Page 10 - 1954-06

Pag. 2 UKUmUL ^UUIMLi^MULUI Nr 46

Savimam deiehiiâ către preşedintele C Â R T I N O I Ion Pribeagă se ţine de cud')
if.ului ai ţtaştuiar al oraşului TCunedoara M GORKI Opere — Volumul XVIII 212 Şi. cum vi spun, ocum nu de mult, trebuie, fie că o fi umutat urc-uu /iepr(-
pagini — 18 lei Editura Cartea rusă
mol BâptCmlna trecută, am trecut prin cepuf la el, nu ştiu; doo* atlt ştiu: de
Sini elVeva zile di cind vreou să-ţi riccrisam de nimic, cl pur şl simplu câl- mea n^am călătorit prin nori apoi de MARK TWE1N Opere - Volumul I 204 soţul Poiana, comuna Almaş Aveam şi atunci na i-am mal auzit glasul, nu t-am
szriu acsîte rînd-jn. dar r.ivala muncii eaacm intr-o groapă Mâ ridicai repede rindul ăsta tovarăşe preşedinte am că­ pagini — 9.50 Lei Editura de stat pen­ eu de aranjat diferite treburi; şl, din una, mat văzut, nici eu şi nici cetăţenii din
din alta, oamenii md inuitard sâ vizitez sat.
m-a silit ca s« cmîn pini acum acest le- ♦ I oarecum Jenat ds neplăcuta întâmplare, lătorit destul După flecare camion on Lru literatură şl arie
rial prilej de a sta de vorbă cu dumneata. îr.crpui a mâ scuza pentru că mâ făcusem maşină co treceau pe Ungă mine mâ ln- şantierul cu lucrdnle viitoarei şcoli de „Gurile rele* 1 vorbesc ci că l-ar fi dus
Nu am avut da gind să-ţi comunic in vincvot de stita nepricepere şi mă împie­ vâlulau nori groşi de praf Zadarnic LIVIU REBREANU Răscoala — roman ciclu 11 ce se construieşte pnn aueolm- directorul de cămin, profesorul Başnifă
scris ceea ce am pa suflet vroiam sâ fac decasem ca un copil. m-am uitai să vid vne-o cisternă care 533 pagin: — 9 lei Editura de stal punere, upoi cooperativa Şt. In Sfirşlt, cd- fon tocmai Ia Deva. to reparat şi dus
eccît lucru verbal, dar cum n-am reuşit — Ei las. mâ linişti prietenul meu rl- să mai ude pe ici pe colo ; n-a fost chip pentru literatură şl artă. •nlnut cultural unde te desfăşoară un este şt astosi. că nu s-a milostivit sâ-l
să strâbc: pini m prea bina păţitul du» zLnd, âsto e un Deic Pe aici pe la noi re să zăresc aşa ceva S BABAEVSKI Lumina deasupra pdmtn- frumos program artistic preaeniat de ar­ mai aducă, deşi după cum se aude ar fi
tiştii amatori din diferite sate din jur pvs tn rfnduialăi
mitele birou sini sdit să procedez a sa osds in mod serics Sin* gropi 51 hîrtoaipe — Ei iacă, aţa stau lucrurile — făcu tului — roman — volumul II. 272 pa­
după cum so vcîa Si nu erei: insă că nu ia tot pasul. prietenul meu cind terminarăm cu um- gini — 3,92 lei Editura Cartea rusă Dupi ce ee termină programul şi dădui .. Dar ce sd-i facl ? Poate dacă ar fi
am încercat a te întâlni- De 12 ori am sâ plec. vâd că cineva (mt Întinde a scri­ rămas ia conducerea căminului celălalt
Mai merserăm citova clipe — eu eram blâtura. Ţoală lumea de aici munceşte
ir cerca*., ds 12 ori am vemt pinâ la uşa B RTABKIN Mereu cu tinereţea — nu­ soare cu „7 peeeţi 11 pe care o strecor in director, Robotin Constantin — ţăran
