Page 15 - 1954-06

Nr 47 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

TRIBUNA AGITATORULUI N i se semnalează că : Consfătuirea inovatori Ier
... La $.;oala elementară d:n comuna de ia Combinatul Siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej"
Agitatorii sprijină munco comitetelor de iniţiativă Demsuş' curtea este mereu Inundată de
apă. In timpul ploios Sfatul popular dm din Hunedoara
pentru crearea de întovărăşiri agricole această comuna, nu a luat măsurile ne­
cesare in vederea amenajării curţii pen­ Cu cîteva zile in urmă. a «vut ioc In salo găzder mixte, gezetei de perete, pre­
Plwiora din 19—20 august 1553 a C. C Sare: no de a lămuri clic trei sau pa- O altă formă de agitaţie folosită cu tru a nu mai fi inundată festivă a căilor ferate uzinale ds lo Com­ cum şi sprijinului concret al comitetului
el PMR a trasat ea sarcină centrală ,-u ţărani mumollori pentru intrarea In elicacitatc de organizaţia de baiâ din sa­ H binatul siderurgic „Gh Gheorghiu-Dej . s ndical de secţie ca problema inovaţii­
pentru organizaţiile de baia săteşti, su Întovărăşire, au pr.miî-o şi cailaitl sg-i- tul Sirbi sint articolele pe care «giratorii ... In comuna Lunca Cernii, este prevă­ consfătuirea inovatorilor din acest com­ lor să capete caracter de masă In acest
desfâ-ţeare o permanenta muncă pohtico- ■.a-tori care şi-su făcut cereri de înscriere le scriu In gazata cetăţenească Datorită zut de multă vreme să sî inLmţszc o binat Cel peste 200 de inovatori din ca­ sector după ir.cheerea întrecerii trimes­
organiratoricâ In vederea creării da no Tovarăşul Stânilâ Gh;orghs. sirreus- acestui lucru, in fiecare sâptămină apar; casă de naşteri. Sfatul popular din s- drul combinatului, precum şi de la uzi­ triale, .pe 10—15 muncitori a revenit cite-a
tnlovărăşin agricole pe baza liberului rul organizaţiei de baza. face sâp'.ămina) cite o ediţie nouă In articolele publicate ceastâ ccmunâ moi pinâ in prezent nu a nele „Victoria" Câlan, Trustul 4 Construc­ inovaţie sau o Îmbunătăţire tehnică.
conszmţămint al ţăranilor muncitori In analiza muncii colectivului ds agitatori, se arată avantaje)? întovărăşirii şi tot­ repartizat un local in acect scop Mai ţii, minele do fler Teliuc şi Atelierele Pentru a da o mai mare amploare pe
ducerea la îndeplinire a acestei sarcin: ■avăîindu-i metodele de mur.ci folosite ţi odată ss popularizează acei ţărani munoi- mult, pacurile repatt zale pentru această centrala CFR Simena, au transformai viitor mişcării de inovatori, tovaxâşil mai
măreţe, importantă hotămitoarc are folosi­ razulv&ttle bune obţjvute de agitatorii din lori care au semnat cereri de intrări în casa rint folcs le in scopuri personale do consfătuirea — in decursul ei — intr-un sus amintiţ: precum şi cedalţl participanţi
rea agitaţiei politice de masa, atît prin sat şi d;n alte locai-ităţi. Cu ocazia şe­ întovărăşi re. către salariaţi: sfatului. vast schimb de experienţă ia discuţii, au venit cu propuneri con­
viu grei cil ţi cea scrisă ji vizuală. dinţelor de analiză a rezş.it că tovarăşii munci lor, agitatorii au avut de in- * Referatul prezentat asupra dezvoltări: crete Mai mulţi participanţi la discuţii
Folosind indicaţiile comitetului raional Luou Romulus. Rusu Moi se. Pc-pa Lo- ,imortal rezistenta înverşunată a chia­ ...CceiperiUvo .Plugarul" din Pul a mivCăiu de inovaţii in cadrul combinatu­ au susţinut ide.a că titlul pentru cel mai
de partid 11b, organizaţi; de bază din ghin şi Eruman ierul au muncit bine burilor Poiroi Augustln şi Popa Floreo. prrnvjt acum doi ani o cisternă cu o ca­ lui de către directorul cabinetului teli- b^in novator să ss acorde in urma între­
satul Sirbv desfăşoară o susţinută mun­ reuşind să lămuneisră mulţi ţărani mun­ care au răspindit difente zvonuri cu in­ pacitate de 20 mii litri, necesară depo­ ruc Balint Alexandru, a scos In relief cerii semestriale, avind in vedere că sint
că de lămurire ajutlnd comitetul de ini­ citori din comună, pentru a intra in înto­ tenţia d? a submina munca de înfiinţare zitării pe'.rclului Această eirtemă zace aotlvtoatea rodnică a inovatorilor, pre­ unele probleme a caior rezolvare necesi­
ţiativă la crearea unei întovărăşiri agn- vărăşi re. a întovărăşirii Agitatorii însă au fost şi azi nelcloîLtă şi aruncata in marginea cum şi străduinţele cabinetului tehnic şi tă mpi mult timp Tovarăşul Tatu Ertul.
