Page 31 - 1954-05

Nr. 43 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

Foloasele mecanizării prăşituiui Din scrisorile 3n intim ţinta rea
corespondenţilor noştri
Culturile praşitaaie ocupi mai ome muncitori cu gospodării individuale pot pericolul de a fl strivite culturile Chiar &llei dhitei'naliotiale. a &&$iUllIuL
do 40 la Slltd din supralaţe arabili a tă­ folosi prăşitoarea trasă de animale Cu şl tractorul pe şenile KD. poate fi folosit Ţăranii muncitori din satul Cut con­
rii şl dau produse toane valoicaso care 0 prăşitoare mecanică trasă de un cal şi la toate praşilete In cultura bumbacului tinuă să-şi construiască localul destinai R. P. Chineză
se folosesc fie in alimentata omului. I>e deservită de 2 oameni se pot prăşi cca dacă insăminţarea s-a făcut la distan­ căminului cultural. S-au transportat prin
ca nutreţuri pentru aoimale sau materie 2 ha porumb Aceasta înseamnă o econo­ ţă de 55 cm intre i.iduri muncă voluntară I0O m c nisip, nscezar Cu prilejul sărbătoririi Zilei Interna­ multe opeve 9entru copii pentru a îmbo­
pruni pentru industria uşoară şi «M- mie de t-8 zile munci la hectar. Rezulta­ Tuipă exemplul mec anlzatorilor sovie­ pentru tencuirea pereţilor Tot prm muncă ţionale a Copilului, un număr de 19 or­ găţi viaţa acestora.
tnentzră te şi mai bune in prâşitol culturilor se tici S-a introdus si in ţ j f j noastră din voluntară au acoperii căminul ridicat ganizaţii populare, din Pekin şl ministere Apelul anunţă totodată că ai prilejul
Una din lucrurile principale pentru mă­ pot ob{ine prm folosirea cultivatorului anul trecut prăşilul .mecanizat al cultu­ numai in roşu cu ţigla procurată din re­ ale Guvernului Ce.vral Popular an lan­ ZiJei Jnlernaţior.ato o Copilului vor fl or­
rirea producţiei la hectar la culturile pră­ tras de tractor In ultimii ani, gospodă­ rilor In ambele direcţii adică in lungul surse locale S au evidenţiat ţăranu mun­ sat* un apel comun cu privire U intensi­ ganizate reprezentaţii toalrale, dansuri,
sitoare este prăşilul Executat ta timp şi riile de 3tat şi Staţiunile de maşini Şi şi latul lanului Pentru ca să se poată citori Bitea loan. Hârjeis Ion şl alţu ficarea eforturilor pentru asigurarea pă­ competiţii 9porL : '/e, expoziţii şl focuri de
In bune condiţii, priciul duce Ia obţine­ tractoare au fost înzestrate cu numeroase prăşi culturile în lung şi in lat porum­ (corespondent voluntar. Btaga Ecolenna) cii. socialismului ;1 a unei vieţi fericite tabără.
rea de sporuri însemnate de recoltă Prin cultivatoare C.U.T-21 Cu un cultivator bul, floarea soarelui, cartoful, etc, trebuie A pentru copu Prip'.re cele 19 organizaţii cazc au sem­
prâslt se distrus buruienile care consumă tras de un tractor se pot prăşi cea 12 ha ■ semănate sau plantate In cuiburi aşezate Pe lotul zootehnic al Sfatului popular Apolul cheamă p: tqţi părinţii, profeso­ nat a palul se menţionează Comite'.uJ pre­
apa $1 hrana trebuincioasă plantelor Da­ pe zi. ceea ce înseamnă o economie de in pătrat. In falul acesta se poate face al comunei R-lbiţa şi ps unele holde ale rii şi lucrătorii de la aşezămintele şl in­ gătitor pentru sir'oătonrea Zilei interna­
că buruienile nu sint distruse la timp. ele pasta 43 oamem zdmc prăşilul cu cultivatorul sau cu prăşitoa­ unor ţărani muncitori, apa plodor inunda­ stituţiile pentru copt) dm R P. Chineză să ţionale o CopJulu:. Cemitalul popular
pet sâ în^tuş© plantele ţi uneori ai Cu ajutorul maşinilor, lucrările se fa: rea trasă de animale pe o suprafaţă mai se aproape 20 ha insămînţate cu diferite dopună toate eforturile pentru a contri­ chinez pentru apărarea păcn, Comitetul
provoacş chiar compromiterea tctalâ a re.'cde şi la timpul potrivit Cu culti­ mari a lanului La prâşîtul obişnuit in culturi bui la făurirea unei vieţi fericite a ,noilor popula: pentru apărarea copilului din in-
Dm iniţiativa ţăranilor muncitori Cor­
culturilor Da ascmznsa, prin prăşit se vatoarei* je pot Iaca 2-3 praşile. iar cind rinduri se poate lucra cu cultivatorul sau eea Petru, G-răzLna losif, lanc losd şi generaţii şi a le insufla senUme.nte de pa­ îreaga Chină, C«arrutetul central al Noii
djlfuge scoarţa «lela supreiată şi se (nr plantele au crsscul mal mari sc poate prăşitoarea 60 la sută din suprafaţa to­ triotism şl de internaţicnalism proletar Ligi democrate a imcretului din China şi
/ me«zâ deasupra un strat afinat, care îm­ tală a baronului. Iar 40 la sută rămîrie să alţii, ajutaţi de organizaţia de bază s-a Federaţia demorrrată a femeilor dm
(ace prăşită 4-a sau a ă-a cu prăşitoarea Oamenii de ştiinţă, literaţii şl artiţiu sînt
piedica pierderea apei din plmîm şi în­ trasă de animale. se prăşească manual pe rind Cind sc săpat, prm muncă voluntară, un canal do chemaţi de asemenea să creeze cît mai China.
