Page 14 - 1954-06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 47

Să fie î m b u n ă t ă ţ i t ă I N S E M N A R i

Începu Iul n-a (ost uştr; cj puste tot, a- angajamentul, ne e sfint. In poezia „Fes­ m u n c a c u l t u r a l ă d i n D o b r a „Qjilăt 1 U „U'd“
colo unde oamenii n-au ajuns să cunoască tivalul" tovarăşa Sofia Flanca arată viaţ3 Oriunde a muncit tehnicianul Herfeg sector ; dind din gură Şl din mtini Cu
încă resturile, să desluşească sâ î*.\lre- nouă oe s-a creat in patria nocslrâ 51 Căminul cultural din Dobra a avut in nu are înscris decit un singur nou eiti- Heinnch, a ot>ui mutji Jii” I a infio: cu orice preţ. vrea sn rdmînă şi pc mai de­
vedâ binefacerile survenite în urma unei îndeamnă oamenlj muncii să lupte Îm­ trecut O acrtivitale cullurală-artlstică rod­ lor. In ultimele 5 Juni. aia nu s-a difu­ „nemărginitei duioşie” Şl „plin de o artin parte între .Jiii" săi din sectorul I In •acest
zat nici o carte cu caracter agrozootehnic
noi munci crostoare. Dar împotriva tu potriva unei noi agresiuni armate care nică Cine nu-51 aduce aminte de echipa cd şt jiolernd iubire” La sectorul II, V Şt scop, u pus pe normaioruI sectorului sâ-t
de cor a acestui cămin care la concursul De asemeni, in cadrul bibliotecii nici nu
turor greutăţilor, inerente oricărui Încă­ nu preduce d»cit ruină, înapoiere, distru­ in prezent ta sectoruf f. cit şi la atte mfne întocmească un tabel cu lofi» „fiii" care
oVin'zal m 1051 a ciştigat premiul 1 p? poate fi vorba de recenzii on seri cul­
put, careul literar „Nicolae Bălcescu” în­ geri. l-n urmă't.ozrîjle versun autoarea din Valea Jiului, peste iot unde a fost tini şefi de grupe şi de schimb fceilal(t
fiinţat la Orâştio in anul 1953. a crescut spune: „De ce să vrem război? /Să nu regiune. Dar vestea acestui cor a tracul turale. ţinute cu lăronu muncitori, bou ca un modest tehnician, el a cerut un nu prea au mare valoare) şi cu tabelul in
vitrina.
fotomontaje,
unor
organizarea
Si s-a dezvoltat devenind un puternic m» fie!/ Mai bine e ca să trăim /cu toţii hotarele regiunii noastre Cinlecele execu­ stnţur lucru : acela de a fi recunoscut cc mină a început să-şi cheme „fiii” zd sem­
tate de el. au frxsl şi sini şi astăzi popu­ olc., care sa popularizeze cjr',:l® şi să
mijloc de educaţie socialistă, dî farmarn in frăţie/. un bun părinte neze fn dreptul numelui lor Acesta, ci ca
larizate prin radio. .-tragă spre bibliotecă cit mai mulţi edi­
şi cultivare a tinerilor îndrăgostiţi de ar­ Rezultatele destul de frumoase ale cer­ Bunul „părinte" Herţeg s-a apropiat vr fi un apel prin care minerii din sec­
ta literară, de toi caaa ca este nou Şi fru­ cului literar „Nicolae Bâlcescu” din 0- Acum, activitatea căminului cultural tori. Toate acestea pute.iu fi orgsnizate afif de mult de minert. tncît cu fofii s-nu torul I, adine pătrunşi de dragostea şt
mos răş'Je, au dovedit c& atît in oraş cit şi din Dobra. nu se mai desfăşoară la 'înăl­ cu succes in Dobra. considcrind că in lo­ plictisii de el A;a sc explică faptul câ încrederea fafâ de „lata” Herţeg. doresc
calitate se găsesc peste 1500 de locuiUen
Început cu un cerc rastJ'ins de amatori in raion, există largi posibilităţi dc dez­ ţimea sarcinilor pe care le are şi la înăl­ tehnicianul Herţeg n avut „fericirea" să din (ol sufletul să nu mai plece din a-
ai literaturii, coreul literar „Nicolae Bel- voltare a orcaţiel literare de amatori ţimea trecutului său plin de roade Atît şi multe instituţii şi intreprinden Dacă se plimba in decursul anilor de serviciu cest sector, pînă nu o ieşi ta pensie.
