Page 16 - 1954-06
P. 16
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 47
Cauza păcii trebuie apărată Vizita ministrului de externe Conferinţa de la Geneva
al Suediei în U. R. S. S. a miniştrilor afacerilor externe
Ir* * ultimul timp. dorind 51 lupta pen 1» Instaurare» păoii mult dorita. 0 I» dez occident o't şl dezlănţuirea unu: al Ivnilea
MOSCOVA (Agaipici) - Tr'_S3 ttans-
tru pace a popoarelor au crescut O măr lănţuirea unui nou război Participanţii război mondial. m.ie. La 3 iunie » sosit în vizită neofi GENEVA (Agerpres) De la corespon Seiul delegaţie» americane lieaell Smith,
turia a aceriu! lucru este şi faptul că Ia se9iune au arătat de asemeneo că asi In ultimul ump. donnta ?e pace a cială In URSS mlmstrul afacerilor ex dentul i/pecial — In cadrul conferinţei a făcut o scurtă decloraţie 1n car; a arătat
lucrării? sesiunii e.rt-jordmare 3 Consi gure re-a securităţii colective presupun; în popoarelor a devenit o Iartă care r*u poale terne al Suediei, Oifen l'ndm împreună miniştrilor afacerilor externe, joi a avut că este de acord cu declaraţiile făcute
liului Mondial al Pâe.i eare a avut loc re cetarea cursei înarmărilor şi înlocuirea ei fi învinsă Numărul partizanilor păzii că loc o nouă şedinţă plenară coasacrută de ministrul de externe al .Angliei şi a re
cent la Berlin, au fost urmărite cu un viu in cu o cciabocare paşnică între naţiuni rora le esie scumpă viaţi a crescut con cu ol a sosit ambasadorul Suediei în problemei indochinezc La acszştă şedin petat că problema /Laes-uLui şi Camtod-
teres de inticog» omenire progresistă care Aceasta eecuritaie colectivă ar îngădui o siderabil Consilwi*. Mondial el Păcii pe zi U R S S, Ro’.f Sohlman ţă. prezidată de A Eden. au luat cuvlntul ; giei trebuie examinate separat de către
La Leningrad Undo.i .1 vizitat muîce.
aşteaplâ cu nerăbdare slăbirea încordării reducere generală, simultană şi controlată ce irece cîş'.'gă toi r.ui mult ‘ncred-.reo a avut prilejul să cunoască monumentele ministAd afaccvilor externe al Mani Bri conferinţă.
In relaţiile internaţionale 51 mîtaurarei a înarmărilor 1 milioane de oameni de diferite rase. oraşului şi a asistat la un îpertacol La tanii. Eden. delegatul Cambodgiei. mi In cuvîntarea ;a, V M Moiocov a ară
unei păci trainice în îr/treasa lume O 2tsnţ:e dec-îsbitâ au dat parlioiptmţli raţionalităţi, convingeri politice si reli Teatrul d; Operă şi BoJet „KlroV. nistrul afacerilor exieme al RspubLaii tat că conferinţa de la Geneva trebuie să
L» desfăşurarea acestor lucrări au luai la asAiunz. prcpunerii sovietice cu pri gioase AfiaunJe şl HotârlriJe lui găsesc La 9 iunie, Unden a sos»t la Moscova Democrate Vietnam, Fam Van Dong mi examineze atît problemele politice cit şl
p&ne personalităţi din diferite târî. oa vire la orgasniz/area securităţii colective în un viu ecou In rîndurile miselor lorgi La aeredrom ministrul suedez a fost !n- nistrul afacerilor externe ai Umunia So prcbiemele militare legate de restabilir&a
meni de deferite convingeri politice şi re Europa Această pre/punere constă m în populare care Îşi unesc forţele pentru vînrpinat de G M. Puşkin. membru în vietice. Viaceslav Mihailovicl Molotov, de pădi în Indochina Se remarcă, a arătat
ligioase. de diferite profesiuni şi repre- cheierea unui Tratat genera) eu-ropcan apărarea păcii Colegiul Ministerului Afavrenlor Extame legatul Laos-ului. delegatul baodaist Şi V M Molotov. ci există o contraoic.ie
