Page 13 - 1954-06
P. 13
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢI-VA I
IN A C E S T N U M Ă R :
— Agrotehnica porumbului ţiativă pentru crearea de intovâ - Pentru reducerea preţului de cost
(pag 2-3» răşiri agricole (pag 3 a) în industria carboniferă
— .Din roadele unui trecut apropiat — Chemarea la întrecere a colective (pag 3-a)
(pag 2-a] lor de redacţie a gazetelor de pe
— Consfătuirea inovatorilor de la
— însemnări: „Tatăl’’ şi ..fiii" rele . „Să construim Hunedoara"
Combinatul siderurgic „Gh. Ghecr-
(pag 2-i) şi „Drum Nou" In atenţia orga-
ghiu-Dej 1 ' din Hunedoara
— Tribuna agitatorului; Agitatorii - nizaţîilor de partid
sprijini munca comitetelor de ini (pag 3-a) (pag 3-a)
Anul VI. Nr. 47 (382) | Duminică 13 iunie 1954 4 pagini 20 bani
Muncile de întreţinere a culturilor trebuie <7k fie mllfiuii re(/lunii mmâJLwt
organizate cu mai
Hotlrlrea Consiliului de Miniştri a tn aceste raieane poţi să v#zj că culturale In fruntea Şi-a depăşit norma cu 810 la sută La gospodăria
C C al P M R du» 29 mau. obligă organale sînt înecate in re.piţâ.- Această 6ituaţio întrecerii socialiste agrozootehnică Minerul IV
de pui-Ud ţi de stat de a organiza, de a IntcJenabîlâ trebuie să dea de gindit co Ld turnătoria urinei ie reparat utila, ridicat, reuşind da astă dată sâ realizez?
îndruma sl controla aiplicarsu întocmai mitetelor executive ala sfaturilor popu- 0%-anizap tn 6rt?dz: şi echipe şt miruer din Petroşanx lucrează in bngadr » depăşire de norma de 810 la sută | C»nd muncitori» de la gospodăria a-
a regulilor agrotehnice b întreţinerea cmi- lr.re ralor.aJe Ccmiiteto'.s raional? di partid antrenaţi in întrecerea soooh'itd co condusă de fruntaşul Io întrecere» socia De atunci si pînă in prezent cei 2 ti | grosootehnicA Mmerul IV Cdion au che
turulor întreţinerea culturilor este o lu au sarcina să orshmiaz# un control minuţios listă Goia Petru, şi un tinlr car# a Îm neri Iţi menţlr. această cifră record de- mai lo întrecere pe cel de tu gospodăria
lectiviştii de ta gospodăria aprirotd co
crare agrotehnică de hază De executarea asupra felului cum se respectă hofârirUe plinii 19 ani Sî numeşte Manolsche păşindu-si eu regularitate oorma d? pro din Dobtrca, s-au angajoi să ob|mă în
lectivă „Drumul Iu» Lentn' din comu- j
la tirrţp a acestei lucrări, de calitatea ei partidului şt guvernului cu privire la în na /tio. luptă cu îndîrjire pentru între Gheorghe Cu toate că a terminat şcoala ducţie Secretul obţinerii unor aseme semnate reotiiăfi în toate sectoarele oc-
depinde Ln cea mai mare măsura soarta treţinerea culturilor, să combată cu toată profesională abia in 1932. adică acum 2 ne» rezultate, constă In faptul că cei doi
ţinerea culturilor Pină în prjient, cele filMÎdfii tor Sl harnicii muncitori nu
recoltei din acest an tăria şi perseverenţa tendinţa unor comi am. este totuy printre cei mai de nă tineri pe Ungă o însuşire sistematică e ji-au dezis anyajamentul Tineri» u:e-
două echipe de rin»p conduse de Cnr-
lată deci dec; ie cere c: sfaturile popula tete executiva ile staturilor populare co dejde turnători al uzinei cunoştinţelor tehnice in problema turnă mijri ce îngrijesc vacile de lapte, au În
mdeon foon şi Tudor Etoareo. au ptîvit
re sprijinite 91 îndrumate de organizaţie munale de a raperto date ireale eu jeepul J0 ha prîu. 4 ha Ovăz şi 4 ha de bor- De obicei, el toarnă piese mici ca man- toriei, in/pregătesc cu grijă materialele deplinit planul producţiei de lapte pe