cole in comuna tor In afară de munca de agitaţia dc la ccmbzîivi. Ei au demascat chiaburii zvo- comunei FARCA$1U PETRU a comisiei de inovatori în vederea dez­ inovator din sectorul OSM, printre altele,
Munca in această direcţie s-a început om la om au dat rezultata bune şi con­ nişti in adunările populare şi ta gazeta corespondent voluntar voltării mişcării de inovaţii şi invenţii, a mal propus ca planul tematic care va
acum o lună ţi Jumătate, eînd eu ocazia vorbirile ce s-su orgr.mtat cu grupuri d: cetăţîmcarcâ. fâcîndu-ll-je caricaturi, Izo- factor important in ridicarea necontenită fi elaborat pentru întrecerea scmestrUtâ.
prelucrăm în adunarea deschisă a nrgz- ţărani muncitori La convorbirea organi­ lindu-i in acest fel d; ţărănimea fif.racâ a prcducţiei şi a productivităţii muncit. sâ cuprind! şi unele probleme de bază
niaaţiei de bază, a cuvîntârki tovarăşului zată de agitatoarei Zamfir Paraccoiva li şi mijlocaşă Nici după un an Faţă de primele pi'ru luni din anul din actîvKatca combinatului, cum ar fl
Gh Gheorghiu-Dej ţinută la plenara din căminul cultural din SIrbi în ziua dc 9 Muncind astfel, agitatorii au dat un tSS3 — a sublimat raportorul — numă­ de exemplu demanganlzarea fontei, care
19 aprilie 1954. s-a pornit iniţiativa de a iunie, su fost de înţă 23 ţărani muncitori Iniţiativa întreprinderii regionale ci
ajutor preţios comitetului de iniţiativă rul inovaţiilor a crescut in acest an d; este destinată sectorului OSM de către
se înfiinţa Întovărăşirea agricolă în co­ Avînd ca sub.ect lămurirea avantajelor nemategrafice. de a da in reparaţie şi a
caro astăzi deţme 19 cereri de Intrare în la cifra da 133 la 199 Acostă creşter; furnale şi alte probleme care duc ne­
muna Srtrbi lucrării pămintulul în comun, agifaloerea amenaja cu mobilier nou sada cinemato­
întovărăşirea agricolă semnate pe baza faţă de roailzârUe primelor 4 luni din mijlocit la îmbunătăţirea calităţU seml*
Secretarul organizaţiei de ba2ă din sat s-o dccvmantat temeinic arătind că ţă­ grafului din Simeria, a fost cit se poale
liberului consimtâmin*. de ţărani săraci st snul trecut, se datoreşte !n bună parte fabricatelor combinatului
a instruit temeinic pe cei 19 agitatori des­ ranii !.V.c/Irâşiţl sint scutiţi de eolâ cu l’H m:jlezaşi însumînd o suprafaţă da 17 ha de bine venită şi ea a fost pn-nută do intnecenl care s-a organizat pe teme de
pre avantajele luor&hi In comun a pâ- la cută. iar la impozitul agnccl cu 25 de teren arabil către muncitorii s menem ca o treabă ce inovaţii Intre soctlUe şi sectoarele com­ Alte lipsuri care (cinează oreşterea nu­
mtntului ţi despre rezultatele obţinute de In sută Jn continuare, tov Zemfir Para- n-ar fi stricat să fie făcută mat dmain-ts binatului. mărului de inovaţii se manifestă in spe­
cele mai bune Întovărăşiri egncoîe d.n scltiv.i a sccot t pe tablă că dacă uit ţăran Organizaţia dc bază din salul Sirbl v-a Dar dccit niciodată, mai bine mai tîrziu In această Întrecere, pe prunul loc s-a cial la serviciul contabilităţii oore negli­
raion. La şedinţele de instructaj ea au ur­ mijlocaş are de predat 500 kg griu eolâ trebui să duci şi pe ma: departe neobosit Aşa stind lucrurile, mai acum un an, jează calcularea valorii inovaţiilor şl îm­
munca da lîmuni'e prin agitatorii săi gru­ clasat sectorul laminoare cu 51 dc inova­ bunătăţirilor tehnico de producţie. Lu­
mat după aceasta, s-a prelucrat agitatori­ întovărăşit fiind, va da mimai 425 leg., au fost aduse la Slmena materiale dan