cu cchn in patru să nu o păţesc din nou fără preget, numai cel de la sfatul popu­
dişmilale d.xr ai feri mereu ori „ocupat", velă 144 pagini — 2,10 Iei Editura buzunar şi tmi vdd de drum Dar cum muncitor din sat — care a fdeut şcoala
— apoi prietenul meu continuă vorba, lar orăşenesc stau înfundaţi ln birocraţie,
cri „plecat ’ ori „in şedinţă". Io cele 12 CCS sint eu o fire curioasa, desfac şi citesc: de directori, cred că trebunle ar fi merj
dar de rindul acesta mai posomorit ncccntribuind eu nimic la uşurarea mun­
încercări ale meJe am vrut să stau de — Vezi, despre as omenea lucruri ar cii Ştn ce 1(1 răspud ds se intimplâ să-i I STAIiNIUK Morlm prepeliţa — poves­ „Eu subsemnatul căminul cultural „Ho­ mal bine Dar, vedeţi pe ia Orăţtie oa­
vorbă cu secretarul dar munca mi>a fast trebui neapărat să seneţi voi. nimereşti pe undeva şi să le pomeneşti tiri 102 padini — 3 lei Editura mi­ rea Cloşca şi Crişan" din satul Poiana co­ menii se mat apreciază tncă şi astăzi
toi at»! de zadarnică. $i dumnealui a fost — Darpra caia» ? IntrebaJ simţind că despre asta ? — N-avem ce fşce. Zic... Hu­ litară a MFA muna Atmaşul Mic de munte, raionul Ora­ după prieteni şi prietenie $«. aşa din
mereu ocupat, plecat sau In şedinţă mi ss trezeşte tcată curiozitatea de ziarist nedoara e un oraş ln construcţie şt deo­ ţie. avînd salâ festivă frumoasă, încăpd- „prietenie" mă făcui fără aparat
laţi eter pentru ce sini silit să mâ adre­ camdată nu poate avea străzi frumoase.. A COMAN Oetuu Bdncllă — album 106 toare şi pe deasupra şi echipe dc dansuri SS Căminul Cultural din
sez in srrls $1 uite ce vreau sâ sport. — Derpr; gropJc astea. despre noroaiele Ei ce spui? ăsta e răspuns? adică pagini — 93 reproduconl — E3 lei solişti vocali fi o orchestră, anunţ plin de Poiana
Nu e mult. citeva zile ocar de cind am şi praful ds pe străzile Hunedoarei Editura de stat pentru literatură şl regret, pa eet ce nu au cunoştinţă, că pe Şi, penlm că ce te conform cu originalul,
Odată pornit îşi vărsă tot focul daca aîntem tn construcţie înseamnă să semnez şl eu cu toată convingerea cd
foit in oraşul a cărui treburi cu oncare artă. Itnoâ toete asiea şi altele, am mal auuf
— . Cu coşul, ba chiar ru pumnul de stăm cu gura căscată aşteptând pină ce
le conduci dumneata, !.n Hunedoara pe şi un aparat dc radio, care etnd fi trăgea lucrurile se vor îndrepta; şi că — nu
s-ar fi câral noroiul de pc străzi şl tot totul '-a fi gala. iar pinâ atunci să în­
care nu o văzusem de multişor Spun n-ar msi fi. dar ce, crezi că s-a întreprins ghiţim la praf şi să ne bălăcim prin LUCRĂRI DE PEDAGOGIE cîte o zicală se aduna tot satul Venea, din „prietenie” ci din datorie — aparatul
drept, cind m-am dat jos In gars, crc- In ajutorul părinţilor si cadrelor frate, ta cămin şt tînăr şl bătrin Dar , de radio se va Înapoia rit de curind.