lesneşte pătrunderea apei provenite din prăşeşte mecanic in ambele sensuri, se 800 m care a făcut ei apa să se scurgă şi
AH avantaj al prăşitulul mecanic este samânituriie aă continuo a se desvolta
glol De aceoa, se spune ei fiecare prăşi- acela că so asigură o lucrare de calitate lucrează mecanizat pînă la 87 la sută din R. P. Polonă
IA tăcuta La timp valora uă cit o ploaie La prăşilul cu cultivatorul sau prăşitoarea suprafaţa terenului şt numai 13 la sută tn bune condiţii (corespondent voluntar
bună pămintul este egal afinat pe toată su­ lămlnc să se execute cu sapa In felul Oprea Ion) A Guvernul popular al R P Polone a- expuse desene ale copiilor din toate şco-
Pentru a putea da Cele mal bune rezul­ acesta sint necesare mal puţuzo braţe de cordâ o deosobdâ atenţie tinerei genera­ l.-fe elementare din acest voevodat. sctec-
prafaţa parcalei. in timp ce la prăşiLul Ţăranul muncitor Bucur Şofan, dm sa­
tate, pi-lşituj trebuie să se facă la timp cu sapa solul este afinat neundorm. iar muncă pentru a prăşi in jurul plantei in ţii şl se ocupă In mod permanent de edu­ ţionale de un juriu speool
şi într-o pericadi cît mai scurtă El nu parte 'din rădăcinile plantelor pot fi tă­ zona de protecţie pc caie cultivatoarele O tul Nondru Şi-a predat cantitatea de 02 cata şl ocrotirea sănătăţii copiilor Anul acesta, guvernul R P Polor.a a
trebuie să se facă la anumite date dl- iate ceea ce duce la scăderea recoltei lasă nelueraiă kg brinzâ contractată cu cooperativa in oraşul O pole e fost inaugurală prima alocat aproximativ 27 0 000 000 de zloţi
nalnle stabilite ci cri de cite ori este Sini încă ţărani muncitori care la cul­ Exemplul frumos al iov Bucur a fost Casă a culturii pentru ecpil şi tinerei. Ea pentru înfiinţarea do cămme pentru co­
Faţă de producţiile mărite ce se obţin urmat şl de alţi ţărani ca: Şerban Gh„
nevoite adică îndată ce au apărut buru­ tura porumbului fac o singură praşilă cuprinde o bibliotecă, un planetariu, un piii care şi-au pierdut părinţii in cursul
pi ui executarea prâţilului mecanic, cotele Pâtriu Leonlin, Stoica losif şl alţii (co­
ienile sau s-a format isoarţo la suprafato cu sapa şt apoi se mulţumesc să mai alelier radiotehmc, un laborator de chi­ ceiui do al doilea război mondial
solului Plecare întirziere a prăşitulul pri­ da plată in natură ce trebuiesc plătite dea odată cu rarlţa Intre rindun Aceasta respondent voluntar David Stelian) mie. un atoLiei de aeromodelism etc Educatori cu experienţă nu-şi precupe­
mejduieşte cultura S M T -ului panlru executarea piâştlului este o metodă dăunătoare care aduce mari In voevodatul Slaltnogrud au fost în­ ţesc eforturllo pentru a crea rrueajor or­
cu cultivatoarele sint foarte mici şi elo
Prişîtul este o lucrare care cere multe pagube Prin şanţurile tăcute de rariţâ, (Note bibliografice fiinţate noi cresc la Cleazyn, Pszczyne. fani condiţii cît mai bune do trai, incit
braţe de muncă cind muncile agricola sint stabilite in raport cu posibilităţile apa se pierde uşor din evaporare, ceea Bytom. Chruazczew şl in cartierul de lo- aceştia să nu simtă lipsa câminuiul pă­
solului din raionul respectiv. Astfel. In ce face ca recolta să scadă simţitor cuinţo muncitoreşti „Mareşal Konstaniy rintesc. Se acordă o atenţi© deosebită mal
sini mal aglomerate şi cind trebuie făcute anul trecut gospodăriile colective din ra­ Acad. Mihail Halea
Şl multe oile lucrări. Ur, om prăşeşte CU ioanele de şes care au făcut prăşilul cu Prâşir.d cu ajutorul cultivatorului sau Relecvssowski” din Tanoivskie Gory aics aănâtăţd $i dezvoltării normale a
sapa pe zl c rea 12 ori Pentru un hectar Cu prăşitoarea. terenul rămîne neted şi Caracterul' antiuman şi anliştiinjitic De cunnd la Oslrowlce tvoevodatul Ki- copiilor mici
maşinile SMT au avut de plătii in mij­ astfel suprafaţa de evaporare est: mică, al psihologiei burgheze americane etce) a fost inaugurată o nouă grădiniţă cu După absolvirea celor 7 daso ale şcolii
de prăşii esle nevoie do 0-9 oameni Dacă
In gospodăriile cu mari suprafeţe de pâ- lociu cite 12 kg de porumb sau floarea iar rezervele de apă se menţin in pămint 200 pag,, lei 7,65 140 de locuri pentru copil] muncitorilor de elementare, copiii sint Îndrumaţi, potri­
mint prăşilul se lave manual de c?le mai soarelui pentru praşilă la o recoltă de contribuind La buna dezvoltare a plan­ Lucrarea cembate şi critică de pe pozi­ la fabrica Nowotko şl de la alte fabrici. vit aptitudinilor lor. spre diferite şcoli
multe ort nu sint destule braţe de mun­ 1 ICO—1 300 kg la hectar De aci se poate telor ţiile materialismului dialectic, principalele In cursul prunului trimestru ai acestui medu şi profesionale unde îşi desfivîrşesc
că şi lucrarea intime, ceea ce duce ld vedea că la luorârde executate mecanic Este In Interesul fiecărei gospodării să curente dm psihologia burgheză actuală, an s-a deschis In oraşul Lodz un teatru stud''Je Şi învaţă o meserie. Cel mal ta­
se pot obţine recolte mari, iar cheltuielile al tinerctvtlfu» Pc scena acestui teatru »e lentaţi au posiUJUatea să-şl continua
scăderea recoltei Foarte des se intîmplâ facă prăşilul mecanic pe suprafeţe cit arătind netemeinicia lor ştiinţifică, sten
sint mai truc! ca la lucrările executata reprezintă piese pentru copii şi tinerel
ca din cauza înîîrzieril, praştia 2-a a mai mari şl astfel să obţină recolte bogate lltateo metodelor lor de cercetate, Inefi­ siudide la diferite unlversKâţl. unde be­
3-a să Cadă locmai in perioada recoltării cu mină şi însemnate economii cacitatea „rezultatelor'’ obţinute (Editura La clubul filialei dm Kozzaiin a Aso­ neficiază de burse şi do cămin gratuit
păjoasolor. lucravc cata nu poate fi uni- Numeroase gospodării de stat şi S M T.- In primăvara acestui an. staţiunile dc de stal pentru literatură ştiinţifică) ciaţiei pentru pnet?nio polono-sovietică Pe drept cuvint statul polonez: se poala
natâ şi care se tace în acest caz in dauna uri au fost înzestrate in ultimii ani şi cu maşmi şl tractoare au sarcina de a exe­ s-a dcschîa o expoziţie de desene cu teme rnîndri cu r-i peste 40.10 de copu care au
culturilor praşitoare tractoare prăşit oare sovietice pe roţi re­ cuta prăşilul mecanic pe suprafeţe de 12 L. Srcja inspirata din prietenia polono - sovietică cresout In acesta cămin© şi dintre car©
glabile cu ajutorul cărora se poate exc- executate de copil Expoziţia este împăr­ unn studiază in prezent la instituţii do
Pentru a executa prăşitui înir-un ,tln\p ori mai mari faţă de anul trecut Este ne­ Studii despre criza sistemului colonial
cuLJ şi prăşilul al 3-lea in cele mai bune ţită in mei multa secţii, ca de pddâ : invăţâmint supe-nor. iar ajţlt au alxsolvlt
scurt ori de cite ori este nevoie fi pen­ cesar ca mecanizarea prişitukn să fie al imperialismului
ccndi(ki agrotehnice Prăşilul al 3-lea „Frăţia de arme". „Copilărie fericită’’, cureurde universitare şl au intrat în cim-
tru a uşura munca oamenilor esle nece­ poate fl executat tot alit de bine şi cu extinsă elf mal mult. Iar staţiunile de 276 pag., Ici 0.03 „Exemplul şi ajutorul Unturuj Sovietice". pul munci) devenind elemente folositoa^o
sar ca lucrările de prăşit sâ lic mecani­ tractorul 1 AR dacă culturile prăşitoare maşini şl tractoare şl gospodăriile agri­ Esle analizată evoluţia sistemului colo­ ,,Eroi ai filmelor sovietice'* in care sint sLafuJui care a avut gn)â de ei.