paţi in jurul comitetului de iniţiativă, ţii, urmat de sactorul OSM şi turnătorii crul acesta a fost arătat de tovarăşii Zâ*
lor statutul model al Întovărăşirilor, du­ ur ca impozit dacă ara da plătit 1000 !;! greu : mobiOlcr şi tot ce era necesar pen- I
pentru obţinerea de noi cereri dm partea In totalitatea lor, inovaţiile aplicate, a- votanu Simlo.-i (TeLiuel, Radu (Câian) şl
pă care a-a început munca de lămurire va achita numai 750 do tai In afară da ţlraniltr săraci şt mijlocaşi, astfel oa !n- tru ropacaţi-a silii de cinomatdgref dm duc combinatului o economie anuală de
printre ţăranii munel/torl. acestea, in întovărăşire, pâmîntui fiind localitate. peste 13 milioane lei, Iar suma recom- aiţii
O parte dintre agitatori şi mai mulţi lucrat cu mijirvile statului, so va obţine 1» tovărâfLea agricolă din sat să se Înfiin­ Au început lucrările şi . începute au Dacă asemenea lipsuri flu fort semna­
membri de parvid au tăcut peste cîteva Lezare hectar o producţie mărită cu 200 ţeze intr-un viilor cit mai apropiat Dî rămas, că nici pinâ astăzi «le nu au pmsări'lor dopâşeşle cifra de 213000 Ici late la Câian şi TcOtuc, ©le sint valabile
Majoritatea inovaţiilor — a arătat ra­
zale caren de Intrare in întovărăşire Apoi —300 !<g griu Astfel, fiind dat: cîteva asemeni, va trebui să folosească In munca fost terrmruaie. Ba mai mult. ca să se portorul tn continuare — au contribuit şl pentru combinatul Hunedoara. La fur­
s-a creat $i un comitet de iniţiativă for­ exemple practice, ţăranii muncitori adu­ sa metod; şi mai variate, să antreneze ca pună capăt la toate astea, în ziua de 3 simţitor la ridicarea productivităţii mun­ nale, sectorul contabilităţii *-a transfor­
mat din cxnol tovarâţi, după care s-a tre­ naţi s-au interesat in mod dsesebit dc agitatori, delegatele de femei şi învăţăto­ mai a e cinematograful a fost închis p; mat Intr-un serviciu de semnare şl ştam­
cut La 'întocmirea planului de acţiune p: problemele întovărăşirii, punind mat multa rii, care să arato prin toate mijloacele motA-, de sigur, de .reparaţii” cii in uncie locuri de muncă Astfel, la pilară a borderourilor gata calculate de
mecanizarea
încărcării
OSM.
sectorul
baza căruia fiecărui membru din comite­ întrebări şi luind part; activă la discu­ ţ?.ranilcr muncitori, calea luminoasă pe A trecut şl de la 3 mai zile multe pinâ către cabinetul lehnie Aceste lipsuri sa
tul de iniţiativă i-o revenit sarcina de a ţii. Mulţi dintre ei şi-an mjnlfc-s'.at chiar care statul nostru democrat popular )«-» acum, der încă rcpcraţia se găseşte tot zgurii a eliberat 18 muncitori, iar produc­ manifestă şl in alte secţii şi sectoare şi
se ocupa d? lămurirea a doi, trei ţărani o lupei dorinţo de a fie; purta din înto­ deschis-o. in fiza d; început Muncitorii simerieni tivitatea muncii a Crescut eu 33«/o redu- are o Influenţă negativă asrupra aci;vi-
muncitori vărăşire. I" RADOVICI in a căror obişnuinţă a intrat vizionarea cîndu-se totodată şi preţul de cost la o- tâţi cabvneVujui tehnic, ds oarece tovară­
t^L/tonă cu 0.6 lei Cu l’^/a a crescut pro­ şii dm acest loc de muncă sint nevoiţi să
filmelor, sînt complet nemulţumiţi da
ductivitatea muncii şi in sectorul lami­ <© ocupe de cifre conlabJe In loc sâ re­
această stare de fapt a lucrurilor, oare li noare, iar la secţia termo-tehnleă. regla
Chemarea la întrecere a colectivelor de redacţie a gazetelor împiedică să-şi petreacă timpul liber cit rea pirometrelor a fost redusă cu o oră. zolve operativ dosarele oamenilor muncU.