de partid să ia cele mai oparalive mă de a sc scoate în evidenţă şoans pentru montarea cablurilor electrice necesare pentru a doua zl. cum ar fi ni
ceap La cete 10 ha de priu din lo tuna mai cu 2SS la sulă şi lucrează
suri pentru a mobiliza toate forţai? b Trebuie să i se pună capăt firâ lnilr- tul semincer. in a/ari da plivit au jd- tn minele de cărbuni din Valea Jiului, sipul formele de turnare ele., in scopul deja In coniut lunii august In această
executarea luorârilor de întreţinere a cuJ- ciaro nepăsării care pină acum s-a ma cut şi secaritul De asemeni ei nu exe dor aceri lucru nu-1 împiedică să-jt de eliminării timpilor morţi muncă s-au evidenţiat In special Pri
tunlcr ca plivi tul ori de cile on se ivesc nifestat din plus La unele sfaturi popu cutat prăşită l-a (a carto/i. floarea soa păşească cu mult normele Un real ajutor au pornit şi primesc in cep foan, Eţeonu Ştefan fi Lâtcuţtu Iu
buruiene, prăjitul de cel puţin trei on lare faţă de orgf.niPiroi muncii de între relui jt la sfecla furajeră. Acum cîtva timp a uimit pe tot» turnă munca lor, de la responsabilul de briga lian
la porumb $' cariei: ţi ds patru ort la ţinere a culturilor Orgamzjţiile ds partid, torii: Işi depăşise norma cu pes’e 600 la dă Goia Petru şl maistru) Sutaru Şte Frumoase rezultate au obţinut şt ee»
îndrumaţi de tehnicianul cpricol. au
sfeclă de zahăr Pentru a pulra face (aţi sfaturile populare, agrcr.cmji au datoria întrebuinţa! praful mtroxom, pentru sută fan. care ştiu că asemenea tineri entu sub o căror Ingnjire cresc fi se dez
muncilor de întreţinere a culturilor şi de a ccmbate cu ţâri? practica greşită a combaterea dăunătorilor ta J0 ha de Punlndu-se la îndoială acest rezultat ziaşti plim de dragoste de muncă şi Ini voltă caii şt porcii gospodăriei Cei 92
pentru a inlâluna pagubele pricinuite prin ;incr ţărant muncitori de a plivi culturile prtu şi praf DDT Ia cultura de ovăz neaşteptat, tlnârul Manolache împreună purcei jt 12 mînjI, stnt bine hrăniţi
râriţat, ţâraml muncitori trebuie îndru numai o singură dată sau de a nu 1? plivi Paratei cu. aceste munci dc îngrijire, cu Moraru Silvestru ajutorul său. au de ţiativă. slnt schimbul lor Je miins 31 deci. ji curat întreţinuţi, fapt care face sa
maţi să folosească cu chibzuinţă fiecare de loc, precum şl prao/.ca pcâşirii po monstrat in faţa cetcr cere la început s-au trebuie să fie pregătiţi din timp şl te Jle sănătoşi şt viguroşt
ceas in care timpul se menţin# frumoa. rumbului numai odată sau de două ori şl colectivişti* celor două echipe au cosit îndoit d? obţinerea unui rezultat alit de meinic Mindria gospodăriei nu o constilue
S ha de lucerna
să transforme ranţele in prâşitcire care de a-i Iaca muşuroi Trebuie arătat fiscă Insă numai animatele frumoase pe care
pai fi trese d; cai sau vite — operaţie ce ruţ ţăran muncitor că o prăşită face cit fruntaşi in întrecerea socialistă eşfe te deţin, ct şi întinsele sale terenun j
ie poate face cu uşurinţă o ploaie bună, iar muşuroitul aduc? po- echipa i-a conduşi de Cărmdzan loan Creşte numărul inovatorilor bine îngrijite, car# fac si se fntreuadă 1
Ploile căzute în utaimul timp au îm gub? în recoltele de porumb care pot să care şt-a îndeplinit planul 100 (a sută,
piedecat intrucilva lunrSrile de întreţinere ajungă pină La S00 kg şbuleţi la hec exccuzînd ţucrdr» de bună calitate Din In doonţa de a aduc? noi îmbunată dispozitiv pentru găurirea corpurilor de o recoltă îmbelşugată Cete 37 ha po
rumb şi 17 ha cartofi semănate in cu»- I
