp pentru lucrările de încărcarea şl utilizare a parcului şi cel al capacităţii cărcare In parcurs din Deva, Orăştee şl
este io întregime relnott, coeftejentul de
tăţii maşlnu. 1-2 ore, sau dau in exploatare In mod descărcare pe categorii de marfă Prin ne- va creşte, Iar îmbunătăţirea coeficientu­ Petroşani, caro în decursul lumlor tre­
bunăstare tehnică a parcului trebuia să
AnolJzînd tn mod amănunţit InEulenţo fie de minimum 80 la sută Şl nu de 68.7 volt autovehicule, care din punct de ve­ vespectares acestor norme se ajunge la lui de utUizare a tonajului care msrge cute ale anului 1034 nu au reuşit să în­
fiecărui indice asupra reiiizirii planului, dere tehnic nu prezintă siguranţa de a proasta utilizare şi întrebuinţare a tim­ mină tn mină cu utilizarea cursei încăr­ carce nici un autovehicul, spre deosebire
la sută cit a fest realiza*.. Cauzele prin­
constatăm că Intre aceştia există o strin- putea fl menţinute mai mult timp fn ex­ pului de muncă, la stjţlonâri inutile şi cate, va duce la depăşirea în mod sigur de cele de La Alba Iulia. Brad şl Sebeş,
cipale care au dus la realizarea unui
să şl permanentă legătură şi corelaţie, În­ ploatare. Această deficienţă duce la rea­ Îndelungate Unele întreprinderi bene­ a sarcinilor de plan. care au adus venituri de zeci de mii lei.
slab coeficient de bunăstare tehnica a
răutăţirea unuia dintre el avirvd rspar- lizarea de Indici nerealt, la parcursuri ficiare ca de pildă O C L Petroşani, ţin îmbunătăţind indicii tehnico-economicl,
raroulul au fost: Distanţa medie de transport
curelunl negative şi asupra celorlalţi De geale şi consumuri inutile şl deci la maşinile ore întregi la încărcare sau des­ realizarea planului este asigurată, redu­
— nereapectarea procesului tehnologic
feVu) cum aceştia au fost cau nu realizaţi, cheltuieli suplimentare şi mărirea pre­ cărcare, fie din lipsă de încărcători, fie In cadrul întreprinderii noastre coefi­ cerea preţului de cost devine o realitate,
depinde realizarea s-au nerealizarea sar­ şi măsurilor tehmco-organizatorice, fn ţului de cosi din cauza anumitor Întârzieri la sortarea cientul da utilizare a capacităţii a fost de­ iar condiţiile de muncă şt trai ale munci­
cinilor de plan specia] la autobazele din Alba Iulia şi Pentru îmbunătăţirea coeficientului de păşit la transporturi de marfă şl nereali­ torilor se imbunâlăţesc Se cere inaâ
Petroşani; şl repartizarea materialelor de transpor­ zat la trAnspo/tul de călători Depăşirea
Coeficientul de bunăstare tehnică utilizare, trebuie prevăzute (n planul de tat. drn parlea fiecărui tehnician, planifica­
— o Insuficientă întreţinere a parcului muncă al unităţilor de transporturi auto la martâ se datoreşne măsurilor luate de tor dispecer şl şef da unitate, de e-şl tace
a parcului de maşini şi dezinteres tn grija faţă de maşini din o serie de măsuri care să asigure creş­ Conducanle unităţilor de transporturi întreprindere in asigurarea încărcăturii dui urmărirea zilnică a îmbunătăţirii a-
Majoritatea dispecerilor, planificatorilor partea unor conductori auto ; terea lui, ea: o bună întreţinere a au­ auto au sarcina de a instrui personalul şl la Întoarcere, ciad in mod norma) ca­ cestor indici o datorie de emsle
şl tehnicienilor confundă acest indice cu — lipsă de utilai corespunzător, de tovehiculelor, reparaţii periodice şi cu­ de bord in vederea reopeotâru normelor mioanele circulă goale, pria alegerea f POP