rembanţi ai diferitelor pilun sociale, care care să împiedice formarea d; grupări Lupta parUzanulor păcii n-a încetat sâ- ol URSS şi de A. Jukov. şeful depar şeful delegaţiei americane. Bedell Smith intre deolzraţiule despre donnta de pr.ee
au exprimat vomta fermă a popoarelor militare in Europa jl reînvierea milita gi dea roadele în slăbirea încordării si tamentului protccoluilui din Ministerul A- In cuvîntarea sa, Eden s-a referit la pro — făcute de unele delegaţii — şi obstaco
de a apăra pacea şi de aşi apori efortu rismului gei-mari cere a dezlănţuit es-le tuaţiei internaţionala. Astfel datorită a- fscenlor Externe al URSS., precum şi blema itateder Khmer $1 Patet-Lao pro lele ridicate în cais» realizării unui acc-rd
rile Împotriva încercarilor războinice aOe două războaie mondiale. Încheierea a- cestei lupte s-a încheiat armistiţiul din de p*rsonalul ambasadei suedeze la Mos punând c roluţionare deosebită de aceea V M Molotov a arătat că a fost neezrar
cercurilor agresive imperialiste cestui Tratat gensmal european ar fi o Coreea, s-o convocat conferinţa do la cova a Vietnamului să treacă peste o lună dc 2ile pinâ ce
In cadrul lucrărilor sesiunii, au fost garanţie a asiguram suveranităţii de stat Berlin şl se desfăşoară in momentul d? s-a putut stabila un contact direct la Ge
Eden a ebordat apoi problema Comisiei
dezbătute acele probleme care interesează a tuturor ţărilor europene, ar fi o garan faţă la Ceneva conferinţa relcr 5 mari neutre de control propunând ca ea să fie neva tntre părţile beligerante cu toate
cal mai mult omenirea iubitoare de pace ţie sigură a instaurării unei păci trainice puteri cl o ţărilor interesate, care are In cîteva rînduri formată dm reprezentanţii celor cinci ţâri insistenţele unor delegaţi», Intre care şi
$i anume: problema cu privire la inter în întreaga Europă Încercările cercurilor drept scop reslementnrea problemei co care au partioipat la conferinţa de la cea sovietică Şeful delegaţiei sovietice s-a
zicerea armelor atomice 31 termonucleare agresiva din SU A ie a ocoli examina reene şt siabi-'.irea piicu in Indoch-ina. Cu • La 9 iunie a sosit U Moscova o dele Colombo ccupat apoi de problem* organ;;m'.Uui
ji cu privire la securitatea naţiunilor rea propuneraîor sovietice cu pnvire la loate aceste regizări, pericolul unul gaţie c om ere iod â daneză in frunte cu mi internaţional de supraveghere a acordu
Problema Interzicem armelor atomice «te ajigurares securităţii colect.ve a fost nouă război nu a Încetat 'Cercurile gu nistrul muncii şi economiei, J O Krag In cuvîntarea sa. şeiul delegaţiei Repu lui de armistiţiu şi a demascat încercă
foarte actuală in momentul de faţă. da dezaprobată de cercurile largi ale opiniei vernamentale dm S U A şi din Europa pentru a duc; tratative cu privire la blici; Democrate Vietnam Fam Van Don; rile făcute de unele delegaţii de a împie
torată faptului că cercurile guvernamen publice d:n ţările occidentale. In această cc:idcnta-la caută prin orice mijloc să schimbul de mărfuri intre URSS şi Da a răspuns la unele chestiuni cuprinse in dica realizarea unul acord m această
tale din S.U A mlensitieă producţia bom privinţă, ziarul fancez „Liberation" arată împiedice slăbirea încordării internaţio nemarca. cuvîntarea lin Eden. Fam Van Dong a chestiune.
