Page 11 - 1954-06

Nr. 46 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

Să Supiărn zi de zi pentru Mărirea economico-organizatorică Un nou cinematograf Legătura strînsă cu masele — izvor
în llia
a gospodăriilor agricole colective Duminecă, 7 iunie a. c., într-un cadru al forţei sfaturilor populare

festiv, a fost inaugurat noul cinematograf Sfaturile populare, cea mai democratică lea Arsului comuna Crişcior din raionul
Cub conducerea înţeleaptă a partidului, MOMEU SAMOILA de răspundere. Aceştia, nu s-au gîndit că
cuMJidULrea socialista îşi crceşLe astăzi- secretar al comitetului regional P.M.R. gospodăria colectivă din Rîul Bărbat are din llia. înzestrat ou un aparat pe bandă formă de administrare a statului din cîte Brad de pildă, comiteaul^cle cetăţeni, ou
drum luminos de belşug şi fericire în Hunedoara posibilităţi mari pentru a-şi crea o fer­ normală şi o sală cu o capacitate de 200 a cunoscut vreo dată istoria noastră sprijinul efectiv al tovarăşului deputat
satele noastre. Numai orînduirea socia­ mă de găini şi raţe, de oi şi porci, de locuri, noul cinematograf vine să satisfa­ constituie o organizaţie de stat ou un larg Lazăr Nicolae I. Ioan — mLner — a an­
listă poate chezăşui izgonirea mizeriei de 112.000 lei, din valorificarea legume­ stupi, precum şi ateliere de fierărie, tîm- că o dorinţă de mult nutrită de locuitorii caracter de masă, şi grupează în jurul trenat în munci voluntare cetăţenii sa­
din llia.
cuibărite de veacuri la sate. lor şi zarzavaturilor. plărie, rotărie şi altele Ei s-au mulţumit lor masele populare, fără deosebire de tului reuşind ca în acest an să mărească
In lupta pentru transformarea socia­ Unde gospodăriile colective, pe lingă să facă „vizite’ fără ca să îndrume con­ O contribuţie de seamă la terminarea naţionalitate, ocu/paţie, apartenenţă po­ sala căminului cultural. Această transfor­
1
listă a satelor, partidul nostru este înar­ fermele de creştere a animalelor şi-au cret consiliul de conducere şi colectiviştii: - lucrărilor de amenajare, lucrări făcute litică, grad de Instrucţie, etc. Sfaturile mare a mărit lungimea sălii cu încă 10
din resurse locale şl prin muncă volun­
populare reprezintă pe drept cuvînt pu­
mat c;i învăţătura lui Lenin şi Stalin, cu creat şi ateliere de rotărie, fierărie, îm­ Asemenea cazuri sînt şl în raionul lila. terea cu adevărat populară, puterea mun­ metri, Do asemenea au fost confecţionate
măreaţa experienţă a construcţiei colhoz- pletituri de frânghii şi altele ateliere, ve­ Cu toate că în acest raion sînt numai 3 tară, au ndus-o tovarăşii Cristea Gheor- citorilor, a ţăranilor muncitori ’ şi a Inte­ 700 bucăţi spiţe de plop necesare pentru
. nico in Uniunea Sovietică. niturile au fost şi mai maxi In această gospodării colective de care organele podi- ghe, preşedintele sfatului popular comu­ împrejmuit
Partidul nostru, arată ţărănimii munci­ direcţie trebuie urmat exemplul gospodă­ tica şi de stat s-ar fi putut ocupa în­ nal, Sucigan Ioan, directorul B.R.P.R. lectualităţii progresiste legată de popor, în­ Rezultatele ar îi fost mal bune dacă
toare că drumul străbătut de ţărănimea riei colective „Drum Nou" din Ungurei deaproape, totuşi rezultatele în aceste llia, Vass Ioan, funcţionar, utomistui frăţită cu năzuinţele acestuia. toate comitetele executive ale sfaturilor
din Uniunea Sovietică, drumul construirii raionul Sebeş, care în atelierul de rotă- gospodării sînt nesatisfăcătoare. De exem­ Grlşan Vaslle şl ţăranii muncitori Stoe- Tăria sfaturilor populare constă în le­ populare ar fi acordat sprijinul cuvenit
socialismului la sate, este singura cale rle şi fierărie fac căruţe în serie, reu­ plu, gospodăria Colectivă din Bretea Mu- nesc Traian. Bustea Ioam şi alţld. gătura lor cu masele, in modul cum ele comitetelor de cetăţeni’în ceea ce priveş­
către o viaţă fericită şi îmbelşugată. şind ca din veniturile realizate din va­ reşanâ, care deşi are o vechime de aproa­ ştiu a mobiliza pe oamenii muncii în te organizarea muncii, dacă toţi preşedin­