clndva, vre-o î.cţlune de acest (el ? nici­ noroi ? care va să zică asta se cheamă
zuiem câ-am greşit. Nu mu cunoşteam din fnvătâmînt asia a fost odată, pnn J9S0-JS5J-39S2 şi ION PRIBEAGU
odată judecată ? spune !... Vezi dar. despre asta
nimic Clădiri noi şi mirele crascuserl chiar o bună bucată de timp şl in 1953. *) Anunţăm eilltoru că loan Pribeagu a
ca din pâminl de cind n-am mai dat eu Şi mâ rog dacă nu s-ar putea face nl- ar trebui ne ap 5 ral să scrieţi voi BOJOVICl 1 1 Studii dc Psiholopta co­ Acum Insă nu-1 -mai am, sint deposedat
m.c Dar sa poate. Iţi spun asta cu toată ... Eu tovarăşe preşedinte Iţi spun drept, pilului 184 pagini — 0,74 lei Editura plecat ln ajtă regiune Sarcinile sale pen­
pe acolo şl paste tot muncă Inf Lira în tată. de acest minunat instrument cu glasul
plină de un nestăvilit elan In privirile siguranţa Nu există cetăţean In ecsst n»am vrut să scriu, mă gir.deam să ti lc de stat didactică şt pedagogică .fermecat”. tru regiunea noastră vor fi dusa in conti­
tuturor celor pe care îi intllnzcm citeam oraş eare să nu participe cu toată tra­ spun pe toate verbal dar cum nu te-am F F1LIPPQV A M Dcipre educofia şco­ Ce se întimpiase ? Mai acum, nu de nuare la îndeplinire da către Ion Drumeţul
conturul unui viilor luminos şi îndrăzneţ. gerea ds Inimă dacă s-ar lua ds către putui afla. n-am avut ce face şl iacă ţl- larului In familie 100 paglru — 1,49 lei mult — să tot fie 6-7 iunl — a suferit un vechi confrate de al său In ale pribe­
51 lată că in timp ce mă uitam aşa. co­ sfat o Iniţiativă de curăţire a străzilor im trimis scrisoarea asta E vremea să Editura de stat pentru literatură ştiin­ ceva; fie că nu o fi fost îngrijit cum giei A&leptim noutăţi de Ia Ion Drumeţu
pleşit de olîteo lucruri neaşteptat®, mâ Toţi ar da năvală Dpt niciodată nu a le mişti din amorţeală Iţi poţi scutura ţifică (N R.).
trezii apucat de brav Nu mică mi-a losl lr.iroprins nimeni aşa ceva Vezi poteca senos şl pe secretar) Prea staţi emindoi
bucuria cind mă mtllnii cm un bun Şl ve­ asta desfundată care le^gft gara ds oraş ? cu mîlcMle în sin şi aşteptaţi «ă vă pice MANLTLENKO 2 V Rolul jocului ln
Ei bine, nu s»ar putea oare pietroi ? Ba para mâlâlaţâ Adică ce însemnează a- cd:u‘Q|«a copilului de vîrsia prejeo-
chi pneten. O întîmplare ce nu mai trebuie
bine că nu Doar nu»i mate filozofie caastâ lena şi indiferentă? ce fac depu­ lard 44 pagini — C.90 lei Editura de
O luarăm amîndot spre eer.trul oraşu­
lui şi In timp ce mergeam nu mă mal Dar cs sâ-ţl înşir eu atitea, vino numai taţii, ce faci dumneata tovarăşe preşe­ stil didactică şi pedagogici să se întîmple
aăturâm ascultindn-1. cum irm povestea cu mine sâ-tl arăt. să te convingi sin. dinte ? La drept vorbind nu vă cuprinde
despre cei cu care cl munceşte, despre gur ruşinea faţă de o asemenea stare de lu­ Cărţi noi pentru copii apărute In Multe mai păţeşte omul ln viaţa lui mal şl de abia aşteptam sâ-o vâd cum arată.
editura tineretului
planurile mari pe care le au in ceea ca $l am pJecat.. cruri ? ales atunci cind intllneşte in drum ele­ După re cotrobăi pe un raft cea care tmi
priveşte Hunedoara de mllne. Am umblat pe multe străzi Am fost Ia porniţi intr-o zi la acţiune, să zicem A TOMA Piuici Şt Fraţii tui Mtcl 20 pa­ mente comode şl lipsite de spiritul răs­ amintise Îmbucurătoarea veste tmi Întinse
Ştu — tmi spunao el — să vii pe la şi pe cca cane trece de !a cinematograf de pildă mlme. (dar nu un mllne fără gini — 5,50 lei punderii Iacâ şl eu am păţit una chiar (n silrşit stofa O lua-l repede In mină,
noi pe la 1CSH. să veţi oamjnii noştri spre TCSH. (nu ştiu cum li spune deoa­ de capăt) mob-Lzaţi cetăţenii şi să ve­ M ERTSLASU Fabule 32 pagini — 35 bani înainte de nuntS Dar să v-o spun şi dar nici n-apucal a mfl uita bine La ea
minunaţi, să vezi cu cită mimă con­ rece n-are nici cel puţin o tablă), am deţi numai ce lucruri frumoase o să iasă VIRGINI A AN1ŢESCU Lo cules de floare dumneavoastră câ lăjnisel împietrit de nedumerire În­
struiesc ei. Noi zidim inima de oţel a fost şl pş „8 Marile” şi pe strada „Voicu Să vedeţi numai cum. spre lauda dnrrvi- Cum zic. vroiam sâ mâ-nsor pi ce m-am trebai:
patriei. înţelegi cit de mîndri sintam?.. Cneczu' 1 Ajn fost prin multe locuri şi rale şi spre sănătatea cetăţenilor, faţa 24 pagini — 2,50 lei socotit: costumul ăla bej pa care-1 am — Păi ce. verde am zis să mi-o faci to­
Tconal vroiam sâ-mi exprim admiraţia, peste tot am InULniî gropi, hirtoape. ort străzilor din oraşul Hunedoara ss va D GOGA Povestea Lupului 16 pagini — n-ar fi râu dacă l-aş vopsi in negru, câ de, varăşe?. ..