a cultumlor şi au favorizat creşterea bu tar Ag.oncmtl au dcloria să acorde un echipă, ş-au evidenţiat în mod deose ţirl procesului ds producţie ndiclnd pe o rubine; pentru aer comprimat, a redus bun aşezate tn pătrat sine deja pro- |
ruienilor maj ales pe acele terenun oare sprijin agrotshmc concret colectiviştilor, bit colectiviştii Dănild Zmovlc, 5uegan treaptă mal înaltă prnductivitalsâ mun simţitor umpui de muncă al acestei lu- site
nu au fosNdesminştite in vara trecută 91 întovârăşiţi'lor «1 ţăranilor muncitori, să le Saueta şi Titu Cornelia cii. tet mai mulţi munciten de ta uzina «uâri iar tovarăşul Tarkas Ernerlc şi
pe care nu s-au execufaţtdaătunlc adinei explice cum se face râritul copilitul şi Rezultate frumoase are fi echipa d? reparat utilaj minier din Petroşani, se Coman Mihai au rezolvat In condiţii fa La fel şi pepiniera gospodăriei s<
do tcamnâ Acum timpul- Ua îndreptat alte lucrări agrotehnice Trebui? sâ-i în lll-a de la grădini! condusă de Osolan adresează cabinetului tehnic venind eu vorabil? fixarea roţilor la vagoanele de prezintă frumos Aici s-a terminat de
Trebuie recuperat» cu once preţ cile*,? lu veţe de asemenea eind .?» cum se face loan Colectiviştii acestei echipe. ou ctte ceva nou mină prăjit şt s-au tăiat pentru formarea co
care nu s-a putut lucra ln aesit scop este ingrăşaraa suplimentară a culturilor, care executat praşila /-a ji a 11-a Uj ceapă, tn primul trimestru al acestui an d# Dacă in Irimajtml f s-au obţinut suc roanei 90 000 puteţi, evldenţlindu-se în
necesar ca: agitatorii, deputaţii, siaţiole sini ingrâşămintele cale mai recomanda profila l a la ros»l (1 ta varză de vară pildă, s-au pierenlat cabinetului tehnic ces* însemnate in munca de inovaţii, tri munca depusă în mod deosebit briga
ds radioficare 6' gazetele ds perete, si-91 bile. sub ce fermă pot da şi In ce can un număr ds 13 inovaţii din care 13 au mestrul It este şl mai fructuos tn această dierul Jiga Martin
înzecească eforturile pentru a desfăşura o titate In întrecerea «orlalissă dintre cele 3 e- şi fost aplicai?, una este in curs de expe privmţă Numai pină la ^jumătate» tri J EUGENIA
vis muncă politică de masă, o te/nalnlcâ In unele locuri culturile de crr «I ovăz chipe, e» se situează pe locul o! doilea- rimentare, iar alta in studiu Faptul că mestrului, au fast prezentat? IS propu corespondentă voluntara
propagandă agricolă In rindul ţăranilor nici o propunere nu a fost respinsă, do neri dm esre 10 au Şi fost puse In apli
au fost atacate de Lema (glndacul bălos)
muncitori cu scopul ds a-i convinge da — cel mai periculos duşman al acestor Un nou edificiu de cultura vedeşte dm pin calitatea inovaţiilor pre care Activitate rodnică
importanţa aplicăm regulilor agrotehnice culturi Culturile atacate de Lemă Încep zentate Printre noi: inavjiori :e numără şi to
ta întreţinere* culturilor şi de a-i mobiliza Ds curind, in galul Păucineşli raionul Crle 13 inovaţii puse în .iplicar? tn tri varăşii: Heinlz Rudolf care a realizat un Cu fiecare ti. munca culturală dm co
să se îngălbenească la început şi apoi Haţeă, ţăranii muncitori au sărbătorit d mestrul I. aduc o îmbunătăţire simţt- nou sistem d; chime: mobil folosit la muna Subcetate raionul Haţeg la o dez
să le splice fără intirzieje
se usucă complet fiindcă acest glndac su ncuâ şl însemnată victorie ps drumul teire în ca pnveşi? calitatea produselor strung, tovarăşul Bara Ludovic care a fă voltare tot mai rodoicâ Aceasta rezultă