In cel 5 ani, ce s-au scurs de la istorica lorificarea acestora, să-şi cumpere un au­ pe 4 anJ, dezvoltarea ei în raport ou alte Realizări la fabrica conducerea treburilor obşteşti. Succesele ţii acestora ar fl căutat să traducă în
plenară a C. C. al P M. R. din mantie tocamion. gospodării colective, lasă de dorit. Con­ contmuee şl măreţe obţinute până acum viaţă sarcinile primite din partea adună­
3019, tot mal mulţi ţărani muncitori cu Toate aceste rezultate dovedesc, că aco­ siliul de conducere al acestei gospodării, „Partizanu 1“ Deva de puterea populară, Ilustrează convingă­ rilor populare. Aşa de exemplu comunele
gospodării mici şl mijlocii pornesc pe ca­ lo unde consiliile de conducere ale gospo­ nu este sprijinit în măsură necesară, nu tor faptul câ sfaturile populare au reuşit Benlc, Peţelca din raionul Alba, Vaţa de
Colectivul fabricii de conserve „Parti­
lea coleotlvlzărll agriculturii, iar gospo­ dăriilor colective au fost ajutate şl aprijd- este orientat spre a dezbate în şedinţele zanul" din Deva, desfăşoară o intensă ac­ să fie la înălţimea sarcinilor lor, ca ele, Jos şi Bala de Criş din raionul Brad, Sil-
vaşul de Jos din raionul Haţeg, Sirbl din
dăriile colective obţin succese din ce în nite politic de către comitetele raionale şl adunările generale, problemele gospo­ sub permanenta îndrumare a pprtiidulul,
tivitate in vederea unei cît mai bune a-
ce mai însemnele. Ele au a.iuns astăzi de partid şl de către organizaţiile de dăriei coleotive, problemele dezvoltării a- pTOvlzIonărl a oamenilor muncii cu pro­ au reuşit aă se achite cu cinste de sar­ raionul lila şl altele, din cauză că nu 6-a
dus o muncă susţinută de sprijinire a co­
să lucreze după un plan chibzuit, să-şi bază, gospodăria colectivă s-a dezvoltat oesteia cl dezbate probleme rupte de via­ duse alimentare de came. In luna mal cinile ce le-au fost încredinţate. mitetelor de cetăţeni de către comitetele
dezvolte gospodăria obştească, să spo­ şi odată cu aceasta a orescut şi venitul ţa gospodăriei, seci, lipsite de conţinut. a. c. producţia a fost îndeplinită pe în­ In lupta continuă dusă de întregul nos­ executive ale sfaturilor populare, au avut
rească productivitatea muncii agricole să fiecărui membru în parte. Astfel, colec­ Munca politică şi culturală în această treaga fabrică în proporţie de 129 la tru aparat de stat pentru construirea noii o muncă slabă în mobilizarea maselor.
albă o viaţă culturală înfloritoare, in­ tivistul Hanclu Nicolae din gospodăria gospodărie este slabă iar organizaţia de sută. vieţi, se revarsă cu putere şi lupta sfa­ Comitetele executive raionale şi comu­
tr-un cuvlnt să devină adevărate mlăddţe colectivă „21 Decembrie" Prlcaz raio­ bază de aci s-a ocupat prea puţin de îm­ Mulţi muncitori au obţinut depăşiri de turilor populare din regiunea noastră, nale au manifestat apoi grave lipsuri în
ale socialismului la sate. nul Orăştie, pînă la sfîrşltul anului 1953 bogăţirea cunoştinţelor profesionale ale seamă în munca lor. Aşa de pildă tova­ care, gospodărind cu grijă şi pricepere ceea ce priveşte sprijinirea şl îndrumarea
Rezultatele obţinute de gospodăriile co­ a efectuat cu întreaga familie 714 zile colectiviştilor, de antrenarea lor la viaţa răşul Stoia Alexandru de la dezxxslficare treburile oraşelor, comunelor şi satelor activităţii comisiilor de femei — această
lective, prin folosirea tractoarelor şl ma­ muncă, pentru care a primit 0.690 kg, politică şi culturală. (curăţirea cărnii de pe oase) Şi-a depăşit noastre, au obţinut succese remarcabile nouă formă de mobilizare a maselor de
şinilor agricole şi prin aplicarea învăţă­ griu, 2.499 kg porumb, 1.928 kg. cartofi, Comitetul raional de partid, a spriji­ norma cu 42 la sută, iar tovarăşii Avra- în drumul nostru spre socialism. Printre femei în diferite acţiuni. In această pri­