cescu" o reuşit ca in scurt timp să otrogl Această minunată sarcină pe ocvre biroul activitatea culturală, cit şl ceo artistică, activitatea culturală fî artistică dm a- de la o mină ta alta şi de la un secior la Dnut cile unul „fiii” săi Kibedy Adat-
în activitai'-a 5.3 un număr însemnai da cercului lifîrar dm Oriştie şi-a luat-o — au rămas în urma evenimentelor. În ur­ coaslâ comună tn cursul anului curmi s-a aîvul. bert, Cotma Rudolf, Ardeau Nicolae,
dus cit se poate de defectuos, în primul
muncitori, ţărani muncitori, intelectuali şi de a contribui la dezvoltarea 'înclinaţii­ ma multor cămine culturale care pline da rind ea rezultă dm atitudinea nesănă­ Cece ? fşi nor pune mulţi întrebarea SioboSitai Francisc şi mulţi alţii, au fost
elevi dornici dc a-şi manifesta înclina­ lor literare, de a lace ca dragostea pen­ elan şi dragoste au luat-o cu paşi repezi lată dece Dacă te duc 1 la „tata” ller- chemaţi la birou, unde fi î-a spus arâ-
ţiile lor literare, de a li folositori, prr.i tru literatură să cuprindă cit mai mult* înainte toasă a preşedintelui sfatului popular — ţcg sd-ţi rezolve o problemă, sau să ceri (indu-li-se tabelul
scrisul lor, poporului muncitor, inOrepnn- oameni ai muncii — nu a fost dusă In De altfel astăzi aproape că moi nu se tovarăşul loan Pădureanu — care n-a ajutor în muncă, de cete mai multe ori — Semnaţi aici fiilor
derii on instituţiei unde lucrează. să cu consecvenţă pînă la Cîpăl In acest mai ponte vorbi despre activitate cul­ respectat el însuşi hotărinlc luate In ca­ il găsojtl infundet în diferite hîrţoage — Pentru ce? Au îndrăznit unii să
Prin 1 dosarele cu creaţiile lilcrare ale an, conducerea coreului nu a mai găsit turală on artistică in Dobra : şl acessta drul comitetului executiv, menite să îm­ Aşiepfl un timp pentrucd nu îndrăzneşti întreba
bunătăţească cclivitatca căminului De
membrilor cercului, găseşti deseori nume „timp” să se întrunească nici măcar in­ cam de multă vreme »ă-t infrerupi din „lucru", tuşeşti, moi — O su vezi la urmă, ia condeiul şt
ca Viu Ion, muncitor fruntaş In produc­ tr-o şedinţă, nu şi-a „găsit de asemeni In perioada primei etape a camipamsi asemeneo. organizaţia de partid Dobrc-sal. ofţeti şi numai după ce (L-ai făcut sta­ semnează oda td
ţie Dumilnu Nicolae. membru al întovă­ tlmn sâ-şi întocmească planul de muncă, agricola de primăvară — spre exemplu — din neglijenţa secretarului Negrilă loan giul de aşteptare, te întreabă: Ce doreşti După ce unu au semnat fără sâ-şl dea
răşirii agricole din Turdaş, Stela Lupu să conlmuie drumul minunat pc care a căminul cultural nu a dat aprospe nici n-a mai analizat munca ce/nnului cultu­ fiule ? .. începi şi sput ; Tovarăşe şef. am . seama, olţil din curiozitate să uodd ce
elevă, Ccstoi Sînza, ţărancă muncitoare. plecat ou ali<t emîuziasm un ajutor ţărănimii muncitoare penl.ru ral de 6 luni O însemnată vină In slabi fost greşit încadrai, nu m!-au fost pld va fi, „tota” Herţeg le-a spus:
Toncta Dumitru funcţionar, Filfmcn Tra- In lec ca activitatea cercului să se dez- cunoaşterea şl aplicarea hotărinlor parti­ activitate a căminului cultural revine şl ■tl'e lucrările pe care dvs nu te-afi re. — Aşa-t că nu am avut nimic cu voi
lan, utemiot şl mulţi alţii, tineri şi vîrst- vfvLe. ca numărul membrilor să crească dului şi guvernului, pentru cunoaşterea cadrelor didactice care n-au susţinut În­ cepfionat încă, nu avem material fa to­ şl ţineţi ia mine ca la un părinte? Nu-f
deajuns activitatea acestui.) Secţia cul­
nici, ce şi-au pus con eterul In slujba să fie imprc:;ăiat cu noi clemcAte ti­ normelor agrotehnica în lucrarea pâmîn- cul de munca, etc Din nou aştepţi un aşa câ nu vreţi sâ Jiu schimbat din
turală a sfatului popular dj raionului f 1 ia
pâcn, (n slujba prcgrcsului nere şi ciosbile. din tot ce a fes: a ră­ tului. (şofa sscţizi tovarăşa Grosu Floriei) n-s timp, apoi primeşti răspunsul pc loc, corn acest sector fiindcă fără mine vefi fl ca
In cadrul şedinţelor de lucru care au mas doar o amintire plăcută. Prcr;:,ganda agricolă prin conferinţs. mai con.tre.Ul acest cămin cititorul dc in felul urmdfor: Ce-ţi trebuie atfţla bani o turmă fără păstor 7 Atei înghiţi fn sec
loji fixate — şi s-au ţinut ou regulari­ Vinovat ele această stare de dezertare dc populerizareo fruntaşilor In muncile a- foarte mult tlm.p mulţumwdu-co doar oi fiule ? Nu-(i ajunţşe ă ta sulă depăşire şl după o pauză, continuă:
tate o panoadi lungă de timp — In fle­ p® cimpul unei munci aţii de Inimoase, grtcole. organizarea unor cercuri de în­ diferite fnmie d? verificare birocratic?, Fiule, vrei sâ ajung ca Dimie cu oiştea in — Mă glndesc dragii mei fit numaf ta
care miercuri a săptuninn, pe lîngâ pre se face în primul rind secţia de propa­ suşire a cunoştinţelor ştiinţifice despre care nici cînd na vor da rezu'.tl-.c pozi­ gard Dud-te bme in ochit mei şl o să voi şi la ceia ce se poale face pentru voi.