Mulie unităţi scoiaiiste din agricultură
ge toată seva din pil Iztă deci ce pa făurim unei vieţi cit mal fericit? şt anu-I venind In arelaş timp cu un preţios a- cut un ciocan de Lp:t tolosind electrozi din cele peste 471 cărţi citite numai ln
ţi un marş număr de ţărani muncitori au
gube unare poate să aducă Lema Orga me. inaugurarea unui cămin cultural. 1 pert ta Îmbunătăţirea condiţiilor d? mun in loc d? r?2iftenţe şi tovirăşii Nicorici ultimele luni, precum 91 din cele 24 de
cbţinut succese însemnate in muncile de
nele de partid şi de stat trebuie să ac ccneiruit din autoimpunsn că ale minerilor Astfel, prin novaţi» »a. lilms prezentate la căminul cultural, ca
întreţinere a culturilor. Gospodina co Simion şi Cricovean Dunrutru, care adu-
ţionez? mai holărit. sfi ta măsuri mai care censtă tn reducsrea brichetelor lăm re e-au bucurat de numeroşi spectatori
lectivă „Drumul lui X/snin" din nia. a pli Lî ndicarea acss’.ai eo.istrucVIi eultu-î etnd ImbunăLăpn macaralei de la podul
operative In vedere» combaterii acestui pilor d? siguranţă d? li 1 la 3. tovarăşul In Jurul căminului sa st ring. tot mai
vii pină acum griul de două on ţi a ter r2le, s-au prestai psste 1800 ors muncâl
dăunător al culturilor De;i In raioanele ş Jie Jiar.u. lăcătuş a inlâturat detecţiunite ce rulant, au contribuit la înlăturarea a o mulţi ţărani muncitori Activitatea lo: Ln
minat praşila l-a la toate cultunls. irvea- volunlsfâ, remiretndu-se ln timpul lu-*
Alba şi Orâştie acsst duşman al culturi mterveneau deseori, asigurind o perfectă sene de defecţiuni din timpul funcţionă cadrul căminului contribuie ln mod iot
plnd ţl cea de a 11-a La unele culturi
lor a fost semnalat da mult. totuşi nu s-au crLxl'lor în med deciebit tovarăşii: Băr- funcţionar? a lâmp:: La H^^iovarăşnl- rii acestuia mas viu La îndeplinirea sarcinilor ca
De asemeni, întovărăşirea agricoli din
luat nici plnâ acum măsuri practice ln bml Avram. DumonTlanâ» Tureu, Boţo- Alcmsn Nicola? ţrszor. conferţicn'.nd utl 1 BOCANCIOSU E a Iau în faţa oamenilor muncii de ps o»
Mintia a plivit toate buruienile din griu.
vederea combatem tul rogan Albuţ. Avrsm Suclu şl alţii goare Asemenea exemple slnt ţăranii
reuşind astfel să aibă cel mai frumos
Agitatern şi deputata' sfaturilor popu Lj inauguiarea noului cămin culturii muncitori: Tcdor Bârboiu Munteanu
grlu dm întreaga comună Ţăranii mun S p r e n o i v i c t o r i i
lare au datoria să lâmureirci tiranii Trai an I Barbu şi alţii eare ajutaţi ds
citori din ocm-ji.j Lăpuţnic. Furcşoara 91 au participat numeros» osspsţi L; Inchî-
muncitori ea atunci cind observă ea cul căminul cultural au reuşit sâ-şi achit3
altele din raionul Mia, au terminat pli- icce? fesţjvităţii. echipe artiatiee ds la E!nd dovadă d? o fermă unitate' ln Ljffie muncltcViloT uxine» „Victoria"
turii? itnt atacate de dăunători să a- cu cinste toate cbligîţllle c? le reveneau
vitul culturilor $1 sînt fruntaşe la prăşi- căminul cultural duri ecmana Smnissg?- lup’a pentru realizare» cifrelor de ptan CăJan^Xfcst încununată de succes si ln
nunţe imediat agenţii agricoli comunali către SUL CKEAN MA^IN
tul porumbului Colectiviştii dm Geeagiu colectivul uzinei ..Victoria'' Căi an # c* prrivejte» prooueţu sortimentelor de
j» să ceară ajutorul tehnicienilor agro «ura au prezentat un bogat progrim ar- corespondent voluntar
raionul Orâştie au plivit de mai multe obţinut ps Iun» mei succese de scamî mirfun dţ larg-consum Astfel la tucerie
nomi Tehnicienii agronomi sir.t obligaţi