mai plăcut. şi 30 ds minute, în urma aplicări) unui sâ-i ajute concret în rezolvarea unor
11
de perete „Să construim Hunedoara şi „Drum Nou“ Ar fi cazul ca măcar ecum după ce a diapozitiv de regict, constrvnf de câLre u- probleme mal grale
trecut mal bine de un on. întreprinderea Discuţiile purtate pe marginea refera-
în atenţia organizaţiilor de partid regională cinematografică să se gindească temistol Rotea lom lişlui, au scos in evidenţă şi o scamă ds
şi la muncitorii simerieru şi sa t se pună Atît raportul cit şi discuţiile purtate pe sarcini, alii pentru activitatea de viitor
Pentru un conţinut viu şi variat agitatorului” car® oglindeşte ospecte al; Ediţia din 8 iunie spre exemplu, cu­ capăt acestui început de reparaţii... fără marginea acestuia, au relevat o seamă d; a cabinetului tehuuc cît şi pentru activi­
muncit depuse do agitatori şi spicuiri dm prinde arbcoîe *.n care se znalizeazâ îfirşit BĂLAN M1RCEA lipsuri oara au cosbltutt o frinâ în obţi­ tatea comisiei de inovatori, care au drept
Pe baza indicaţiilor comisiei raionale
presa munca a două brigăzi de cîmp; brigada corespondent voluntar nerea de rezultate şi mii frumoase în scop să r.dice toate brigăzile mixte de
de control ţi indrumire a activităţii go- acest domeniu de activitate inovatori la rangul celor do la laminoare
zelcJor de perete, in ora$ul Lupani a Numeroase organizaţii de bază dm oraş, nr.- 1 care e fruntaşă şi lucrează res.pec- şi O S M
tînd regulile agrotehnice şi despre bri­
In general, aceite lipsuri sint de ordin
avut loc "zilele trecute o consfătuire a au trecut la ccmplertarea colectivalor de gada.a doua unde disciplina in muncă la­ O problema organiztforic — au arătat tovarăşii Ni-
colectivelor de redacţie ale gazetelor da redacţie cu oameni corespunzători, ridi­ să de dont Tot in acest număr, colec­ sbpeanu Ihe. Tatu Emil (combinat) Vlad In încheierea consfătuirii, directorii ca­
perete din lco»Hta‘ea Lupeni şi Un­ caţi d.n punct de vedere politic şl exi­ ce nu trebuie neglijată binetelor tehnice, au inmiaat inovatorilor
eam genţi faţă de lipsuri, la întocmirea ds tivistul Dlni'lă Zenovie, semnează un ar­ Este bine ştiut de către fiecare om gos­ Tiberiu (ICSH) şl alţii. L.psa scLvizâni diplome de Inovatori şi premii pentru
planuri ds muncă concrete axato pe o- ticol Intitulat „Cum am reuşit să devin grupelor mixte de Inovatori se datoreşte activitatea desfăşurată in vederea stimu­
SbbUirvdu-se planul de acţiune pa pe- podar care se ocupa ca creşterea anima­ tn bună parte controlului insuficient p;
biectivele chemării şi la renovarea fon­ fruntaş". în care arată metodele sale de lării şl creşterii numărului de Inovaţii fi
ricada întrecerii, numeroşi tovarăşi par- lelor. că vara, atunci eind căldurile sint caro l-au exercitat membrii comisiei de
durilor garstâlor do perete, fiind hotârit: muncă ţi ajutorul primit din partea or­ îmbunătăţirii tehnice apLczte In procesul
tse'panţi şi-au exprimat hotănrea de a mari, trebuie asigurate vitelor de la pă­ inovat/vi Cu toate ca această comisie
să parhcipe activ la întrecerea pornită d ganizaţiei de botă de prod ucţie
îmbunătăţi activitatea tor pe Irontul e-j- şune surse cu apă de băut
gazetele d; perete fruntaşe alo regiunii se iotruneşta săpiâ/nînet. i scăpat dm In ropote de aplauie, inovatorii Romo-
vintului scris Propunerile maistrului mi­ In colectivul de redacţie a fost coopt it Numai comitetul executiv al sfatului
noastre popular al comunei Străşel nu jbie acest vedere ajutorarea secţiilor auxiliare din şescu Gheorghe, Ungur loan şi alţii de la
ner Laalo Lremia şi a utemistei Stancu :cc;nl responsabilul cornaiei de întrecere acest combinat. Ca urmare a acestui fapt, Câian, zu primit diplomele de inovatori
