Page 9 - 1954-05
P. 9

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VAI
                                                                                                                 I N   A C E S T    N U M Ă R :

                                                                                            —  Asistenta zoovetermarâ — (actor  Folosirea rezervelor interne — pre­  Note >i comentarii externe
                                                                                              ooiiv  pentru  sporirea  si  îmbunătă­  ocupare a unui colectiv harnic  —  Ce se Inlîmplă in Coreea de sud
                                                                                              ţirea septelului   (pag. 2)                    (pag 3)                    (pag 4)
                                                                                            —  Să fie îmbunătăţită munca biblio­
                                                                                              tecii raionale din   Brad   (pag 2)  Problema coreeană în discuţia   —  In faţa hărţii „Indochina"
                                                                                            —  înfrăţire        (pag. 2)  conferinţei de la Geneva (pag 3)              (oag. 4)
           Anul VI. No. 37 (373)       Duminică 9 mai 1954              4 pagini 20 bani

                 Întreţinerea culturilor — etapă                          D [ N      R E G J U N E A             A f O A S T R A

               hotărîtoare în sporirea producţiei
                        agricole 9a hectar                                                                                                            Măresc productivitatea
                                                                  Muncă entuziasta plina de    LuptinJ pentru traducerea in viaţi a sarelnilor puse de plenara CC. al P.M.P din
          In  campania  âruiăminţinJor  de  primă-   sitoare  ca:  porumb,  cartofi,  floarea  soo-   succese  august 1933. muncitorii, fehniclcnll jl Inginerii din întreprinderile regiunii noastre con­  muncii si realizează
         vâri,  oamenii  muncii  de  la  sste,  din  sec­  relui  şi  altele.  In  aceasta  privinţă,  de  da­  tinui cu însufleţire întrecerea socialistă io vederea realizării unei producţii jpnrite.  importante economii
         torul  socialist  ji  din  cel  Individual,  an­  toria  fiecărei  gospodării  do  stat.  gospodă­  Entuziasma*,  de  succesele  dnbindite  în   Folosind cu pricepere, metodele înaintate dî muncă, ei luptă să tcoală ta iveală noi
         trenaţi  In  întrecerea  socialistă  si  in  între­  rit  colective.  întovărăşiri  agricole  precum   cinstea  ulei  de  l  Mai.  colectivul  de  mun­  rezerve interne, să îmbunătăţească calitatea produselor, să reducă preţul de cost şl să   Fruntaşul in producţie Wolf NLha: mes­
         cerea  patriotei,  depunindu-şi  toate  efor­  şi  a  fiecărui  ţăran  muncitor  cu  gospodă­  că de la Filatura Lupeni îşi intensifică ac­  realizeze cît mai multe economii la materii prime şl malerlale. Colectivele a nurtiernate   tec  zadar  la  întreprinderea  do  Construc­
         turile,  au  terminat  în  mare  parte  insă-   rie  individuali  este  Să  controleze  zilnic   tivitatea  în  vederea  obţinerii  de  no:  re­  întreprinderi au obţinut din prirozle zile atc lunii mai însemnate succese in munrî  ţii  Siderurgice  Hunedoara,  a  rouţtt  si
         mîrvţările  de  primăvară,  executând  toate   torenui'.lc cultivate cu aceste plante, pen­  zultate.                                     adapteze un vibrator, care să reducă mina
         lucrările  în  mod  organizat  si  In  mai  bune   tru  a  vedea  cum  au  râzârit  culturile,  şi   Asemenea  exemple  sint  tovarăşele  Gîr-   *  *  dc  lucru  şi  să  doa  o  producţie  dt  mai
         cendiţiuni  agrotehnice  decîl  in  anul  tre­  pentru  a  nu  rămine  goluri  pe  teren  Dacă   lea  Ioana.  Bolovan  Lâvia,  Sudu  Raveca,   mare
         cut.                        se  constată  că  sint  goluri  in  culturile  de   Durmtras  Ioana  şi  altele  de  la  secţia  de­  I n (> r i m a  d e c a d a  Asttd,  la  turnarea  tuburilor  de  beton
          Aceste  succese  oglindesc  voinţa  ţărăni­  porumb se recomandă a se completa ime­  pănat  Printre  cei  mai  buru  filatori  îe        armat   necesare   canilirârii.   vibratorul
         mii  noastre  muncitoare  de  la  sate  şi  ho-   diat  Acolo  unde  plantele  au  răsărit  chiar   numără  tovarăşii:  Pop  Alexandru.  Rit  1   La  exploatarea  carboniferă  Lupeni,  zeci   123  la  sută  Mai  bine de  două norme  dau   adaptat  sc  aplică  pe  tipar  permiţind mon-
         t&rirea  ei  de  a  lupta  pentru  sporirea  pro­  dară ele au numai ciţlva cm., trebuie exe­  Petru  Tomeseu  loan,  Klj  Lod.siau  şi  al­  de  echipa  mmisre  continuă  eu  avir»;  cres-   zilnice  la  aeclaş  sector  tovarăşii  :  Lăcătuş   ţaraa  şi demontarea  lui  intr-un timp foar-
         ducţiei  agricole  la  heotar,  in  vederea  asi­  cutată  prima  prasilâ  pentru  a  fl  stirpiîe   ţii.  In  pfmiele  zeie  ale  lumi  mai,  ei  şi-au   cînd  întrecerea  socialistă  pornită  tn  cin­  resif.  Demian  Toan  Pomtrleinu  Constan­  '0 scurt.
         gurăm  unei  mal  bune  aprovizionări  a   buruienile,  care  în  acest  an  au  crescut tn   realizat  normela  de  producţie  în  propor­  stea  zilei  do  1  Mai  şi  aduc  contribuţii   tin şi ortacii lor  Această  inovaţie  are  mii  multe  avan­
         populaţiei  muncitoare  31  a  industriei  so­  proporţii  neobişnuite  din  cauza  ploilor  In   ţie de 120-135 la gută  ris seama la sporirea producţiei 31  1  pro­  întrecerea  continuă  31  in  celelalte  sec­  taja:  dă  o  rezistenţă  superioară  piesei
         cialiste.  cu  materie  pnmă  de  natură  ve­  acest  scop.  trebuie  urmat  exemplul  ca-   Ca  red  al  muncii  sistematice  desfăşu­  ductivităţii muncii  toare  In  galeria  transversală  unde  mun­  turnate  reduce  mina  de  lucru  şi  se  rea-
         getală.                     lechiviahlor  din  Ceoagiu  care  eu  execu­  rată Cn întrecerea socialistă, sînt cele 193   La sectorul II al mtneu fruntaşă e echi­  ceşte.  echipa  condusă  de  Klein  losif  îşi   l  zeiaâ  economii  de  circa  7000  tei  anual
          Pnn  Îndeplinirea  ou  succes  a  campaniei   tat  pnma  praşilă  la  culturile  de  floarea   kg  de  celofibră  şi  peste  100  kg  fire  de   pa  tovarăşului  Cioilovici  Carol  care  lu-   întrece propriile sarcini cu 150 la sută, l3r   Cu cele 5 vibratoare montate pz şabloane,
         Ins amân ţări lor de primăvară nu se poate   soarolui  şi  la  plantaţia  de  varză  de  vară   metale data poate prevederile planului  rraa*ă  înti^-un  abataj  de  curind  deschis.   Covaci  Adam  ş»  Cotoroaţă  lean  dau  îm­  brigada  fruntaşă  în  întrecerea  socialistă
         soceti  insă  că  sa  şi  asigurat  o  recoltă  bo­  Se  recomandă  oa  acolo  undo  plantele   De  Li  l  Mai  51  pînl  In  prezent,  aceasta  a   preuna  cu  ortacii  lor.  cu  115-125  la  sută   condusă  dc  utemistul  Cărare  Constantin
         gată  in  acest  an  Plantele  odalo  răsărite,   au  răsărit  in  masă  31  sint  viguroase,  1-   înregistrat o depăşire medie a nnrmei de  mu mult cărbune deott normativul  Jâ o producţie mult mii marc
         nu  se  vo-  dezvolta  viguros  şi  nu  vor   tunci odată cu pnma pro.şilă să sS focă şi   Succese ale muncitorilor
                                                                                                                                                     Uteinlrful  Cărare  ConstAn&in  ajutat  dc
         red:  dacă  ele  vor  fi  lăsate  9m  crească  la   răritii)   Praşilele   trebuie   repetate   ori   de la o fabrica de
         voia  intimplării.  savi  să  lupte  singura  cu   do  cît?  ori  terenul  s-a  îmburuien.at  son  a                                      organlz3ţia  .  U.T.M.  şi  de  tehnicieni,  nu
         buruienile  şi  cu  toti  duşmanii  lor  Asigu­  prins  crustă  (zroartă).  fierari  prasila  în   cherestea  După 1 Mui la mina A (imoasa  analizat  împreună  procesul  tehnologic
         rarea  unei  recolte  bogate,  depinde  si  dc   plus  contribuie  cît  o  ploaie  bună  la  dn-                                          pentru  a  reduce  formapa  minimă  de  lu­
                                                                  La  fabrica  de  cherestea  „11  Iunie"  din                                     cru.
         (e)ul in care Sint întreţinute culturile  bindirea  unul  spor  de  recolte  de  la  2nn-   Raportind  partidului  şi  guvernului,  cu   Realizări  la  fel  de  frumoase  au  obţinut
                                                                 Orăşlie.  rezultatele  obţinut©  în  ultimul                                       Dacă  mai  înainte,  aceiaşi  brigadă  lucra
           O  marc  însemnătate  o  ere  începere.»   300 kg la hectar  timp  ssr.it  cu  mult  mai  bune  ca  cete  ob­  crazia demonstraţiei  de 1 Mai despre suc-   rlo  asemenea  brigăzile  tovarăşilor  Chcor-
         lucrărilor dî InCreţinerea culturilor in mo­  Sic  ir»  ţa  agrotehnică,  combate  cu  tărie   ţinute  acum  cîleva  lum  Da  pilda,  in  luna   cef.elî  dobinditi  in  lupta  pentru  îndepli­  ghe  Barz.  Constantin  Cberasim,  Nicolae   la  un  singur  punct  şi  dădea  o  producţie
         mentul  cel  mal  potrivit  !n  primul  rînd.   motoda  învechită  do  a  prăji  porumbul  cu   apnlic.  planul  de  prciucţie  a  fost  înde­  nirea  iriainte  d®  termen  a  sarcmilnr  de   Bar.  Cheorghe  Brindău  şi  alţii,  care  da­  carccare  azi.  pnn  reducera  formaţiei  mi­
         nici  nn  lan  de  griu  or»,  ovă*,  secară,  nu   muşuroi  Trebuie  urmată  pilda  fruntaşi­  plinit  la toate  sortimentele  in  proporţie de   plan.  nunei!»  de  la  Amnoas»  s-au  anga­  torită  unei  mund  susţinute  au  reuşit  să   nime  aceiaşi  brigadă  lucrează  la  două
                                                                                                                                                   puncte  ds  lucru,  dă  o  producţie  dublă,
         trebuie  să  râmînă  neplivit  Aceasta  lucrare   lor  dm  agricultură,  oare  renducindu-^e   1030  la  sută,  succes  care  in  trecui  n-a   jat  să  dealSjoare  cu  şi  mai  marc  avîol   trimită la suprafaţă cu 10-15 lene cărbune   foloseşte  utdajele  Ia  maximum,  dă  şan­
         de mare  însemnătate pentru  sporirea  pra   după metodele  agrotehnice Înaintate,  pră­  putut ti realizat  întrecerea socialistă in cursul lunei mai.  tierelor  pierel9  la  timp,  scutindu-le  de
         ducţici  agricole  Şl  pentru  buna  ei  cali­  şind  porumbul  fără  muşuroi,  au  obţinut   Respcctindu-şi angajamentele luate, nu­  ponte  prevederile  planului
         tate.  trebuie  să  se  facă  ori  dc  cîte  ou   recolte  spoi'ilo  ds  porumb  Printre  sceş-   Peste  75  la  sută  dm  colectivul  fabricii,   meroase  brigăzi  de  la  această  mină  au   Cu 5-7 tono peste normă 31-au încheiat   a  ţine  săpăturile  deschise  şi  evitind  ast­
                                                                                                                                                   fel  eventualele  surpări  din  cauza  ploilor
         apar  buruienile.  Căci  buruienile  (ură   tia  ie  află  şi  ţăranul  muncilor  Stuneiu   i-a  reuşit  să  fie  antrenaţi  in  intrccsrea   obţinut  in  primele  zile  ala  lunh  in  curs.   luorul  în  una  du»  zilele  trecute  şi  brigă­  Totodată,  ei  lucrează  pe  responsabilităţi
                                                                                            succese irscninnte !n lupta pentru fot mai
         hrana  şi  umezeala  de  care  plantele  au   Nicolae den comuna Romei. care anul tre­  SC ci a 1 i it A   Printre echipele şl brigăzile  zile  minerilor  Clarii  Toan.  Dumitru  Nica.   personale,  calitatea  lucrărilor  este  garan­
         nevoie,  fâcind  ea  producţia  sa  scadă  cu   cut a prăşit porumbul de 3 ori fără muşu­  ore  eu  obţinut  cela  mai  frumoase  reali­  mult  cârfcur*?.  Brigada  cunoscutului  mi-   Gheorghe Codro.a şi alţii  tată  şi  ţinem  se  specializează  in  ramura
         circa  450-500  kg  la  hectar   roi.  şi  a  obţinut  o  recoltă  ds  3  400  leg   zări  se  numără  şi  ceia  conduse  de  mun-   r.er Mih-ai Tucaciuc da cx-e.-nplu. a ectras   respectivă.  Ei  au  ajuns  Sâ-s*  depăşească
         *  Sint  nonumirate  exemplele  de  gospo­  boabe  lo  hectar  La  fel  şi  ţăranul  munci­  ciaoni  Laclu  Vasile  şi  Drasomir  loan  do   intr-o  3ingură  zi  cu  20  tone  mai  mult   LUCfCA LTCIU   normîle de producţie cu 100 la sută
         dării  colective.  întovărăşiri  ogr  colc  şi  ţă­  lor  Văidcanu  Aurel  dm  catul  Aurel   cărbune peste preliminarul abatajului.  coneicpondentă voluntară
         ranii  muncitori  cu  gospodării  individuale   Vlaicu  a  obţinut  peste  3  200  Ug  pommb   la secţia dc galere, care şi-au dopaşit nor­  Tot  la  f C S H ,   utemlstul  Dragu  Nico­
         din  regiunea  noastră  care  anul  trecut   boabe  la  hccUr  datorită  faptului  că  a   ma  cu  U  la  sută.  La  iei  echipa  tovară­  lae,  studiind  dirijarea  tiparelor  da  lemn
         plivind  culturile  în  repetate  rînduri.  au   prăşit  fără  muşuroi.  Asemenea  exemple   şului  Bel  teici  Andrei,  care  luorează  la   pîtizâ peste plan  necesare  turnării  tuburilor  de  beton,  a
                                                                                                                                                   reuşit  pr*n  felul  de  a  le  monta  şi  de­
         cbtinut  producţii  mari  de  cereale  Prin­  sînt  nenumărate  în  regiunea  noastră   depozitul do chereatca. a reuşit să-şi -de­  Zeci de metri de  monta.  si  le  utilizeze  de  2i  de  crri  in  Iod
         tre  acestea  se  numără  goj-podâna  colec­  Lucrările  de  întreţinerea  culturilor  pre­
         tivă  ..Viaţă  Nouă"  din  Sîntandrei.  care  a-   văzute  in  agromlnlm  oa  :  plivitu).  gră-   păşească norma eu 2G la sută  In  hala  mare  şl  luminoasă  de  la  ţe-   grafiicele  de  produepe  Încă  dm  primele   de  3  on  cit  prevăd  normale  tehnice,  liră
         p'.icind  toate  regulile  agrotohnoce  la  hi-          Succese frumoasa a reabzat 31 wcţia de   sătoria  Vulcan,  zeci  de  răzbeais  de  ţesut   zile  ale  lunii  mai.  ţesâtoarea  Gzorgiu   a schimba cu nimic calitatea lucrărilor
                                     patul  prăşitul  Şl  răritul,  ingrasarea  su­
         trc'in?!T3  culturilor  a  obţinut  o  produc­          valorificarea  deşeurilor  care  şi-a  depăşit   fuucţicnpivâ  din  pl  n  Pe  fiecare  război   Elan a, a dat cu peste 30 metri pînză peste   La  propunerea  lui,  bruada  utemdşidar
                                     plimentară  a  culturilor  În  timpul  vege­           este  montată  cîte  o  tăbliţă  cu  inscripţia  :   prevederile  planului  Piruă  dc  buna  ca-   C-lamate  Fmil  şi  Cărare  Constantin  uti-
         ţie  de  3  117  kg  griu  la  hectar  l.i  fel  în­    planul  cu  2,5  ta  şuti  Pe  întreaga  între­
         tovărăşiră  agricolă  din  satul  Spin  raio­  taţiei,  combaterea  dăunătorilor  oullurilor   prindere,  s-a  realizat  luna  Iracută  o  eca-   .,l!-v acest război şe aplic:* metodă sovie­  Uţats  a  dat  si  tovarăşa  Ghloanca  Elena   lizoj.'.â  la  maximvim  tiparele.  Prin  redu­
         nul Oraştie,  a obţinut pesle  7.800 kg griu   animali  şi  vegetali  etc  ,  trebuie  să  fie  cu­  tică lliccv-Vlasov".  Lurrind  la  patru  războaie,  ea  a  reiişd  ca   cerea  a  pitTU  tipare,  la  25  tuburi  ?.e  far?
                                                                 *U»nio  la  materii  prime  in  valoare  de
         la  hectar,  pe  cind  ţăranii  muncitori  din   noscute  şi  aplicate  intocmai  şl  la  timpul   Muncitoarele  din  schimbul  condus  dc   -.şină Ir» prezent sâ-<! rlcpaseaezâ planul cu  »  economie  de  material  temnos  31  mano­
                                                                 ltâă lei.                  maistrul Strengaru Dumitru, supraveghea­  ?2 msOri pinză 0lb3  peră de 300 lei
         sat  cari  n-au  făcut  phvitul  culturilor  dc   potrivit,  de  către  toţi  oamenii  muncii  de   ză  cu  multă  atenţie  bunul  mers  al  răz­  RvAiUate  ascminâtcire  obţin  31  bobi­  VOICU VASfLE
         cile  ori  au  apărut  buruienile,  abia  au  ob­  po  ogeare  Numai  cunoscând"-Is  3  apli-   boaielor  Daci  se  rup®  vre-un  fir,  sac   natoarele  Moraru  Eeaterina.  Cioş  Mana,   corespondent voluntar
         ţinui o producţie de l 000-1 S00 kg la ha   cindu-lc  vom  putea  obţină  sporuri  mari   dseă  se  consumă  firul  din  suveică  războ­  3antoş  Elena,  Xovaci  Elena  şl  altele  In
                                                                     Fruntaş la muncile
         Recolta  bogată  a  obţinut  şt  ţăranul  mun­  do recoltă                         iul «c opreşte automat.     pruncie  patru  zile.  harnicele  muncitoare
                                                                                             In  asemenea  moment?,  ţesătcarca  ştie
         citor  Brinduşa  Andronic  din  comuna  Soi-   Cu  datoria  fiecărui  tehnician  şi  inginer   agricole  cc  are  de  făcut  Peste  cileva  secunde   au  bobinat  cu  peste  200  Vg  mai  multe   Trei galerii noi
                                                                                                                        fire faţă de normele prevăzute
         muî  care  prin  grăparea  oullurii  de  ore   agronom  este  să  considere  ca  una  dintre   Ţăranul  hmncitor  cu  a^Pîdlris  indivi­  ruzfcc  ul  îşi  reca  viteza  normali  iar  pe   tn  lupta  pentru  plan,  pentru  pinzâ  dc
         in  primăvară  şi  prin  ptivilul  de  cile  ori   îndatoririle  colo  mai  de  seamă,  sprijinul   duală  Curui  loan  dn  satul  Strctea,  co­  tamburul dc jos sc Infăşacră automat ?în-   bună  calitate  şi  In  economisirea  dc  mate­  In  bazinul  carbcnifer  al  Văd  Jiului,
         s-au ivit buruiarj. a obţinut 2 800 kg or z   pe  care  trebuie  sâ-1  dea  colectiviştilor,   muna  Dcbra,  raionul  Iha.  anul  trocul  a   zo albă şi de bună calitate  rii  prune  şi  materiale,  este  :nlerc;ît  f't-   ccntir.i.ti  identificare*  a  roi  straturi  31
                                                                                                                                                   aărâninte  de  cărbune
         la hectar $i esemenea exanvpla sint muLte   intovăr  Işiţilor  şi  ţărani  Io»  muncilor:  in   fost  fruntaş  m  toate  muncile  agncale  Ei   Zilnic,  fcsâtc-irele  secţiei,  cn  dc  altfel   care  membru  al  eolscl.vului  de  la  ţeiJ-   Zilele  trecut?  in  urma  cercetărilor  in-
         în regiunea noastră.        aplicare»  minimelor  agrotehnice  la  între­  a  aplica!  minimele  agrotehnice  prin  care   31 din celelalte secţii. îşi depăşssr .sistema­  toria  Vulcan  Faţă  de  lumls  precedent®   treprirsa  dc  către  un  ®*up  de  ingineri,
                                                                                                                        productivitatea  muncii  a  uretzu*  cu  peste
           Jo  perioada  actuală  o  importanţă  co­  ţinerea  culturilor,  îndrumindu-i  in  acest   a  reuşit  să  scoată  producţii  sporite  la   tic  normei®  prevăzute  în  plan  Rezulta­
                                                                                            tele muncii lor sint urmărite zilnic in  14 la sută    trei  ech  pe  de  mineri  speciaiizete  în  exe­
          vârşitoare  o  ere  identitioarea  tuturor  cul-   scop  zi  de  zi,  practic,  pa  teren   hectar  Pentru  aceasta,  *  •  participat  la   cutarea  lucrărilor  de  pregăUzi  a*J  tnee-
          fcurJor  compromise  In  această  privinţă   Conduceedo  gospodăriilor  Agricole  de   conaiăiuirea  pe  ţară  a  fruntaşilor  dm  a-    cut  in  partea  estică  a  Lupeniutui.  baterea
          lehnicienji,  agTonomu,  responsabilii  de   stat,  a  gospodăriilor  colective  şl  staţiu­  gricultură  şi  a  fost  decorat  cu  „Medalia   O expoziţie a bunurilor de larg consum  a  trei  galerii  noi  Dintre  eeestca  o  ga-
          puncte  agricole,  vor  trebui  «ă  formeze  co­  nile  de  maşmj  şl  tractoare,  au  datoria  să   Muncii".                            leno  transversală  va  străbate  straturile
          misii  comunale  din  ced  mai  pricepuţi  ţa-   ia  toate  măsurile  organizatorica  ponlru   Anul  acesta  el  munceşte  pământul  cu   Oprindu-te  in  centrul  oraşului  Brad.  in   altele  Toate  acestea  sint  produs®  de  mii-   III  IV  şi  V,  râurind  exploatarea  lor  ŞÎ
          iwu  munoitoni.  Acesta  comuni  trebuie  sa   asigurarea  folosirii  pe  o  scară  cit  mai   multă  pricepere,  felesind  măsurile  agro­  faţa  parcului  inverzit  şi  acăldat  in  razele   nde  harnice  sie  co^aratoriior  de  la   refucind  simţitor  distanta  de  evacuarea
          treacă  do  îndată  lo  identificarea  oulturi-   largă  »  mijloacelor  mecanizate  de  lucru,   tehnice  Astfel  pentru  insăminţJrile  de   scarelui, privirea Iţi esta atrasă de grupuri   ..Movul" dan Baia de Criş  cărbunelui spre suprafaţă
          lor  compromise  ontrenînd  totodată  cul­  pentru  asigurarea  braţelor  da  munca  ne-   primăvara,  el  a  făcut  dm  tcamna  .mături   de  oameni  czrs  intră  şi  ies  mereu  pe  o   Cccperativa  ..Crişan"  din  oraşul  Erad   C®le  trei  echipe  do  mineri  eondure  da
          tivatorii  de  a  insămlnţo  aceste,  suprafeţe   r.osare  indrumlnd  Şl  conLroJind  loiodată   adinei  A  termmat  in  intreg«me  insămln-   uşă  larga.  Vâr.jnd  aceasta,  este  greu  să-ţi   işi  are  şi  ea  expusa  pradusele  sale  Acea­  Le'.ean  Pe'.ru.  Godec  losif  şi  Pctruţ  loan.
                                                                                            stăpâneşti curiozitatea şi te îndrepţi întra-
                                                                                                                        stă  cooperativă  produce  mobili  simplă  din
          cu  porumb.  In  aoeaita  privinţă  s-au  ma­  oparativ  pe  teren  aplicare»  tuturor  mă-   ţarile  incâ  iruunîe  de  1  Mai.  Suprafeţele   eolo  Intrlnd,  iţi  dai  imediat  scama  că  te   resurse  l&rale.  Deşeuriie  de  lemn  sint  şi   se  străduiesc  să  execute  la  timp  şi  in
          nifestat  .  unele  lipsuri  In  raionul  Sebeş,   surilot* agrotehnice.  însâminţata  cu  cartofi  şi  porumb  Ic-a   afli intr-o ex-poziţie  ele întrebuinţate fâcuidu-se diferite obiecta   ouns  condiţium  galeriile  de  străbatere,
          unde  o  parte  din  culturile  de  eriu  51  orz   Chezăşia  îndeplinirii  cu  succes  a  mun­  făcut in cuiburi dispuse in păbzat, pentru   Intr-adevăr  autt  se  află  expoziţia  bu­  dc uz casnic de care gospodinele au multă   aceelerind  punerea  in  exploatare  a  boga­
          sint  compromise  din  cau?-a  garului  din   cilor  de  înLreţinerea  culturilor,  o  coasti-   a  demonstra  practic  şi  celorlalţi  ţărani   nurilor de larg consum, produse ale diferi­  nevoie  Ateheru!  de  croitorie  al  coopera­  telor  straiuri  de  cărbune  existenta  in  a-
          iarnă  şi  nici  pînă  in  prezent  nu  au  fost,   tuie  Întrecerea  socialistă  31  patriotică.  In   muncitori  avantajele  care  la  au  prin  apli­  telor  întreprinderi  din  raionul  Brad.  unde   tivei  este  şi  el  reprezentat  in  expoziţie   dîncul părrJntului.
                                                                                                                        dovedind măiestria meşteşugarilor în con­
          luate măsuri de idenUlicaro a acestor su­  acest  scop.  orgamzaţnle  de  bară  din  gos­  carea acestei metode  meşteşugarii  işi  arată  măiestria  lor  mun­  fecţionarea  diferitelor  articole  d®  îmbră­
                                                                                            cind cu rîvnă pentnru a crea cît mai multe
          prafeţe  De  exemplu,  in  ccmu.na  Gîxbova   podăriile colective, din întovărăşiri şi de la   Pentru  a  nu  lisa  semănăturile  să  Iacă   bunuri  pe  care  le  cer  zi  de  zi.  lot  mai   căminte  Fruntaşi la însămînţări
          unde  colectiviştii  s-au  adresat  în  repetate   sat*,  au  datoria  de  a  iniţia  şj  conduce   scoarţa  şi  pentru  a  distruge  buruienile,   mult, oamenii muncu  Vizilind  această  expoziţie  iţi  da:  seama
          rânduri  atît  secţiei  agricole  a  sfatului   potilic întrecerea, de a veghia ca ea să nu   el  a  grapat  semănăturile  de  toamnă  pre­  O  mare  parte  a  expoziţiei  este  ocupată   ca  în  raionul  Brad  producerea  bunucdoi   şi la predarea cote or
          popular raicna), cit Şi Lehnicienei Paveli.ue   aibă  un  caracter  format  Rezultatele  obţi­  cum  şi  cele  de  cartofi  şi  porumb  Aoum   do  diferite  modele  de  inpăJtârrv/nte,  carz   de  larg  consum  prin  folosirea  rasursc-lor   Zilele  acestea,  tn  satul  Nucşoara  dui
          Ileana  responsabila  punctului  agricol,   nute  în  întrecere,  vor  trebui  să  fie  nepu-   a  început  ptivilut  culturilor  d?  griu  şi  a   de  care  mai  frunioiss şi  mai trainice,  apoi   locafe,  eîie  o  preocupare  permanentă  3   raionul  Haţeg,  ţăranilor  muncitori  Hcrţeg
          pentru  a  la  identifica  suprafeţele  de  gxlu   lorizzt-e  prin  tcaie  mijloacele  să  Le  popu­  celorlalte pâioase.  cojoace, bund® 51 alte articole de cojocari®   organelor de partid Şi de stat.  Trandafir  şi  Feder  Toan,  pentru  termina­
                                                                                            lucrata  cu  un  deosebit  gust  artistic  Se   Viu interesaţi, sute de oameni au mun­  rea  ta  timp  a  lucrărilor  agricole  de  pri­
          comprcmise  Şi  a  le  da  îndrumări  practic?   larizaţi  fruntaşii,  cit  şl  metndolc  lor  de   2   AH AR IA AVRAM   mai  allă  aci  o  seri^  de  articole  de  maro-   cii  din  rajcvi  vizitează  ailnic  ace.isrtâ  ex­  măvara,  h  s-a  inminat  drapele  de  frun­
          in  vedorea  cultivării  lor  Cerinţa  colecti­  muncă  penLru  a  ft  cunoscute  de  toţi  oa­  corespondent voluntar  chmărie  ca  :  serviete,  poşete,  pnrlvizito  şi  poziţie.  taşi în muncă, pe sat
          viştilor  a  fost  însă  zzdamică  fiindcă  nici   menii muncu de pc ogoare                                                                Dacă annLzăm pe scud acfivitatea aces­
          pinS  aoum  nu  au  primit  nici  un  fel  do   Fi'oblema înt-reţinenii culturilor după                                                   tor dm fruntaşi, vedem cl ei au meritat
          sprijin din partea tehnicienilor  regulile agrotehnice, are o mare Însem­  Camionul colectiviştilor din Cistei                            pe deplin cinstea ce li »-a făcut
           In vederea combatem dăunătorilor   nătate politică fiindcă do ea depinde                                                                  Astfel, ţăranul muncitor Hcrţeg Tran­
                                                                  In  poarta  larg  desehisS.  deasupra  că­  spre  maşina  nouă  nouţă  Pe  băncile  din   —  Ei,  tovarăşe  Matei  in  curind  vom   dafir şTimd că pnn obţinerea de recolte
          (ging5n.ilor) cultunlcr de păioâse. de da­  soarta recoltei Dc acoia, organizaţiile de
                                                                 reia  atâ  scris  cu  lUcte  mari  :  Gospodăria   faţă,  luaseră  loc  fi  Larâr  lacob  cu  Matei   putea avea 31 noi o mas'hS — ţopr.i pre­  bogate contribuie la îmbunătăţirea condi­
          toria fiecărui cultivator esie s,\ cerceteie   partid trebuia »ă-l acorde o mura aten­  Agricolă  Colectivă  „Partizanii  Păcii",  Cis-   Adalbert  colectivişti  du»  Teiuş  Verbele   şedintele  colectivei  din  Te>uş  vecinului   ţiilor de viaţă materiile a muncitorilor
          eilnic toate semănAlurJc Dentrj a desen-   ţie Elg trebuie aâ desfăşoare o susţinută   tci  un  grup  de  colectivişti  îmbrăcaţi  In   colo:  de  pe  scenă,  pătrundeau  adioc  în   său  da la oraşe, a munci cu însufleţire t®r-
          pen la timp dăunătorii şi gîngăniil: cort   muncă dc lămurire in rindul ţăranilor   haine  de  sărbătoare  îşi  întimpmau  oas­  muiule  lor  Vorbea  tovarăşul  Plc.şa  Anton   Adalbert  Matei,  tăcea  roşise  la  gindul   minin.1 primul insâminţările de primă­
                                                                 peţii                       din partea raionului d® partid Alba  c-a  ţi  tinâra  lor  go'podărie  va  avea  o  ase­  vară. Eţ a fest $i pruihe primii cere au
          pol prejudioio recoltele, or îndată cc o   muncitori pentru a-i lămuri de .mportanţn
                                                                  Dec'Jjlâ. un zgomot dc motor ii făcu să   —  Tovarăşi,  pnn  eforturile  şi  munca   menea maşină La discuţii nu sa mai putu   predat cotele, şi se mindroşte pe drept
          descoperii vreunui gin aceştia să anunţe   executării la timp a acestor lucrări. Da­
                                                                 iasă in stradă. Era camionul abia pri­  depusă  de  colectiviştii  gospodăriei  de  aici.   abţine  cuvint cu dovada primită dî la sfat/ul
          sfaturile populare pentru a lua măsuri   toria lor csle de a analiza periodic neli-   mit prn cooperaţie Cum a intrat pe   astăzi  in  ziua  solidarităţii  tuturor  celcr   —  Tovarăşi,  —  spuse  el  —  urez  fraţi­  popular că şi-a îndeplinit obligaţiile că­
          de combatere la timp.      vitctca sfaturilor populare in această pri­  poarta gospodăriei l-au înconjurat cu 1o-   co  muncesc,  ci  primesc  această  maşină   lor  noştri  colectivişti  du  Cisto,  succese   tre stat
           Un rol important iii mărirea producţie,   vinţă. ds a veghea ca agronomii să t-c ziî-   l't  nouă Ea constituie un stimulent pentru a   in  toate  Mă  bucur  că  01,  au  fericirea  să   Felicitat  de  către  săteni  pentru  primirea
                                                                  — ..Avtozavcd Molotov" — oiti preşe­  valorifica 51 pe mai departe produ<ela prin   primească primii in regiunea noastră, prin   drapelului  dc  fru-nisj,  plugarul  Herţe.q
          la hectar îl au aplicarea îngrăşăminte­  ivic pa teren a îndruma practic ţăranii
                                                                 dintele Dobirt-j Aala înseamnă că acest   cnopciat'ivâ.  (mărind  astfel  alianţa  dintre   cooperaţie  această  maşină  Nu  ne  vom   T.mda/lr  le-a  spus:  „  Cu  cît  ne  vom  în­
          lor minerale in t.mpul vegetaţiei. Vred­  muncitori.
                                                                 eammn. a fost construit dc muncitorii so­  clasa  muncitoare  şl  ţărănimea  munci­  lăsa mei noi Le vom urma exemplul  deplini  mai  bine  obligaţiile  pe  care  lo  a-
          nică de urmat este pilda gcrpodirnlo: co­  Muncitori  din  gospodăriile  dc  Stat,  co­  vietici de la uzinele „Molotov" Bu:tâ ma­  toare ...  OlerlTivislul  Cirmaţ  v.iler,  1  propus   vem  către  republica  noastră,  cu  cit  vom
          lective ,,Partizanii Pâcn" rfln C'Slei şi a   lectiv  1   ş11 .  întovărăşiţi  şi  ţărani  muncitori-   şină Avem acum cu ce ne transporta cele   —  Tovarăşi  —  începu  Pop  Gheorghe   să  s?  trimită  O  telegramă  de  mulţumire   munci  mai  bine  şi  la  vreme  pămin'ul.  cu
          gospodăriei colective ,,21 Decembrie" (Jiu   cu  gospodării  individuale!  Luptaţi  pentru   necesare  preşedintele  l/momi  regionale  a  Coope­  Consiliului  dc  Miniştri  al  RPR  Zecile   atît  vom  întări  mai  mult  lupta  noastră
                                                                   —  Veniţi,  tovarăşe  preşedinte,  că  în­  rativelor  —  eu  sint  sigur  că  veţi  mai   de miim ridicate au arătat că ce.i prezenţi   pentru  pace  pe  care  dorim  cu  toţii  s-o
          Fricaz, care llît anul trecut, cît şi în a-   traducerea  in  viaţă  a  hotâririlor  partidu­
                                                                 cepe  mitingul  —  îl  întrerupse  un  colec­  primi  încă.  poate  cit  de  curind  Şi  alt®   :int de acord eu aceaitâ propunere.  avem"
          ceat ar., au apheat îngrăşăminte minerale   lui  şi  guvernului,  executaţi  la  timp  şi  in
                                                                 tivist Au sr»9it toţi invitaţii  meşiru  31  unelte  pnn  cooperativă  Vă   După  aceia  au  luai  euvîntut  mai  mulţi   Celălalt  fruntaş,  uîemistul  Fedar  toan.
          ca superfesfal si azotoase. pe teate cultu   condiţiuni  agrotehnice  luerârilc  de  îngri­  Cind  se  deschise  adunarea  festivă,  pe   urez  şi  pe  mai  departe succese in muncă,   cclectivişti  In  cuvinte  simple  el  işi  ară­  este  şl  el  un  vredn.c  muncitor  din  satul
          ri'le de păic.ise Prin aplicarea ingrâşâ-   jire  şi  întreţinere  a  culturilor  urmaţi  in-   bolta  cerului  se  plimbau  nouraşi  mici.   ătît dumneavoastră cit şi colectiviştilor dm   tau  dragoste»  fierbinte  pe  care  o  au  faţa   Nucşoara  Pe.ntrj  străduinţa  <1  meritele
          minleicr minerale in timpul vegetaţiei s-   Irumările  agronomilor  şl  exemplul  frun­  atil  de  nuci,  incit  nu  puteau  acoperi  ra­  .'lte  gospodarii  care  se  afli  aici  şi  cred   de  Uniunea  Sovietică  şi  faţă  de  partidul   sale,  plugarii  dm  sat  l-au  ales  ca  deputat
          pol obţine sporuri da neecJle cu cite 2Qfl   taşilor  din  agricultură,  pentru  obţinerea   zele soarelui ce deveneau dm ce in cc mai   că vă vor urmj exemplu Ajutorul neprecu­  .ioslru  drag,  care  ne  conduce  pe  drumul   In  efatul  popular  al  comunei  iar  acum  sc
                                                                 puternice.  Toţi  ascidlau.  cu  cchn  ţintă  la   peţit  sl  Uniunii  Sovietice,  na  dă  co-ritih-   poate  mîndn  $1  cl  cu  frumosul  drapel  pe
          20n kg ia heclar            uner  recolto  bogate,  pentru  ridicarea  ni­                                    construirii socialismului, pa drumul fen-
                                                                 rern»  din  m  jlccul  curţii  gospodărie;  Dcur   îatca  să  vă  sapşJscem  aceste  dorinţe  La   Vt/ll  care  l-a  primit  ca  „fruntaş  în  muncă"
           O  mare  atenţie  trebuie  acordată  în  pe­  velului  de  Irai,  mat?nzt  şi  cultural  a  C2-
                                                                 dm  cind  i.-a  cind,  cite  un  colectivist,  mu   comerţul  di  intîmp  nare  mu  ivom  şi   EUGEN BERGHIAJM   nAstase   ANDREI
          rioada  actuală  întreţinerii  culturilor  pră­  lor cc muncesc  arunca uite o privire plină de dragoste  motocicleta ş\ biciclete Puteţi primi  corespondent voluntar  corespondent voluntar
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14