zate pe scară cît mai largă La prăşilul s-au semănat la o distanţă de 70 cm in­ cole de sfat să folosească din plin utila­ nial al imperialismului şi descompunerea R. Celioslovacă
porumbului cartofului, sfeclei de zahăr, tre rinduri astfel ca intre roţile- tracto­ jul pentru execularea prăşitulul mecanic acestuia în faza a doua a crizei generale
a capitalismului Materialul prezentat a-
floare! scarelui. bumbacului, etc. ţăranii rului să fie loc suficient şl să nu existe S B1ANU Guvernul R Cehoslovace acorda cea VasLul hol dc la parter cuprinde o sală
duee cilre şi fapte care demîrcâ cu pu­
mai mare atenţie îngrijirii sănătăţii co­ da aşteptare şi un mic garaj pentru că­
tere exploatarea colonialistă şl arată
imensele forţî pe care Io reprennlă rc- piilor De la naştere, fiecare copil este rucioarele copidor, o sală de jocuri şi
Pentru buna încheiere a anului şcolar vcluţia colonială (Edilura de stat pe-Unt ţinui sub permanenta supraveghere me­ un bofel La etajul 7 are loc prima con­
literatură ştiinţifică) dicală a med'cdor pediatri in cadru! po­ sultare a copilului , i se pună diagnosti­
In vederea încheierii cu succes a anu­ Astfel, s-a organizat pe bază d? plan In- a cadrelor didactice asie de sută la sută. C M Bifcou Şi f T. Curţln liclinicilor sau a centrelor medicale pen­ cul clinic şl 1 s© lato radiografia Radio­
lui şcolar 1953-1934, in şcolile din regiu­ tcrasistenţe la clase, lecţii deschise de * tru copu şl sugaci, supraveghere care con­ grafiile) sint developate Imediat, tn aşa
(el incit medicul sâ poată hotărî p? loc
tinuă pină coprtal devme adolescent.
nea noastră au*lost luate o seric de mă­ recapitulare. ■ ore de consultaţi' pentru T la şcoala elementară de 7 ani din Teoria cortico-viscerală a pato^enlei Pe lîngi polirbmcile dm R Cehoslo­ dacă micul pacient are nevoie de trata­
bolii ulceroase
comuna Romos raionul Orăşlle. s-au luat
suri menite să ducă la Îmbunătăţirea pro­ elevi, etc. vacă funcţionează 4 500 centre sanitaro ment sau trebuie să fie internat. După
miAiri In vederea Încheierii cu succes a 280 pag , 101 fig, lei 10,25
cesului de invâţămînt în perioada reca­ In vederea îmbunătăţiră procesului de pentru copii. Anul trecut, medich consul­ diagnostic copilul este trimis ta unul din
anului şcolar Astfel, fiecare profesor şi In lucrare esle cuprins un bogat mo
pitulăm materiei. invâţămlht, conducerea şcolii a mal în­ învăţător şi-a tnlccmit un plan de muncă tanţi de la aceste centre au dai 6 750 000 cele zece se*-vicu de specialitate
tonal de date experimentate cu privire 13' consultaţii In aceeaşi perioadă Infirmi­ Medlcuf-şe*. dr Vladimir MazaJ, caro
O atenţie deosebită faţă de încheierea tocmit un plan de muncă speoal in ve­ special axat pe imbunătâlirea procesului mecanismul apariţiei bolit ulceroase. Da­ erele de la secţia de pediatric au vizitai cenduce spitalul, este (oarto mlndru de
in bune condiţlum a anului şcolar. Se derea asistenţei şi îndrumării cadrelor de Invătâtură. In perioada recapitulării tele sint de natură a aduce o contribuţie 137 090 de famdi! din raioanele respec­ această instituţie Munco este organizata
vede la şcoala elementară de 7 ani din didactice in perioada recapitulării, axai Totuşi la această şcoală se impune o importantă in educarea medicilor şi stu­ tive pentru a da staluri mamelor cu pri­ in aşa feţ Incit sâ existe o permanent;