Irina.de a veni cu forme cit mai va­ Pentru o recoltă îmbelşugată oîn gospodărie, care ss ingrijeşie ca in luciu elementar, sau drcâ-l şoe apoi nu briguzule mixte de inovatori din secţiile precum şi clle-o recompensa a 500 Jei
riate la redactarea articolelor, au fost eu vrea să ţină scomo de el Ilustrativ în
Cc'.ectivu! ie redacţie al gazetei do pc f ccare număr al gazetei să se public? construcţii metalice, atelierul mecanic Şi fiecare Diplome şi premii au mai primii
entuziasm primite de toţi cel prezon|i acest se.ns. a (aptul ca animalele gospo­
rele din gospodăria agricolă colectivă rezultatele întrecerii socialiste Pentru a- altele, tşl desfăşoară activitatea în mod şi tovarăşii Pebraru Vasile Mihăiiescu
Pnmole rezultate au şi apărut. In urm? „Drumuî lui Lenin" din Iha, parbcipfbd dăriilor din satul Cohbi, datorită dezinte­ formal. Artur şi alţii de la Atelierele centrale
dezbaterii chemăm la întrecere cu co­ la întrecerea gazetelor da pzrete din re­ ceas’.a, a fost rezervată o rubrică In mod resului sfatului popular, nu au la îndc- O altă lipsă care s-a observai tn spri­ C F R. Simena. La fel. au fost reccmpen-
respondenţii gazeteJor de perete „Firul permanent mină site surse de adăpare a vitelor de
giune. a hoîârît să-şi imbunătăţoască ac­ cit pîriu-1 murdar el co.-n.inei Secaş De jinirea mi;:ini de inovaţii este şi slaba saţi şi inovatorii de la ICSH, minele Te-
Păcii'" de la filatura Lupeni, pe baza pro­ tivitatea De asemeni, s-a hotârit ca să se folo­ asemenea, tot atit de ilustrativ e faptul activizare a gazetelor de perete, care a liuc şi Trustul 4 Construcţii
punerii mai multor corespondenţi, la a- A fost reinoil fondul gazetei si in loc sească mai Intens caricaturale La adresa co­ că (întina d; pa păşunea vilelor se să­ proape in toate secţiile combinatului au De la combinatul siderurgic „Gh Ghsor-
ceîj.tă gazetă a luat fiinţa rubrici sati­ d; două articole cite sa publicau înainta, daşilor şl a celor ce nu respectă regula­ seşte intr-n siare de pllns. dărăpănată şl tratat ace-estl problemă la suprafaţă ns- ghiu-Daj" au primit diplome GO de lova-
rice intitulate „P® şleau" şi „Colţul birocra­ acum apar de două ori pa lună ctte 4 mentul Interior al gospodăriei agricole necurâţtt 1. mob:)i2ind inovatorii cei mai buni a - şi răşi. iar valoarea recompenselor tn ml nate
tului”. unde ie critică metodele în­ mstenale din viaţa gospodăriei. Preocu­ colective. Toate acosta lucruri sint ..ncvâzute" de expune experienţa prin articole la gazeta depăeeşle suma de 37 000 lei. Printre cei
vechite de muncă ce mai persistă la u- parea principală a colectivului de redac­ către sfatul popular Preşedintele şi se­ de psrete. De «semeni, fruntaşii in în­ recompensaţi se numără tovarăşii. Cioces
nii muncitori şt funcţionari din între­ ţie, o constituia oglindirea efortului de­ Imbunâtăţlndu-şl astfel munca, gazeta cretarul acestui sfat trebuie sâ ia mişun trecerea socialistă care aint şi inovatori, Petru cu 3 357 lei. Paraschiva Traian cu
prindere pus de colectivişti pentru buna întreţinere de perele a devenit un 3prijm aotiv şi urgente pentru a crea sursele necesare nu au fost popularizaţi In suficientă mă­ 2 260 lei. Dragota Nicolae, Pteşa Cornel
La gazeta „Minerul", organul comitetu­ o culturilor şi pentru pregătirea campa­ un preţios- sfătuitor al colectivi şt LI or dm adăpării vitelor pe timpul păşunatului. sură şl alţii, cane au pnmiî recompense Intre
lui de parLd şi a) comitetului sindical de niei de vară. In vederea obţinerii unei re­ gospodăria agricoli colertivă Drumul lui vingarzeamj TEODOR In alte sectoare cum este cei de la la­ 500 şl 1 300 lei.