bei atomice ţi a bombei cu h.drogen Ele următoarele : „Cercurile politice din Lon nale. nmenînţind cu arma atcmică. • Potrivii relatărilor 2iai‘ului ..Dailly arătat că în Khmer şi Patet-Lao există In continuarea discursului său, V M
mişcări de eliberare naţională care sini Molotov a răspuns calomniilor debitai? in
refuză aă Încheie un acord internaţional dra continuă să studieze propunerile so- Apelul Sesiunii extraordinare a Consi Worker”, Comitetul Naţional al Partidu sprijinite de masele populare Fam Van
in această problemă, pentru a evita criza vietbe cu privire la securitatea colectivă liului Mondial al Păcii adresat tuturor lui Comumsl din SU A a dat publicităţii Dong a adus numeroase dovezi asupra cuvintareu de miercuri d; delegatul Sta
economică ce se simte dm ce în ce mai mult în Europa Un număr lot ma.i mare de orgenizaţiilor politice, «indicele. eulture- o declaraţie care cheamă poporul ameri existenţei efective a mişcărilor de elibe telor Unite care a mvceal o serie de ave-
Dacă cursa înarmurulor ar încete, mono oameni politici englezi influenţi, ajung le, religioase, tuturor bărbaţilor şi femeilor can să sărbătorească la >0 august ziua rare naţională In Khmer şi Patet-I/ao nimenle dm trecui prezzntîndu-le în-
polului amerioanl ar pierde o sursă de la concluzia că aceste propuneri pot şi din toate ţările, pentru a găsi în comun de naştere a lui Eugene Donois. secreta Fam Van Dong a subliniat şi precizat tr-un fel care nu corespunde realităţii.
cîştiguri fabuloase cu profituri maxmnt trebuie să constitue o bază sanoasă pî.-i- (pe scară naţională 51 internaţională) mij rul general al P C din S U A prin mani apoi propunerile prezentate conferinţei Molotov şi-a încheiat expunerea arâ-
Inspăimîntâţi de acest lucru, caută prin tru viitoarele tratative între reprezentan loace de înţelegere asupra problemei in festaţii de masă pentru a obţine amnis la 11 mai tind că sarcina conferinţei de la Geneva
orice mijloace să intensifice încordareo ţii morilor puteri In vederea destinderii terzicerii producţiei, stocării şi folosirii tierea Iul şl a tuturor deţinuţilor politici va fi realizată dacă această conferinţă se
situaţiei internaţionale A$a se explică îneordăr.i internaţionale Acest fapt e?le tuturor tipurilor de arme de exterminare Dcnnis. care d; cinci ?ni se află în Închi Răspunzând argumentelor dezvoltate de va opune încercărilor de extindere a
presiunile cercurilcr guvernamentale ale recunoscut nu numai de majoritatea de in masa şi instituirea unui strict control soare in urma unui proces intentat in Fam Van Dong in expunerea ăa. delega războiului din Indochina si de crearea In
acest scop a noi blocuri militar? agresive.
ţii Cambodgiei şi Laos-uiui n-au reuşit
S.U.A. asupra parlamentelor francez 5! putaţilor laburişti <n 51 de unii conser asupra acestei interziceri, a găsit un ră baza faimoasei legi Smith, împlineşte 50 să aducă nici un argument valabil împo După cuvântarea Iul V. M Molotov,
italian, pentru ratificarea tratatului cu vatori". sunet puternic In rindurile opiniei pu de ani
privire la „comunitatea defensivă euro propunerile sovietic; cu privire la în blic; mcndiale căreia îi este dragă viaţa • Inli-un discurs rostit in faţa Asoc.aţlsl triva faptelor evidente conţinute in dis şedinţa a luat sfîrşlt.
