Page 32 - 1954-05
P. 32
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 43
Sesiunea extraordinara a Consiliuliii Mondial al Păcii Ai lll-lea Congres
al Partidului celor ce muncesc din Ungaria
Securitatea col lectivă — marea ii dee a epocii noastre BUDAPESTA (Agerpres). — MT.I vântarea tovarăşului Voroşilov a fost sub
In şedinţa din seara zilei de 25 mai a limată in repetate rinduri de aplauze fur
CuDÎntarea too. L. Rădaceanu, vicepreşedinte a' Comitetului Permanent Congresului al lll-lea al Partidului celor tunoase.
ce muncesc din Ungaria au continuat dis K. E. Voroşilov a dat citire salutului
pentru Apărarea Păcii din R. P. R. cuţiile pe marginea raportului lui Mătyâs adresat celui de al lll-lea Congres al
Râkosi Partidului celor ce rtiuncesc din Ungaria
BERLIN (Agerpres). staze Mal ales acum, după ce puterile oc umrea tuturor ţărilor Europe!, indiferent se ştie in ce calitate — sâ hotărască pen La discuţii au luat cuvântul Istvan Bata, de către Comitetul Central al Partidului
In şedinţa din seara zilei de 25 mai a cidentale au respins, fără a ţine seama de orânduirea lor socială, In sforţarea tru poporul nostru care sînt sărbătorile membru supleant al Bluxului Politic al Comunist al Uniunii Sovietice. Delegaţii
sesiunii extraordinare a Consiliului Mon de glasul maselor, propunerile sovietice comună de a asigura pacea şi interesele naţionale şi de ce aceste sărbători ar tre CC. al Partidului celor ce muncesc din la congres au ovaţionat furtunos in cins
dial al Păcii a luat cuut7iîul şeful delega privitoare la crearea sistemului de securi vitale ale populaţiei. bui legate de un regim politic pe care po Ungaria, ministru al Apărării; Karoly Olt, tea Partidului Comunist al Uniunii Sovie
ţiei romine. prof. univ. Lotar Rădaceanu, tate colectivă în Europa, apare mai lim Se pretinde că această divizare a Eu porul romîn l-a respins, cum este cel mo ministrul de Finanţe ; Laszlo Csao, directo tice, in cinstea prieteniei dintre popoarele
vicepreşedinte al Consiliului Permanent pede ca oricind caracterul „C D.E ” ca ropei este totuşi un „râu necesar” din narhic, şi de dinastia de Hohenzoilem, rul unei uzine de aparate optice ; Istvan sovietic şi ungar. In sală se scanda ;
pentru Apărarea Păcii din R.P.R., care a instrument de divizare a Europei, ca bloc cauza pretinsei ameninţări a apusului de atît de grav compromisă in ţara noastră H-'idas, membru al Biroului Politic al Co „Utra!", „Trăiască Partidul Comunist al
rostit următoarea cuvîntare: militar îndreptat împotriva ţărilor din ră către răsărit. Cu cit trece tim.pul, acest şi în lumea întreagă. mitetului Central al Partidului celor ce Uniunii Sovietice!”
săritul Europei, ca instrument de pregă „mit” se destramă tot mai mult. In ţăirle Fără îndoială că o asemenea manifes muncesc din Ungaria, şi alţi delegaţi la Istvan Rusanyak, preşedintele Acade
Dragi prieteni,
tire a războiului in Europa. La aceasta de democraţie populară, eforturile po tare nu poate fi considerată de nici un congres. miei de ştiinţe a Republicii Populare Un
Actuala sesiune a Consiliului Mondial
trebuie adăugat faptul că „C.DE" este poarelor sînt concentrate spre muncă paş popor decît ca o intervenţie in treburi Karoly Olt, şi-a consacrat cuvîntarea în gare, şi-a consacrat cuvîntarea dezvoltă
al Păcii are loc in zilele cînd la Geneva
concepută ca un paravan pentru remilita- nici creatoare Aş vrea să relatez că oa care îl privesc exclusiv. In ceea ce pri tăririi disciplinei financiare. Organele fi rii ştiinţei în republică.
se desfăşoară conferinţa miniştrilor de
rizarea Germaniei occidentale Dar ţările menii de ştiinţă din ţara mea — a căror veşte poporul nostru, această intervenţie nanciare a spus el, încă nu folosesc pe Erno Gero, membru în Biroul Politic
Externe, care, impreunâ cu precedenta
din răsărit, ca şi cele din apusul Europei, activitate se împleteşte strâns cu întreaga nu face decît sâ sporească indignarea deplin dreptul lor de control financiar. al C.C. al Partidului celor ce muncesc
conferinţă de la Berlin, marchează suc
au o experienţă de tristă amintire şi peste actiVLta/te a poporului — sint chemaţi sâ lui faţă de politica agresivă de imixtiune Una din cele mai importante sarcini ime din Ungaria şi prim vicepreşedinte al
cese însemnate ale luptei pe care o duc
care nu se poate trece cu uşurinţă. Aceste dea o mare contribuţie la punerea în va dusă de Statele Unite faţă de statui su diate a organelor financiare este de a în Consiliului de Miniştri, a vorbit in mod
partizanii păcii şi toate popoarele lumii
ţări au fost nu odată victime ale agresiu loare a bogăţiilor naturale ale ţării, la ri veran romîn, politică dusă ani de-a rin- drepta această lipsă. amănunţit despre problemele privind pro
pentru a face să triumfe în viaţa interna
nii militarismului german dicarea agriculturii, la sporirea producţiei du! şi care merge de la încăicarea dreptu Toţi cei care au luat cuvântul la discu ductivitatea muncii în industrie şi agri
ţională spiritul tratativelor asupra politicii lui legitim al României de a fi primită în
Este ştiut că militarismul german şi-a bunurilor de larg consum, la ridicarea ni ţii au aprobat in unanimitate măsurile par cultură, preţul de cost şi calitatea pro
aventuriste a forţei. O N U. şi pină la lansarea cu paraşuta pe
afirmat tendinţele expansioniste sub lo velului material, sanitar şi cultural — tidului, elaborate în ultima vreme. Vorbi ducţiei, precum şi regimul de economii.
Poporul romîn, a cărui solie de pace
zinca „Dramg nach Osten” In prezent, re totul in scopul îmbunătăţirii continue a teritoriul patriei noastre a unor grupe de torii au formulat o serie de sarcin^ prac Linia generală a partidului nostru, po
o aduce aci delegaţia noastră, urmăreşte spicm/i şi terorişti, însărcinaţi sâ comită
vanşarzii vest-geimani, grupaţi în jurul vieţii populaţiei ţârii. Cine poate să pre tice, a căror infă/ptuire este menită să litica lui, a spus vorbitorul, sînt juste.
cu viu interes lucrările conferinţei de la
lui Adenauer, afişează din nou această tindă că acestea sint preocupări agresive? acte de teroare şi diversiune îmbunătăţească conducerea de către par Clasa muncitoare, ţărănimea muncitoare şi
Geneva şi doreşte din inimă ca ele să fjj»
formulă a jafului şi înrobirii popoarelor. De altfel, oamenii de bună credinţă care Oare în interesul coexistenţei paşnice, tid a industriei şi agriculturii, şi au cri intelectualitatea urmează partidul şi recu
încununate de succes. De la această tri
Dar oamenii realişti din apus, care înţeleg vizitează ţările de democraţie populară al destinderii internaţionale au fost pu ticat o serie de lipsuri in diferite dome nosc Partidul celor ce muncesc din Unga
buni noi exprimăm solidaritatea fierbinte
învăţămintele istoriei, nu se lasă amăgiţi. se edifică uşor. Mă mărginesc să citez blicate atît raportul senatului cit şi mesa nii ale economiei naţionale. ria drept conducătorul lor. Ei sint con
a poporului nostru cu năzuinţele poporu
Ei ştiu că cine închide ochii faţă de cuvintele lui Frederich Arthur Harkett jele conducă lorilor americani? Nimeni BUDAPESTA (Agerpres). — TASS vinşi că partidul duce ţara pe un drum
lui coreean de a-şi unifica patria pe cale nu va putea susţine aceasta. Cu totul alte
„Dnang nach Osten” admite implicit re membru al Comitetului executiv al sin transmite : sigur, pe drumul ridicării necontenite a
paşnică ; poporul nostru cere încetarea
versul acestei politici, admite „Drang dicatului feroviarilor din Anglia, care, interese inspiră asemenea manifestări : In şedinţa din 26 mai a celui de al bunăstării materiale şi a nivelului cultu
războitului din Indochina şi restabilirea
nach Westen'. D. Jacques Soustelle, de după ce a vizitat în cursul acestei luni interesul oreării neîncrederii şi vrajbei, lll-lea Congres al Partidului celor ce ral al poporului, pe drumul construirii te
păcii pe baza recunoaşterii drepturilor şi
putat gaullist, scria recent în „Le Ras- Romîniia, a declarat: „Când mă voi în al divizării, al aţîţării istonei războinice muncesc din Ungaria au continuat dezba meliei socialismului.
intereselor naţionale ale popoarelor din
semblement" despre guvernul Adenauer: toarce în Anglia voi vorbi despre cuceri menite să justifice politica blocurilor şi terile pe marginea raportului de activi Delegaţii la congres au întâmpinat ou
Vietnam, Patet-Lao şi Khmer ; el consi
„Ciudaţi aliaţi, intr-adevăr! Mîine aliaţii rile şi succesele voastre, despre dorinţa aventurilor. tate al C C al Partidului celor ce mun aplauze furtunoase cuvîntarea de salut
deră că popoarele Asiei, ca şi toate po
noştri, poimâine stăpânii noştri, şi pentru voastră de pace”. Dacă in ceea ce priveşte ţări ca a noas cesc din Ungaria. Primul a luat cuvîntul rostită de Huan Cen, membru al delegaţiei
poarele lumii, au dreptul deplin de a-şi
ce? Pentru a relua vechea politică, vai, Ţara noastră mu ameninţă intr-adevăr pe tră, cercurile agresive americane au posi Istvan Kovacs, secretar al Comitetului de C. C. al Partidului Comunist Chinez. Huan
hotărî ele insele soarta ; el cere respec
atit de bine cunoscută nouă : expansiunea nimeni; poporul romîn doreşte să trăiască bilităţi de amestesc cu totul iluzorii, ele nu ■partid din comitatul Borsod. Cen şi-a încheiat cuvântarea rostind cu
tarea tuturor drepturilor ce revin Repu
pangermanâ, revendicările din ce în ce •în pace ou toate popoarele Dar coexistenţa se jenează sâ folosească asemenea posibili Ajpoi s-a dat ou vântul tovarăşului K. E vinte de salut in oinstea Partidului celor
blicii Populare Chineze în calitatea ei de
mai violente, dezmembrarea ţărilor înve paşnică este condiţionată de respectul re tăţi In ţările dependente economiceşte şl Voroşilov, membru în Prezidiul Comite ce muncesc dm Ungaria, in cinstea prie
mare putere mondială. Sintem convinşi politiceşte de S.U.A. Divizarea Europei
că dacă toţi participanţii la conferinţă cinate şi — destul de repede — prea re ciproc al independenţei, de neamestecul în crearea „C.D E.”-ului, are între altele drept tului Central al Partidului Comunist al teniei dintre popoarele ungar şi chinez,
vor ţine seama de aceste principii, care pede — războiul”. Şi autorul articolului treburile interne ale altor state Noi res- scop legalizarea acestei încălcări ,a inde Uniunii Sovietice. Delegaţii la congres în cinstea întregului lagăr al păcii şi de
corespund cerinţelor întregii omeniri în citează în sprijinul afirmaţiilor sale pe peotăm modul de viaţă existent intr-o ţară pendenţei şi suveranităţii naţionale. au salutat cu aplauze furtunoasa şi pre mocraţiei în frunte cu marea Uniune So
setate de pace, conferinţa de la Geneva KaLser, membru aii guvernului Adenauer, sau alta. Sînt însă, mai ales în S.U.A, Meritul tratatului general european do lungite pe şeful delegaţiei PC.US. Cu vietică.
îşi va putea îndeplini cu succes misiunea. care a declarat: „O veritabilă Europă nu unele cercuri care nu vor sâ respeote acea securitate colectivă constă In aceea că el
poate fi constituită decât dacă unitatea stă regulă elementară a convieţuirii in
Dragi .prieteni, porneşte de la ideea de egalitate a tuturor
Germaniei este realizată. Această unitate ternaţionale. Iată, de pildă, acum oite^a Mari demonstraţii în Brazilia în legătură cu uciderea
Poporul romîn manifestă un interes ţărilor participante, de respect al indepen
cuprinde vă reamintesc — înafară de zile a fost publicat un aşa-zLs „Raport al
deosebit pentru asigurarea securităţii în denţei lor naţionale, al culturii şi tradiţiilor unui ziarist de către poliţia braziliană
Germania, Austria, o parte din Elveţia, Comi9iei de anchetă a Senatului american
Europa, de care depinde nemijlocit pro popoarelor europene, că tinde la consoli
Sa arul şi Alsacia şi Lorena”. Se pot cita asupra situaţiei din Rominia” — raport
pria sa seduri/tate In ţara noastră a gă darea suveranităţii tuturor statelor euro MONTEVIDEO (Agerpres). — TASS palatului guvernamental dtn Rio de Ja-
de ailtfel deolaraţu şi mai categorice. Ast plin de afirmaţii neadevărate şi calomnii
sit un puternic răsunet propunerea privi pene transmite : neiro o mare demonstraţie.
fel, ziarul „Westphalien Zeitung” a scris: de la primul la ultimul rind Socotim că
toare la încheierea unui tratat general Poporul nostru, nutrind simpatie pen Recent, poliţia braziliană a molestat în Mînia din rîndurile poporului a luat o
„Este puţin probabil oa Franţa să existe este o recomandare destul de elocventă,
european pentru asigurarea securităţii co dacă arătăm că raportul este prefaţat de tru năzuinţele naţionale ale poporului mod barbar pe ziaristul Moreira de la asemenea amploare, înoît Vargas şi mi
întotdeauna alături de Germania... Franţa
lective, tratat la oare să participe toate faimosul senator Alexander Wiley : acelaşi german, exprimlndu-şi solidaritatea cu ziarul burghez „A Noile”, care a îndrăz nistrul Afacerilor Externe şi Justiţiei au
va £i in orice caz incorporată la Ger
statele Europei, indiferent de orânduirea lupta R. D Germane pentru unitate nit să critice metodele poliţiste folosite fost nevoiţi să promită că vor lua măsuri
mania". Wiley care, cu puţin înainte de încheierea
lor socială. Considerăm că această pro armistiţiului, a chemat la aruncarea bom şi pace, vede cu bucurie că proiec cu prilejul interogatoriilor. In urma aces pentru pedepsirea vinovaţilor şi. reorga
punere, completată ou propunerea ca Război/ul — iată parspeotivia pe care o bei atomice in Coreea ; acelaşi Wiley care tul tratatului europe-a n de securitate co tor bătăi, Moreira a murit. Dezmăţul te- nizarea poliţiei. După cum anunţă ziarul
Uniunea Sovietică să participe în condi deschide divizarea Europei. Şi nu numai acum cîteva zile a cerut extinderea inter lectivă propus de Uniunea Sovietică cre roarei poliţieneşti care domneşte tn ţară
ţii corespunzătoare la pactul Atlanticu atît. „Mica Europă”, construcţie eu totul venţiei in Indochina şi a subliniat — după ează condiţiile necesare pentru rezolva a stârnit mânie în rândurile întregului po „CorreLo da Manba”, Vargas a hotărât
lui de Nord, deschide calea cea mai bună artificială — scrie „Le Monde” — n-ar cum transmite United Press — că „arma rea paşnică a problemei germane, potrivit por brazilian. Din iniţiativa sindicatului sâ-1 demită pe generalul Ancora din func
pentru împiedicarea agresiunii in Europa, permite organizarea raţională a schimbu principală a S U.A. ...trebuie să rămînă cu interesele poporului german şi ale ziariştilor, la 20 mai a avut loc în faţa ţia de şef al poliţiei din Rio de Janeiro.
oferă garanţii trainice de securitate. rilor economice europene şi în consecinţă represaliile masive, înţelegând prin aceasta cauzei păcii şi securităţii. *
ridicarea nivelului de trai”. Este oare
Adversarii colaborării internaţionale se forţa sa de atac internaţional cu bombele Ideea securităţii colective in Europa este
aceasta in interesul popoarelor europene? Dece a plecat Bidault la Paris
străduiesc să convingă lumea că nu există atomice şi hidrogen ice”. o mare idee a epocii noastre. Ea a cuprins
Se ştie că ţările din răsăritul şi apusul
nici o posibilitate de colaborare între Se pune întrebarea : Oare este calitatea cercuri largi ?i îşi face din zi m zi drum
ţările din estul şi vestul Europei, că ele Europei au o veche tradiţie de relaţii eco spre inima tuturor popoarelor din Europa GENEVA (Agerpres). — Georges Bi zentanţilor R D Vietnam, la Geneva. In-
unei comisii de anchetă a Senatului ameri dault, ministrul Afacerilor Externe al trucît, după cum- subliniază şi agenţia,
ar fi condamnate să se opună permanent nomice. Lucrul aceasta este cu atît mai can de a se amesteca în treburile interne şi din întreaga lume. Franţei, a părăsit marţi seara Geneva „propunerile Vietnamului au produs o
unele altora. Noi nu putem fi insă de posibil astăzi, cînd economia în plină dez ale unui stat suveran ? Romînia n-are Ne exprimăm profunda încredere că po plecînd la Paris. puternică impresie asupra delegaţiilor ne-
aceeaşi părere. Poporul romîn este pro voltare a ţârilor din răsărit creează nece statut colonial sau semicolonial ca acel poarele din occident alături de cele din Plecarea sa neaşteptată, oare n-a fost comuniste”, Bidault va solicita noi in
fund convins că colaborarea intre aceste sităţi, sporite de import şi posibilităţi cres impus de S.U.A unor ţări ca Porto-Rîco răsăritul Europei vor face totul pentru a adusă la cunoştinţa celorlalţi membri ai strucţiuni din partea guvernului pentru
state este nu numai posibilă, dar şi nece cute de export. sau Fiilipine — deşi noi socotim că şi aceste asigura triumful acestei idei în interesul delegaţiei franceze dccit mult mai târziu,
e9te pusă de agenţia France Presse în le a stabili noua politică a Franţei la Ge
sară. Viaţa arată că tocmai aşa ş! stau lucru ţări au drept la respectarea independenţei cauzei păcii.
rile. In ciuda piedicilor şi restricţiilor — lor; Romînia este o ţară liberă înxare za Poporul român, adine interesat în asigu gătură cu ultimele propuneri ale repre neva.
Se pune întrebarea : poate aştepta
weun popor, fie ei din apus sau din răsă provenite, după cum se ştie, din partea darnic visează unu să extindă practicile co rarea unei securităţi reale in Europa, işi
rit, ceva bun de pe urma divizării Euro unei puteri neeuropene — schimbul de misiilor senatoriale de cercetare a activi exprimă hotârîrea de a sprijini din toată Provocările Statelor Unite împotriva Guatemalei
pei in două lagăre ostile ? Poate oare ci mămfuri pe piaţa europeană s-a intensifi tăţilor antiamericane şi întunericul mac- puterea propunerile, iniţiativele care tind
neva să ia în serios încercarea susţinăto cat în ultima vreme. Rominia, de pildă, carthysmuiui. la preîntâmpinarea unei noi agresiuni a Agenţiile de presă occidentale relatează încheierea unui acord similar cu Nicara
despre o nouă provocare pusă la oale de gua. (După cum se ştie, nu de mult â fost
rilor aşa-zisei „comunităţi defensive eu şi-a mărit comerţul eu ţările Europei de Există insă lucruri şi mai surprinzătoare imperialismului german, pregătite de că
Statele Unite împotriva Guatemalei. descoperit în Guatemala un complot în
ropene”, de a o prezenta drept un mij vest cu 50% in perioada 1950—1953 Recent chiar preşedintele Statelor Unite, tre cercurile agresive din S.U.A., la rezol După eşecul înregistrat de S.U.A. la con care, înafară de S.U A, era implicită şi
loc de asigurare a unităţii şi securităţii In anul 1953, ţara noastră a făcut co Eisenhower, şi secretarul de stat, Duilles, varea paşnică şi democratică a problemei ferinţa de la Caracas, cerouriJe conducă Nicaragua, care, acum citeva zile, a rupt
Europei ? Doar toată lumea ştie că este merţ cu 44 de ţări care au altă orînduire au publicat nişte mesaje. adresate, chipu germane, la făurirea seourităţiî colective toare americane au înteţit propaganda în mod ostentativ relaţiile diplomatice
vorba de o grupare militară închisă a şase socială deoît a noastră rile, poporului romîn. In aceasta, oficiali in Europa, la menţinerea şi întărirea pă mincinoasă şi provocatoare împotriva ou Guatemala — N.R), In locul obişnui
Guatemalei, a cărei atitudine curajoasă telor livrări de armament care se făceau
state, în timp ce in Europa sânt 32 de Interesul general este nu divizarea, ci tăţile de la Washington îşi îngăduie —nu cii in lumea întreagă.
in apărarea independenţei ei, a dejucat pe cale maritimă, S.U.A. expediază acum
multe dintre planurile delegaţiei Statelor echipament militar pe calea aerului în
Şedinţele din 24 şi25 mai -----rţ------- Unite la această conferinţă. In ultimele Nicaragua şi Honduras”.
z-ile sub pretextul unei pretinse livrări Agenţia „France Presse” a anunţat că
BERLIN (Agerpres). — TASS La sfîrşiiul şedinţei s-a dat citire mesa geme Cot/ton, au continuat discuţiile pe viaţa activităţii paşnice, Constructive. de armament polonez destinat acestei ţări, în prezent, S.U.A. pun în aplicare mă
In şedinţa din seara zilei de 24 mai jului, din partea dr-ului Saifuddin Kitch- marginea raportului lui Pritt. Mus ta fa Amine (Siria) a vorbit despre guvernul Statelor Unite a pornit o nouă suri de urgenţă „identice celor adoptate
a sesiunii Consiliului Mondial al Păcii, lew, care, din motive de sănătate, n-a Primul a luat cuvîntul profesorul Pe- lupta poporului sirian pentru independen- şi înverşunată campanie de defăimare a în momentul cînd a trebuit să se expe
după D. N. Priit a luat cuvîntul prof. Io- putut veni la Berlin pentru a lua parte tros Kokkalis (Grecia) după oare a urmat denţă naţională, împotriva atragerii Siriei Guatemalei. In acelaşi timp, au fost in dieze material militar spre Coreea sau
şitaro Hi ram o, seoretar general al Comite la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii academicianul Ludmil Stoianov (Bulgaria). în planurile agresive ale forţelor reacţio tensificate pregătirile în vederea orga Indochina”.
tului japonez pentru apărarea păcii, a că Expunînd cererile partizanilor păcii din Profesorul W. Friedrlch, preşedintele nare. nizării unei agresiuni militare împotriva Demasoînd intenţiile agresive ale mi
rui cuvântare a fost ascultată cu mare in India, Kitchlew scrie: Consiliului german al luptătorilor pentru După cuvîntarea lui Amine s-a dat citire Guatemalei. Mari cantităţi de armament litar işti-lor americani faţă de Guatemala,
teres. Bazîndu-se pe depoziţiile unor mar pace, a chemat la luptă pentru interzicerea njesajuiui adresat de W. Elfes (Germania american sînt trimise în grabă spre Hon ministrul de Externe al Guatemalei, Gu-
In primul rând, noi cerem ca Republi
tori oculari şi pe declaraţiile unor oameni generală a folosirii tuturor tipurilor de occidentală), preşedintele Uniunii germa duras şi Nicaragua, veqinele Gualsma-
cii Populare Chineze sâ i se acorde locul illemo Toriello, a dezminţit afirmaţiile
de ştiinţă, I. Hirano a subliniat urmările arme de exterminare în masă şi a cerut nilor care luptă pentru unitate, pace şi lei, unde se află la putere guverne com Statelor Unite potrivit cărora această ţară
ce i se cuvine în Organizaţia Naţiunilor
nefaste pe oare explozia bombei cu hidro să se ia atitudine împotriva forţelor poli libertate. plet subordonate Statelor Unite. Despre ar fi cumpărat arme, Toriello a acuzat
Unite. Propunem să se pună imediat ca
gen, efectuată de americani în regiunea tice care vor să folosească roadele ştiinţei Adresîndu-se participanţilor la sesiune aceste transporturi de arme a vorbit, la guvernul Statelor Unite practică îm
păt războiului din Indochina şi cerem asi
atolului Bikini, le-a avut asupra pesca in detrimentul omenirii. W. Elfes scrie; 25 mai, chiar şeful Departamentului de potriva Guatemalei „o politică de agre
gurarea libertăţii depline pentru poporul
rilor japonezi care în momentul exploziei Dr. Kendziuro Ianaghida (Japonia), Din călătoria mea in U.RSS ani tras stat al S U.A., Dulles. Ştirea a fost confir siune tot atit de gravă ca şi o interven-
acestei ţări, precum şi garanţii împotriva
se aflau în largul mării, oit şi asupra care a luat apoi cuvîntul, a vorbii despre următoarele concluzii: oamenii sovietici mată şi de agenţia oficială de ştiri ams- 1 ie armată” El a arătat că „toate infor
unei intervenţii străine
populaţiei insulelor Marsha'11. uriaşa mişcare pentru interzicerea armeloT muncesc cu energie excepţională pentru a rioană. „Departamentul de stat şi Minis maţiile publicate la Washington cu pri
Cerem să se ia măsuri urgente care să
A luat apoi cuvint/ul prof. Leopold In- atomice şi ou hidrogen care a cuprins în face şi mai frumoasă munca şi viaţa lor ; terul Apărăm din S.U.A. — se spune in vire La livrările de arme în Guatemala
Împiedice reluarea operaţiunilor militare
feld (Polonia), vicepreşedinte al Consiliu treaga Japonie Uniunea Sovietică asigură prin propriile tr-o telegramă a acestei agenţii — au a- erau cu totul false şi că atitudinea SUA
in Coreea şi sâ se asigure retragerea tu
lui Mondial al Păcii, care a subliniat că Delegatul Libanului, Goorges Hanna, a sade forfe o dezvoltare economică şi soc iadă nunţat semnarea, la 20 mai, a unui acord constituie o nouă demonstraţie deosebit
turor trupelor străine din Coreea pentru
lozinca interzicerii armei cu hidrogen şi arătat că în multe ţâri problema luptei rapidă ; poporul şi guvernul Uniunii So bilateral de ajutor militar cu Honduras. de elocventă a intenţiilor americane de
a se acorda poporului coreean dreptul de
atomice va putea uni pe toţi oamenii care pentru pace a popoarelor este legată de vietice iubesc pacea şi năzuiesc in una Cu trei sâptămîm în urmă a fost anunţată intervenţie în Guatemala”.
a hotărî de sine stătător şi în mod liber
năzuiesc spre pace. lupta împotriva colonialismului. nimitate spre prietenia între popoare.
propria sa soartă.
După cuvîntarea generalului Sahib Sim- După delegatul libanez a luat cuvîntul BERLIN (Agerpres). — TASS
gh Sokhev (India), Laureat al Premiului Subliniind c'araoterul agresiv al pacte reprezentantul Finlandei, profesorul Fe- La şedinţa din 9e-ara zilei de 25 mai a p e : s c u r t
Internaţional Stalim „Pentru întărirea pă lor militare al Atlan ticul ui de nord şi al lix Iversen. sesiunii extraordinare a Consiliului Mon
cii între popoare”, a vorbit Max Cosyns, Pacificului, Kitchlew scrie că, in interesul Participanţii la sesiune au ascultat cu dial al Păcii au luat cuvîntul Ferenc • La 26 mai 1954, N. F. Poselianov, lui sint obligaţi să urmeze linia oficială
om de ştiinţă belgian, preşedintele Co creării unui adevărat sistem de securitate o mare atenţie cuvîntarea lui Heinrich Bozsoki, secretar general al Uniunii inter însărcinatul cu afaceri ad-interim ai a partidului în conformitate cu disciplina
mitetului naţional al Uniunii belgiene pen pentru popoare, aceste paote privitoare la Brandweiner (Austria), profesor de drept naţionale a sindicatelor muncitorilor din U.RSS în Republica Finlandeză, şi Urho de partid. Corespondentul dm Londra al
tru apărarea păoii. Cosyns a arătat că aşa-zisa „a.părare colectivă” trebuie înlo internaţional. industria chimică, Thomas Christensen Kekkcnen, ministrul Afacerilor Externe agenţiei France Presse subliniază că,
Belgiei ii revine o mare răspundere ca (Danemarca), Lotar Rădaceanu, profesor la al Republicii Finlandeze, au schimbat la după cum se vede. Comitetul Executiv a
cuite prin pacte de pace colectivă. A urmat apoi la cuvînt Jiri Pelikan, se Helsinki instrumentele de ratificare a a- fost silit să adopte o hotărîre ţinând sea
furnizoare de minereu de uraniu Vorbito Universitatea din Bucureşti, A Camarotta
In şedinţa din dimineaţa zilei de 25 cretar general al Uniunii Internaţionale a cord ului cu privire la acordarea unui îm ma de faptul că majoritatea membrilor
rul a arătat că întreaga cantitate de (Argentina), scriitorul Nikolai Tihonov
uraniu extrasă in Congo este folosită in mai a sesiunii extraordinare a Consiliu Studenţilor. El a arătat că majoritatea (U.RSS.), senatorul Emilio Sereni (Italia) prumut RepubLlcii Finlandeze de către de rind ai partidului laburist se pro
scopurile militare ale S.U.A. lui Mondiai] al Păcii, prezidată de Eu- studenţilor vor pace, vor să-şi consaore şi scriitorul Jean Paul Sartre (Franţa). Umunea Republicilor Sovietice Socialiste nunţă împotriva reînvierii militarismu
• In cadrul unui miting public care a lui german
avut loc la Bombay, Ayengar Sri, vice • Editura Academiei de Ştiinţe a
Fixarea datei dezbaterilor asupra Indoehinei Primirea de către Ciu En-lai preşedintele Camerei populare a parla U.RSS a publicat poemul ştiinţifico-fMo-
mentului indian, a sprijinit cererea ca /. of ic „Templul naturii” de Erasmus Dar-
în Adunarea Naţională franceză a lui Krishna Menon R P. Chineză să-şi ocupe locul care i se vvin (bunicul lui Charles Darwin), în tra
cuvine de drepi in Organizaţia Naţiunilor ducerea eminentului zoolog şi poet rus
PARIS (Agerpres). — Marţi după a- dorinţa guvernului — să fixeze pentru putat independent), grup din care face GENEVA (Agerpres). — China Nouă Unite. Nikolai Holodkovski Cartea este redac
miază Adunarea Naţională francezi a re zilele do 1 şi 2 iunie dezbateri complete parte şi Laniel), Pierre Meunier (progre La 25 mii, ministrul Afacerilor Externe ® La 26 mai, Comitetul Executiv na tată şi prefaţată de acad. Evgheni Pav-
luat în discuţie, pentru a treia cară de asupra Indoehinei sist), Jean Fronteau (comunist), Max Le- ţional al partidului laburist a holărît să lovski.
la 4 aprilie, problema fixării datei dezba In acelaşi timp, numeroşi deputaţi au jeune (socialist) etc. In interpelarea sa, al Republicii Populare Chineze. Ciu En- excludă problema ou privire la politica • Poporul albanez u sărbătorit într-un
terilor asupra Indoehinei depus pe biroul Adunării Naţionale ce Jean Fronteau atrage atenţia asupra lai. l-a primit din nou pe Krishna Me cadru sclemn împlinirea a 10 ani de la
După cum relatează agenţiile occiden reri de interpelare cu privire la atitudi consecinţelor pe care le pot avea sabo fiiţâ de reînarmarea Germaniei occiden convocarea primului Congres antifascist
tale, deputaţii francezi au hotarît cu 335 nea delegaţiei franceze la Geneva Prin tarea tratativelor de la Geneva şi extin non, reprezentantul Indiei la Organizaţia tale din numărul problemelor în pri de la Permet (Albania) care a pus ba
de voturi contra 231 ca — trecînd peste tre aceştia se numără Pierre Andre (de derea ostilităţilor din Indochina Naţiunilor Unite. vinţa cărora membrii de rînd ai partidu zele noului stat democrat albanez.
4
Redacţia şi Adm ziarului Str. 6 Martie Nr 22-24 Telef. 188-478. Taxa plătită in numerar conf aprobării Direcţiunii Generale P.T.T. Nr. 136.320 din 6 Nov.—Tiparul I.ntrepr. Poligrafică de Stat DEVA
\