turii agrotehnice înaintate, ne dovedesc 57 litri ulei de floarea soarelui, 30 kg nit în prea mică măsură organizaţia de mescu Ioan şl Szabo Andrei cu 21—33 la sfaturile populare, care 6-a.u distins în vinţă comisia regională de pernei a dove­
superioritatea muncii în colectiv şl pe în­ brînză de oale, 21 kg. lîmă, 9.282 lei şl bază din această gospodărie. Atît tova­ sută. mod deosebit prin munica ce au desfâşu- dit lipsuri serioase. Membrele ei în frun­
tinderi mari de pămînt evite produse. Socotind în bani toate a- răşul Iuhasz prim-secretar al comitetului In această fabrică lucrează multe femei rat-o pînă acum, se poate aminti sfatul te cu responsabila comisiei, tovarăşa Co-
Experienţa UnLunLl Sovietice, ne arată cestea, înseamnă că Hanclu Nicolae a raional de partid, cît şl întregul birou care dovedind multă stăruinţă şl dragoste popular al raionului Alba, care s-a preo­ coneţ Maria, nu au avut o suficienta
că. drumul întăririi continue al gospodă­ primit pentru munca depusă suma de raional de partid, nu au ajutat concret de muncă, au reuşit să se situeze în frun­ cupat cu stăruinţă de rezolvarea sarci­ preocupare în activitatea comisiilor ra­
riei coleotive, este drumul dezvoltării el 47.388 lei, ceea ce pe o zl muncă face organizaţia de bază a acestei gospodării tea celorlalţi muncitori. Tovarăşele Mun- nilor ce i-au stat în faţă, dovedind pri­ ionale pentru organizarea unui activ în
multilaterale. Cu cit gospodăria colecti­ 162 lei, iar pe o lună 3.949 lei. pentru a dezbate în şedln/ţe problemele teanu Ana, Popa Emilia şl Ciadnic Su­ cepere în întărirea legăturii cu massele. jurul fiecăruia dm ele, prin care să spri­
vă este mal îmbelşugată, mal dezvoltată, Venituri însemnate a primit şl colec­ legate de viaţa colectiviştilor şi nici nu san a de la secţia conserve au înregistrat Desfăşurând o muncă operativă şi concretă, jine comitetele executive raionale şi co­
cu/prinzînd mal multe ramuri de produc­ tivistul Crăciun Toma tot din această a ajuitat-o să la cele mal potrivite măsuri depăşiri de 40—47 la sută, iar tovarăşele acesta a reuşit să termine În6ă- munale în acţiunile de mohilLzaro a ce­
ţie, cu atât este mai puternică, mai bo­ gospodărie, care venind singur la lucru, a politice, pentru ridicarea gospodăriei la Rusu Lidia şi Ungur Ludroţla de l<a secţia miînţările de primăvară înaintea tuturor tăţenilor.
gată şl fireşte că şl viaţa membrilor e! efectuat 520 zlle-muncâ, pentru care a pri­ nivelul celorlalte gospodării din regiunea de ambalaj şi-au îndeplinit normele în celorlalte raioane. Acele sfaturi populare raionale, comu­
este mal bună mit 4.420 kg. grâu, 1.820 kg porumb, noastră. La fel, organizaţia de bază şi proporţie 157—161 la 6ută. Ca secţie frun­ Un alt exemplu de Justă folosire a nale şi orăşeneşti, care au manifestat pînă
Plenara C. C. al P. M. R. dLn 19—20 1.404 kg cartofii, 41 litri ulei de floarea consiliul de conducere, nu au fost ajutate taşă s-a clasat secţia alimentară cu o de­ sprijinului maselor în conducerea trebu­ acum lipsuri ca cele pomenite mai sus în
august 1953, a atras atenţia, că una din soarelui, 26 kg. brînză, 2 600 kg. sfeclă în munca de atragere a ţăranilor munci­ păşire de producţie de 31 la Sută. rilor obşteşti îl oferă sfatul popular al munca pe care au desfăşurat-o cu masele
sarcinile cele mai însemnate ale muncii furajeră şl 6.700 lei. Valoarea produse­ tori în această gospodărie. comunei Viinţul de Jos, undo prin de­ trebuie să acorde o mal mare Import aţă
partidului, a organelor de stat şi a celor lor primite de colectivistul Crăciun Toma Aceste lipsuri se petrec tocmai din cau­ In scopul valorificării deşeurilor de ta­ putaţi au fost creiate active de cetăţeni acţiunilor de convingere perseverentă a
agricole de la sate, este de a acorda o a- s-a ridicat la suma de 28. 317 lei, ceea ce ză, că atât biroul comitetului raional de blă rămase de 1a fabricarea cutiilor de în flecare circumscripţie electorală, acti­ cetăţenilor, de atragere a acestora spre