La rruna Lupeni, a apărut rubrica „Colţul colte îmbelşugate Len'n' 1 din comuna Mia. corespondent voluntar minoare s-a reuşit datorită activizării torl- A. NAGY
rapidă a ritmului productivităţii muncii preţului de cost sint. ‘îndeplinirea planu­ reduc preţul de cost in Aduslria carbo­ Pentru valorificarea
Penfru reducerea preţului de cost de cil al ntmului ridicării salariilor lui de producţie, dimensionarea Justă a niferă şl aplicind măsurile cele mai efi­
Un aii el;ment care contribuie la mic­ maşinilor consumatoare, aplicarea unui cace pentru Lraducarea in viaţă a mă­ izvoarelor
i r t i şorarea prîţu'ui de cost. sint mater.aJelc sistem raţional de tarife dJerenţiade surilor caro înlătură chaltunelile Inutile,
care. se determină dupl (actori geolo­ cum ar fi acela in car; pUta energiei elec­ se va putea ajunge ca preţul de co?i ;ă fie de apă minerală
gici. tehnici şl orgamzator.ci Pentru re trice se va compune dm plata pentru scăzut pe zi ce trece Pentru aceasta, (re
ZileJe trecute a avut lo: in saJa clu­ rial; mai ieftine d® calitate corespun­
bului muncitoresc Gheorghe A^astol” zătoare ©luminarea pterdarilor şi chel- ducerea preţului d® cost ta acest ele­ flecare KVA ds putere instalată, plata bu.e luate măsuri lehnico-orgamzstoric® Una din multele bogăţii r.»turais ate
dm Petroşani, o ccr.fennţă derpr; căi); tui;!ilcr neproductive de orice natură, per­ ment, este nece«i;r ca deschiderea si pre­ pentru (iscare IC w h d; energie electri­ pentru îndepărtarea timpilor morţi, regiunii ncastre. este şi apa minerală
gătirea zâcâmîntuliil de cărbune tă fie
Ţişmnd din izveave cu un mare debit,
de reducere a preţului de cost in indus­ fecţionarea argenizăm proceselor de pro­ făcută cit mai raţional, să se sporească că consumată şi plata pentru Iieccre Kwh om ce depinde numai de întreprinde­ apa minerală o‘;n regiunea noastră ex­
tria aarbomferâ. organizată de fiHa!© ducţie si a muncii şi îmbunătăţirea si­ viteza de avansare a froniorrlor de aba­ de energie consumată pentru iluminat rii; respective Nu trebuie uitat că cet ploatată din plin, or putea satisface îndes­
AS1T dm Vcţea Jiului la car; au parti­ tuaţiei mate;.;); s cimanijur murtcu. taj. să fie folosite materiale care si În­ Faeton, carr influenţează variaţia pre­ mai eficace mijloc de reducere a pre­ tulător nu numai cerinţele locale ci clv«r
cipat numeroşi muncitori, studenţi al in­ tn economii socialistă. choHulelLle ds ţului d® cost la elementul amortisment ţului de cost este iniţiativa creatoare a Si ale altor regiuni. Dar cei chemaţi a
stitutului de mm® dm Petroşani, profe­ producţie sint cheltuieli directe d® mun­ locuiască lemnul la susţmeres lucrurilor sint: caracteristicile geologice ale zăcă­ maselor muncitoare, care trebuie sâ (ie valorifica acest bun, dau dovedă a nu fi
sori. conducători da umtâţ, minier;, et: că socială Măaura muncii sociale s® fac: minere, iar acolo unde nu se poale înlo­ mântului, modul de deschidere si pregă­ stimulată, iar de felul cum ie aplică un
cui lemnul, acssta sa (ie impragnat cu sistem cit mai jusi de salarizare depin­ prea buni gospodari £ de ajuns sâ amin­
Conferinţa a fest expusă ds tovarăşul cu ajutorul banilor, de acea. cheltuielile tire a zăcămînlului, metoda de exploata­
profesor Iha lvanov:ci L'ho de la institu­ de producţie se exprimă sub forma bă- substanţe antiseptic; in scopul mărim re­ re a substanţei utile, gradul de mecani­ de şi scăderea preţului, de cost. tim că d’n izvorul de la Boholt, cu un
zistenţei şi a duratoi timpului de folo-.