comuna Dobra raionul Hla Colectivul in special pe acele materii ca Intră In mai mare atenţie — de cit pină acum pre­ denţilor In spiritul noilor concepţii med;- vire La cele mai bune m-todo de îngri­ colaborare între secţii, lucru absolut ue
caJo aduse de şcoala sovietici (Editura jire a copiilor cezar mai ales in pediatrie Studenţii ş
pedagogic de la această şcoală. Inţdogind examene gătirii elevilor, deoarece pînă In momen­
de stat pentru literatură ştiinţifici) personalul au la dispoziţie o biblioteci
pe deplin misiunea ce l-a fost încredin­ Pentru a impulsiona elevii in munca tul de faţă s-au manifestai multe lipsuri Anul trecut, fiecare copil sub un an a
fost exammat In medie de 12 ori de că­ bogată, săJl de lectură Ei au posibllRa
ţată de partid, in educarea unerelor vlăs­ lor. olanele au fost pavoazate cu lozinci ca : slaba muncă politică dusă în ria­ tre medicn pediatri Rezultatele au fost tea si asculte aici conferinţe şi sâ-şl corn
tare a poporului noştr i, a reuşit In de­ mobilizatoare De asemeni, pentru asigu­ dul elevilor de organlioţta UTM şi pio­ Aşa înţeleg unii foarte bune. In comparaţie cu 1937. mor­ pleta20 sfudulc Spitalul ara dderlte sec
cursul pătrarului IV să ridice calitatea rarea timpului necesar Învăţăturii clcvdor. nieri. O insuficientă aprofundare Şl cu­ sâ „muncească 14 talitate© infarjlilă a sc&zut de 2.5 ori. ţii dc specialitate: pentru bob interni
procesului de Invăţăminl In vederea con­ conducerea şcolii a ţinut în 23 mai a c noaştere a materiei, ete., ceea ce a lăcut In majoritatea spitalelor raionale au pentru sugaci, contagios!, chirurgie, orio
fost înfiinţate pavilioane pen'.ru copil pedle. olo-rino-laringolog e, boli de pieh
solidării cunoştinţelor elevilor, din 21 mal o consfătuire cu părinţii, arătîndu-le în­ posibil ca in pătrarul IV, peste 20 la sulă La mirva Uricam sini mulţi dintre mun­ Aceste pavilioane sînt înzestrate cu cote oftalmologie, radiologie şi fizioterapie Bu
ac. s-a trecut La recapitularea generala datoririle tor in această perioadă. din numărul total al elevilor, să fie căzuţi citorii, care nu s-au calificat in maseria mai moderne aparate Au fost înfiinţate ciltănde spălătoria, atelierul de i —e
de mincn şi nici ca ajutori mineri, deoa­
a materiei care se face «după un plan In tot acest timp. frecvenţa elevilor şl la una sau mal multe materii. de asemenea Institute medicele sper-.ale ne, serviciul pentru întreţ!nerea instala
rece sint nai a/rgajaţi la mină şi muncesc ţnlor electrice şi atelierul de reparaţi
la suprafaţă El nu cunosc procedeele de pentru ropuu bolnavi de anumite boli cro­
nice. sînt utilate după ultima expresie a teh
muncă ale /nlnerilulu» şl datorită acestui
nepăsarea faţă de oameni şi utilaj fapt, nu pot să dea nici prea mare ran * nici.
dament Felul rum simt îngrijiţi micii bolnav) In spitalul model, prunul de acest ti
Jn toate întreprmdanle din ţara noas­ ţiile de muncă şi să curme risipa, dar şl a nereparârn lor la timp, fac să nu Pentru instruirea lor. caliticarea lor, In in noul spital pentru copii dirs Drtio Im­ în R. Cehoslovacă, lucrează un colectt
tră se duce o luptă aprigă pentru econo­ lucrurile merg totuşi pe vechiul făgaş »e desfăşoare normal munca acostă meserie nu sint ajutaţi do către presionează cnJar de la Intrare Părinţii de medici pediatri cu o pregătire special!