cJnd fără voie mâ pomeni lungii într-un grămezi de noroi depozitat. Mal nimeri­ schimba. 20 bani aşa-i stă bine unul mire cind este la eve­ — Nu. ai spus neagrâ, dar aşa lese nu­
şanţ Nu mi împinsese nimem, nu mâ sem tntr-o zl călduroasă ş! dreâ în viata V AT LOAREI niment
TAMARA PINZARU Tu»|urele Inpîm/af Zis şl făcut. La drept vorbind nu mai mai după ceQ de al doilea vopsit Dacă
16 pagini — 43 bani vrei mal las-o incâ o sâptămtnâ.
zis. căci cu făcutul ş-a petrecut altfel
MS uitai cu toată atenţia la cea care
Condamnabilă lipsă de Interes de cum mâ gîndlsem eu. (ml vorbea, să vâd dacfl nu-şi bate jod
ln oraşul Sebeş x-a Sâ nu mâ grâbese însă să o 1-au cu de mine. dar băgat de seamă câ aceasta
Te uiţi tn Jur ş1»ţt creşte inima de bu­ a ţinut aproape două luni de ule la ma­ tul că a stat Ia Brad aproape două luni de a mân untul, de la Capăt, aşa cum a era foarte senoasă.
curie vâzind cum viaţa înfloreşte zi de gazinul de mobiiâ populară din Brad. un de zile mobila in magazin fără ca să inaugurat Casa Pionierilor fo*L — Cum s-o mal las o sâptlmînfl tova­
zi, cum oamenii muncii cuprinşi de un transport de mcb;lă. fără să trimită pre­ poatâ fi vindutâ. nu există dacii o sin­ Ca expresie a grijii deosebite ce o Mâ apuc într-o tl. descos costumul cu răşe $1 cu nunta ce mS fac? strigai scos
nestăpânit elan. construiesc, nd-câ har­ turile. fapt pentru care aceasta n-a putut gură motivare o singură Justificare şi poartă partidul şi guvernul ţăni noastre pneina, U l-au la subsuoară şl mâ duc din sărite
nici temeliile viitorului luminos Dar pe fi vir.dulă In zadar s-au interesat In aceasta mărturiseşte clar că cel din con­ linerelvr vlăstare ale palnei, în ziua de la vopisitoria chimici din Deva Aid mâ
cit de mult 1: bucuri văzind acestea pe zcest limp zilnic oamenii muncii din Brad ducerea secţiei lemn din O C L. industrial 1 Iunie ln oraşul Sebeş a fost Inaugurală întâmpină responsabila Suna Lucreţla. — El mal amil şl dumneata, câ doar n-o
atât de mult ts doare vSzi.nd ci ln arest de mobilă, celui de care am pomenit mei în frunte cu Dr Max. sint nişte comozi Ccsa Pionierilor prezenţi fiind la a- — Aş vrea sâ vopsesc In negru slofa ti foc. tmi răspunde tovarâşa SLma fără ca
Iureş general In care sini avântaţi cei ce sus prea puţin 11 păsa de acest lucru. Şl din cale afară Indiferent! pentru nevoile caastâ solemnitate organele pcdIUee şl asta. ştiţi mă dsâtoresc şl... sâ se tulbure.
muncesc, se mai găseşte totuşi ici ţi colo nu poate zlco că n-a ştiut. Dr Max a celor ce muncesc, pe care a pus stâplnlre — Se poate tovarăşe, se poate, imi Plecai din nou
clte un „bolovan", ce indiferent, surd ştiut prea b-.ne ds acest lucru, după cum boala căscatului şl a trlndâvtel de stat. mc-mb-i ai corpului didactic, un răspunde aceasta zîmblndu-mt cu subîn­ Cred câ nu mal e nevoie sâ spun că
mare numlr de pionieri şl pânnţl ai a-
şl orb la to! ce II înconjoară, se proţâ- tot aiît de bine a ştiut contabilul gef E vremea -â se trezească odată, sâ-şl ceslora ţeles stofa nu a fost gata ln lunla despre care
peşte câscind plictisit pe margini ţl responsabilul de cadre Cu toate acestea dea seama câ mersul năvalnic al muncii Casa Pionierilor a cfirel actlvttsto a şl — Şl mâ rog. cam pe eînd va fi gata? era vorba ci numai tn cea de a treia
Sint puţini, din ce tn ce mai puţini ase­ însă situaţia a rămas nerezolvatâ noastre nu poate aştepta pinâ cind in — Lunla \rirtoare>° sau în cea de a patra lune nici eu nv mal
menea „bolovani 1 , dzr tetuşi mu sînt 5*. Im că ln faţa tuturor acestora se vor s/Irşll se vor hotărî şi dumnealor şă o început încă de a doua zi este dotată cu Bucuros câ lucrurile s-au aranjat ath ţin minte bine care e fost Şi chiar sl
o bibliotecă ce cuprinde 2iC0 volume câr­
Un asemenea „bolovan” e şi Dr. M;x găsi, „motivări’- „Justificări”, .cauze o- de uşor, o parau la treburile mele aş- atunci cind a fost gata am găsit-c fâră
şeful secţiei lemn de lo OCL industrial biectlve" ele. Dr Max ştie »ă w „scuze", pornească la drum ti tn limbile romJnâ, ruiâ, germana şl teptînd 2lua de luni Cînd aceasta sosi. căptuşeală şl pot zice mat mult pestriţă
maghiară apoi diferite materiale de sport,
Deva, care dovedind o nepermlsă lipsă de după cum ftlu toii birocraţii, dor e blr»e MACOVE1 IOAN punctual, mâ tnfâţtşa-l din nou le vopsl- dedt neagră Despre nunfâ ce sâ mal zic.
grâdinâ dc experienţă şi altoie.
interes pentru nevoile celor ce muncesc. ca el să ştie de pe acim, că pentru fap- corespondent voluntar torie. Ara făcut -o şi fără costum negru, câ de
rertl vila tea wauf urării Casei Pionieri­
lor s-a încheiat cu un frumos program — Gala stofa tovarăşe? era să aştept după ret da Ia vopsitorle,
prezentat de pionierii şcolilor din oraş — M u Incâ luni insă in mod sigur apoi nu mă maJ câpâtuiam niciodată
UN L A N Ţ R U G I N I T — Bine, dar eu mâ-nsor, mie tmi tre­
DA VID IO AN Iacă aşa ml s-a tntlmplat şl acuma
Grija pentru sănătatea oamenilor mun­ pa ,,domnişorii”, care vizitează pe boJ- save, caracteristici doar gangsterilor dLn corespondent voluntar buie Apoi trebuie dusă şl la croitorie. ştiu câ dacă va auzi responsabila Sima,
—
Am spus luni tovarSşe. pină aluno
cii constituie ln regimul nestru de de­ navl rar de tot, din fugă Şl extrem de lumea capitolului! nu se poale va spune câ numai eu mine s-a petrecut
mocraţie populară o problema de prim suparliciaj Şi toate aceste condamnabile In rînd cu acesta se situează şl docto­ lucrurile aşa $1 asta pentru că nu ştiu
ordin Partidul şi guvernul au pus la în- comportări ale lor, le ascund sub scuza riţa Ticâ, care la fel se poartă brutal Rectificare latâ-mă din nou luni cura şi nu ştiu ce El bine ar D de-ar tl
demtna muncitorilor spitale, dispensare, ,-n-zvem timp” Ecptclc Insă dcvedesc cu cu bolnavii, prvindu-1 , dc sus" şl re- In numărul 45 al ziarului „Drumul So­ — Ei. acum e gata, nu? ... zşa. dar mal sint el mulţi care au păţit ca