rentai ea diferitelor Lucrări originale, bi­ gandă 51 agitsţi? a comitetului raional de agriculturi, nu au constituit pentru co­ vezi că n-am timp acum De-l găseşti su­ Gîndiţt-vd numai ia faptul că dacă o să
roul cercului s-a îngrijit şi de educai?: perlid oare nu a controlai 51 nu a îndru­ lectivul căminului cultural un obiectiv tive Pentru lichidarea lipsurilor’ menţio­ părat, iţi răspunde pur şi simplu: Ieşi plec o să râmineţi părăsiţi şi n-are etne
cadrelor sale privind problemul® de lim­ mat biroul cercului nu l-a ajutat si-şi in preocupările sale Nici nu a încercat nate. organzle Iccale de partid sl de sUt 1)0ră fiule, n-curt f sd ud mai ţină parte (adică bonurile de
bă şi lilerotura Abilei, s-au dezbătut in dezvolt? a-tivit«ale3 sa penizu progresul I măcar a întocmi in acest sens un plan de dui Dobra, cit şi conducerea căminului fiule in sus. fiule în jos şi rumîi nu­ lucruri prin sertare N R | Acum ştiţi pen­
cadrul unor şedinţe articole ca „Simion semenilor in mijlccui cărora Irăiegte In muncă cultural, ajutate îndeaproape de secţia mai „/lut” lehmcionului Herfeg, fără ca să tru ce aţi semnat? Pentru binele „pă­
Babaievschi d®{-pr? problemele vieţii şi mare măsură se lace vinovat şi ziarul Pe lingă calc arătate, lipsuri serioase culturală raională şi Comitetul raional ajungi să primefti ta timp şi in mod just rintelui" vostru Herţeg şi pentru „binele"
ale creaţiei artistice’. „Despre genul nostru care n-a încercat să se apropie j se manifestă şi în activitatea bibliotecii ds partid, trebuie să pornească cu hotă- 1 ezolvarea cererii cu care te-ai adresai. VOStru
scurt”, „Oogoî, Viaţa şi opora sa”. „O gre­ mai muM de viaţa cercurilor literaro din j Aceiaşi neglijenţă faţă de întocmirea pla­ rirs pe un drum nou, fructuos, desfâ- Aceste a sint numai eifeva aspecte dc fe­ Minerii sectorului 1 n-au nimic de îm­
şeală din care se poale învăţa”, şi altei:» regiune, să încurajeze tineru amatori . nurilor dc muncă dăinuieşte $1 aici, unde lul cum se pourtd ..fata” Herfeg cu „fiu" părţit cu „lălăi” lor Herţeg şl nici nu
angrenaţi in mişcarea/literară prin publi­ şurînd cu perseverenţă o continuă şi sus­
Viaţa şi activitatea cercului lilenr,, Ni- bibliotecară este tovoTăsa Suciu Eugenia sui l-ar critica dacă el n-ar fi atît de vitreg
carea mai frecventă a lucrărilor acestora . ţinută muncă de propagandă în rindul
coliae Bălcescu" din Orăşlic nu s-a măr­ In urma defectuosului sistem de muncă, ţăranilor muncitori, cu ajutorul tuturor La sectorul /. „tata" Herfeg numără de cu „fiii” săi far în ce priveşte petiţia cu
ginit numai la creaţii'! 2 literare ale rmen- Casa d? cultură raională — director deşi biblioteca dispune de aproape 1630 formelor de aoţjvitatc din codrul cămi­ asemenea mulţi fii. a cdror încredere n n semnături, este o chestiune ridicolă „Tata"
brdor cercului Pentru recrutarea de noi tovarăşul Fara fon. — rle care aparţine cărţi, totuşi in cursul lunu mai. aceapta nului cultural. 1 ‘{h reuşii sâ o cijfige fn (ol decursul acti- Herţeg dacă In loc să facă petiţii, ar face
elemente cu indin*ţii artistice, conduce­ acest cerc literar, nu a acordat atenţia uitâţii sale, mai ales din (imput etnd o treabă, ar Ieşi mult mai bine Astfel, nu l
rea cercului a orgr.nisat diferite concur­ necesară acestei activităţi, dezvoltării ei fost înlocuit pentru atitudinea sa urild excuts ca înlr-adcoăr să se pomenească
suri de creaţie literară Asţţcl. la con­ Da asemeni, biroul cercului a cărui secre- Ştiri sportive faţă de colectivul de mineri din acest odată câ din „tată”, nu o sâ moi fie nici
cursul crgamzjt în anul 1952 Jn cinstea tar este tovarăşul loon Popa, s-a com­ fn urma etapei a IX-a a jocurilor de fot­ „FI. roşie” Lupem—„Constructorul , Hu­ sector Totuşi, el a mai încercat disperat măcar „tufore”.
lui „I Mu şi pentru sprijinirea cam­ să cişfige încrederea oamenilor din acest A DURAI
plăcut in atarea de pasivitate. dG mole- bal desfăşurate la 6 iunie a c au fost nedoara. „Metalul” Cugir—„Flacăra” O-
paniei agricole de primăvară şi vară, au înregistrate următoarele rezultatei râştie; „Minerul” Lonea—„Progresuj" De­
fost primite de către cerc un număr de şealâ, de încredere fn victoriile obţinute,
..Meta'luJ" Zlatna—„Dinamo" Orăştic 3-1, va. „Minierul" Potrila—„Avintul” Sebeş
16 poezii, iar la concursul organicii in sccclrod că activitatea se va desfăşura Un caz de „conştiinţa
Ghelar: „Meta'lul” Brad—„Metalul” Ghe- La categoria B,: „Metalul' Reşiţa—..Mi­
1953 in cinstea Festivalului Mondial al şi de la Sine
lar 1-0; Alba: „FI roşie" Alba—,.F» ro­ nierul” Lupeni
Tinerelului, un număr dc 21 poezii şi un In privinţa Inactivdăţu cercului o con­ şie" J-upeni 4-1, Simeni „Construclo- La categoria A.: „Flacăra” Ploieşti — ... Care va sâ zică tovarăşe Lupu, odată la doctor şi vâzindu-1 atll de straş­
dumneata eşti cu gîsca?... dumneata al nic nu se putu*Măpinl sâ nu murmure
însemnat număr de lucrări In proza tribuţie de seamă a adus secţia culturală rul" Hunedoara—„Minierul” Petrila 8-0 „Metalul” Hunedoara şl „Dinamo” Ora­ telefonat de la Rectu după salvare?... „om nu glumă, conştiinţă serioasă 1 '..
Ranfctnd dosarele cu lucrările cercului a sfatului popular regional In a cărei Orăştie: „Flacăra Orăştie—„Minierul" şul Stalip—„Minierul'* Petroşint Ei bine, să şl n de la nune, il fi dumneata Şi-ntradevăr. ce e drept c drect Dr
Lonea 6-0, Deva: „Metalul” Cugrr—„Pro­
literar cu prilejul concursului organizat preocupări nu a existat $1 nu exis’ă pro­ Faza regională a jocurilor sportive instructor regional, însă n-ai dreptul si Comşa ilie are conştiinţă cîlă vrei mai
gresul” Deva J-0; Sebeş „Avintul” Sc-
în 1653. găseşti poecu ale tinerilor înce­ blema cercurilor literare, a creaţiilor ti­ a asocia|ici rezervelor de muncă faci abuzuri, înţelegi?... pentru boala ales cînd c vorba de bunul poporului,
beş^—.Locomotiva" Simeru 3-0. „abces” nu era cazul să se trimită sal­ attta doar că această conştiinţă a Iul
pători In ale scrisului, in <iare sa între­ nerilor amatori de literatură In oraşul Alba lulia S-au desfăşurat
In urma etapei, olasamentul se prezin­ varea Asta se trimite doar in cazuri ur­ şi-o manifestă şi se face simţită numai
văd reale posibilităţi de deivoltar» ar­ In statul nostru de democraţie popu­ tă tn felul următor: timp de 2 zile intilninle dc volei (băieţi), gente. Păi ce-ar fi dacă am întrebumţat-o atunci cind acest bun ol poporului e fo­
tistică Aşa de pildă in poezia „Trac­ lară partidul şl guvernul au creat toate „Metalul” Cugir 9 » O O io t/ 18 baschet (fete) şi fctbal, intre ecntpeJc cla­ aşa... E bunul poporului tovarăşe Şl da­ losit de altul şi nu dc el.
toarele” trimisă de finărul uîemist ţi posibilităţile dezvoltării mişcării literare ..Flacăra ’~Ofâ şt le 9 7 2 0 27- 6 16 sate pe locul I a fazei raionale a asocia­ că e. bunul poporului apoi n-avem voie sâ Bunăoară, chiar numai la trei zile după
„Constructorul" Huned 9 6 2 1 25- 8 14 ţiei sportive a rezervelor de muncă faczm abuzuri, asta ţi-o spun eu care sini inlîmplarea p« care v am povestlt-o mal
nan muncitor, Troian Filimcm. autorul de amatori Obligaţia noastră morală este
„Avântul" Sebeş 9 S 3 0 1»- 5 13 Dui numărul de R echipe de volei par­ medic Mai pnceout tovarăşe. me-dic?„. sus. salvarea cu pricina u fost întrebuin­
reuşeşte să redea cu multă pricepere me­ de a s-prijini această mişcare, de a o face
..F) roţdc” Alba 9 4 1 4 14-17 9 ticipant® la concurs, pe locul I s-a cla­ Gindeste-te lubrefianţl, carburanţi, uzaj. ţată, de rindu) ăska de către dr Comşa
canizarea muncii in agricultură Vorbmd să devmâ un (actor principal in înfăp­ „Progresul" Deva 6 4 0 4 12-12 8 sat echipa centrului şcolar profesional etc., etc., etc intr-un caz. cu adevărat ..urgent’ Era
în poezie despre puterea mactoarelor. au- tuirea revoluţiei noastre culturale, tn „Metalul' Zlatna 9 3 1 5 11-19 7 Hunedoara, iar pe locul II echipa Şcolii Lup Liscuţ auzea ’loale acestea, dadei vorba de data aceasta de „coniţa Zamfi­
lOl’ut spune: „In toci îşi mişcă roţile îndeplinirea sarcinilor pentru construirea ..Metalul ’ Brad 9 2 3 4 7-15 7 profesionale dm Alba luba 0 din cap molfuz. înghiţea des şl în girul ra Comşa” care trebuia sâ plece de ur­
/şi lum dm piept aruncă/. Puternice li-s ■ccialirmulul „Metalul” Ghelar 7 2 1 4 9-|2 5 La bzsehel (fetei s-a olasat pe locul f îşi făcea următoarea socoteală genţă la Sibiu unde să-şi facă o. .. coafu­
„Dinamo" Orâşti® 9 1 3 5 11-21 5 echipe Centrului şcolar profesional din „Are dreptate doctorul Comşa. trebuie ră şic, cum să nu mai fio alta Adică de
forţele /şi sporirea m muncă/. De ase­ Cercul literar „Nicolae Bălcescu” din
„MinioruJ" Petrila 9 2 1 6 10-21 5 Hunedoara, iar pe locul II echipa Scolii să fiu mai exigent faţă de bunurile praporu­ ce sâ se coafeze dumeaei Ia Sebeş şi sâ
meni găscşU versuri in care se reflect Tirăştie, va trebui să se bucure d*n nou
„Fl roşie” Lupem 9 2 1 S 9-18 5 profesionale dm Alba lulia lui Ce dracu. pentiru un abces să l-au fie aşa ca loate celelalte, tocmai ea, a
cu multă putere patosul muncii ereiu- de simpatia maselor, să pornească ia­ „Minierul” Lonca 8 t 2 5 5-14 4 La competiţia de totbal la care s-au salvarea Adevărat e că mă umllasem de cărei soţ aşa după cum ştiţi şi dumnea­
toare. — al muncii pline de avînt şi dra­ răşi pe drumul unei activităţi fructuoase, ..Locomotiva” .Smncna 8 2 0 6 4-18 4 intrecuţ 6 formaţii, locul l a fost ciştigit mei nu mai vedeam bine. dar oricum voastră e medic.. In această impreju-
goste patriotică In poezia ,,De 1 Mai” Gh su facă dm munca sa o pirghie importantă In cudrul etapei a X-a vot avea loc de echipa Şcolii profesionale din Stm®- puteam veni sl pe jos, că doar nu mu­ raro Dr Comşa Şi-3 călcat eroic conştiin­
astăzi următoarele iottlnlri ria. iar locul al If-lea de echipa Centru­
Plopşoreanu. printre altele spune „Cînd în formarea omului de tip nou. in rezol­ ream” ţa, a scris pe delegaţia şoferului Sprin-
.Dinamo” Orăştie—„FI roşie" Alba; lui şcolar profîslnnal Hunedoara Convin* de toate acestea, îndrugă ci- jean Mthai — pe care l-a instruit fn prea­
vorba e să depăşim /un pian, o normă... varea sarcinilor puse de partid şl guvern
. Metalul" Bnad—„Metalul” ZLatna; „Lo- GH MUREŞAN, teva vorbe in chip de souze către dr labil — „transportă Sibiu un bolnav grav
ne untm /Nu ne uităm, câ-i ploaie, vi-nt/ f COŞARU comollva" Simeria—„Metalul" Ghelar; corespondent voluntar Comşa ce eu miimle virile în buzunarele — Comşa Zamfira”... Şl cu asta dai dru­
halatului il privea necruţător, apoi plecă mul cu salvarea