debit de 6 000 litri la 24 ore. abia se ex­
tul de mine din Bucureşti, care a arătat n-zascâ şi apar sub forma de preţ de cos’ sir; Mai este necesar să se acorde o a- zare a procsculnl de producţie, capacita­ Din intrebârUe şi discuţiile purtat; p; ploatează 2000— 3C00 litri, iar dm cel de la
in mod ştiinţific şt detailat toat; clemen­ al produselor. tenţie deosebită faţă de ingnjiret maşi­ tea de producţie a întreprinderii şi înde­ marginea confarinţei, su reeşlt o serie de Chimindia Deal cu debit de 3000 litri şi
tele care contribuie la reducerea preţu­ Preţul de eoat al producţiei miner; s: plinirea planului la substanţă uîUâ Tn a- îipsun a întreprinderilor minere din Va- Ch unind ia Sot cu 1000 litri la 24 crre nu
lui de cost determină p® bazo următoarelor elemen­ nilor şl utilajelor, să fis îmbunătăţită ca­ ceşti (acton intră: mijloacele de bază In Ifea Jiului, ca de pildă, fluctuaţia ridi­
litatea pieselor dc schimb si a sculelor dustnaJe cum sini: terenurile clădirile cată a braţelor de muncă şi a cadrelor, se exploatează de loc Acest fapt face C3
Ocupindu-se de (actorii princîpeli care te: salam (d; bază şl suplimentare) con­ să r® orgxni;:zt reparaţiile preventive pla­ scăderea nejustlficatl a normelor de pro­ in localităţile regiunii noastre să Iie
duc la scăderea preţului dc cosi al căr­ tribuţii asupra salarilor. material; com­ nificate după grafic, respectînd interva­ construcţiile, maşinile şi utilajele, mijloa­ ducţie In ciuda mecanizării mereu cres- pus; tn vinzare ape minerale aduse de
cele de transport inventarul, mijloacele
bunelui, tovarăşul profesor Uho a arătat bustibil psntru nevoile proprii, ener­ lele intre reparaţiile prescrise pnn nor­ la mari distanţe.
iar
cinde,
personalul
tehnico-ingţnsresc
că scăderea preţului de cost este m in­ gia electrici, amortisment si alta chel­ mative de bază de rezervă, iar In mijloacele de ba­ al minelor nu acordă in suficientă măsură Printre pnmll care se fac vinovaţi de
ză neindustri.ile intră loculnţe : deservi­
dice generat al întregii activităţi eco­ tuieli băneşti
Tot in această direcţie mai trebuie si rea locuinţelor cu apă. electricitatea, etc ajutorul atunej cind este solicitat zrcs.rea acestei bogăţii sint tovarăşii dn
nomic; a inLrepnndîrilcr El pai»; fi Salariile sint elementul principal al se organizeze Just aprovizionarea eu ma­ condueera întreprinderii 1 Mai" care
redus numai pe baza cunoaşterii princi­ producţiei minere SMariul este determi­ teriale şi piese de schimb a locuirilor de şi serviciile culturale. De asemenea s-a scos in evidenţi lipsa
piilor economiei socialist; de către toţi nai in afară dc alţi factori & numărul muncă si să se asigure o gospodărire ju­ Căile pentru reducerea preţului de cost de preocupare a Inginerilor şl tehnicie­ n-au căutat a studia mai îndeaproape
muncitorii şi in special d? conducătorii d; muncitori şi productivitatea muncn ta elementul amortisment sint îndepli­ nilor tn Însuşirea cunoştinţelor lehnico- lipsurile ce le au in această privinţă Mo-
echipelor, sectoarelor $1 minelor lor FactorU care asigură creşterea pro­ dicioasă a depozitelor de mr.tenale şi t'- nirea şi depăşirea planului de producţie economice, cum este La mina Uricani, tivînd că n-au sbcle. dopuri, etc nu pot
Pentru reducerea preţului de cost al ductivităţii murxil sint folosirea maşi­ nereî unei rtriote evidenţe a acestora. îmbunătăţirea folosirii fondurilor de bază lucru care duc® la neputinţa de a re­ da dezlegare problem:: Alături de în­
In ceea c; priveşte combustibilul nece­
producţiei miniere, este necessr să se du­ nilor şl mecanismelor celor mai perfec­ sar pentru nevoi.'; proprii, cum er (1 d; aotive, folosirea din plin a maşinilor şi zolva in med jusi problema rsduceni treprinderea 1 Mal”, răspunzători s© fac