ori griul, au terminat pri».ila T-a la po Justa fcioaire a metodei A Filipov 5» ccme.-cialav.pLariul a fost depăşit cu 1,2
rumb, au prăjit cartofii da două ori, ur ca atunci cînd au fost avizsţt că au apă GOL-EA IO AM avintul eu c»re s-a desfăşurat întrecere? li sută. lăţise'negre cu 13.? la sută la Mai multe produse
floarea soarelui de 3 ori rut dăunători l-a culturi. $â Ir.drume prac coresmindent voluntar soculii’.ă între sectorul furnale 91 tr»n- vas? emailate cu -2,2 la sută iar la sobe
Aceste elteva exemple sînt dovezi că tic pt fiecare [iran munotor cum să pro sporturi. a determinat îndeplinirea pla sj m»şmi de gătit eu 10 6 la sută In medicinale
acolo unde orgrneJe de partid şi de stat cedeze pentru stirplrea Iot nului glebal la fumsle ir» cropcrţie de producerea acestor sortimente s-s evi- Colectivul tabricn de produse medici
au avui o preocupare, cu tot timpul nefa Hotârire-a partidului şi guvernului din Intr-un sat de munte 161.7 Îs sută In măreaţa luptă i-a evi denţjat tn special tinâra Ispas Ana din nale .Dlgitalis” din Orâştie munceşte
vorabil. lucrările de întreţinere a cultu 29 mai trasează comitetelor raionale de denţiat In med deosebit echrpa maistru brigada de bunuri de larg consum apoi neobosit pen*ru asigurarea la timp a în
rilor au fest făcute la timp ji ln bune partid sarcina să asigure îmbunătăţirea Printre filialele cooperativei „Splîarul" lui fruntaş In întrecerea socialistă Szcbo echipa tovarăşului Turţucan toan ds la treprinderilor farmaceutice din ţin noa
ccndiţium In mult# locuri Insă sfaturile munch paiitics d# mzsâ la sate. să mo din comuna Rişculifa raionul Br.-,d. se $tef»n (schimbul I de'tineret) care a ob vaje şi alţii stră cu materiale prime neceuare. fabri
populare au manifestat nepăsare faţă da bilizez? toate organizaţiile de partid şl numără şt cea din BuJzejtt d? Sua 9at ţinut o depăşite d? normă d? 2322 la Celeclivul uzinei „Victoria" Călan a
mobilizarea ţăranilor muncitori la între de masă. pe toţi membrii de psrtid, de d? munte, und? gestionar est? tovarfişut sulă precum şi echipa In care lucrează încheiat sl pnma decadă a luaji iunie cării medicamentelor
In pnmele 10 zile ale lunu iunie, sec
ţinerea culturilor, nu au organizat acest? putaţii sfaturilor populare, membrii or Alba vtadimir Preocupat a pune li tn- prim-turna-listul Iruntaş tn întrecerea so cu frumoase rezultate La (umile echipa ţii ds prelucrare a plantelor medicrula
muno cu le-au lăsat să se desfăşoare lâ ganizaţiilor d? masă. organele agricole cialişti Ferrai Eremia cire a înscris pes tui S2»bo Stefsn a obţinat o depăşire de
voia InUmpJiru ale sfaturilor populare. In vederea asi dcrrîna ţăranilor muncitori toata mărfu te normi 22.29 la suî», contribuind In normă de 48 ia sută. iar cei din care a reuţit să realizeze la droguri 33 la sută
Ln raionul QrIşti?. de exemplu, secre gurării executăm Is himp a lucrărilor de rile d? csr» au nevoi?, tovarăşul Alb» mod hotârtfor ca furnalul Nr 2 »ă-si de- fac? parte Arghir Constantin o depăşire ceaiuri 45 la sută. iar la cărbune medi
tarul sfatului popular raional. Rusu Pe îngrijire a culturilor Ccmitetela raionale Vlidimir cu toat9 că este Invalid de pâţ?a:eâ planul pe luna m»i cu ? la sută de 1? la sută fapt care a făcut ca intre cinal 60 la sută du» întregul plan tunar,
tru nu a fost mat bine de o lună pe te de p.irUd au da asemeni sarcina d? a pune multă f- , ăruinţi. fapt care face ci coeficientul acestui furnal Iiind îmbună 1—10 1 lunii in curs plinul fumilului II evidenuindu-s? in jteasii direcţie ur.'i-