case de odihnă şl multe alte -asemenea prisosinţă că amintiţii „n-au timp'* numai pezindu-1 cind pe drept cuvint aceştia — Ca aveţi dumneavoastră mine. O poveste tot cam La fel ar putea sâ
•mijloace prin care aceştia să-şi poată îm­ cind e vorba de îngrijirea bolnavilor, dar se pljng da lipsă de grilă cialismului 11 , a apărut in pagina a 2-a, o — Stclâ, ştiţi. vâ spună şi Stefanle Carol şl Cazan Nl-
informaţie cu privire la depunerile pe li­
prospăta forţele, s.t-şl poatâ refece sănă­ tn schimb găs-sse timp berechet cind e Un personagiu tot aii: d- versat In apu­ brete CEC cu cîştigun. — A da. sinteţl cel cu câsâtona! tocă colae şl Iaccb Petre şl alţii
tatea vorba de a organiza chefuri aşa „intre cl” cături rele e şi sora Profira Niculcscu. nu e gata tovarăşe. Acum de bună seamă oâ povestea osta
Un asemenea mijloc a fost creat şl la ori cind e vorba de a ciula „bătăuşi' 1 care se ceartă cu bolnavii, îşi aduce tn Pe coloana l-a a informaţiei, se va riU — $i-a lunci cind? eu nu am spus-o întâmplător, cl em spus-o
Urlcanl prin dispensarul de acolo pentru a „cuminţi 1 pe cei cane . Îndrăz­ staţionarul dispensarului prietenii, contur- Vn loc de - peste 5000 lei. — pozte 30 lei — Peste o sâptămLnl. treoeţi din nou ca acei de la vopsitori® chimică din De­
Din păcate Insă arest dispensar nu-şl nesc’ 1 să-i critico in şedinţe Cazul petre­ tind liniştea şi odihna celor care au ve­ De asemenea. prec^Sm că tragerile vor luni. va să prindă odată minte $1 sâ nu-şi mat
îndeplineşte cu cinste rolul Bău In rlndu- cut in 29 aprilie, cind Dr Filipescu. pe nit acolo penLru a-$i eâuta sănătatea avea loc (n oraşul Petroşani iar tovarăşii Sunţii câ stngele tmi năvăleşte ln o- bată joc de oamenii muncii amlnindu-1
rile personalului medical de aici, s-a stre­ motivul ci deputatul Botont Ion 1-9 cri­ Cu un asemenea personal medical fără care nu Indaplinese condiţiile de tragere braz şl pe limbă Iml stătu să-t zic ceva luni de-a rînduJ şl fâcindu-le un lucru
curat un lanţ intreţ de elemente ce prin ticat In şedinţă, arâllnd tuturor şmeche­ îndoială că treburile la dispensarul Un­ şi care doresc a lua parte la tragerile amar Mâ stâpinti insă şi plecai de calitate ieftină, cl sâ depună Interes
atitudinea lor se dovedesc a fi străine riile pa care el le face. a îmbătat pe eam nu pot merge blre. Organele lanita- la sorţi pot încă depune sumele cuvenite In lunla care a urmat mâ înfăţişai din Si dragoste pentru munca lor, arâtlndu-se
de interesele bolnavilor Internaţi Aşn Dujol Silviu şi CacinseSi Ion. Indemnln- re de competlnţâ. trebuie să facă ln acest pinâ la 30 Iunie 1954. Depunerile care nou. demni de întreaga noastră stimă şi con­
este Dr Pilipescu, Dr Ticâ A şi Dr Pop du-i să-l băii E de neînţeles cum de mal loc cit mai neintirziat lumină ae vor face după 1 Iulie 1931 vor trece — Acum e gata. tmi spuse responsa­ sideraţie
Rareş, care In loc sâ-şl facă datorii, pot fi tolerate dc către organele tutelare, E ENESCU ca valabile pentru tragerile din oeiombne. bila încă de cum mâ 2âri ION MARfNESCU
aşa cum o cere locul lor de muncă, fac pract ca rea unor asemenea metode mir­ corespondent voluotar adică pentru trimestrul UI îmi venea să sar lo sus de bucurie corespondent volunlar
se vor fixa ps grindei la distanţa de 400 sătura bridei trebuie sâ fie potrivită btne groasâ de 13 mm şl înaltă de 480 mm.
Să folosim prăşitoarea pentru sporirea producţiei ia porumb mm de la coamele plugului sau rarlţel la grindei Bara din care se va lucra suportul ro­
unul la dre-ipta şi altul la itinga.
Pe latura de mijloc se face o gaură
Cuţitele se fac din tablă de oţel groasă cu diametru de 30 mm., prin caro se trece tii va ave-i lungimea de 55S mm Bara
se îndote lo dlrisnţa de 130 mm de jos,
şi Înlăturarea pagubelor aduse de rariţă de 3—4 mm Dimensiunile cuţitelor la­ placa de întărire şi şurubul de Cixare fâcind un col de zlg-zag şl ajută la prin*
terale sint: latura care merge paralel S’irubuJ trebuie să (ie lung de 30 mm., $1
cu rtndurlle plantelor, cerindu-se »« albă cu diametru de 12 mm derea rotji
Partidul şl guvernul acordă o deosebită sau plugurile in prăşliorl cu tracţiune La distanţa de S20 mm se va indol pi­ lungimea de 320 mm., Iar latura de la Pe cele douâ laturi vertlosiie aJe bri- Partea de sus a barei in lungime de 350
grijă extinderii suprafeţelor cultivate cu animală nâ La form«rea unui unghi drept baza cuţitului, care este de-a curmezişul, ded se vor face douâ gâun dreptunghiu­ iwn este prevăzută cu 10—12 găuri, cu
porumb e< urmăresc îndeaproape sporirea Rariţa sau plugul pot II transformate Bara de sprijin se prinde de grindei cu trebuie sâ aibă lungimea de 320 mm st lare 37/33 mm., prin care vor fl introdu­ ajutorul cărora se poate regla adtnclmea
randamentelor ia hectar la această cul­ In prăsitori (după cum se arată ln clişeul ajutorul unei bride cu placă, care se face a treia latură care uneşte virfurile ce­ se capetele orizontale aie suporturilor cu­ de lucru
tură. lor două. este de 360 mm. ţitelor laterale Prin reglarea capetelor Roata se prinde de bară (suportul roţii)
In primăvara acestui an 8-au insârr.în- PArţile din marginea celor două cuple onzontaie aJe baroi se pot obţine dife­
ţat şuprafeţe mult mai mari cu porumb se vor îndoi la 90 grade, pe Ungă suporţii rite lăţimi de lucru cu ajutorul unei bride simple, tn poziţie
ca In anii trecuţi şi s-a aplicat pe supra­ de care sint prinse cuţitele Indoltura tre­ 3. Cuplul săgeată se flxeaiâ pe grindei inversă faţă de aceea pe care o avea la
feţe mari metoda înaintată de semănat buie sâ aibă înălţimea de 40 mm şl ea la distanţa de 280 mm de la punctul plug.
In cuiburi aşezate in pătrat descreşte şl se pierde 1n dreptul vlrfuluî unde se fixează suporţii cuţitelor late­ Partea de sus a barei de sprijin se prin­
Pentru a obţine producţii mari la po­ cuţitului. rale.
de de grindei tot cu ajutorul unei bride
rumb este necesar a se aplica La timp $1 a Cuţitele se prind de suporturi eu aju­ Cuţitul sâgeatâ se executa din acelaşi simp'.e.
executa ln bune condiţii o sene de lucrări torul a douâ şuruburi Îngropate (şuruburi material ca şl cuplele Laterale, avînd ur­
agrotehnice de îngrijire a aceste! culturi fiare de plug) mătoarele dimensiune latura perpendi­ 5 Cîrllp de fracţiune.
ca: prăşit, răni, copilit, polenizare arti­ Suporţii cuţitelor se fac din două bare Pe bara cu găuri se montează un ctrllg
culară pe direcţia de înaintare de 200
ficială, combaterea dăunătorilor, etc de ber; cel de la atinga va avea lungi­ de tracţiune, care prin mutarea lui pe
In momentul de faţă toată grija trebuie mea de 743 mm, (ar cel de La dreapta. mm., iar cele laieraie de 170 mm înăl­
îndreptată asupra lucrărilor de prăjit. 760 mm Materialul folosit pentru con­ ţimea de la pâmlnt pinâ la mijlocul cu­ găuri, reglează punctul de tracţiune
Prin prăşit afinăm pâmlntul, distrugem strucţia acestor suporturi trebuie sâ be ţitului sâgeatâ. văzut din spate, trebuie Acest ctrllg poate (I de lungimea de
buruienile ş\ asigurăm pătrunderea şl lat de 43 mm. şl gros de 13 mm Am­ sâ Le de 40 mm. 200 mm şi se confecţionează dlntr-o ver­
păstrarea apei in pâmlnt bele capete se îndoiesc la capetele libe­ Cuţitul săgeată se pnnde de grindei cu gea rotundă de fier
ln tot cursul verii trebuie aplicate cel re, la distanţa de 370 mmformlnd unghi Cu o micâ cheltuiala, ţăranii muncitori
puţin 3 praţ;le Ia porumb. de 90 grade şl bara din verticală devine ajutorul unui suport înalt de 500 mm ca­ pot sâ -şi confecţioneze la atelierele de
Ploile din ultimul timp au favorizat orizontală. re este construit din acelaşi material ca şl
dezvoltarea buruienilor şi de aceea tre­ Bara din dreapta, la înălţimea de 3L0 supoi-ţu cuţitelor laterale. fierărie din localitate, piesele descrise şi
buie sâ grăbim distrugerea lor Pentru ea mm şl cea din stingă la Înălţimea de Suportul cuţitului săgeată se prelun­ arătata io figurile alăturate, peolru ca tn
D’âşitul sâ se faci la timp şl In eondi- 26S mm se vor îndoi Lnatnte^ în porţiuni geşte înainte cu 85 mm. (Îndoit înainte semnul prâşllului sâ le monteze pe san­
til optime, ecencmisindu-se ln acelaşi da 80 mm pe care se vnr bxa piesele aproape cu 80 grade). Cuţitul se pnnde dalul plugului sau rariţel.
timp un Însemnat număr de braţe de So ia grindeiul de Îs plug sau rari­ dlntr-o vergea lungă de 236 mm şl groa­ active Capetele Libere ale suportului se
muncă, este bine să aplicam prâşitul me­ ţa şi începând de la coame spre cârli­ să de 10 mm, care se Îndoaie In formă flxaazS pe grindei cu ajutorul unei bride pe suport cu ajutorul a douâ şuruburi Cu prăşitoarea trasă de un cal se pot
canic, acolo unde semănatul s-a făcut gul de tracţiune, se montează pe el ur­ de U, astfel ca cele două laturi sâ aibă speciale prevăzute cu un şurub de pre­ Îngropate Capătul de sus ai suportului prăşi 2—3 ha pe zi, ea uşurează şl îmbu­
In rinduri şi In special in cultunle seme- mătoarele piese: fiecare lungimea de 76 mm.. Iar distanţa siune cuţitului săgeată se pnnde de gnndeiul nătăţeşte munca voastră
nate ln cuiburi aşezate ln pătrat 1 Bora de sprijin se montează pe gria- intre ele de 107 mm Brida se confecţionează dintr-o buca­ plugului 9au rariţei cu ajutorul unei bri­ Ţărani muncitorii Transformaţi rari-
Prăşitul mecanic se face cu cultivatorul del tn spetele cuţitelor laterale şi are ro­ Laturile laterale sini ghiventate şi se tă de oţel lungâ de 304 mm de 65 mm. şi de simple, in acelaşi fel ca şt suporturile ţele după indicaţiile noastre în prâşltorl
tras de tractor sau cu prăşitoarea cu trac­ iul de a da c mal bună stabilitate a pră­ înşurubează pe o contra placă de fier groasă de 10 mm dindu-t forma de U cuţitelor laterale. şi folosiţi-le la maximum!
prin îndoirea capetelor la o lungime ega­
ţiune animală şi toarel şi de a regla adînrimea de lucru lungâ de 130 mm., latâ de 37 mm., care 3 Roata. In feluj acesta veţi putea asigura sporuri
lă de 120 mm in aşa fel ca pariea ce
Ministerul Agriculturii şi S-lviculturii Se execută dintr-o bucată ds fier lată te va morvLa pe gnr.dci obhc. cu încli­ Lo capătul grindemJui se montează foa­ mari da producţie la porumb
leagă aceste douâ braţe sâ fie de 64 mm
recomandă ţăranilor muncitori, cari sint de 35 rrun groasă de 15 nun şi cu o lun­ naţia inainte (deschizătura interioară între laturile ta­ ia nuci a plugului împreună cu osie ei, Ing A, ROMANOVICl
lipsiţi de prâşiteri, sâ transforme rarlţele gime de 720 mm 2. Cuţitele laterale, in număr de două, ler ale trebuie sâ Lc de 44 mm )- Deschi- printr-o bară de Lex, lata de 30 .jn şl M A S