spre les're stingherit, apăsat de regretul E fără îndoială necesar ca organele
Cifltuira porumbului, ocupă in anul a- mentul cel mal potrivit şl pentru aceasta
eesta o suprafaţă mult mai mare ca in porumbului trebuie să urmărim tn mod sistematic câ a folosit un bun ai poporului atunci competente sâ se ocupe de acest caz, ca­
anii trecuţi Condiţiile olimiteiuce din dezvoltarea plantelor Polenizarea supli­ cînd nu era cazul şl cind acesta poatn re putem prezice că va scoate la Iveală
pnmăvora acestui an (temperatura scă­ in cultura acestei plani® preţioase. Prin Dacă lăsăm plantele prea dese atunci mentară la porumb trebuie începută a- era mult mal necesar In altă parte Cind şi alte „caruri” tot atît de pline de ..con­
zută şi cantităţile miri de precipitaţiuni executarea râritulul trebuie să asigurăm un more procent dm ele nu formează tuncî cind mătasea ştîuleţUoi' a aipărut la sâ închidă uşa in urma lui, mal pnvi ştiinţă"
atmosferice căzute, lipsa de lumină so­ fiecărei plr-nle suprafaţa de hrănire şl şttufeţt şi nu leagă. Daci numai 30 la ce) pupn 50 la sută din plante
lară, cerul fund mai mult acoperit de rpaţiu) d® vegetaţie caJ mai potrivit sută din plante nu leagă, aceasta înseam­ Lnaintc de a încep® polenizarea artifi­ Un „sulfat" contra nepăsării şi birocratismului
nori) au favorizat creşterea şi dezvoltarea DitcJ se lasă cultura prea oară sau prei nă la un hectar nu vor produce cca cială. trebuie sâ adunăm polen de la cil
rapidă a buruienilor şi au impiedicat ve :nAi multe plante Adunarea polenului cit
•Jezsâ se reduce cu muU prnducţu 9000—10000 plante şi pierderea va Ii Pentru slrojpitul virlor împotriva ma­ sâ ni le elibereze sfaturile populare co­
geoaţja normală a porumbului La porumbul cu portul mare cum strvi cu atiit mai mare cu cit plantele vor fi şi polenizarea trebuie sâ se facă dimi­ nei. la cooperativa din Bâcşii raionul munale.
Pentru a crcea condiţiile cele mai favo- solurile dinte de cal, dobrogean, ele., se­ lăsate mai dese neaţa, după ce se ridică rouă. plnâ la Haţeg au sosit însemnate cantităţi dc Penrt.ru a scăpa dc „gurile rele", biro­
rabiile creştorii şi dezvoltării plantelor de mănat la 00 cm intre rînduii trebuie aâ In culturile de porumb semănate in orele 9—10, timo in care polenul nu se sulfat d® cupru (piatră vlnâtâ) Vestei câ craţii din secţia agricolă, trimit rind pe
porumb trebuie să aplicăm fără intirzie- împrăştie
lăsâin distanţa tnlre plante pe 1 Lnd de cuiburi aşezate 1n pătrat praşllele tre­ a sosit pialra vlnfltâ la timp, l-a bucurat rind pe ţăranii muncitori înapoi la co-
re măsurile agrotehnice corespunzătoare 50 cm pentru 3 asigura 25 090 plante la buie să fie mecanizate şi făcute atît in Polenul trebuie recoltat ouniai cind e mult pe ţăranii muncitori Erau siguri că ■munelo respective, spunind că au dat
acestei culturi şi In acest tel să asigurăm ha lungul cit şi in latul timpului copU polonul copt cade uşor cind sc seu- in acest an vor putea face la timp Stro­ dispoziţii tolefomco sfaturilor populare
obţinerea unor recolte sporii® in acest an La porumbul cu portul mijlociu cum La cultura porumbului trebuie să exe­ »ură spicul pitul viilor scăpindu-le astfel de atacul sâ lo elibereze bonuri Bucuroşi d® a-
Agrotehnica culturii porumbului consî.î sint soiurile: portocaliu, bănăţean. de cutăm cel puţin tret praştie care se fac Pentru oa polemlzarea sâ se facă In mod manei — cea mal păgubitoare boală a
din m\) multa lucrări care trebuia e*e Aricş. semănat la distonţâ intre rinduri atunci cind se formează scoarţa la supra­ oaturai. prin vină stringerea polenului strugurilor ceastâ vesle ţăranii munoitori se întorc
in comunele lor Aici insă gini inttmpi-
culele atunci cînd ptanteJe le cer Cui? de 20 cm. trebuie să lăsăm distanţa Intre faţa solului şi apar buruieni se va face din 2 in 2 rinduri, iar pa rind Bucuria ţăranilor muncitori dui Băieţii naţi din nou cu cuvinielo „duceţi-vâ la
mai importante lucrări agrotehnice care plante p? rînd de 50 cm. pentru a asi­ Adînomea se micşorează treptat La tot la a treia pină la a 4-o plantă. ca şl altora din alte sate alo raionului secţia agricolă raională Nu putem elibe­
urmează a se excuta In culturile de po­ gura un număr de 28 000 plante la hec­ fiecare praşllă cu 2—3 cm, pentru a evita Culegeri polenului de pe spice se face Haţeg, a fost întreruptă insă de o adresă ra bonuri fiindcă ni s-a pus in vedere
rumb slnt : tar rărirea rădăcinilor de porumb care prin in căldări. în săculeţe de hîrtie sau apa­ primită la sfaturile populare comunale în acest lucru prin adresa nr. 2459”
Prăşită f-o îndată ce porumbul a ră­ Li porumbul cu portul mic cum sint dezvoltarea lor se apropie dtn cc in ce rate speciale care este scris: „vă atragem atenţia câ nu se
sărit şt terenul prinde scoivrţâ sau răsar ciunte hingârcsc, scorumnic, galben tim­ mal mult de suprafaţa golului Scuturarea polenului pe mătasea ştiu- poate elibera nici o cantitate de piatră Şî aşa. zeci de ţărani muncitori ca
buruieni se face primi praştia la adânci­ puriu, seminal la 50 cm intre rinduri, tre- Praşllele trebui? să se facă mecanizat, cu leţiJor se poate face direct din săculeţele vinălâ fără bon de la secţia agricolă a Mandra Petru. Costoa Comei, Halmagt
mea de 8-10 cm Pr^-fil-a l-a la porumb tuie sl lăsăm distanţa de 50 cm. pe rind tractoarele sau cu prăşitoare trase de eu polen colectat, iar daca polenul a fost sfatului popular raional Haţeg” Adresa loan dm iatul Băeşti. Munteanu Vasile
este holărîîoar? Dacă această lucrare nu pentru a asigura 40 000 plante la hectar animale Numai fn cazul tind lipsesc a- colectat in căldări, atunci se răspindeşte a fost semnată pentru şeful secţiei agri­ dm satul Ohaba de sub Piatră şl mulţi
se execută la timp şi cu respectarea re­ La porumbul semănat in cuiburi aşe- cesle mijloace, se face cu sapa La pnma re mătase prin a ting ore cu ajutorul unor cole dc inginer Dumitru Moroşan şl de alţii ca ei. a făcut drumul pînă la Haţeg
gulilor agrotehnic?, producţia ou numai ’ite in pătrat trebuie să acordăm o ur>- praşilă. după ce s^a lucrai cu prăşitoarei lampoar.e făcute din blănite moi Cerghidoanu Elena tehnician fito-sanitar la secţia agricolă apoi înapoi la sfaSul
că va scade dar paale II compromisă 'ortanţa Şi mai mare răntului pentru a esie nevoie ca printre cuiburi să se dea Polernaarea se face odată cu recolta­ Adresa le-a pus capac la toate Era popular dm comur.a respectivă
Dacă crusia cave se Icrmeizâ la supn* i5sa la hectar atîtca plante cile pol să $( cu sapa Pentru celelalte praşilc, cînd rea polenului şl anume: in primul rind limpede câ ţăranii muncitori dm Băeşt> „De ce oare nc-o fi purtind zile Intrigi
faţa solului şi buroicnlle nu s:nî dis­ ■ dezvolt® In condiţii normale. nu sint buruieni, nu este nevoie dcciţ dc se polenizeai-â mâtanea de pe ştiuleţl şl care doreau să-şi stropească vnle trebuia pe drumuri acum cînd flecare clipă e
truse la timp. ede inîbuse plantele dc Astfel, pentru a asigura numărul sta­ prăsitoare mecanică . apoi se recoltează polenul de pe această Să facă 34 km pină la Haţeg pentru a atît de preţioasă?" — Îşi puneau ei în­
perumb, care se îngălbenesc, imbălrinecr bilit de regulile agrotehnice lâsîndu-Be Copilitul este o altă lucrare do îngrijire plantă. In acest (el se înlătură posibi­ prirru bonuri ca sâ poată obţine piatră trebarea pe burtă dreptate
înainte dc vreme la un cuib cite un singur fir şi la uneJe la cultunle de porumb, care se face cu litatea polenizării Oorilor cu polenul lor vinălâ Răspunsul este şimplu De la birocraţi
De aceea, praşilţi l-a trebuie &ă 1 se cuiburi cile doufi fire ca să se realizez® scopul de a înlătura lăstari) laterali. propriu, adică autopolenizarea Puşi în cunoştinţă de această măsură şi comozi de la oameni cu mentalităţi în­
dea o Importanţă decstbili şl să fie cxc desimea de 25 000 de plante la hectar Copilitul dă rezultate foarte bune io Polenizarea se face in aceiaş timp la birocratică, ţâranii muncitori din satele vechite, nu te poţi aştepta la altceva mai
cutată în timpul cel mai scurt după ră­ '.entru soiurile cu portul mare ; cite un regiunile secetoase plantele de pe două rinduri raionului Haţeg nu au avut încotro de­ bun Pe aceştia nu-i interesează mărirea
sărirea plantelor de porumb fir Şi două la club pentru a asigura curea Copilitul trebuie lăcut cit mai devreme Executarea la timp şi de calrtate a cit sâ pornească unul cit® unul la secţia producţiei de cereale Ei nu s® sinchisesc
Complelaren «rolurilor Odată cu pra­ '0000 planln de porumb la soiurile CU Nu S? admlle ruperea lăstarilor Aceştia tuturor lucrărilor de îngrijire prevăzute agricolă raională după bonuri Auei în de fapful câ ic ei ce muncesc p? ogoaro
ştia I-» lebuie să s? facă şi completarea portul mijlociu şl cîte două fire la cuib trebuie tăiaţi cu cuţitul bine ascuţit In in regulile agrotehnice poate asigura spo­ ■ oc să primească la repezeală bonurile au InJruntind greutăţile naturii pentru a le
lilpeuriJor pentru a nu râmîne goluri, a- la soiurile de porumb cu portul mic, aşa anii secctoşi copilitul aduce sporuri de ruri foarte mari de producţie in cultura fost InUmpinaţi cu vestita formulă a bi asigura punea, sint puşi pe drumuri in
dicS suprafeţe de teren nefolcsite Corn fel ca să asigurăm 40 000 plani® la hectir recoltă dc cca 30 la sută Copilitul sc porumbului rooraţilor „Veniţi milne" Acum nu pu­ loc sâ (le sprijiniţi în lupta tor pentru
pletiarea golurilor şi în special In cultu­ In acest scop trebuie făcută socoteala face on de cite ori apar copiJii şi se ter­ Toţi acet ce muncesc in agricultură teţi pruni bonuri deoarece tehnicianul recolte bogate
rile de porumb circ S-au semunot în ixactă după distanţele intre cuiburi şi mină înainte de inspicare Odată cu co­ Irebuic să folosească aceste rezerve şi lito-samtar e plecat dm localitate" Unu Cerem organelor în drept să la măsuri
cuiburi aşezat? in pilirat arc o deosebită in funcţi? de soiul dc porumb cultivat pilitul se smulg plantele atacate de tă­ posibilităţi mari dc a spori producţia de n-au mai zis nimic Cl au luat-o supă ca ţăranii muncitori dm satele raionului
însemnătate pentru a obţine rerollo spo Dacă nu re*p?rtăm desimea normală şl ciune care trebuiesc arse- porumb raţi înapoi Alţii insă. mai îndrăzneţi au Haţeg sâ primească dc îndată sulfatul
file. Pnn completarea lipsurilor, asigurăm presupunem câ la fiecare m p vom lăsa Polentiarco Suplimentaro la porumb Dacă la fiecare hectar s-ar asigura o început sâ critice pe cel de la secţia a- dc cupru (piatra vinălâ) pentru 9 pulon
desimea normală a plantelor pe m p şi li cu o plantă mal puţin această in9?.®.mnă a educe sporuri de 600—700 kg boaba li ha sporire a producţiei numai d? 200 kg. a- gricolâ. „Bine tovarăşe, vedem câ sinte|i sâ faefl stropitul viilor contra manei
hectar pierde 10.000 plante la hectar şi dacă Polenizarea suplimentară artificială este oeosta ar însemna pentru economia noa­ vreo 8 funcţionari aici care staţi degeaba Recomandăm tolodată ca şi ce> in cauză
RfirMul culturilor dc porumb Atunci presupunem ci fiecare plantă ar trebui o metodă sigură de sporire a producţiei stră naţională cel puţin 60 0DO de vagoane Dc cc nu ne daţi bonuri ? De ce vreţi 6ă de la secţia agricolă raicnalu Haţeg, să
cînd DVinlde de porumb ajung la 3—4 ră producă cel puţin 50 grame de boabe, la porumb Şi sc recomandă să se facă porumb in plus ne puneţi pe drumuri ? Daca socotiţi câ fie stropiţi cu un „sulial” contra biro­
Irunz? trebuie- făcut rănlul Râr lul este înseamnă câ pierdem la hectar cantitatea pe .suprafeţe cit m;;> int'.ruse Ing A ROMANOVICI e o munca prea grea pentru vot elibe­ cratismului, nepăsării. leneviei ţi apucă­
o lucrate de cea mai mar® răspundere de 500 kg porumb boabe Polenizarea trebuie sâ sc facă !n mo­ MAS rarea acestor bonuri, de ca nu aţi lăsat turilor învechite