Aşa de pildă, s^a cerut de către echi­ îndrumaţi de Profesorul Olakar Teysch
misirea de materiale şi combustibil, pen­ Esle necesar ca şetul secţiei a IV-a şi tehnicienii minei De pildă, unii tehnicieni îşi pol lăsa lăzi nici o grijă copta în acest
pele de fierari de la secţia IV-a, să (le vin la şut şi se mulţumesc numai si pună directorul spitalului, şi dc dr. V. Maz o
tru descoperirea rezervelor interne şl re­ maistrul principal, respectiv tovarăşii mediu prietenesc şi plăcut Medtcul-Sef
reparată pompa de motorină oe alimen­ întrebări : ..cile tone im) daţi astizl ?”
ducerea preţului do cost tează cuptoarele fierăriei care fund de­ Mirza Vasile şl Şuşabă Trarm, să ia mă­ 16 rA su le dea sfaturi sau Induraţii pen­
La atelierele CFR Simeria însă. preo­ fectă lasă să se risipească multă moto­ surile ncesare in vederea înlăturării ri­ tru a-i ajuta pe mîneci In muncă De a- R. P. (Jngaiă
cuparea pentru buna întreţinere a utila­ rină Rezultatul cerem a fost cele cîteva sipei $i Îmbunătăţirii condiţiilor de mun­ ceastă „boală" suferă maiştrii mineri Do- Cu prilejul Zilei Internaţionale a Co­ gram guvernamental al R P. Ungare
jului moi lasă Încă mult de dorit Nu promisiuni şi atiL că ale muncitorilor din secţia pe care o birceanu Constantin Enache Dumitru, pilului, filiala din EudapesLa a Uniunii început construirea dc creş© la 44 inirx
Plnoşan Gheorghe şl Cr.iter losU
odată a fest sezisate de către muncitori, Tot la această secţie s-a cerut sâ (le conduc Nu de mult. cura 40 de tmert noi an­ Democrate a Femeilor din Ungaria va prinderi ale industriei uşoare. In ikil’I
conducerile secţulor asupra luării unor reparate ciocanele de aburi cu care e do­ AMPOIŢAN GWEORGHE gajaţi s-au oferit voluntar la descărca­ organiza reprezentaţii cu programe fru­ din acest© întreprinderi localurile pentr
măsuri, care să le îmbunătăţească condi- tată secţia şi care din cauza neîngrijirii corespondent voluntar tul v.vgonetclor cu piatră, pentru a le moase $i variate In fiecare grădiniţă dc creşe au şl fost terminate Astfel, sîi
copil vor avea loc festivităţi, reprezentaţii gaia creşele de la fabrica „Industrie bun
trimite goale In mină. spre a fl încăr­
de marioneta şi tot felul de apcotaeole bacului" dm Şopron, ţesâtorla de Uni dJ
cate cu cărbuni Tinerii nu cunosc în­ vesele. Cinematografele vor da reprezen­ Gyor, fabrica de confecţii din Budapes 1
ŞT 1 Iii S P O R T I V E deaproape cum sA mlnulască vagonalele taţii speciale pentru copii şl se vor ar- Şi de la alte citeva întreprinderi, urmîr
şi deci au nevoie de unele îndrumări In garuza excursii pe .\pă ca pînă la sfirşitul anului lucrările sâ f
Duminica trcoutâ pe stadioanele regiu­ Categoria 500 cmc distanţa 10 920 m Flacăra Orlştie 7 8 1 0 20 5 13 apropierea tinerilor ae allau Inginerii Lu- * terminale şi la celeloJto Întreprinde
nii noastre s-a desfăşurat etapa Vll-a a I. Hemnck los f-CCA Sibiu I9‘21 M 2 Metalul Cugir 6 6 0 0 22 2- 12 zăr Petru şl Ciripeli:, de la sectarul I, Polnvit hotârird din anul Lrzcut a Con­ Noile creşe vor avea toouri pentru elr«
campionatului regional de fotbal, izr in SitzJer Hugo—Voinţa Sibiu 10'50" 3 Fo­ Constructorul Huned 0 4 2 0 15: 0= 10 Pîrvuleseu — şef de transport pe schimb siliului de Miniştri al R P Ungare cu 2 080 de copi i.
oralul Deva s-a disputat campionatul in­ goroşi loan—Dlnamo Tg Mureş 20T4" A vuitul Sebeş 5 3 2 0 13 4 <*= 8 şl Radu, şeful transporturilor minei Uri- privire la protecţia mamei $1 copilului Pentru a veni tn ajutorul mame],
terregional de viteză pe circuit Închis, Progresul Deva 6 4 0 2 11 7 =» 8 cani. fiecare nou născut are dreptul tn mod muncitoare în timpul verii, fn R P. Ui
Categoria ATAŞ. distanţa 10 920 metri
probe motociclete Dăm mai jos rezulta­ Sparhak A lulxa 7 3 1 3 8:13= 7 Aceşti „conducători", deşt au văzut cum gratuit la un trusou m valoare de 400 fa- gară au fost «nfunţate un mare num;
tele acestor competiţii : 1 Mac os trei Nicolae. Achim loan— Me­ Metalul GheJar 5 2 1 2 0: 8" 5 se trudesc tinerii cu vagonetele, nu s-au rinţi Tn decurs de un an ou fost distri­
talul A I 12 42" Dinamo Orăştie 6 1 3 2 9 12= 5 „obosit” sâ te dea un sfat bun şi să-i de creţe sezoniere Numărul locurilor d
MOTOCICLISM VITEZA buite 22(1000 de astfel de trusourl. ceea
2 Cutachau WUhelm, Schuldes losif— Fl. Roşie Lupenl 7 2 1 4 8112= 6 ajute !n muncă, pentru a nu se acciden­ ce a permis părinţilor respectivi să eco­ aceste creşe a crescut de la 1000 In 19
Categoria ton cmc: distanţă 43C3 metri 1 2 4 6 15- 4 ta. Ba mal mult, Radu, şeful transportu­
Voinţa Sibiu 13*40" MeUiul Brad 7 nomisească 08 de miboane de forlnţi la 6.000 Anul acesta creşele se vor mă
â. PA l-rău Fetru—„Metalul ‘ Hunedoara Minerul Lan ea 6 1 1 4 5: B'— 3 rilor o prepus celorlalţi trei, pe care
7’47’V 2 Călin N'colae—CCA Sibiu 003 Premiul pentru disciplină a fost acor­ Minerul Petnta 7 1 1 5 7 r 13 — 3 l-am mai amintit, sâ-şl „potolească se­ De la punerea în aplicare a noului pro- Cu incâ 2.000 de locuri
3 Horvaih Ştefan—Ccnsînscîorvl Deva dat colectivului „Constructorul" Deva Metalul Zlacna 7 1 1 5 5 :17= 3 tea" (in timpul şutului) cu cite un kg de
0S6’* Premiul pentru mobilizarea cea mai- R. P. Bulgaria
Locomotiva Simeria 6 1 0 S 2 :15 = 2 v»n.
Cdlegor.a 123 cmc distanţă 764J «neţii mare a fost acordat colectivului ,,Dmamo" Ca do obicei, Radu, foarte „întreprinză­ întărirea sănătăţii şi dezvoltarea cali­ — 3 000 000 leva.. Creşte necontenit şi
I Tolh luliu—Avintul Tg Mureş H’14". Tg. Mureş * tor 1 ' de altfel, de a bea In tinvptd şu­ tăţilor spirituale a)e copiilor constituie jutorul acordat organizaţiilor Sindicale .
1 Ballo Albcrt—Dina mo Tg Mureş 11*29" Premiul pentru cel maJ bun timp rea­ Duminică 30 mal se va dealăşura cea iului. a fâout rost de 4 kg de vin (cile una din primele sarcini ale puterii popu­ către Ccnsdiul Centra) a) Sindicatelor
3 fanoşi losil—Voinţa Sibiu 1I’3<J’' lizat a tost acordat alergătorului Hem- de a VUI^a etapă după cum urmează: unul de fieoare) şl in timp ce tinerii răs­ lare Iată dc ce partidul şi guvernul lăr­ alegerea cadrelor de educatori şi apr
Categoria 1.36 cin c distanţa 7644 metri. rurk losif de la CCA Sibm. Minerul Pelrila—Dinamo Orăşlle turnau cele 70 vagonete cu piatră, „cei gesc an de an reţeaua de case de odihnă, vizionarea la timp a taberelor cu mat
1 Sebeşleh ŞLelan—Constructorul Deva FOTBAL Metalul ZUtiva—Motialui Chelar Datru” răsturnau pe gît conţinutul sti­ creează un număr din ce tn ce mai marc nalcle necesare
• 2*43" 2 Ballo AJbsrt—Dmamo Tg Mu­ Flamura Roşie Lxjpevu—Locomotiva Si­ clelor. După ce au tras cile o duşcâ bună, de tabere de vară pentru pionieri, cheltu­ fn scopul ingrijtru sănătăţii copiii*
reş 13 03“ 3. Heini2 Edgar—Voinţa Si­ Rezultatele etapei a Vil-a meria au pus stiolele Jos şl ou început a dis­ iesc sume uriaşe pentru ocrotrrca sănă­ in taberele de pionieri activează med
biu 1305" Orăşlle: Conslrucloru) Hunedoara — Metalul Cugir—Spartak Alba luila cuta : „Să Zică cmeva că nu „muncim" tăţii copiilor Peste 120 000 pionieri $1 e- ţi surori de ocrotire
Categoria 2S0 cmc distanţă 8736 metri Dmamo OfSjtie 4-1 Constructorul Hunedoara--Progresul Deva şi noi | poate sâ spună careva că nu sîn- levi din şcolile medu şi-au petrecut anul Tn tabere copiii au un program var»
I Sebeşlen Ştefan—Conxl rucioruj Deva Simeria : Locomotiva Simeria—Metalul Flacăra Orăştre—Avintal Sebeş tem In şut? trecut vacanţa in taberele de vară. Anul Ei Învaţă eîntece de masă. organizsa
Minerul Lonea—Metalul Brad Tmerîi au descărcat totuşi cele 70 de acesta va pleca in tabere un număr şJ mai
T5*20**. 2 Nyskaşi Alexandru—Dmamo Tg Zlalna 2-0. echipe de balet şi dansuri, sen cultura
Mureş 15*S4'\ 3 lonoşi losif—Voinţa Si Gheţar ; Metalul Cugtr—Metalul Che- * vagonsle cu piatră, trlmiţîndu-Je goale mare de copii locuri de tabără, etc Funcţionează de
biu 17-10- lar 2-1 Tot In această zl se va desfăşura şi In mină Cel patru „prieteni” au descăr­ Tabelele sindicale de pionieri au luat semenea diferite cercuri de aeromodelis
cat şl el cele 4 sticle cu vin, trimiţîndu-le
Categoria J30 cmc disicnlc 13 104 metrt. Brad : Metalul Brad—Minerul Pelftla campionatul republican de fotbal juniori. goale pe Jiu fiinţă acum doi am Numărul lor creşte ştiinţe ale natOrii, literatură, sport,
pc an ce trece. Anul trecui au funcţionat
I Sltzler Hugo—Voinţa Sibiu I6'55”. 2 0 0 Metalul Hunedoara—Constructorul Cra- Iată cum inţelcg unii tehnicieni de Ia care sint antrenaţi pesta 70 la sută i
N'yakaşi Alexandru—Din imn Tg Mureş Lupe ni: Flacăra Orăştie—Flamura Ro- lova mirva Uricant să sprijine tineretul, viito­ 32 tabere dc pionieri, dintre care 26 la pionieri
17*19". 3 Fogoroşi lo.m—Dmsmo Tg Mu­ • ie Lupcnl 2 0 Minerul Lupenl—Locomotiva Craiovn rul schimb de mîine al muncitorilor mume şi 6 la mare Consiliul Central al
reş I7'34'* Lenea : Minerul Lnnoa—«Spartak Albă Categoria B Conducerea minei Urtcani «ta datoare Sindicatelor pune sume din ce in ce mai Sub conducerea profesorilor de edu;
Categoria .ISO t J. distanţa 10 020 netri 7-0. Minerul Lupenl—Locomotiva Cluj &â tragă aspru la răspundere pe aceşti mari la dispoziţia comitetelor centrale ale t:e fizică şi studenţilor Institutului su|
conducători tehnici, care nesocotesc sar­ i ior dc cultură (i2iei se organizează
1- Raulenştauch Itoland—Vcmta Sibiu Sebeş: Avînlul Sabeş—Progresul Deva Categoria A cinile trasate şl încrederea oe le-a fost sindicatelor> in vederea extinderii şi im-
12 <3 2 Puhlic RiidoLf—Avir-îul Tg Mu­ 1-0 Metalul Hunedoara—Progresul Oradea acordată bunătăţirii taberelor dc vară penlm co­ xcrciţn de 'înviorare, scartidoade, excur
reş 12'47” 3 Szucs Arccd—Avinlul Tg Clasamentul în campionatul regional Locomotiva Tg Mureş—Minerul Pstro- R SANDU pii I.a (052 au fost alocata 200 000 leva. băi de scare şi de mare, cane întări
Mureş I2d1*' după elapa VU-a şanl corespondent voluntar in 1953 — I 086 000 leva, Iar anuJ acesta şi călesc trupul şi mmtaa copilului.