tenţie deosebită, de zl cu zi, consolidării înseamnă că pe o lună a primit 2.360 lei. partid dt şi instructorii acestuia dau conserve, s-au executat prin mijloace ve cu ajutorul cărora oamenii muncii au munca de gospodărire obştească, de sti­
economLco-organlzatorioe a gospodăriilor Asemenea rezultate au obţinut şl colec­ directive oare se încalecă unele pe altele, proprii 2 ştanţe pentru confecţionarea de putut fi cu uşurinţă mobilizaţi la dife­ mulare a participării lor efective la ac­
agricole COleotlve şl a întovărăşirilor a- tiviştii din Obreja şl C&pud raionul Al­ crelnd astfel Confuzrfi şl neînţelegeri în căpicele necesare stloLalar de bere. rite acţiuni întreprinse. ţiunile de Interes comun. Pentru aceasta
grioo/le existente în vederea transformării ba, unde 11 s-au împărţit pentru o z i unele probleme între consiliul do con­ La fel se poate vorbi despre comitetul trebuie să scoată în evidenţă Cele mai
lor în adevărate centre de atragere a ţă­ muncă 0 kg. grîu şl alte produse. Astfel, ducere şi organizaţia de bază. Cooperativa executiv al comunei Cut, raionul Sebeş, înaintato elemente, să le dea exemple
rănimii muncitoare spre formele de pro­ colectivistul CLeJa Ioan, care a efectuat Datorită unor astfel de lipsuri şl în cairo avînd o strînsă legătură cu masele prin toate mijloacele ce le stau la înde­
ducţie socialistă In agricultură. 005 zile-muncă, a primit 4 900 kg grîu, alte gosţpad&rll colective din raioanele din Miercurea a reuşit să construiască un cămin cultural, mână, să critice cu tărie şi să combată
Dezvoltarea gospodăriilor colective, în­ 4.800 kg porumb, 1.410 kg cartofi 1.200 Haţeg, llia, Alba, şi Orăştie munca merse să repare drumurile comunei şl să facă atitudinea elementelor înapoiate pentru a
seamnă lărgirea lor şl crearea a cît mal kg. orz, 1010 kg. ovăz, 415 kg. seminţe slab, nu se obţin succesele dorite, iar ca Cooperativa din Miercurea raionul Se­ un parc. le ajuta să se ridice la nivelul celor frun­
multe ramuri de producţie. Astfel, ală­ de floarea soarelui, 1.140 kg. furaje şl su­ rezultat, scade valoarea zilei muncă şi beş, este în permanenţă frecventată de Se poate aminti apoi despre munca de­ taşe. Sfaturile populare trebuie să acor­
turi de culturile mari ca grîu, porumb şl ma de 1215 led. La fel colectivistul Sl- venttull colectiviştilor. populaţia comunei. Ţăranii muncitori gă­ pusă de comisiile permanente care la rîn­ de o atenţie şl mal mare activităţii co­
alte culturi de cîmp, gospodăriile colec­ mon Andrei din Căpud, a primit 5.100 Asemenea lipsuri au micşorat puterea sesc la cooperativă toate articolele nece­ dul lor au activat şl au făcut propuneri misiilor permanente, ele trebuie să nu
tive trebuie să se ocupe şi de creşterea kg. grîu, 5.100 kg. porumb, 5.100 kg. fîn de atracţie în gospodăria colectivă a ţă­ sare, nemal fiind nevoiţi a se deplasa de valoare cum e de pildă comisia per­ uite nici o clipă că acestea sînt organe
viţeilor şi păsărilor, cu grădinăritul, cu şi alte produse. ranilor muncitori cu gospodării mici şl kilometri întregi pentru a şl le prooura. manentă sanitară de pe lîngă sfatul popu­ de studiu, constituite pe ramuri de acti­
cultivarea pomilor şl a viţel de vie, cu Toate aceste succese ale gospodăriilor mijlocii şi totodată au dăunat operei de Dar ţăranii muncitori din Miercurea lar al oraşului Alba Iulla care a studiat vitate, care cuprind pe lîngă doputaţl un
albină ritul, ou creşterea viermilor de mă­ agricole colective, ctt şl veniturile mari transformare socialistă a agriculturii. nu sînt numai cumpărători al coopera­ şi a făcut propunerea cu privire la cură­ mare număr de specialişti în domeniile
tase şl cu alte ramuri anexa pe care colectiviştii le-au primit în urma Comitetele raionale de partid vot tre­ tivei lor, cl sînt şi furnizori ai acesteia. ţirea canalului sanitar, desfundarea con­ respective.