şi tovarăşii dm secţiile gospodări; locală
utilajelor, îmbunătăţirea calităţii repara­
ci o luptă consecventă pentru creştere; ţionate. perfecţionarea tehnolog ei ex­ exemplu la atelierele d; fierărie, băi. Ia în­ ţiilor mijloacelor de bază şt evii^rea for­ preţului de cost a sfatului popular regional, apoi sfatul
productivităţi: muncii pe baza introdu­ ploatăm şi îmbunătăţirea continui a or- călzirea apei sl a clădirilor, preţul d; mării reze:velor d; utila) pes'.c normati­ La mina Anmoasa nu se atribuie des­ popular a) raionului iha, care nu s-a stră­
cerii pe o scară largă a tehnicii şi tehno­ eunlzirit procesului de producţie şl a cost se poate reduce prinţr-o ardere ra­ vele stabilite tulă at;n{le mecanizării muncii, c;ea ce duit sl facă posibil accesul in bune con-
logici noi şl a normelor noi de muncă muncii ţională a combustibilului, folosirea econo­ La elementul „alte cheltuieli băneşti", ar contribui la micşorarea utilizării tor­ diţiuni spre izvoarele de apă minerală,
prin ridicarea sistematica a calificării Numai prui folosirea marinilor dî În­ mică a aburului sl a apei calde şi sti­ ţei omeneşti şi lolcdată ta reducerea pre­
profesionale a muncitorilor tehnicienilor se includ cheltuielile poştale, telegrafi­ întlmpinîndu-fe o serie întreagă de greu­
cărcat la săparea galeriilor d; pregătire mularea celor care folosesc deşeuri de ce. eheltu elile de birou, impozite şi ta­ ţului de cost. tăţi în transport
şl inginerilor, antrenarea muncitor ilaiv
se poate obţine o creştar; a poduotivită- combustibil, crelndu-se o cointeresare gs- xe. deplasări. Lransierări, amerui, pena­ Insuşindu-şi învăţămintele desprinse Oamenii muncii din regiunea noastră
pentru eccncmisirea mater.ilor prim; şi lizări, etc Reducerea preţului de cost la
materialelor, combustibilului, energiei e- ţii muncii de 40—80 la sută, tar pnn folo­ neralâ în vederea unei cît mat strict® e- din această conferinţă, participanţii vor consumă cu plăcere apa minerală is.
rcest element se poal; realiza prin mă­
lectricc. lucru ce poate fi realizat prin sirea combinei Donbas" în abatajele fron­ ccncmii. putea să le aplice tn mod creator îs Zizin. Biborţeni, Lipova, etc însă rămin
aplioorsa normelor progresive de consu­ tal® se ridică productivitatea munci: cu La elementul energie electrică unde rirea producţiei de substanţă utilă, re­ locurile de muncă respective, jar prin nedumeriţi cînd soliclMnd o apă de Bolid 4 .
muri specific®. ducerea cheltuielilor de birou şl depla­
.30—50 la sută. principalii consumatori tn exploatările împărtăşirea acestora întregului colec­ 11 se face cunoscută lipsa acesteia Apa
Dc asemenea, ie impune reducerea con­ sări, eliminarea cheltuielilor neproducti­
In ceea ce pnveşde normarea, ea tre­ minere sint Instalaţiile centrale de aenaj ve, ca pierderile serviciului de des;rvire tiv de muncitori, se va ajunge ca pre­ de Boholt fiind cerută <1® consumalori ®
tinuă a cheltuielilor d; administraţie şi d:
dejfactve a producţiei, descoperirea şi buie să refleîte organizarea raţională a instalaţiile de epuizarea upelor. mcişinlle a coloniilor, despăgubiri, locaţii penali­ ţul de cost sâ fie redus dm ce in ce mal nacesar ca O C L Deva şl Petroşani s-o
folosirea rezervelor interne, fn.îccuirea lucrărilor, să slimulece ridicarea produc­ de extracţie, transportul şi iluminatul zări, e’.c mult. Imbunătăţindo-se in aceiaş măsu­ includă şi pe aceasta în planul de apro­
rralertoletcr auxiliare scump; eu mate­ tivităţii muncit, să asigure o creştere mai fcctorh car® influienteazi la reducerea Cunoseînd indeaproops elemente’® care ră şi traiul celor ce muncesc vizionare co-1 fa: