Page 7 - 1954-05

Nr. 36 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

VIAŢA DS PARTID A apăruit Ziua radiofoniei in U. R. S. S.
Lupta de clasă
va atitudinii de subapreciere a învăţămînfului Organ teoretic ţi politic de O. ELIN
al Comitetului Central Popoarele Uniunii Sovietice sărbătoresc radiococnutucaţliior La acaasta va contri­
de partid al Partidului Muncitoresc Romin tn flecare an la 7 mat. Ziua radiofoniei bui marelo număr de aparate de radio şi
Seria a V-a, anul XXXIV nr 4 Această Zi tradiţională reprezintă o trecere da televiziune pe care le va livre indus­
Anul şccLar In tnvâţâmînlul de partid loc confuzii grosolane in predări şi dis­ partea multor tovarăşi din birourile orga­ Aprilie 1954 In revlsto a realizărilor radiotehnlcii şi tria r in 19S4 — peste 3,000 000. In 1933 —
se apropie de sflrşit. Toata organizaţiile cuţii De pildă la cursul seral de La gos­ nizaţiilor de bază, care neglijează el în­ S u m a r ştiinţei despre radio, ale radiodifuziunii peste 4 500 000 Iar tn 1930 - 3 400 COOi
de partid au datora de a-y> concer.ua podăria colectivă din Geoaglu, fiind vorba şişi studiul, napaiilcipînd la oursurl sau Şedinţa plenară o C C al P M. R din şi radioficării. radiocomunicallllor. indus­ Rjdloamalorll aduc o Importantă con­
otînţla in vederea lichidării lipsurilor ex­ de primirea de candidaţi, propagandistul prezentîndu-s© nepregătiţi O asemenea 19 aprilie 193.1. trie»! radioului ţl ale realizărilor radio­ tribuţie la dezvoltarea radioficării ţi ra-
istent? in ccnducersa caroui-Jur şi a Talorcea Grigore a îndrumat greşii Bjtuaţie esie la Fabrica „Vidra", unde Oh Cheorglnu-Dej: pentru inlârtrea con­ amatorilor, care cuprind pături tot mol dioeomunlesţidnr Radloamalorli sovietici
cursurilor de purtid Majoritatea orga­ cursanţii în ce priveşte stagiul de candi­ cursanţii deşi s-au adunat, discuţiile nu tinuă a muncii de partid (Expunere fă­ largi ale papulaţieL au fost primii care au folosit undele scur­
nizaţiilor de psrlid au si luat măsuri con­ datura. In cerc! nd să arate cursanţilor că s-eu putut ţine In mai multe rinduri, pen- cută la şedinţa plenari a C C. al P AI R Ziua radiofoniei a fost instituită de Gu­ te pentru comunicaţiile prin radio la
crete prn.tru asigurarea îndeplinirii pla­ stagiul este determinat de alte criterii ţi trucă materialul r.-a fost studiat de met din 19 aprilie 1934) vernul Sovietic In I94S cu prilejul ani­ mon depărtări, au foat Iniţiatorii organi­
nului de invăţămînt de partid, întărind nu do starea socială a candidatului A- un cursant. Cu loalo că se ştia acest lucru Eddorlal: Lupta pemru economii In cen­ versării a 30 de am de la remarcabilul e- zării de staţii de radio pe unde scurte în
cercurile şl cununie ceaata «le o confuzie gravă cara denatu­ de către comitatul raional da partid, to­ trul întrecerii socialiste. venlment din Istoria radioului: la 7 mai Arctica ; el au fost primii radiofonlţft în
Din ploile insă. mai tîr.i totuşi uncie rează instrucţiunile CC al PMR, şi tuşi nu s-a luat mcl o măsură eficace de M. Roller : Poporul Uuritor al tsloriei (In 1885 savantul rus Alexandr Pcpov a de­ regiunea pelarâ. au luat parte la expedi­
organizaţii dc partid care nu au acordat erată superficialitatea cu care sini pregă­ îndreptare legătură cu uncie probleme de cerce­ monstrat la o şedinţă a Societăţii flzlco- ţiile organizate de Academia de Ştiinţe
suLc iernă atenţie acestei probleme ţi cale tiţi propagandiştii fn raionul Orăştle. La In ceea ce priveşte activitatea cabine­ tare din domeniul Islorief Romîmei) chimice ruse prima instalaţie de radio din a U RS S. io pustiul Kara-Kum, In PamJr
mai multe cazuri de ocezt Lsl si.-.t frec­ fel de grave confuzii a făcui şi propagan­ tului de parîid. este birocriticâ, rezumin- C. Şcrban: Staţiunile de maşini şi trac­ lume etc Ei au fost Iniţiatorii construirii de
venta In ralcnul OrSştic, ca urmare a distul Ghecrghiu Octavlan care vorbind du-se doar la predarez lecţiilor pentru toare şi rolul lor in ridicarea producţie Invenţia savantului rus a fost pregătită oodurl de redloampllficare atlt de rfispîn-
faptului ci, Comitetul raional de partid degera întrecerea socialistă, a redus con­ ptDpagoncUrt:l care se prezintă la seml- agricole de Inlroaga dezvoltare a ştiinţei ţl teh­ dite ln prezent Radioamatorii au cons­
nu s-a preocupat Îndeajuns de îmbunătă­ ţinutul acesteia la simpla verificare a omu­ riarii lăsind pe cei care nu se prezintă C. Araăutu : Pentru restabilirea păcii »i a nicii dm Rusia, de lucrările remarcabile truit şi multe sufo de tipuri de aparart* da
ţirea invâţiminUilu] de partid lui. dacă are sau nu .bunăvoinţă Aseme­ să se pregătească singuri cum pot, — iar sigur area drepturilor naţionale ale po­ ala fizicienilor şl eteclrolchnicienllor ruşi radio.
Deşi Comitetul regional de partid, prin nea confuzii sirii şi In alte czncuri şi controlul îl face numai prin „referatele" poarelor din Indcchina V V Petrov. B S lakobl, P L. Şiling. Mulţi dintre talentaţii construotorî d«
erttvişUl săi. a indicat Încă aoum o lună cursuri din raion. ps care propagandiştii le prezintă cu oca­ DIN EXPERIENŢA MUNCII P N Iabloclkov, A N. Lodlghin şl ele aparate da radio, lucrători şlbnţUtci. in­
Comit rtu)ul raional de partid Orăştie, <■- In raionul Orăştie, nu este organizat zia consfătuirilor. Comitetul raional dc DE PARTID multor altora. A S Popov a fost un re­ gineri şl muneitorl-inovatorl, care lucrea­
teva metode de muncă, minite să îmbu­ nici controlul cercurilor şl a cursurilor. partid nu s-a ndioal inipolrivo muncii bl- I. Bme : Să apropiem cil mal mult mu ucu prezentant strălucit al acestei şcoli a ză ln toate domeniile radiolehntell, au
nătăţească atlt organizarea cursurilor, cJt Deşi s-o Indica: nu odată, ca activiştii Co- rocTallee desfăşurată de cabinetul de comitetelor raionale de partid s*tcşli de savanţilor ruşi Ieşit din rindurlie radioamatorilor Cel-
şi caltlaiea lecţiilor. — starea dc lucruri miiolulid raional să răspundă de cile un partid El a îngăduit acestuia să motiveze problemele producţiei agrrcole A S Popov este întemeietorul multor mau mari specialişti de radio din ţară —
e neschimbată ţi In momentul dc fată cârc sau curs cu âcimtate slabă, cu nojuslificat lipsa de control a cercurilor LECTM SI CONSULTAŢII ramuri ele radiotchmcJi: al radarului ţl A Mint, membru-corespondent al Acade­
Este cunoscuta Importanţa ce o au se­ scopul de a-1 ajuta pe propagandist In şi cursurilor pe teren, şi nu l-a ajutat I. Rochmulh: Despre profilul mijlociu şl radionavigaţtei, al principiilor emisiuni­ miei de Ştiinţe a URS3., constructorii
minarul* permanente cu propagandiştii pregătirea lecţiilor, de a analiza împreu­ sâ-şl lărgească colectivele voluntare me­ profilul maiim lor de radio dirijate, al radlogonlometrlcl I Novlajskl, E. GbenLşta, B Kuxsenko,
pentru a-1 înarma cu pregătirea noosssiă nă eu cursanţii periodic modul de predare todologice şi de consultaţii, lăsind acea­ CRITICA Şt BIBLIOGRAFIE etc. Pe baza lucrărilor sale experimentale Z. Model. V. Melnikov, G. Ghimltln, V.
