Page 6 - 1954-05
P. 6

Pag. 2                                                             DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                       Nr 36


            S ă r b ă t o r i r e a            z i l e i    d e     1   M a i      i n    r e g i u n e                      CORESPONDENTUL FRUNTAŞ
                                                                * ♦ *                                                       In  dimineaţa  aceia,  redactorul  secţiei   satele  Sălciul  Superior,  Maţeşti  şi  altele,
                                                                                                                           scrisori  a  (nftpl  un  nou  sfeguleţ  pe  harta   terte  despre  construirea  pnmelor  cămine
          LA HUNEDOARA                tuma  naţionale  ruseşti,  încop  a  dansa   lectivul  de  muncă  I  C  S  H  Tablourile  ridi­  na  Vulcan  a  fost  redeschisă  Ln  anu  regi­  cărămizie.  „Un  corespondent  nou"  —  ;i-o   culturale  realizate  prm  autoimpuneri
                                      MiLieu  nu  au  mai  mult  de  5  ani.  dar  ci   cate  deasupra  capetelor,  arată  mulţimii   mului  democrat  popular  Graficul  de  pro­  vorbit  ca  pentru  sine  omul  redacţiei  —   Nu  peste  tot  însă  lucrurile  merg  bine.
           Oraşul  siderurgicelor  îmbrăcase  haJnă   executa  cu  multă  pricepere  Jocul  „Câzâ-   fruntaşii  In  întrecerea  socialistă  din  a-   ducţie.  ps  oare  îl  poartă  ei,  arată  că  avi   încercuind  cu  creionul  aşezarea  bă*esfe-   Corespondentul   înlllnejte   adeseeri   ele­
          de  sărbătoare.  Sulele  de  drapsle  roşii  şi   ceasca"  Eforturile  depuse  de  cei  patru   ceasta  întreprindere  Printre  miile  de  con­  realizat  planul  în  proporţie  de  100,5  la   mtor  mente  negative,  concepţii  vechi  înrădă­
          tricolore,  portretele  conducătorilor  Parti­  artişti  au  fost  răsplătite  prin  aplauze  în­  structori  harnici,  se  numără  şi  tovarăşii   sută  De  alune*  au  trecut  trei  ani  Din  Bă-   cinate  în  menîolitatea  vno»  activişti  ai
          dului  Comunist  al  Uniunii  Sovietice,  pre­  delungate  Cuşmir  Gheorghe  şi  Terentl  Ştefan,  pri­  Urmează  apoi  coloana  minierilor  de  ia   ieşti  au  început  să  sosească  cu  rcoulari-   organizaţiilor  de  stat  }i  economice  Sub
          cum  ţi  ale  conducătorilor  partidelor  co­  La  o  distanţă  apreciabilă,  se  poate  ve­  mul  montor  Iar  celălalt  fierar  betorvist   Lonea  r-II  şi  Jieţ-Lonea,  care  au  înde­  tale  scrisori  şi  co»e-  -   semnătura  tovarăşu­
          muniste  şi  muncitoreşti  frăţeşti,  expuse   dea  o  stea  mare,  purtată  de  doi  tineri  de   Ei  au  intîmpînat  ziua  de  1  Mat  cu  o  de­        lui  fă'casu  upar  a-
          pe  frontispiciile  şi  in  ferestrele  clădirilor,   la  combinatul  siderurgic  „Gh  Gheorghiu-   păşire de peste 200 la sută  plinit  planul  de  producţia  in  proporţie  de   spondenţe   înjo'mapi   tunet   in   coloanele
                                                                                                                           ce  aduceau  noul  0-
                                                                                               ICO.6 la sută. roapsetlv 1002 la sută
          vesteau  dragostea  neţărmurita  a  oameni­  Dej".  In  sunetele  ritmice  ale  fanfarei,   In  această  mulţime  care  se  scurge  ca   La  demonstraţia  din  Petroşani,  a  venit   goirelor,  noul  in  via­  ziarului  materiale  Ci­
          lor  muncii  pentru  nua  solidarităţii  fi  1  râ-   tr9c  prin  fata  tribunei  larmnaloru  combi­  un  şuvoi,  demonstrează  cu  autocamionul   şi  o  alegaţi  a  minerilor  cie  la  Lupeni  Co­  ţa  oamenilor  ultădc-   tice,  satire  ustură­
          ţiei  internaţionale  a  oamenilor  muncii,   natului  In  cinstea  zilei  de  1  Mai  ei  au   „Zii"  —  pe  care-l  conduce  —  tovarâr-d   tă  încovoiat*  sub  po­  toare  menite  să  c;u-
          ziua de t Mai.              dat  patriei  cu  2C00  tone  mai  multe  lami­  Dan  Laurian  £1  t-a  achitat  ou  ciute  de   lectivul  minei  lor,  apllelisd  tot  mai  larg   vara Greutăţilor fi o  le   ia   îndreptarea
                                                                                               metoda  graficului  ciclic  şi  organizind  bme
           Lozincile  mobilizatoare,  panourile  de   nate  pesta  prevederile  planului  In  mijlo­  angajamentul  luat  In  cinstea  zilei  solida­                stării  de  lucruri  Foi­
                                                                                               munca, a reuşit să realizeze pianul de pro­
          onoare,  vitrinele  magazinelor  dc  stat  şi   cul  muncitorilor  lammatori,  un  autoca­  rităţii  internaţionale  a  oamenilor  muncii,   ducţie  la  cărbuni  ln  proporţie  de  100,6  la   FoaMe octal şi con­  letoanele   „Oameni
          cooperativelor,  amenajate  spacial,  precum   mion.  poartă  mindr'u  combinatului  :  ma­  parcurgind  distanţa  de  40101  km  fără   sută  ştiincios  în  informa-   sîntem  .  şi  avem  0-
          şi  viata  clocotitoare,  fac  ca  oraşul  să  tră­  cheta  ce  reprezintă  noul  laminor  fim*or   nicu o reparaţie.  Acum  in  Ie  ţa  tribunei  trec  minerii  de   rea  la  timp  a  Haru­  bra2”.  „Macină  mai
          iască  din  plin  această  mare  sărbătoare  in­  intrat dc curind In funcţiune  Cu  asemenea exemple creatoare,  se mîn-   la  Petriiz  Acest  colectiv  harnic  a  înde­  lui.   perseverent   in   iute  moară”  şi  oile
          ternaţională.                Trec  apoi  oţelani  şi  furnalişU  hunedo-   dreşie  şl  colectivul  de  muncă  ai  Trustului   plinit  planul  de  producţie  in  proporţie  de   muncă  ji  întotdeauna   informaţii   critice
           In  centrul  vechiului  oraş  al  hunedore-   renj  Ei  raportează  partidului  că  pe  lingă   nr  4  Construcţii.  In  ultimul  timp  ei  au   100.2‘‘ln sută  cunoscător  a  ceea  ce   sense  de  fou.  Far-
          nîlor.  se  află  încadrată  Intre  drapele  roşu   numeroasele  şarje  rapide  elaborate,  au   dat  oamenilor  muncii  spre  folosinţă  peste   e  proaspăt  şi  în  dez­  caşu.  fac  cunoscute
          şi  tricolore  tribuna  drapată  in  roşu  Pe   redus  şi  preţul  de  cost  la  oţel/tonâ  cu   70 de apartamente confortabile  Coloanele  minerilor  din  Valea  Jiului   voltare  cititorilor   neregulile
          la  mijlocul  ei,  se  poate  vedea  tabloul  ma­  peste  130  lei  Asemenea  rezultate  au  do-   Demonstraţia  oamenilor  muncii  dm  ora­  continuă  să  treacă  prin  laţa  tribunei  Un   ♦  înrădăcinate  la  moa­
          rilor  ginditeri  al  proletariatului  mondial:   oindlt  şi  fumalişUl  combinatului  Prin   şul  şi  raionul  Hunedoara.  9-a  încheiat  cu   ropot  de  aplauze  răsuni  cînd  in  faţa  tri­  Copilăria  ţăranului   ra  Nâtaţ  Vad,  lără-
          Marx,  Engels,  Lenin  şi  Stalin.  iar  in  drsplî   respectarea  riguroasă  a  graficelor  de  în­  trecerea  coloanei  sportivilor  —  fruntaşi  in   bunei  ajunge  delegaţia  minerilor  de  la   sărac  Fărcaşu  Petru   gdncala  dm  munca
          şi  in  stingă  lui  slnt  expuse  tablourile  to­  cărcare.  precum  şi  prin  aplicarea  Întoc­  sport şi în muncă  Uricani  Tinârui  colectiv  al  acestei  mine   a  fast  lipsită  de  bu­  colectivului  coopera­
          varăşilor  G  M  Malenkov  şi  Gh  Gheor-   mai  a  normelor  tehnologice  ci  au  reuşit   este  fruntaş  pe  întreaga  Vale  a  Jiului  ln   curii.  şi-a  petrecut-o   tivei  „16  Februane”,
          ghiu-Dej-                   să  utilizeze  mai  bme  volumul  ulii  al  fur­  LA PETROŞANI  cinstea  măreţei  zile  de  1  Mai.  planul  de   pe  rro.î<a  contelui   ele.  Tou  Fărcaşu  cri­
            Ora  9,30  dimineaţa.  In  centrul  oraşu­  nalelor     Petroşani  Dimineaţă  frumoasă  de  pri­  producţie  la  mina  lor  a  fost  realizat  cu  o   Kendefi   (a   cireada   tică  cu  curaj  secţia
          lui au venit zeci de mii de oameni ai mun­  Cclcanele  demonstranţilor  se  succed  fără   măvară  Piaţa  Victoriei  a  devemt  ne'xncă-   depăşire  de  14,2  la  sută,  clasindu-se  ast­  curţii  agneotă   a   sfatului
                                                                                               fel  in  fruntea  tuturor  minerilor  din  Va­
          cii  pzntru  a  participa  la  mitingul  organi­  întrerupere  Muncitorii,  precum  şl-  ţăranu   pâtoare  Au  venit  aia  ca  să  sărbătorea­  lea Jiului  Tlrziu,  cind  ostaşi  cu  sleiuţc  la  bonete   populat a raionului Haţeg care nu acordă o
          zat  in  cinstea  zalei  de  1  Mai.  Participanţii   muncitori  dm  satele  din  jurul  oraşului,   scă  ziua  de  1  Mai,  min&iu  din  întreagă   au  adus  lumina  din  răsărit,  viaţa  odras­  suficientă   aienţle   comasării   terenurilor
          au  ascultat  cu  atenţie  cuvlnlarea  tovară­  slnt  primiţi  cu  multă  căldură  de  cel  pre­  Valea  Jiului  Peste  tot  flutură  steaguri,  se   Coloana  delegaţ.lor  de  la  mina  Uneam   lei  celor  care  frămîntau  aluatul,  der  nu   arabile  primite  de  ţăranii  săraci  şi  mljlo»
          şului  Boureanu  Ştefan  piim-secretar  al   zenţi  pe  tribună.  Printre  cai  ce  primesc   aud  lozinci,  se  aplaudă  Minerii  îşi  ex­  este  urmată  de  o  delegaţie  a  muncitorilor   cunoşteau gustul ptim'i, s-a schimbat  caşt  din  Băieşti  şi  Rîu!  Alb.  terenuri  ca
          Comitetului  raional  de  partid  Hunedoara   defilarea  se  găsesc  tovarăşii  :  Lăbuneţ  Va­  primă  astfel  bucuria  unul  nou  1  Mal  li­  de  la  întreprinderile  704  Construcţii  Uri­  Contele  a  plecat  şi  „la  curie"  s-a  în­  urmau  să  fie  incluse  in  penmetrele  înto­
          Vorbitorul  a  subliniat  că  rezultatele  obţi­  ier  oţelar.  Lup  loacfum  miner,  Furca   ber.  cani  —  întreprindere  fruntaşă  pe  ţară  in   fiinţat  gospodăria  de  stat  Sub  ocrotirea   vărăşirilor  Răspunsurile  trimise  redac­
          nute  in  cinstea  21I&1  de  l  Mai  de  către   Gheorghe  Lăcătuş  de  frunte.  Hâulicâ  loan   Deodată  s*  face  linişte.  Se  anunţă  des­  ramura  de  producţie  Muncitorii  aceste;   noului  regim,  Petru  Fărcoşu  a  făcut  pri­  ţiei  după  apariţia  în  2tar  a  unor  asemenea
          siderurgtşlli  şi  constructorii  hunedoreni.   furnallst,  numeroşi  fruntaşi  în  întrecerea   chiderea  mitingului  Luind  cuvintul  tova­  întreprinderi  au  arătat  prin  graficul  ce  II   mit  paşi  spre  (nfăptuirea  unu»  vis  ce-l   informaţii  crilice  arată  că  organele  de
          precum  şi  de  poporul  muncilor  din  R  P.R ,   socialistă,  activişti  in  domeniul  politic,  e-   răşul  Petre  Furdui,  prim-secretar  al  Co­  purtau  că  in  cinstea  zilei  de  1  Mai,  an­  nutrea  de  mult:  să  înveţe.  Si  visul  săv   partid  şl  de  stat  au  luat  măsuri  practice
          constituie  contribuţia  fiecărui  om  al  mun­  conomic şi de stat, etc  mitetului  raional  P.M.R  Petroşani,  a  sa­  gajamentele  luate  de  colectivul  lor  au  fost   s-a  realizat  îndată  ce  a  terminat  cursul   în  vederea  lichidării  lipsurilor  se2isale  şi
          cii  la  destinderea  Încordării  in  relaţiile   Numeroasele  care  alegorice  scot  In  re­  lutat  muncitorii  Văii  Jiului,  mulţumin-   Îndeplinite  şi  depăşite,  că  acest  colectiv  va   elementar,  Fărcoşu  s-a  înscris  ta  şcoala   ca  materialele  publicate  fn  coloanele  zia­
          Internaţionale  După  cuvlnlarea  tovară­  lief.  contribuţia  hunedorenilor  în  vederea   du-le  pentru  măreţele  rezultate  obţinute   lupta  şi  de  acum  înainte  C9  întreprinderea   med*e  de  coopenaţie  din  Haţeg  unde  a   rului  le-au  ajuiat  în  muncă
          şului  Boureanu  Ştelan,  cei  prezenţi  la  mi­                                     lor să se claseze fruntaşă pe ţară                        Campania  agricolă  de  primăvară  a  pri­
                                      Înfăptuim  măsurilor  economice  adoptate   in  lupta  pentru  traducerea  in  viaţă  a  ho-   Fnn  faţa  tribunei  trece  acum  coloana   absolvit cu succes
          ting.  au  aprobat  1n  unanimitale  trimite­  de  plenara  C C al  P  M R  din august 1953   tăririlor  partidului  şl  guvernului  Cuvîn-   lejuit  tovarăşului  Făreaşu  un  nou  şi  vast
          rea  a  două  telegrame  ;  una  către  Comi­  Pe  un  autocamion  o  brigada  de  turnători   muncitorilor  de'  la  uzinele  de  Utilaj  Mi­  Si  iată  că  tn  Băieştiul  ta  care  se  reîn­  teren  de  activitate.  El  ne-o  sens  despre
          tetul  Central  al  Partidului  Comunist  al            tarea  tovarăşului  Furdui  este  des  între­  ner  Petroşani  Colectivul  acestei  Iritreprim-   toarce  după  clţiva  an*  ţăranul  sărac  Făr-   munca  de  popularizare  şi  aplicare  a  agr0-
                                      ilustrează  un  moment  din  activitatea  lor,   ruptă  de  glasul  puternic  ol  mulţimii,  care   derl  raportează  partidului  şl  guvernului   raşu.  s-a  schimbat  ceuazect  de  ţărani
          Uniunii  Sovietice  şi  una  Comitetului  Cen­  In  fabricarea  bunurilor  metalice  de  larg                                                 mtnimului,  despre  străduinţa  ţăranilor
          tral al Partidului Muncitoresc Romîn.  consum  Astăz:  in  întreprinderile  oraşului   scandează  lozinci  ce  exprimă  hotărîrea  de   că se achită cu cinste de sarcina de a spri­  săraci  si  mijlocaşi  s-au  unt!  intr-o  înto-   muncitori  de  a  termina  la  timp  şl  în  bune
                       *                                          a  lupta  neobosif  pentru  înfăptuirea  ho-   jini  munca  minerilor,  dind  la  timp  şi  de   vdrăytre  agricolă  Despre  munca  întovăril-   eondiţiuni  lucrările  agricole
                                      funcţionează  secţii  special  amenajate  pen­  târîrilor  partidului  şi  guvernului,  pentru   bună  calitate  utilajele  ce  le-au  lost  co­  şiţilor.  despre  roadele  lucrului  în  comun
           începe  demonstraţia  oamenilor  muncii                                                                                                       Pentru  munca  depusă  in  informarea  Ia
                                      tru  valorificarea  deşeurilor.  Din  deşeuri   mai mult cărbune, pentru pace  mandate.  a  pămintului.  scria  atunci  tovarăşul  Păr-
          din  Hunedoara  Dm  depărtare,  apare  o                                                                                                      timp  a  ziarului  despre  tot  ceea  ce  e  nou
                                      iau  naştere  mii  de  unelte  agricole,  arti­  Începe  demonstraţia  oamenilor  muncii   cosu  Cita  bucurie  l-a  prilejuit  apariţia  în
          pădure  de  drapele  roşii  purtate  de  cei  mai                                     Un  ropot  de  aplauze  anunţă  că  in  faţa            pentru  activitatea  rodnică  desfăşurată  pe
                                      cole  de  menaj  şi  alte  produse  necesare   dm  Valea  Jiului.  In  faţa  tribunei  a  ajuns   ziar  a  primului  articolPrimul  succes  Insă,
          destoinici  pionieri  la  învăţătură  In  faţa                                       tribunei  soseşte  un  nou  colectiv  fruntaş            târimul  presei  de  partid,  tovarăşul  Fărca­
                                      oamenilor muncii.           un  grup  de  mineri  ce  poartă  steaguri,  iar         nu-l  îndepărtează  pe  noul  corespondent
          tribunei  trec  demonstrînd  in  sunete  de                                          pe  ţară;  —  colectivul  depoului  C.FR  Pe­            şu  a  primit  titlul  de  corespondent  fruntaş.
                                       Un  moment  interesant  este  ilustrat  şl   după  ei  vin  coloanele  de  pionieri  încep  să   troşani  Harnicii  ceferişti  luptă  cu  tot  a-   de  misiunea  nobilă  ce  se  angajase  să  în­
          trimbiţi  51  tobe  peste  500  de  pionieri,  îm-
                                      pe  autocamionul  gospodărie»!  agro-zooteh-   treacă  apoi  prin  faţa  tribunei  de'egaţil   vintul  pentru  îndeplinirea  planului  de   deplinească  Scrisor»  toi  mal  pline  de  con­  FI  continuă  să-şi  îndeplinească  cu  cinste
          brăoaţi  in  uniforme  după  modelul  pio­
                                      nice  din  Bircea-Mare  Ea  înfăţişează  mun­  minerilor  din  Valea  Jiului  In  primele  rin-   transporturi  lupttnd  in  acelaş  timp  pen­  ţinut  adresează  ziarului  ţăranul  sărac   misiunea  nobilă  de  „  „comandant  al  opi­
          nierilor  din  Uniunea  Sovietică  precum  şi
                                      ca  rodnică  a  ţăranilor  muncitori  care  îşi   duri  defilează  delegaţia  minerilor  de  la   tru  un  regim  sever  de  economi)  Numai  ln
          In costume naţionale                                                                                             Fă»caşu  Petru  ln  rindunle  lor,  el  face   niei  publice  proletare”,  aşa  cum  marele
                                      valorifică  produsele  agricole  prin  interme­  Anlnoasa  care  poartă  portretele  marilor   cadrul  schimburilor  de  onoare  din  zilele
           Ia  continuare,  trec  prin  faţa  tnbunei                                                                      cunoscut înfiinţarea de noi întovărăşiri tn  Statm denumea corespondentul.
                                      diul cooperativei.          dascăli  ai  proletariatului,  ale  conducăto­  de  27-28  aprilie,  colectivul  acestui  depou
          cei  mai  mici  cetăţeni  ai  oraşului  Hune­
          doara,  copiii  MIĂdiţele  patriei  se  bucură   Demonstrează  acum  elevii  de  la  şcoala   rilor  partidului  şi  guvernului  nostru  Cei   a  transportat  mii  de  tone  peste  sarcinile
          de  toate  posibilităţile  creiate  de  regimul   medie  tehnică,  urmaţi  de  cei  de  la  centrul   150  de  mineri  fruntaşi  al  întreceru  socia­  de  plan  şi  a  realizat  o  economie  de  7170   De ici şi de colo
          nostru  democrat-popular.  Viaţa  ,  lor  plină   şcolar  siderurgic,  unde  sute  de  tineri  şi   liste  de  la  mina  Aninoasa.  au  adua  cu  ei   lei  la  combustibilul  convenţional  Cefe­
          de  bucur.c  este  confirmată  de  obrăjioni   tinere  învaţă  lamele  funcţionării  puter­  grafioul  de  producţie  al  minei,  pe  care  se   riştii  au  arătat  că  aplioind  şi  pe  mai  de­  Ei  ne a  zis cine  a zis : „nu lăsa  lucru  de   Recomandabil este pentru colectivul de
          roşii  şi  rotunzi,  de  costumele  lor  ce  stră­  nicelor  agregate  din  combinat  In  rîndu-   poate  citi:  „Planul  de  producţie  la  căr­  parte  înaintatele  metode  de  muncă  so­  redacţie sa-şl controleze bme mjteri3lcle
                                      rile  frumos  aliniate,  se  pot  vedea  chipu­  bune  pe  luna  aprilie  este  realizat  In  pro­  vietice,  vor  menţine  steagul  de  întreprin­  azi  pe  miLne' 1   şi  rău  a  2ls  tovarăşul  Ste-
          lucesc de curăţenie.                                                                                             pan  Pave]  de  la  biroul  de  voiaj  dm  Deva   SERGHEr C-TIN
           Pentru  un  moment,  demonstraţia  cit  şl   rile  vesele  ale  elevilor  din  Coreea,  veniţi   porţie de 105%”.  dere fruntaşă la depoul lor  ,  câbre  tovarăşa  Mirzescu  Melania  care  l--a   H
          marşul  Intonat  de  fanfară,  slnt  oprite  In   in  palna  noastră  pentru  a  învăţa  ţ  1  st   Urmează  minerii  de  la  Vulcan  El  Îşi  ex­  Demonstraţia oamenilor munci! din Pe­  rugat  3S-1  complectele  un  abonament  de   Ştim  prea  bine  ce  înseamnă  cărare  în­
          faţa  tribunei  oficiale  şi  a  celor  prezenţi  pe   perfecţiona in diferite meserii.  primă  recunoştinţa  lor  fierbinte  (aţă  de   troşani este încheiată de coloanele de   călătorie  pe  C  FR.  să  lase  pinâ  miine  că   gustă.  Cărarea  pe  care  nu  pot  merge  doi
          trotuare, două fetiţe $1 doi băieţi in cos­  Plini  de  mtrvdrie,  demonstrează  şi  co­  Uniunea  Sovietică,  eu  ajutorul  căreia  mi­  sportivi din Valea Jiului.
                                                                                                                           astăzi nu-i timp             oameni alături
                                                                                                                                                         Dar orientare îngustă ce-o li ?
                                                                                                                             Dar  şi  mai  rău  a  făcut  că  a  am  în  al  de
                    ASPECTE DE LA DEMONSTRAŢIA OAMENILOR MUNCII DIN PETROŞANI                                              miine pe poimirte             Fără  să  mai  răspundem  şi  la  această
                                                                                                                                                        întrebare  vă  facem  cunoscut  că  orientarea
                                                                                                                            Aceasta  dovedeşte  că  tovarăşul  Shepan
                                                                                                                           Pavel  Iasă  lucrul  de  azi  pe  miine  dar  lasă   C  CFS-uluJ  din  raionul  Haţeg  este  atlt
                                                                                                                                                        de  Îngustă  Incit  acLvitatea  sa  nu  cuprinde
                                                                                                                           de dorit şi in activitatea sa
                                                                                                                             Ar  fi  minunat  lucru  dacă  —  numai  ca   nici  un  tânăr  ţăran  din  satele  acestui  ra­
                                                                                                                           adaus  —  la  lăsările  de  mal  sus  tovarăşul   ion,  mărginindu-se  doar  Js  elevii  şcolii
                                                                                                                           Stepan  şi-ar  lăsa  obiceiul  de  a  amina  lu­  de  cooperaţie  dm  raionul  Haţeg  E  de
                                                                                                                           cru] de azi pe mime.         crezut  că  îngustimea  acestei  orientări
                                                                                                                                               M.  M    întrec® orice imaginaţie  CAUC IO AN
                                                                                                                                        *                            *
                                                                                                                             Autocritică  înseamnă  a-ţi  arăta  singur   Lucruri  ciudate  slnt  destule;  chiar  şi
                                                                                                                           lipsurile  şi  greşelile  s&vîrşlte  Această   cerinţele  minerilor  din  Petrila  adresate
                                                                                                                           armă  de  îndreptare  a  omului  e  recoman­  centrului  de  radioficarc  din  localitate,  sînt
                                                                                                                           dată  pentru  că  întăreşte  caracterul  şt   ciudate  pentru  colectivul  de  fanfară  din
                                                                                                                           vemţa în faţa greutăţilor    cceiaşi localitate.
                                                                                                                                                         Insă  rădăcina  acestor  ciudăţenii  constă
                                                                                                                             Dar  de  la  această  regulă  aint  şi  excep­
                                                                                                                                                        in  faptul  că  minerii  nu  şllu  că  colecti­
                                                                                                                           ţii  De  exemplu  nu  e  recomandabil  ca,
                                                                                                                                                        vului  de  fanfară  şl  orchestră  ii  cade  mal
                                                                                                                           colectivul  de  redacţie  de  la  staţia  de  ra-   greu  să  meargă  la  staţia  de  radioficare  să
                                                                                                                           dioficaze  din  Cugir  să-sl  facă  „autocritica"   prezinte  un  program,  decît  la  o  nuntă  Şi
                                                                                                                           adică  .popularizarea  la  difuzor  a  greşelilor   ca  să  înlăture  această  greutate  ,  prezintă
                                                                                                                           săvârşite  in  redactarea  materialelor  cu   „programe de promisiuni".
                                                                                                                                                         Iată deci încă un exemplu de lucru ciu­
                                                                                                                           alcătuiri  de  fraze  confuze  aşa  cum  deobi-
                                                                                                                                                        dat „Programe de promisiuni"
                                                                                                                           cei se intiimplâ foarte des              MORARU MARIA
                                                                                                                                                                       n»im.»giAiui___xua
                                                                                                „îndreptaţi-ud pnutrea       „Colo-n  şcoala  nou  zidită   ce  ar  cuteza  vreodată  să  stagneze  mersul
                                                                                                tnepre răsărit,    1  - t    deputata-nvăţătoarc        nostru  pe  drumul  construirii  socialismu­
              Culegeri din scrisorile                                                           intr-acolo se îndreaptă      la  elevi  vorbeşte  despre   lui, autorul spune :
                                                                                                (jindul nost iubit”,         lupta  clasei  muncitoare",   „Poporot nostro pornit Inotnle
                                                                                                Simplu  de  o  căldură  deosebită  şi  pline   ln  felul  acesta  tovarăşul  I.  Popa  SLărtl-   din cale, nu-l poţi opri
           Cercetând  ultimele  corespondenţe  sosite,   tinţele  primite  in  clasă,  pentru  ca  aceştia   roase  faţă  de  arui  trecuţi  Totodată,  ele   de  dragoste  adevărată  faţă  de  Uniunea   Ieşti,  caută  prm  încercările  lui  literare  să
          cît  şi  cele  anterioare,  am  rămas  plăcut   să  devină  cadre  bine  pregătite  pentru   sint  scrise  la  un  nivel  artistic-literar  me­  Sovietică,  slnt  aceste  versuri.  Ele  expri­  ne  aducă  In  faţă  a  părticică  din  imensul   Iar zbaterea celor ce-ar vrea să-l
          surprins  de  faptele  relatate  ln  ele,  mult   producţie,  corespondentul  enunţă  ea  frun­  reu  progesiv,  conţinutul  lor  fund  tot  moi   mă  clar  admiraţia  şi  încrederea  oameni­  tablou  al  transformărilor  uriaşe  ce  au   Oprească
          mulţumit,  remardnd  că  tn  regiunea  noas-   taşi  la  învăţătură  pa  elevii  ;  Peter  llie,   legat  de  realitatea  evenimentelor  vieţii   lor muncii, pentru cel mai .puternic 6t&t ai   2odarnicd ebatere-or fi"
          ■tră,  cultura,  dragostea  pentru  frumosul   Crăciunescu  Mihai,  Căina  Petru,  Diţu   Aceasta  denotă  că  cultura  pătrunde  tot   lumii,  apărător  neclintit  al  păcii  şl  se­  loc  astăzi  in  satele  patriei  noastre   Pentru a inlârl cele spuse, autorul
          vieţii  noi  ce  se  dâdoşte  în  patria  noaslrb   loan şl alţn  mai  puternic  In  mase.  cititul  şi  dragostea   curităţii  popoarelor  djn  lumea  inlreagâ,   Intr-o  poezie,  recent  primită,  tovarăşul   adaugă :
          —  socialismul  —  este  tot  mai  viu  ilus­  Arătînd  viaţa  elevilor  din  şcoala  ele­  de  a  scrie  fund  In  tot  mai  mare  măsură   marea  Uniune  Sovietică   Taloş  Mircea  muncitor  la  atelierele  C  F  R   celui ce-ncenrciS ure-odald
          trată,  atlt  prin  laple  —  în  uzine,  pe  ogoare   mentară  din  Teliucul  Inferior  raionul  Hu­  îmbrăţişate  de  mase   In  cinstea  zilei  de  1  Mal,  in  întâmpina­  Simena.  relatează  despre  trecutul  plin   în popor să loveoscă-n ascunj,
          şau  în  instituţii,  —  cît  şi  prin  încercările   nedoara,  corespondentul  $005  Andrei,  ne   Dm  eîteva  poezii  sosite  la  redacţie  ln   rea  căreia  oamenii  muncii  şi-au  sporit  şi   de  mizerie  a  copilăriei  lui.  Descriind  si­
          mereu  progresivo  ale  corespondenţilor,   scrie  printre  altele  :  „In  Teliucul  Inferior   ultimul  timp,  vom  reda  clteva  aspecte  Tto-   mai  mult  eforturile  in  muncă,  tovarăşa   tuaţia  mamei  sale  supusă  la  o  muncă  is­  el, poofe -orietnd *d*» aducă
          cane  fac  primii  paşi  In  a-şi  expune  sim­  la  şcoala  de  curind  terminată  copii  mi­  varăşa  Negruţa-n  Nădejdea,  dm  Oriştie.   Negrutan  ne-a  mai  trimis  o  poezie   tovitoare  pe  moşiile  unui  chiabur,  au­  cu dublă mărură răspuns”.
          ţămintele lor în scris      nerilor  au  toate  condiţiile  să  se  dezvolte   în  etate  de  87  de  ani.  exprlmlndu-şl  um­  Intr-o  altă  poezie,  scrisă  tot  in  cinalea   torul spune:  Poezia  tovarăşului  R.  Lai  începător  in
           Corespondenţii,  pe  care  tovarăşul  Stalin   ln  aşa  fel  lncil  ei  să  devină  cetăţeni  me­  plu,  dar  plin  de  căldură  sentimentele  ei   ,, ..Iar cînd sub cerul plin de soare   minuirea  condeiului  se  face  ecoul  voinţei
          l-a  numit:  ..  comandanţi  ai  opiniei  publice   rituoşi  ai  statului  nostru.  Copil  sîn(  edu­  in  cinstea  zilei  de  8  Martie  —  zl/ua  In­  Iul  1  Mal.  lovarăşa  Marinam  Mariana  din   sub grea căldură orbitoare   nestrămutate  a  oamenilor  muncit  de  a-şl
                                                                                               Hunedoara,  caută  să-şl  exprime  marea  el
          proletare',  in  scrisorile  lor  aduc  la  cu­  caţi  in  spiritul  Internaţionalismului  pro­  ternaţională  a  femeii  —  într-o  poezie   dragoste  pentru  această  zi  lată  ce  9pune   voia )ă-mt dea să sug sărmana,
          noştinţa  oamenilor  muncii  no!  succese  pe   letar  şi  el  dragostei  nemărginita  laţă  de   Intitulată  „0  Martie"  ln  pruna  strofă   in una dm strofele poeziei:  pllngea Coct n-auec lapte mama"  apăra  cu  orice  preţ  libertatea,  şi  la  oe-
          colea  consolidării  putem  noastre  populare;   partid  şi  marea  Uniune  Sovietică  ln  fie­  spune :  „Azi e ziua muncii   In  aceste  versuri,  noi  putem  vedea  că   vole,  de  a  da  riposta  cuvenită  celor  ce
          in  acelaş  timp,  ei  sîot  ostaşi  vigilenţi  care   care  zi  înaintea  Inceperu  cursurilor,  copiii   „Clord-1 zarea şi albastră   sărbătoare mare.   autorul  prin  însăşi  situaţia  mizeră  a  tre­  gîndese eă putregaiul mai poate Înverzi.
          Iau  poziţie  ţaţă  de  orice  lucru  ce  ar  putea   citesc In colectiv „Scinteia pionierului"  cv primăvăratec soare;   cutului  Iul,  ne  prezintă  un  tablou  destul   In  fiecare  zi,  noi  şi  noi  poezii  sosesc
                                                                    a sosii şi ziua noastră     cum <n toată lumea
          determina  periodic  stagnarea  progresului   Tot desprs şcoală ne acrie şi de la şcoala   seamăn ea nu arc”.    de  Impresionabil  ■  al  tragicei  situaţii  la   pe  adresa  redacţiei  Amintim  între  ele  poe­
          şi a mersului nostru înainte.  elementară  Nr  1  din  Cugir  :  coresponden­  a femtti muncitoare”.             care  a  fost  supusă  clasa  muncitoare  şi  ţă­
                                                                    Da  sigur,  versurile  ln  cor,stnioţla  lor   A/t!t  tn  versurile  autoarei,  cit  şi  Jn  Ini­  ziile  :  „Minerul'  de  H  Valerică  din  Lu-
           Atit  prin  articolele  ce  Ilustrează  fapte   tul  E  VocheseU:  „De  curind,  in  şcoala                     rănimea  muncitoare  In  vremurile  apuse
                                                                   tehnică,  suferă  din  multe  privinţe;  ele   ma  fiecărui  om  cinstii  din  lumea  întreagă,   peni,  „Primăvara"  şl  „Sărbătoarea  ei"
          pozitive  sau  negative,  cit  ţi  prin  materiale   noastră  Nr.  I  din  Cugir  a  avut  loc  o  In-   n-au  respectat  întocmai  regulile  nece­  ziua  de  1  Mai  trăieşte  şi  va  brii   pentru  totdeauna,  clnd  bunurile  ţânn   de  Căldăraru  Ştefan,  membru  al  cenaclu­
                                      tîlmre  Intre  fruntaşul  in  munci  Ţândâu                                          aparţineau  unui  pumn  de  exploatatori,
          ce  conţin  primele  Încercări  literare,  co­           sare  in  poezie  Faptul  Insă  că  ea.  prin   Cîntînd  frumuseţea  primăverii  în  pa­
                                      Petru  şi  pionierii  Intilniroa  a  constituit                                      cind  oamenilor  simpli  nu  le  era  rezervat   lui  literar  „I  L  Caragiale”  Hunedoara  şl
          respondenţii  dau  dovadă  de  multă  intran­            cuvinte  simple,  calde,  izvorite  din  cea   tria  noastră,  tovarăşul  I  Popa  Stănileşti
                                      pentru  copii  un  eveniment  de  seamă.  Din            din  Orăştie,  ne  trimite  o  poezie  Intitula­  declt  numai  dreptul  de  a  munci  pînă  la   alte  încercări  poetice  ca  ale  tovarăşului
          sigenţă  ln  alegerea  temelor,  cit  şl  de  multă      mai  sinceră  dragoste  faţă  de  această  zi.
                                      discuţiile  reeşite  cu  această  ocazje,  pio­  a  încercat  să-^şt  exprime  sentimentul  el.   tă  „Primăvara  Imbrăcind  in  culori  fru­  istovire pentru huzurul unor lipitori.  lacob  Augustin  dm  Simena,  etc.,  care
          voinţă  în  6  le  expune  cit  mai  frumos,
                                       nierii  Drâgan  Eugen,  Man  loan,  Crişan   ne  dovedeşte  ci  şi  cei  mai  In  vlrstă  din­  moase  fiecare  vers.  autorul  a  reuşit  in   Fiecare  nouă  poezie  primită  la  redacţie,   caută  să  redea  pulsul  nou  al  vieţii  libere
          concret, realist                                                                     mare  măsură  si  ne  redea  într-o  formă
                                       Ana.  Radu  Dorina  şi  alţii,  au  arătat  că   tre  noi  indrăgeşc  tot  mal  mult  arta,  că   ilustrează  viu  munca  creatoare,  plină  de   din  patria  noastră  —  Republica  Populară
            Dăm  mai.  Jos  eîteva  spicuiri  din  unde            şl  ei  alături  de  întregul  popor  muncitor   plastică  aspectul  primăverii  la  sate
                                      sint  adine  recunoscători  partidului  şi  gu­                                      entuziasm  &  maselor  din  regiunea  noas­  Ramină
          corespondenţe :                                          —  caută  să-l  pătrundă  cit  mal  mult  tal-   Redăm prima strofă :
                                      vernului  nostru  care  le-au  asigurat  o  co­                                      tră  In  ele  autorii  tşl  exprimă  hotărîrea   Din  sinul  corespondenţilor  voluntari,  zi
            De  la  Lupeni,  tovarăşul  Cozeo  Traian.             nele-1 nemărginite           „Primăvara mult dorită
                                      pilărie feriollâ’’.           In această poezie, autoarea — după ce                                               de  21  cresc  noi  şi  valoroase  elemente,  care
          ne  «cne  despre  juceesele  la  învăţătură  a                                        a sosit. E cald; e soare   lor  fermă  de  a^'  apăra  cu  toate  puterule
                                                   ★               arată importanţa zjei de 0 Martie — tre­                munca paşnică şl -pacea      vor  li  In  viitorul  apropiat  cadre  preţioase
          elevilor  şcolii  medii  tehnice  —  şcoală  în­                                      Tot mo» clar je-aude-n luncă
                                                                   ce la determinarea faptului care a făcut                                             presei  şi  literaturii  noastre  noi  —  popu­
          fiinţau  In  anii  puterii  populare  Arătînd   In  decursul  acestui  an.  pînâ  In  prezent,   posibilă sărbătorirea ei In patria noastră   huruitul de tractoare”.  O  poezie  tn  sensul  acesta  este  şl  încer­  lare
          conştiinciozitatea  crescindă  a  elevilor  pen­  incercărde  poetice  ale  oamenilor  muncii   ln acest sens. In următoarea strofă, ea   Apoi trecind la o analiză a vieţii £ă-   carea  tovarăşului  R  La],  elev  la  şcoala   I HUNEDOREANU
          tru  a-şi  însuşi  cit  msi  temeinic  cunoş­  din  regiunea  noastră  sînt  tot  mai  nume­  spune ;  leşti, autorul continuă :  pedagogică  din  Deva  Adresindu-se  celor
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11