In cadrul gospodăriilor colective trebuie muncii lor, se datoresc faptului că, aloi bui să analizeze problemele fiecărei gos­ Prin cooperativă, el îşi valorifică prisosul ductelor de apă şl repararea cişmelelor, Ne pregătim de campania de vară
să se înfiinţeze tot felul de ateliere ca: se munceşte organizat, există o Justă în­ podării In parte, să studieze posibilită­ muncii, iar acest intermediar (cooperativa) propunere care prin mobilizarea cetăţe­ Acolo unde plnă acum au fost lipsuri,
de rotărie, fierărie, lemnărie, de împleti­ trebuinţare a forţei de muncă şl se duce ţile economice ale acestora şl să le orien­ le dirijează către muncitorii din fabrici nilor a şi fost tradusă în fapt. De ase­ trebuie depus un efort susţinut pentru ca
turi, de olirle, cărămidărie, cuptoare de o necontenită luptă pentru întărirea şl teze spre acele ramuri de producţie care şl şantiere, cimentîndu-se în acest fel menea se poate arăta cazul comisiei per­ ele să fie lichidate şi astfel să reuşim a
uscat fructe şi poame, lăptărie şl alte cen­ dezvoltarea gospodăriei, prin crearea de corespund posibilităţilor lor de dezvol­ alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea manente pentru agricultură de Ia sfatul pregăti din timp toate condiţiile necesare
tre de prelucrat lapte şi de oonservat le­ noi ferme, de noi ramuri de producţie. tare, oare să ducă la Întărirea economlco- muncitoare. popular al radonului Hunedoara care, stu­ recoltării şi treerlşulul.
gume şi fruote. Dacă unde gospodării colective dlm re­ organlzatoricfl a gospodăriilor. La cooperativa din Miercurea, se gă­ diind problema creşterii şeptelului de
Toate acestea sînt Izvoare care sporesc giunea noastră, au avut succese însemnate Organizaţiile de bază din gospodăriile sesc un număr de 40 contracte ce poartă animale a propus înfiinţarea unei stîne In vederea acestui scop se cere o mun­
venitul obştesc şi venitul fiecărui co­ în urma dezvoltării multilaterale a fer­ colective, vor trebui să dezbată în adună­ semnăturile a diferiţi ţărani, care au Con­ cooperatiste în satul Alun comuna Bunila, că făcută cu toată răspunderea de către
lectivist în parte. Deci gospodăriile colec­ melor anexe, ele se datoresc în mare rile lor, celle mal importante probleme tractat e creşte şi îngrăşa animale. Cele stână care a şl fost înfiinţată şl astăzi comitetele executive ale sfaturilor popu­
tive pot şi trebuie să devină bogate, iar măsură sprijinului dat de către organele legate de viaţa gospodăriei, legate de 40 asemena acte, prevăd creşterea şi în- numără 600 de ol. lare, de către toţi deputaţii în ceea ce
colectiviştii oameni înstăriţi. raionale de partid şl de stat. Nu acelaş necesitatea de a dezvolta ş! ridica pro­ grăşarea a 20 porci, 3 bovine, 50 miel şi Un rol deosebit de însemnat în munca priveşte controlul asupra modulul în care
O mare parte din gospodăriile colec­ lucru însă l-au făcut toate comitetele ra­ ducţia vegetală şl animală. Să creeze un altele. Alte contracte prevăd predarea a pentru mobilizarea largă a maselor de slnt reparate batozele şt celelalte unelte
însemnate cantităţi de legume şi zarza­
tive din regiunea noastră, folosind din ionale de partid şi comitetele executive activ fără de partid dintre cei mai har­ vaturi. In fruntea contractanţilor de ase­ cetăţeni la acţiunile întreprinse de sfatu­ O grijă deosebit de mare Trebuie să
plin experienţa colhoznică, au obţinut ale sfaturilor populare raionale, cum sînt nici şl devotaţi colectivişti şi să se con­ menea produse, stau colectiviştii din rile populare, revine deputaţilor. Aceştia o avem apoi faţă de întreţinerea cultu­
realizări însemnate pe calea întăririi lor raioanele Haţeg şl lila, care nu au înţe­ sulte cu aceştia în problemele de bază gospodăriile Miercurea şi Dobîrca. prin consfătuirile ou alegătorii, printr-o rilor, mai ales că timpul ploios de pîna
economlco-organizatorică, devenind gos­ les că dezvoltarea gospodăriilor colective ale gospodăriei. Să lupte pentru dezvol­ BORCEA MARIA susţinută muncă de lămurire dusă de la acum a dat posibilitatea buruienilor să
podării cu multe ramuri de producţie. Un depinde în mare măsură de ajutorul şl tarea continuă a gospodăriei, să îndrume corespondentă voluntară om la om, trebuie să urmărească în per­
asemenea exemplu este gospodăria agri­ Îndrumarea pe care aceştia trebuie să şi să sprijine conoret consiliile de con­ manenţă realizarea sarcinilor In cadrul crească, sttnjenind astfel buna lor dez­
colă colectivă „Brazdă Nouă" din Apol- o dea tinerilor vlăstare ale socialismului ducere, să întărească simţul de răspun­ comisiilor permanente şl a comitetelor voltare
dul de sus raionul Sebeş, care la con­ de la sate Astfel se explică faptul că dere şl devotamentul colectiviştilor fa­ Fruntaşi în întreceri de cetăţeni, trebuie să urmărească rezol­ Fără doar şl poate, că eceste mari sar­
stituire a avut o suprafaţă de pămînt de gospodăria colectivă „Drumul Socialis­ ţă de avutul obştesc varea justă şl la timp a cererilor şi se­ cini ce stau în faţa noastră nu vor putea
219 ha. şi 73 familii, iar astăzi are 405 ha. mului'* din Rîuî Bărbat raionul Haţeg, In centrul preocupării organizaţiilor de îndrumaţi de organizaţia de bază, mun­ sizărilor oamenilor muncii, Bine s-a o- fi duse La îndeplinire cu succes dacă nu
teren şi 131 familii cu 243 braţe de mun­ nici pînă în prezent nu şi-a creat ramuri bază din gospodăriile colective, trebuie să citorii, tehnicienii şi funcţionarii staţiei rlentat în această privinţă comitetul exe­ ne vom sprijini în activitatea noastră pe
că. Pe lingă acestea mal are : 24 boi, 17 ajutătoare care ar aduce venituri însem­ stea lupta pentru întărirea organizatorică de cale ferată Slmerîa călători, au che­ cutiv al sfatului popular raional Hune­
vaci cu lapte, 71 porci, B05 ol cu lină se nate gospodăriei şl membrilor ei deşi au a gospodăriei, atrv.i*<'iv>h de noi membri mat cu cîtva timp în urmă la întrecere doara, care, pentru a înarma deputaţii masele largi de cetăţeni, dacă nu vom şti
mMină şl 50 stupi. De asemenea gos­ trecut 2 ani de cînd s-a constituit, din rîndul ţăranilor cu gospodării mici socialistă staţiile din Ploeşti sud şi Ora­ atrage pe oamenii muncii spre sfaturile
podăria colectivă „llie Pjntilie” de la Comitetul raional de partid şl comitetul şl mljlooli şi popularizarea prin toate şul Stalin. cu o temeinică cunoaştere a sarcinilor ce populare, spre munca de fiecare zi a
Dobîrca, tot din raionul Sebeş, la con­ exeoutlv al sfatului popular raional Haţeg mijloacele a rezultatelor obţinute de gos­ Zilele trecute, făcîndu-se analiza obiec­ le revin, a organizat şcolarizarea lor pe acestora. Numai sprijlnindu-ne pe încre­
stituire a avut 86 familii cu 253 ha te­ n-au analizat temeinic posibilităţile eco­ podărie. tivelor întrecerii, prezenţi fiind tovarăşii comune. In acest scop a fost instruit un derea şi ajutorul continuu al color ce
ren, iar în prezent numără 201 familii nomice ale acestei gospodării, spre a o- Comitetele raionale de partid, vor tre­ reprezentanţi ai colectivului staţiei din grup de tovarăşi şefi de secţiuni, mem­
cu 690 ha teren. Colectiviştii şi-au ex­ rientn consiliul de conducere să dezvolte bui să analizeze periodic activitatea or­ oraşul Stalin şi un mare număr de invi­ brii a/i comitetului executiv şi deputaţi muncesc vom putea înfăptui cu fermitate
tins totodată şi fermele anexe, reuşind să acele ramuri de producţie care într-un ganizaţiilor de bară şi să la cele mai po­ taţi, staţia Sîmeria călători a fost decla­ raionali, care apoi s-au deplasat la co­ programul menit să consolideze bazele
albă în prezent 22 boi, 20 vac‘1 cu lapte. timp scurt ar putea să ridice bunăstarea trivite măsuri, care să ducă la întărirea rată câştigătoarea întrecerii, obţinînd cu regimului de democraţie populară, numai
79 porci, 300 ol şi 12 capete tineret bovin. întregii gospodării colective. muncii politice şl la întărirea rolului de 30 puncte mai multe deeît staţia Ploeştl mune unde au predat lecţii ca „atribu- aşa vom reuşi să contribuim la continua
Exemple asemănătoare sînt şi in ra­ Lipsa de organizare a muncii şl de conducător al organizaţiilor de bază în sud şi 12 mai multe deeît staţia Oraşul ţiunile deputatului în circumscripţie sa", ridicare a nivelului material şl cultural
ioanele Orăştie şi Alba Acolo unde co­ simţ gospodăresc, a făcut să se simtă o gospodăriile colective. Stalin. etc. O contribuţie însemnată la întărirea al întregului nostru popor muncitor.
Analizei întreceri! socialiste l-a urmat
lectiviştii au pus bază pe creerea de fer­ serie întreagă de deficienţe Comitetul Cu cît se vor dezvolta şl vor propăşi un bogat program artistic prezentat de legăturii cu masele au adus-o cele peste
me anexe în cadrul gospodăriei, au reu­ executiv al sfatului popular raional, nu a gospodăriile colective, cu cît va creşte utemiştii staţiei Sîmeria călători. 567 comitete de cetăţeni care au avut re­ DEJEU DUMITRU
şit să facă din ele adevărate izvoare de Luat nici o măsură în direcţia dezvoltării bună setarea colectiviştilor, cu atît se va preşedinte al sfatului popular
venituri. Astfel, colectiviştii din Prîcaz, el, deşi această gospodărie a fost vizitată întări convingerea maselor ţărănimii NEMEŞ VICTORIA zultate bune în munca lor. In satul Va- regional .
creîndu-şi o fermă de animale, au reali­ deseori de către tovorăşul Negoţiu Rudolf muncitoare, că singurul drum spre o via­
zat anul trecut un venit de 91 000 lei. preşedintele sfatului popul,ir raional Ha­ ţă îmbelşugată, este drumul pe care ne
La fel colectiviştii din Cistel raionul Al­ ţeg şi de către tovarăşul Pădurean Mol- călăuzeşte partidul nostru, drumul socia­ Calitatea fontei poate şi trebuie să fie îmbunătăţită
ba, în urma extinderii grădinii de zar­ se instructor al comitetului raional de lismului spre o viaţă îmbelşugată şl fe­
zavaturi, în anul 1953 au realizat un venit partid precum şi de alţi tovarăşi cu munci ricită. Cu frumoase realizări în muncă au în­ combustibil la fiecare tonă de minereu contribuie simţitor la mărirea consumu­
cheiat fumai işti i hunedoreni şi luna mai în parte. lui de combustibil şi face ca timpul nece
din acest an. Producţia de fontă la fur­ O altă piedică în calea realizării pla­ sar pentru topire să se prelungească.
Artiştii satelor pe scena nalele vechi a crescut cu 37,20/ şi într-o nului mai devreme, a fost şi aceea că în De această stare a lucrurilor se face vi­
n
măsură destul de mare s-a îmbunătăţit şi unele cazuri s-a introdus în furnale fon- novate atît conducerea sectorului cît <
6 iunie 1954. Perdeaua de ceaţă ames­ o vor apăra, fie chiar cu viaţa Aceasta galbene în bucle şl pe iie cu pui negri, calitatea fontei, obţinîndu-se o reducere serviciul mecanicului şef In frunte cu
tecată cu picuri de ploaie se lăsa tot mai a reeşlt din cântecul „La gospodărie", din frămîntară parcă flămînzl de joc, o în- a declasatelor ou 50% faţă do luna apri­ dante (cum ar fi de exemplu piatra de tovarăşul Zabonov Atanasie. Existenţa a
mult dinspre Retezat u spre oraş. Sus — recitările „Partidul" de M. Benluc şi vîrtită din părţile locului. lie 1954. var) cu o granulaţie necorespunzătoare, cestor lipsuri se datoreşte şl faptului c
în văzduh se aşterneau tot mai greu sem­ „Lupta pentru pace", recitări interpretate Concursul echipelor artistice a devenit La obţinerea acestor rezultate, o con­ ajungînd uneori pînă la o granulaţie de tovarăşii în drept nu controlează şl nu
380 mm. Această piatră de var a trebuit
nele prevestitoare furtunii. Jos — pe de tinerele Vflcoanu Crlstlna şi Florlncaş o puternică manifestare culturală a ţăra­ tribuţie de seamă au adus-o brigăzile şi Iau măsuri concrete care sfi ducă 1
străzile oraşului însă, In desimea cenuşie Victoria precum şl din interpretarea nilor muncitori din raion Rînd pe rînd, echipele conduse de cei mai destoinici fur- să f spartă la clntaxe de către fumaliştil curmarea lipsurilor din timp.