teoretică ţi melodici. Totuşi, Comitetul al acestuia ţl pentru a sta de vorbă cu stă muncă numai pe seama lucrătorilor de el a dovedit tncâ în acele timpuri posibili­ SpnghlQ. B Lazarev, Laureaţi al Premiu­
raional dc partid Oriatle continuă să su- acel cursanţi care hpiesc de la lecţii. — la cabinet, care s-au Împotmolit in pre­ I. Chlrrulescu: Volumul I al Operelor a- tatea creării tle radiofjrurt lui Stabn. şl mulţi alţii şd-au Inoeput ac­
tese ale lui Mao Tze dun
barrecieze aeeastâ muncă La semlnarllle foarte puţini activişti participă la cursu­ gătirea diferitelor lecţii, sau se ocupă dc Abonamenlele se lac la ollciik poştale Astăzi, radioul a pătruns in cele mal tivitatea ca radioamatori.
de pregătire a propagandiştilor dc la sarcini ce nu le aparţin ca : mobilizarea O mărturie siriiuoltă a Importantelor
rile de partid Dm această cauză, slnt prin factorii poştali şi difuzorll voluntari îndepărtate regiuni ale Uniunii Sovietice
cursurile serale de La saîe. ce au avut cercuri ţi cursuri, care nu respectă pro­ propagandiştilor, «te succese obţinută da constructorU-radfo-
loc intre 27 ţi 28 martie, au fost prezenţi gramul de iDvăfămlnt. amină lecţiile sau Aceste lipsuri grave donotă că, Comi­ dm întreprinderi şl instituţii Zeci dc milioane de oameni ascultă zilnic
numai 7 propagandişti din 21, la 13 apri­ nu le lui săpt&mîru in şir Aşa se IrrtJm- tetul raional de partid Orăştle conliotiă Preţul abonamentului — 12 numere 13 emiaiuoiio staţiunilor de radio, folosind amatori, a creşterii măiestriei lor, o con­
lie 12 iar in 29 aprdie numai 10 tovarăşi. lei peste 20 milioane de aparate de radio ş< stituie expoziţiilo anuale locale (pe raioa­
plă In comuna Tămăşaso. unde s-a ajuns ai subaprecieze învăţămlntul de partid E)
Restul prcpagar.dijtUor n-au fost chamaţl difuzoare Instalate In locuinţele munci­ ne. pe regiuni, oraşe şl republicii şl unio­
abia la tema IV-e ; In Oi ăştloara de Soj nu trage la răspundere lucrătorii de partid In colecţia LECTURA
de Comitetul ralcnol de parud pantru a nale ale creaţiei radioamatorilor, devenite
la $ibol şi la Băcăinţl unde pînă fn pre­ pentru lipsurile monifesute, nu îndrumă au apărut: torilor, oolhozmciior şi funcţionarilor. în­
vedaa cauzele neptezentârll lor la senn-
zent s-a ajuns numai la terna V-a. etc concret birourile organizaţiilor de bază M Corchi Cum am învăţat carie. văţătorilor etc., precum ţi în cluburi, ţcoll, tradiţionale In UJţ.S.S. La expoziţia uni­
nam ţi pentru a 11 se da indicaţiile ne­ S. Anionov: Scrisoarea.
La Geoaglu de pildă, din luna decem­ penLru a se preocupa ou răspundere de cămrno culturale şl colţurile roşii dm )n- onală de radio din 1953. de pCdă, au fost
cesare in vederea clarificării principalelor educarea membrilor şl nemembrdor de M Bubennou : Foc ia laJgS
probleme In jurul cărora trebuie să se brie 1953 şl plnă In luna aprilie mei un partid. L. N Tolstot : După bal trepnndon, ln colhozuri şl sovhozuri. prezentate pesta 12 000 modele de apa­
desfăşoare discuţiile şl cuvîntul introduc­ oetlvtsl nu a participat la cursul seral, 1q U D S-S ss acordă o deosebită aten­ rate de radio şi diferite diapozitive con­
in scurtul timp ce a mai rămas pină la B Corbatov: Oirnpul sălbatec
tiv Din acer,stă cauză de multe ori lec­ care. din februarie şi pină in aprilie nu I S. Turphenlex) ; Eormlstrul. ţie radioficării satelor In 3953. în casele struite de radioamatori. Aici au fost ex
Încheierea anului şcolar. Comitetul raio­
ţiile nu sint atractive, discuţiile slrvt La s-a intrurut niciodată nal Orăştle va trebui neapărat sâ-şl Îmbu­ N. Liasco: Povestea lanţurilor colhoznicilor au fost Instalate peste un puse aparate care contribuie la Introdu­
nivel scăzut. iar frecveaţa e foarte redusă LApoa de control ţl preocupare feţâ de nătăţească metodele de muncă, căci numai N Aflchifin: In noaptea Iul Octombrie. milion de difuzoare î numărul aparatelor cerea radiotehnicll tn economia naţională,
Dar ceea ce « ţi mal grav. este că au Lnvâţămintul de partid se manifestă şi din aşa va putea obţine rezultatele aşteptate A Novlcov-Pribol: In golful Otrada de radio a crescut in această perioada cu instalaţii da lalmanune, de transmisie şl
I. Ehrcnbxtrg: Pipa comunardului
Iwon Franco ; — Două constituţii. clteva sute de mll. Iar numărul ascultă­ recepţie, dispozitive şl aparate pentru ra­
B Poleool; S-a împlinit visul. torilor de radio — cu paste 10 milioane di culcare, radlocomuntcaţU şl radiodifuzi­
In excursie la o gospodărie legumicolă fruntaşă I. Aramilev : La odihna de oamenL une
Preţul unei broşuri aste de 0,40 lei.
In Ucraina, de pildă, a foii terminală Radiodifuziunea şl televiziunea Sovie­
Gospodăria-anexă „Ciapabv”. situată In de A. MARKINA şl Acum ramele sint pline cu amestecul radlofkarea tuturor aşezărilor populate tică constrtuio un mijloc puterote de cul­
apropiere de oraşul Kuibîşev, strlnge in S. VASILEVSKAIA care este ' bine îndesat. Cu ajutorul lu- turalizare a maselor largi ale populaţiei,
fiecare an recolte bogate de legume Anul arătearetor. Avdeev aşează aparatul pe una Creşte numărul difuzoarelor dtnlr-un număr considerabil de raioane
trecui, aia s-au obţinut cît9 320 chintale Legumi oul torul gospodăriei aduce un dm rame El apasă pe o pedală, apcu pe c*a- In Ucraina, ca şt în loate celelalte repu­ de îmbogăţire a vieţii spirituale a oame­
varză de toamnă $: cile 400 chintale de argument concludent in sprijinul răsadu­ lahă, $1 deodată tn ramă apar 20 de cu­ în regiunea noastră blici sovietice, a luat o largă răspindLire nilor muncii
icşii la hectar Experienţa acestor frun­ rilor timpurii buri ou burduşari adinei pentru repicarea radiocomunieaţia in agricultură. In SMT- Primul decret al tinerel Republici So­
răsadului- Apoi aparatul se aşează po a In regiunea noastră, lupta pentru con­
taşi a atras ttenţia multor legumicultori. — AnuJ trecut — apune el— La o re­ urile. colhozurile şă sovhozurile R.SS vietice, Lranşmlş prin radio In oclombrie
■Jeua Jumătate a aceleaşi rame, iar după tinua extindare a reţelei de radiaflcara.
Nu de mult. s-a organizat o excursie a coltă ds 400 chintale de roşu la hectar, se duce cu muh succes. PaţS de anul 1952, Ucrainene au fost Instalate peste 1SOOC 1017, a tos: Decretul asupra păcii De a-
coLhcatinilor legumicultori din preajma aproximativ 130 chintale au fost roşii tim­ aceea pe rama următoare. După 5-6 mi­ In anul 1933 numărul difuzoarelor Insta­
oraşului Ia acecstă gospcâărie legumi­ purii, adică au fost recoltate înainta da nute. pe tărgi apar 80 de ghivece uni­ late a fast d© 4 ori mal mare. tar in a- de staţii de radio "U ruj al". tunei, radiodifuziunea sovietică slujeşte cu
colă. t august Pruna recoltă am strins-o la forme. Folosind această metodă, po: fi nul acesta, pină In prezent, sarcina de plan Anul acesta. In localităţile rurale va credinţă cauza pădJ, cauza Întăririi prie­
14 Iulie confecţionate 13 000-20 000 bucăţi pe 21 creşte şl mal mull ritmul radioficării şi teniei Intre popoare
RĂSADNIŢE CU f.YCALZIRE ZLZC- Tărgile se aşează pe masă, ln faţa că­ io extinderea reţelei de radiolicare a fost
TRtCA. Excursioniştii au coberlt din au­ Goopoaărla-anexă cultivă răsaduri tim­ rora stau lucrătoarele care replanteazâ ră­ depăşită cu 46,5 la sută.