ren Ln loc să se ocupe de organizarea îndrum» sfaturi!? populara să pregătească unitatea dm BuUsjli d? Sus să stea d? tăţit faţă de lurva aprilie cu 4,2 la sută să fi? depăşit cu 1.3 la sută De asemeni risele Lorincz Ana Ki?» Etel>.» şi Oc-
muncilor agricole, de controlul 51 îndruma temeinic sesiunile, să elaboreze măsuri La trane.eetiuri s-s evidenţiat m?c»>veut la secţia turnătorie pl-snul ia piei# me hreanu Ana
rea in muncă, a sfaturilor populare comu organizatorice practice pentru realizarea multa vrem? ln fruntea «operativelor de fruntsş Ir» Intrecsra sceialistâ Bibart canice » fes* depăşit cu 46 la sută. li Secta» de tabriciţie a uleiuriler medi
nale işt pende timpul slind In birou sau tuturor rcrcbvllor ce le revin cu privire pe raza comunei şi chiar d? pe intinsul losn depir»nd norms cu SC la *ut3 De ccchile cu 20 La sută. tobe şl maşini de cinale se conaidorâ secţie fruntaşă pa
pUmbtndu-se cu maşina Lipiâ de control la muncile agricole rtionului. avinct pianul lună da tună în remarcat e»te ş» Leptul câ la serviciul gătit cu 20 ia sută. vase negre cu 80 la fabrică tn luna trecută ea a obţinut o
a membrelor comitetului execulav al sta Toate aceste iircinj trasate d# hertărire. deplinii d? msi bm? ds un an transporturi, p? Iun» mai nu a fost nici sută iar la vase emailate cu 3 la iută depăşire ia acest produs de 143 Lj su:3.
tului popular naionsJ s-a res/rimt asupra presupun o mai temeinică activizare şl P# lingă munca sa de gestionar tc- o locaţie d» vagoane La tuburi echipele tovariplnr Nergu ar in primate 10 zile ale acezfei luni. a
activităţii sfaturilor populare comunale. instruire a agitatorilor de către secreta Câ ir,‘iscarea socialistă la uzmei? „Vic- losn si GuduUs Grigo/o «l-au depăşit real'zut 60 S la sută din planul lunar
Tovarăşul Vasion Ghecrghe, preşodintol? rii orgaruzaiiflor de baza. presupun o vtL'ă^ul Alba Vladimir sprijină cu mult toria’' Cllît» s-a deetâsurat ir» Iun» mi, planul cu 16—40 la sulă iar la p es? sa -■Q--
eiatului popular din Şibot. de exemplu muncă mal organizată, maj calitativă, mai zel şi alt? aoţtuni ln zilei? c? s-au scurs cu avint sperit. o arată însăţi eraştere* nitare echipei? tovarăşilor 2igU Mihai şi La sectorul I-B.
virind că nu e controlat de nimeni, rvu vie sl mai oparativă tiin pirtea acestora dî la începutul acestei luni. ducind mun prcducţisi L» srclorjl fumat? preductia Piucu tancu a obţinut depăşiri ce au
are rum o preocupare asupra feduJui cum se Fiecare agitator, fiecare deputat al s£a- că pentru colectarea cotelor de lapte d? globală a crescut cu 1 6 U sută feţj de a|un.» plnâ la 64 la sută al minei Lupeni
desfăşoară muncile agricole Tot ceea ce turUor populare, are datoria să cunoască oue 91 derivat? ol? acestui? a colectat luna apnl e. iar !a secţi» tumâcoris cu HUMEL EMERIC După e? pa luna m»i brigăzile d? mi
n Interesează este fotbalul Din această temeinic regulile agrotehnice y să fie corespondent voluntar neri da ia sectcrxii I E al nunei Lupani
cauza, culturile (Un hotarul comunei Şi- primul care Îs cg.’icâ Altl?l. nu va p-jtaa peste ISO kg caa 12.3 la su'ă au reuş»: sâ realizez? planul d? produc
bot sînt năpădite d# buruieni Acelaşi lu avea prestigiu in faţa ţăranilor muncitori ; ţie lj cărbune cu 103.1 la sută iar la
cru «e inMmplâ şl in alta comune ln co Intînjrr.Srile lui nu *mr I. urmate de el pregătiri sâ obţină remarcabila depăşi:?
muna Bobtlna tovarăşul Husar Ludovie Să nu exist# niciun agitator 91 niciun O zi la initiiiiful dt mine de 17.3 le sulă, lupta pentru noi succese
preşedintei# sfatului popular se ocupă eu s-a pornit cu şi mai multă intens,Uie
pescuitul neghjlnd complet organizare) daputat care să nu cunoască pe toţi frun S? lummas? de ziuă Pe străzile Fetre- bismâ destul de grea Munca profesorului ollcatiite necesare asup.-s tuncţicnăru încă dîn pnmşJe zile ale lunii iunie
taşii dm secicrrela undc-»l d?s(A$cirA
muncilor agricole «i/uulud. incbpu sl rl:una paşii trecă ţi a studenţilor anului IV slnt pline d? scestu; meoarusm comp) cat Râspunsu- Exemplul grăitor in această pnvmţâ îi
aotivrtatea Ei trebuie sî ştie cum lu torilor ce grăbeau ipra IccurJ? da mun rcade E^i răspunsircil* lor. sc vad? ci rL'e s»ta dovedesc c3 »-a prsgătat bine
lată dece in multe comune dm rr.ion-ul dă pe Ungă altele şt brigada condusă de
crează fiecare ţăran muncitor, să cu că sau m apr? alte treburi In mulţima» 'ccî'i tLn?r 1 ver fi ingineri de nâdîjd? pentrj examen Astfel el ş!-a trecut cu
Orăştie grîul nu se vede din răpită, iar (runtaiul In întrecerea socialistă Vraja
noască care e stadiul muncilor in secţo- lor, :e puteau disting’, apror-pa p? fie Ir» sile, da lîctură munca In v-ner?» îucccî şi proba practică
praşila l-a la porumb nu a fost executată Gheorghe Această brigadă organizlndu-şi
lul său. cum se prezintă culUiril?. dacă care stradă, tineri ji Un?r? imbrâcc.ţi »n trecerii cu vuccss 1 examenelcr. est? in La rr.st’tuiul d? mine ..Gh Ghearghiu-
nici pe un sfert din suptalaţa cultivată nu slnt atacate de dăunător», etc minuţios locul de muncă ji fâclnd cu
Dm cauza lipsei de preocupare a sfa unăfcrm- — asemânătoai? calai ds mi «o» E liniple Tcv.e mea?!? sînt ocuuaţ? Dtj" din Petmrcni s? gisesc maj mult? regularitate schimbul după metoda sovie
turilor populare, in raioanele Hunedoara. înteţind muncile d? întreţinere a cul neri — pe c»re străluceau epoleţi cu Studenţ i sim adlr.aţi tn studiu La o tabcrîtoare. precum şl o vastă bibljoieci tică Jandarova a reuşit ca încă dLo pri
Brad şi orc şui Deva. prajila I-a -la po turilor sfaturile populare nu au dreptul uiiţiî’ltle InsUiututui d? mine „Gh Gheor- m?î3 sa află tovarăşa Fcc;a Elena E» cu peste 2î 003 volume lată. tn labora mele ol? ale luau in curs sâ extragă eu
de a neglija pregătirea pentru campmia ghiu-D?)” dm Petroşani Cu sarvietal? studiază mcîcd^l? d? aeraj Tutuşi. nu in- torul de chimie se poartă discuţii vfI In
rumb s-a făcut de asemeni pa suprafeţe 114 la sută mai mult cărbune decit ave?
de recoltare, treerig. desmjnştll şi eolec- ţelsgî ceva Frlvast? tn jur Alături de m:jlecui unui grup se găseşte studenta
neînsemnate, iar praştia If-a nu s-a făcut tn mină ei 6? indraptiu voioşi spre cli- preliminat
deloc In raioanele Alta. Haţeg şi in multe Ure Trebuie evitate lipsurile din anul duea impunătoare a institutului cs la o masă vsemâ. se află colegul Bucur Ileana, te lo urmă cu trei am la Pentru rezolvarea unei grele problem?
trecut cind tn unele raioane ei Mia Al Nuţâ Steiiar» fost frurtaj in producţie Aniocasa sfredelea adlncul pămlntului.
ccmune din raienul Mia praşila I^a nu a ia sectarul I B problema transportului
ba. Sebeş 51 altele, batozele şl motoarele In zUale acestea, studenţii Institutului au la mini LupenJ E! cunoaşte bin# aceaztfi dlnd patriei cârbucu
fost executată, mei ps Jumătate dm su subteran, lucrează cu deosebită însufle
au fort rip'.rete supsrficJal, rau nu au o perioadă destul ds gre». dar ji sir- problemă, e-a lovit de ea de nenumărat?
prafeţele cultivate cu porumb. Iar praşila — Sâ folosim, tovarăşi, din pJm labo ţire la străpungerea unei galeni In pla-ţ
fost repancte pină la Începutul treerisuilul
Il-a s-a făcut pe supnafeţ? foarte mici bâtereaseâ in aolivibatea îor Au început ort şi pru» urmare lui trebuie să-i ceară ratorul Sâ facem cit msi multe expe trâ brigâ2de minerilor Petrovid Adaibert
O mare importanţă trebuie să i se dea examenele şl sînt hotâriţi să Iacă din efe şi Kovan .Alexandru PLat în dimineaţa
In raionul nia nu s^a prăşit de pildă de- ajutor Iat-o p? studenta Focşa tîngS co rienţe practice. Iată, ce minunat oe-a
problemei reparării căruţelor. uneJtîlor zilei de 7 iunie ei au eseavat din acest
dt 13 ha porumb pentru a doua oară un minunat prilej în care îşi vor afir legul ei Împreună lămuresc problema completat şi consolidat experienţa de
mărunte, a maşinilor de eeeerat. proble loc de muncă cu 33 la sută mai multă
Lrpsa de control pe ieren a făcut ca u- mei reparării drumurilor, amenajării arii ma voinţa lor de a deveni meritucas? şl aerrjului Nuţâ Stetîan îi explică amă astăzi cunoştinţele noastre teoretice In piatră decit le prevedea norma
nele sfaturi popular? comunale sl rapor lor şi Justei repartizări a batczp’.or ps co capabile cedre producţiei nunţit colegei metcdele d? ceraj. toloslte ginerii trebuie sâ fie oameni practici — afir De remarcat' in sectorul I B este şi
teze dat? ireale raioanelor. Din statisti mune * tată sala ds stminsrii a anului IV Tîe tn Uniunea Sovietică Nelămurirea a fost mă studenta Bucur Ileana după termi munca brigăzilor cenduse de utamiştn
cele raportate Direcţiei agricole rrgionile Oameni ai munci-i dm agricultură nu aflăm in plin examen Studentul comu frâmintatt mult timp. dar plnâ Lz urmă a narea lecţiei de laborator Sirop Constantin Szeghedy loan. Popa
de către seeţitle agricole ale sfaturilor pierdeţi nici o cli,pă folosiţi v .n phn şi nist Bădm Tudor dă răspunsuri pline fest înţeleasă şi rt? studenta Foc9â In sălile de cura, o parte din studenţi loan şl aJţn. cure îo primele 6 zile ale
eu chibzuinţă timpul frumos, daţi o bună lunu curente au îoacns pe graficele lor
populare ralcnale .Alba, Orâştie şi Sebeş, de siguranţă Este stâpîn pe toate cunoş Ne aflârr in laboratorul de maşini mi trăiau clipele ds bucurie ale desfâjurârn
îngrijire cultu'Uor. pregătiţi temeinic de întrecere sociali-tâ dapăşln de norme
reese că ln acest? raioane phvitul cultu- campania de recoltare fiindcă numai în tinţele Profesorul Brâteanu Nicola?. ur- nere L» o haveză sovietică, s* găseşte examenelor cuprinse lotre 22—59 la sulă
r'Jor sr b aproape gata Realitatea pe le- acest lat veţi . putea culege o recoltă bo măre.'te cu vie mulţumire U9urmţa cu studentul Stoica Petru Urmărit îndea DUMITRU GH IŢA CHIŞU ELLSEU
ren este însă cu totul alta Unde l? duel gată tn acest an! care acest student rezolvă la tablă o pzo- proape de oolegt şl profesori, el dă ex corespondent voluntar corespondent voluntar
o