a cetăţii, se conturau tot mai des trecă­ reuşită a cântecului local ,Ochi! care îmi pe scenă se perindă echipele căminelor nalişti ca: Sweicoffer Abel, Culda Avram, ne Totuşi, în unele oazuri s-au intro­ O altă piedică în calea realizării indice­
;
tori, căruţe purtate de cai mărunţi de eîrjt dragi", de către tovarăşa Broşan culturale din comuna Rîu Alb, din sa­ Munteanu Ioajn, Sasu Ioan, precum şi duc ;. ntitâţi destul de mari de fondante lui calitativ este şi numărul Insuficient d<a
munte. Oamenii — tot mai mulţi la nu­ Maria. cu granulaţie mare în furnale, pentrucă
tul Ohaba de sub Piatră, cu frumosul muncitorii din schimbul condus de mai­ tipare, din care cauză o cantitate des­
măr — aglomerau sala de festivităţi a Tn sala plină pînă la refuz de spec­ cînlec „Măi bădiţă, badiule"’ executat de strul Munteanu Lepăduţ, care la încăr­ dura prea mult spargerea, Iar furnalele tul de mare de fontă a fost declasată di­
Şcolii medii tehnice de cooperaţie din tatori, se porni un freamăt. Unul după solistul Armeanu Petru, din comuna Ră- carea furnalelor şi-au realizat normele de erau puse în situaţia de a fumoţiona cu mensionali. In acest sens, conducerea teh­
Haţeg, unde In curind avea să înceapă altul îşi făcură apariţia cei din comuna chitova, cu cântecele „Dute dor" şi „Grî- producţie în proporţie de 1300/ . o capaoitate relativă. nică a combinatului ar trebui să
0
concursul. Coroîeştl. Programul lor ena aşteptat nele". Rezultatele acestui colectiv de muncă DeasemenL, numărul insuficient de va- o modalitate prin care s-ar putea reme­
Un ropot de aplauze învălui sala Formaţiunile, din această comună aveau puteau fi însă şi mai frumoase dacă se gonete (corfe) a contribuit în mare
Pe scenă se găsesc artiştii căminului dia definitiv această lî.psfl. O altă cauz:
Cinteoul „Sub al păcii stindard" executat un repertoriu de un înalt nivel artistic. Pre­ înlăturau dLn timp unele greutăţi şi lip­ măsură la înfrînarea muncii. Acest care a dus la declasarea unei cantităţi d
de corul întovărăşi ţi! or din Berthelot zentările lor erau destul de valoroase, cultural „Vaslle Roadă" din comuna Rîul suri. lucru dăunează reţetei de încărcare a fur­ fontă a fost şt aceea că analizele uno r
se sfîrşi. Spectatorii răsplăteau mun­ iar dansatorii de aici rivalizau pe cei din de Mori. Solista din frunză Cordoş Maria De pildă, din cauză că nu întotdeauna nalelor. Corfele nefiind în completă sta­
n-a făcut studii pentru a învăţa domele şarje nu au fost făcute cu răspundeam
ca şi străduinţele artiştilor amatori Clcrpotiva. La acest concurs, după felul a existat o cantitate suficientă de sîde- re de funcţionare (uşile în special), încăr­ fapt care a făcut ca fonta declasată să
Puţini la număr, însă plini de o cum s-au pregătit şl unii şl alţii, nu se ce le cîn/tă la concurs. Dar ea a trăit şi dLn rită (minereu de fler), cuptoarele de pră­ cătorii obişnuiesc sfl aşeze pe fundul cor­ totalizeze procentajul de 4,9%.
viaţa cea veche şl din viaţa oea nouă — şi
naturaleţe atrăgătoare, artiştii din Ber- ştie care şi-o vor lua-o înainte jit au fost încărcate sub nivelul conductei felor bulgări mal mari de minereai, cu
acum — în cântecele el, ea spune despre a- Remedierea acestor lipsuri presupune
Ihelot au reuşit să prezinte cu ocazia . Cortina s-a ridicat, iar după progra­ inelare (injeotoarele care funcţionează cu scopul de a feri de pierderi în timpul o strînsă legătură între conducerea teh­
fazei raionale a celui de a l treilea con­ mul căminului cultural „23 August" din , ceasta Şl tot ca ea, s-au prezentat şî gaze de la furnale), producindu-se prin transportului, cantitatea care corespunde nică şi organele politico care, consultîn
„Câluşerii" comunei. Acest dans, tinerii
curs pe ţară al echipelor artistice de comuna Tuştoa, au apărut... cel din Co- aceasta numai o simplă manevrare a mi­ stasului. du-se asupra acestor probleme, vor pute;i
l-au moştenit de la părinţii lor, care în
amatori, un bogat program artistic, spe­ roieştl. Programul a impresionat plăcut nereului prin cuptoare, siderita ieşind Această problemă are două asipecte lua măsuri concrete în vederea lichidări
cific comunelor. In repertorul ei, echipa chiar de la început, prin cîntecul „Doina doine şi dansuri şi-au înecat vremuri în­ tot neprăjită. In acest fel, bioxidul de dăunătoare asupra procesului tehnologic lipsurilor şi obţinerii de noi rezultate în
delungate veninul soartei de atunci. As­
din Berthelot a manifestat veridic dra­ ciobanului" executat din fluier de so­ carbon n-a putut fi îndepărtat şi ca ata­ In primul rind, se iroseşte o unitate de muncă atît în ceea ce priveşte cantita­
gostea ţărănimii muncitoare pentru viaţa listul Bora Ştefan, după oare, apoi, 12 pe­ tăzi însă, dansul este viu, vijelios, ase­ re prăjirea a trebuit să se facă în fur­ timp în plus pentru aranjarea bulgărilor tea cît şi calitatea fontei
meni tinereţii clocotitoare din patria noa-
ei nouă, clădită şi înălţată sub roşul steag rechi de dansatori, băieţi cu flori roşii nale. unde fiind reductibilă mai greu, în corfă, iar In al doilea rînd aceşti bul­ OPRIŞA IOAN
al partidului, viaţă pe care ea întotdeauna la pălării şi curele ţintulle, fete cu flori I. HUNEDOREANU a fost necesară mărirea consumului de gări care depăşesc dimensiunile admise controlor tehnic