purii şt direct In răsadniţe De regulă,
tobus. Ei privesc cu atenţ e la 'Azi njămioţarea se face aici Intre 20 martie sadurile. încăperea fiind încălzită, ele Concomitent cu activitatea extinderii
neobişnuita de cuîoarc cenuşie aflate In şl 1 aprUie aşează repede răsadul de varză in ghivece reţelei de radlotlcare, s-a mal dus o In­
partea stingă a drumului, şi la cablu] e- Apoi, pentru a nu dăuna plantelor dato­ tensă activitate şl in ceea ce priveşte e-
Paramanova, membră a unei brigăzi le­
lectrie tras pină la ele gumicol© din colhozul „Molotov”, roagă rită vremii reci, ramele se acoperă eu menajarea de noi studiouri Astfel In ur-
— Oaro asteu sint rizadriţele elcclrlce ? lăzi. şl cu ajutorul tărgilor sint transpor­ m9 cu dteva săptâmlnl au fost terminate
— Întreabă cclliccniea K.’.vOjava. din col­ să 1 se arate cum a fast orgaaizală con­ tate In r&sadmţă. Aici sint necesare tă­ studiounie din Tâiuş raionul Aibă, Batlz
hozul „Stabn”. raionul Voskrescnslc fecţionarea ghlvecelor de pămlnt cu mra- vile de placaj. Folosind semi-ramele de raionul Hunedoara, etc. De asemeni s-au
Intr-adevăr, ac«‘:e erau risidnilele niţă şl dopicanea răsadurilor lemn. lucratoarele întind tăvile de pla­ terminat lucrările de Instalare a reţelei
unde In loc de băiegor încins se folossşto Avdeev conduce pe excursionişti ln în­ caj sub ghivece şl aşează astfel ghivece­ de radioflcara in localităţile Bieău raionul
energia electrică Avdeev, legumicultorul le ca sub flecare ramă să Intre 360-380 de lila. Rişca raionul Brad, strada Sintu-
gcspodâriei-anexe, da explicaţii amănun­ căperea serei vecine. Aici, lntr-o sală halm din oraşul Deva, etc.
ţite Lăzile acestea &int racordate cu elec­ mică, legumicultorii colhoznica au văzut râsadurl. Aid răsadurile vor creşte pînă In anul acesta s-a reuşit ca numărul La
trozii — pI3ci din tablă eubţire de f;?r cum se poate confecţiona repede ghivece la transplantarea lor In pâruint. difuzoare din regiune să se ridice la peste
aşciate ln pămir.t la fiecare 30 cm Cîn<5 pentru răsaduri şl cum se poate executa CUM ESTE ORGANIZATĂ tNTREŢl- 20000
irzc* curentul prin pimîoiui răsadniţei, in bune condiţii depicarea răsadurilor NEREA RĂSADURILOR Operaţia urmă­ La muncile efectuate cu ooazia extin­
accesia se încălzeşte. derii reţelei de radloficare, s-au remar­
l!4 5-6 MINUTE ClTE 80 GHIVECI toare de îngrijire a răsadurilor constă tn cat o sene de muncitori liniori ca Dumi­
Excursicniştii privesc cu atenţie insta­
laţie electrică a răzadn'îei. Dar un in­ NUTRITIVE Gospodăria are un aparat udarea fi Ingrâşarea lor •uplimentară, tru losif. Mărginea nu Ştefan, Rusu Dumi­
teres deuAcbit U stlrnezc semână‘.urile Sub portativ de 3,3/20, fcloslt la confecţionarea cbijruiirea plantei cu lumina şl aerisirea tru, Gheorghe Teodoresou şl alţii, care Id
sticlele curate ale ramelor, ei Ldmiră vsr- ghivccsJor direct ln păminlul răsadniţe­ răsadniţelor In prima perioadă după re- toată penoada activităţii tar au fost a-
juta|l îndeaproape de referentul tehnic
dcls viu al copal, al răsadurilor de cono­ lor- Dar aici el a fost adoptat pentru a P'Cirea răsadurilor, udatul se tace La 3-5 Eoboc loan, precum şl de cetăţenii din lo­
pidă, C: varză timpurie ji de ridichi ds funcţiona şi in încăpere, ln acest sccp zile Pentru a îmbunătăţi regimul de apă calităţile respective unde au avut loc lu­
lună. In afară de ceapă, toate culturile au fest pregătite rame-cutll, lărgi fără şl aer, înlocuim uneori udarea prin stro­ crările, aceştia preatind in mod voluntar PASCU SEBASTIAN ZAHARIE AVNAM
i-isadniţelor au crescut in ghivece da pl- bard uri şi tăvi dc placaj pirea plantelor cu apă din stropitori. Apoi, un însemnat număr de ore dr. uefcrlnar este unul dintre cel mat instructor ol Dlrecflcl regionale apHco-
Actualmente se tac intense pregătiri activt colaboratori al zlonilul. Prin pu­
mtnt cu mranlţă. — Tehnico conlocţlonSrii ghivec«lor tn po măsura creşterii nevoii de apă a plan­ le de pe linpd s/atul popular reglonol ni-
pentru a se trece la amenajarea cit mal blicarea materialelor taie de îndrumare, nulejfe condeiul cu multd pricepere. Prin
FIECARE SUPRAFAŢĂ ESTE FOLO­ rame-culii este toarte simplă — spune tei. o udam mal des Răsadul de varză grabnici a unor noi studiouri la Alba lu- a ajutat ţdrdnfmea muncitoare din regiu­
SITĂ DE TREI ORI. — Am pus ridichi In Avdaev — o veţi vedea de îndată Sâ în­ se udă la 1-2 zile, folosind doze mioi şl llo. Apoldul de Jos, ele., precum şi in ve­ ne in mod practic cum trebuia zd-şl în- participarea activă ta editarea ziarului, a
cepem cu amestecul Prepararea ameste­ menţinînd pâmîntui din răsadniţe la o derea măririi volumului instalaţiilor de pnjească niţele dupd toate regulile şflin- reuşit s<3 sa ntuerc printre cel moi buni
răsadniţe — explică legumicultorul Avdeov
cului a lost mecanizată : am comandat La umezeală moderată Răsadurile de roşii difuzoare din regiunea noastră fl/ice zooueterlnare. corespondenţi oolunlari din regiune.
— pentru că ridichile sint din culturile
fabrică un malaxor, am instalat un motor ie udă mal rar. la 3-5 zile, dar mal abun­
cela mai timpurii Dar ridichile nu râ-
\ dent. deoarece udarea mal frecventă face
mân multă vreme aici. De indată ce le clzelric şi acum, In decurs de o oră. pre­
parăm amestecul pentru o zJ întreagă dc ca plantele sâ fie mai plâpînde, ceea ce Toate forţele pentru terminarea insămînţărilor
scoatem, punem răsaduri de roşii Apoi
lucru. în ultuma instanţă duce la scăderea rccol-
locul roşiilor il iau răsadurile de castra­ Spre deosebire do onli trecuţi, in anul acelaşi timp sint şi torenuri zvintato, bune păminlul arc multă umezeală. Lotuşi dacă
veţi. Aşa dar. fadoslm aceeaşi suprafaţă — Ce compoziţie are amestecul î în­ teL acesta îruăminţărrfa au suferit Inbirueri pentru In&Âmlnţat Ţ3ranii muncitori tre­ terenul râmino neg re pat apa so evapo­
treabă agronomul Slşkovi, din colhozul — Dar dnd se scoate răsadul nu se dis­ din cauza timpului nefavorabil. Dar în buie îndrumaţi să treacă de îndată la In- rează repede, ceea ce face ca plantele să-i
de trei ort.
„Molotov”. trug ghivecele ? — întreabă horticultorul ultimele zile. lerrvperatura solului s cres­ nSmJnUiree acestor terenuri In timpul cit ducă lipsa. In scopul pistrfrii umezelii
— In colhozul „StalIn” din raionul Srru- cut la peste 10 grade şl se menţine la a- cele caro sînt părea umede se ivintă in sol. ţăranii muncitori trebuie sâ gra-
şleaevski — intervine In discuţie Pere- — Amestecul se prepară ln felul urmă­ Ivinov de la colhozul „Slalin* 1 . ceat nlval. Deci trebuie mobilizate ţoale Comuniştii, agitatorii, deputaţii sfaturi­ po arăturile imediat după ce le exe­
hina-brigadierul brigăzii legumicole — tor. răspunde Avdeev Luăm trei părţi de — Nu, se păstreaiă foarte bine, — răs­ forţela pentru terminarea Insămlnţânlor lor populare tunrţtononi care au sarcina cută, sa spargă cu grapa scoarţa formată
mraniţă po care le amestecăm cu două punde Avdeev Dar cu 2-3 zile înainte de
vom loca de asemenea rcplcsrea in ghi­ Intr-un t;nvp cit mai sourt do a mobiliza ţăranii muncitori la grăbi­ pe terenurile însăminţate ori de cile cri
părp dc pămint fnferbat, trecut prin dur. a-1 scoate trebuie sa inoeteze udatul, pen­ Tlnlnd seama că timpul este IneintaL «te ne rea ar să grape semănăturile de
vece cu pâmtnt şi mraniţă. Am vrea să rea însăminţflnlor, trebuie să le arate că
La acest amestec adăugăm rumeguş şi tru ca pâmlntul aâ sc usuce puţin şl atun­ organele de partid şi de stat au datoria porumbul care se cultivă tn regiunea noa­ toamnă, trifoiştile şl lucarnele Acestea
ne arătaţi cum este organizată această da a îndruma ţăranii muncitori să nu mai clnt lucrări agrotehnice do marc însem­
puţin bălegar de vita (3-4 la sută), precum ci se desface uşor stră e din solul „dintele calului * şi po­
muncă In gc3pcdftriî voastră contlrvue Insămînţarea griului de primă­ nătate. lucrări de care depinde in bună
Excursioniştii se îndreaptă spre răsad­ şl Îngrăşăminte minerale In funcţie de ca- PRIMA RECOI.VA PE CASTRAVEŢI. vară, orzului, orzoaicei şt ovăzului, Iar su- rumb „romlnesc'* corcit cu „dintele calu­ măsură sporirea producţiei agricole
rcclorul culturilor legumicole din răsad­ Excursioniştii au cercevat ou mult tn le­ lui”. Aceste soiuri de porumb au nevoie
niţe.- AtenţLe le este reţinută aici do un praţelo în care trebuiau însăminţate a- de circa 3030 grado temperaturi pină ln Insăminţarea porumbului în cuiburi a-
niţe Toate acestea se umezesc cu apă. neş şl a doua seră a gospodinei unde cresc ceste culturi să le insâminţeze Imediat cu ţciate ln pătrat e un mijloc sigur de spo­
răsad verde, viguros, de roşii, care creşt­ coacere, ceea ce Înseamnă temperatura
Iar cu ajutorul malaxorului se amestecă castraveţii, care înfloresc frumos şl unii porumb rire a producţiei la hcciar Nu se admite
in ghlvozs dc pămini cu mraniţă El a şl In raioanele Alba. Sebeş şi oraşul Hu­ medie din circa 160 zile totalizată la un sub nici un motiv ca organizaţiile de
bine întreaga operaţie durează In general au ajuns dastui de mari. Curînd va începe loc Dacă ţinem seama de faptul că In re­
atins o înălţime de SO cm nedoara, insâminţârde se apropie de sfir- partid şl sfaturile populare, precum şl or­
3-6 minute prima recoltare giunea noastră toamna începe devreme,
— Astea sint roşu de seră — continui glt Sint unele raioane ca: Brad, Ha|eg, ganele agricole să neglijeze aplicarea a-
putem vedea că porumbul insâminţat cu
Avdeev Legumicultorul demonstrează apoi cum Castraveţii de seră sînt bine îngrijiţL Orăţtie, Mia şl oraşul Deva. In caro fn- întindere nu are timpul necesar, adică nu ceilel metode şlllnţlfive Datoria lor est*
— El? var creste Şi vor da red aici, iar funcţionează malaxorul ln primele zile după apariţia plantelor oămînţările sini mult rămase Ln urmă şi are 180 zile cu căldură pentru a creşte, de a mobiliza pa fiecare ţăran muncllor
In aczsle lădiţa creşte răsadul pe care II — Sâ vedom acum cum e© confecţio­ tinere, dud zii*/o erau mai scurte, au fost sa desfăşoară inlr-un ritm cu totul ooaa- a se dezvolta şl a se coace lată de ce tre­ să îruăminţezc porumbul In cuiburi aşe­
nează ghivecele — continuă Avdeev. A- folosite puternice becuri electrice. Pen­ tisfăcător De aiemeni, in comunei© Băca. zate in pătrat Membru de partid, depu­
vom planta in pămial. Că)an, Sirel-Sîngîorgiu, Slmeno şi altele buie asigurate toate condiţiile pentru ca taţii, agitatorii agenţii agricol!, ţăranii
rr.estocuJ este turnat pe o platformă spe­ tru a feri plantele de păienjeniş, legumi­ Insăminţarea lui să se termine pini cel
In răsadniţă sint multe lldiţs de IsluJ din raionul Hunedoara se află suprafeţe muncitori din conducerile cooperaţivolor.
acesta S.'mîtţi a fost puşi ln e!e U 13 cială de sub malaxor In acest timp lu­ cultorii au folosit preparatul DDT. au însemnate de teren care nici pini acum llrziu la 10 mal trebuie să fie ln primele rinduri pentru
crătoarele aduc tfirgiie Avdeev aşează pe stropit planta ou o esenţă de foi do ceapă, rui au fost arate Comitetele raionale de Grăbirea rllmuiui do insămînlare nu ridicarea agriculturii no-aslre la un nivel
martie. Planlels tinere cresc şl se dezvolţi! trebuie să se facă insa in dotrlmenlul ca­
ele tăvile de placa). Lar apoi două rame- cu presărat pămiotul cu ceapă fărlmitată. partid şl comitetele executive ala sfatu­ inslt. Ei trebuie să île aceia care aplică
rezide. rilor populare raionale, sint obligate să la lităţii lucrărilor Degeaba Insămlnţăm la
Pentru ca răsadul să fie viguros şl să­ culii, q^lculate astfel înclt fiecare dm ele întorşi acasă, legumicultorii colhoznici toate măsurile în vederea mobilizării tu­ timp dacă nu respectăm regulile agroteh­ In primul rlnd metodele înaintate şl prin
exemplul lor. să antreneze întrengo ma«î
sâ poată forma dtnlr-o dată 40 de ghivece ou discutat cu însufleţire cum sâ folo­
nătos. I :e creează un regim spaoel. Cind turor atelajelor pentru ca in timpul cel nice Prin zccaata nu am făcut altceva de- <lz ţărani muncitori, pemru a aplica cu
plantele tinere au înfrăţit bine. lădiţelc Acest lucru se obţine daloriia faptului că sească experienţa fruntaşilor pentru a mai scurt să fie arate şl Însăminţate toate cit am creat condiţii proaste plantelor stricteţe regul‘1© agrotehnice înaintate
cu răsaduri sînt mutate timp de S-9 zile lă|imea părţii in te ncva re a ramelor «te realiza anul acesta o creştere a recollel suprafeţele de teren pentru a se dezvolta De aceia, ţăranii mun­ Ţărani muncitori, nu lăsaţi să treaeft
de dcuâ ori mal mare declt lăţimea de de legume, pentru a aproviziona populcţla Ploile căzute fai ultimele zile au făout ca citori trebuia îndrumaţi să Insimlnleze po­ nici o zl. nici o d’pi. (ărJ ca să o folo­
!nlr-o sită Izîiperc. ur.d» sc menţine o terenurile mau mllţlinoase s5 nu poată fi rumbul numai In terenuri arate la adin
temperatură ce nu depăşeşte 7-B gradt lucru a aparatului, fn timp ce lungimea oraşului Kuibîşev cu cantităţi toi mal lucrate momentan. Aceasta nu poate «i clmo de 18-20 cm şi guniite tale nece­ siţi din plin pentru terminarea Intr-un
ti:np scurt a însămi,iHrilor l Respectaţi cu
Apoi, aaeste răsaduri ss rcplanteazi In ramelor şi a aparatului «le aceeaşi Pen­ mari de ridichi, ceapă verde, castraveţi, conjtllule Lisă o piedică in calea grăbi­ sar ca lupta pentru menţinerea umeze­ cea mai mare slrlcleţo regulile agrotehnice,
ghivece cu pămir.t şi mraniţă şi se aşzază tru ca -hlvscele să sc deplaseze mal uşor. roşu şi varză timpurie. rii şl terminării insăminţărllor In fiecare lii In sol să (ie eoninuaiă eu perseve­ fiindcă ele sint garanţia o-.el recolte bo­
1n răsadniţe tăvile sint presărat© cu rumeguş. (Agerpres). comună sînt terenuri mlăştinoase, dar In renţă Cu loate cu in mmenlul dc faţă gate I