peana”, ţi tot as» se explică 'încercările cheierea Tratatului general european, Popoarele lumii Îşi vor spori eforturile canadiene de istorie, Leşter Pearson, mi cursul ministrului de externe al Republi La 11 iunie are loc o «edinţă plenară
cii Democrate Vietnam consacrată problemei cr.reene
repetate de extindere a războiului In în sini privite cu acalaş viu interes şi în pentru & sprijini orice Iniţiativă care duce nistrul afacerilor externe al Canadei, a
doctrina. Franţa sau in Germania occidentala unde la făurirea securităţii colective in Eu criticat politica externă a Statelor Unite
Cuvîr.tărils participanţilor la sesiunea oorneni de diferite convingeri politice ropa, la instaurarea şi .consolidarea unei şi a condamnai poziţia partidului conser
extraordinară a Canai'huUu Mondial al flnt Împotriva creăm „comunităţii defen păci trr-cruce în întreaga lume Ele Îşi vator care este de acord cu atitudinea gu O mare scădere bruscă a cursului
Păcii, au scos In evidenţă faptul ca opi sive europene" 51 pentru Tratatul general dau seama că cauza păcii trebuie apărată vernului amenoon care refuză să recu
nia publică mondială respinge noţiunea european. Interesul de care se bucurii şi pentru realizarea acestui lucru cer noască guvernul R P Chineze. acţiunilor la bursa din New York
securităţii aşa cum o inţelg cercurile gu propunerile sovietice cu privire la asi p.irtici'?.mţilor la prezenta conferinţă de « Postul de radio Alger a transmis con
vernamentale din S.U.A. -ţi adepţii lor din gurarea securităţii colective In Europa, la Geneva, să depună toate eforturile ferinţa tui Mahieddine Baehlarzi care a WASHINGTON (Agerpres). — Agenţiile acţiunille societăţilor Texas Pacific
Europa Popoarele Isi dau seama că aceas creşte pe măsură c« opinia publică 5-i pentru încetarea războiului dm Irvdochi- vizitat R P R in timpul FesUvalului Mon de presă occidentale anunţă că la bure» Lands'’, „Şeatond Oii" „Texas CuLf Pxe-
tă „securitate” care se bazează pe „po dă tot mai bine seama de caracterul a- t*a, penlru rezolvarea pe cale paşnică a dial al Tineretului şl Studenţilor din vara din New York a avut Joc o scădere însem ducing". „Standard of Indiana’ „Standard
litica de forţa" $t cane ,i$i găseşte expre gnesiv al „comunităţii defensive europene" problemelor Asiei şi pentru slăbirea in- anului 1953 Deicnind frumuseţea şi bo nată şi bruscă a cursului acţiunilor fn Oii", „Texas Company etc
sia in planul de creare a „comunităţii de prin care cerounlo guvernamentale dm coidăru in releţnle internaţionale dintre găţia muncii populare rominoşti, Mahie majoritatea ramurilor industriale Scă Au înregistrat de asemenea mari scă
fensive europene", nu duce în mciun caz SUA. urmăresc reînarmarea Germaniei toate statele lumil- ddine Bachtani a sublimat eforlunle de derea înseamnă pierderea sumei uriaşe de deri acţiunile marilor societăţi Du-
puse de guvernul Republicii Populare Ro- 1 3 miliarde dolari din valoarea acţiunilor pont". „General Electric . „General Mo
mîr.e şi instituţiile de cultulă din ţara Potrivit agenţiei Reuter, această situa toci". .AVestinghouse Electric", Chry
Condamnarea unui grup de complotişti în R. D. Germană ncastrâ pentru descoperirea şl difuzarea ţie este Similara celei survenite în octom sler"
bogăţiilor muzicale ale poporului romin. brie 1829 — care a merc2t începutul pu In general, dintr-un total de l 242 fe
BERLIN (Agerpres) — ADN poliTtUor. a macilor moşieri şl a fasciş ţăranilor şi să alipească Republica Demo Conferinţa a fost Ilustrată cu piese mu ternicei crize economice din 1929—1933. luri de acţiuni. 92S au înregistrat scăderi
Tribunalul suprem din Republica De tilor. crată Germană Ia statul imperialist mili zicale romineşti La burcede dus Londra şt Paris s-au în *
mocrată Germană a pronunţat sentinţa In Dertirţgez a luat asupra lui organizarea tarist de la Bor.n. docil Ameririi • La 9 lume <~a deschis la Scarborough registrat de asemenea fluctuaţii puternice WASHINGTON (Agerpreal - Potrivit
procesul unui grup de complotişti In frun strecurării de bande armate fasciste pesle Pentru crimei; săvîrşite, Tribunalul su Congresul anual al Uniunii cooperatiste statisticilor publicate de Ministerul Co
te cu Georg Dertingec linia de demarcaţie în Republica Demo prem a condimnat pe acuzaţi I2 urmă engleze E Machin, reprezentantul asocia * merţului american, luna aprilie a anului
Aceot grup îşi propusese să lichideze crată Germană Complotiştii au recunoscut toarele pedepse: ţiei cooperatiste dm BLackpool a prezentat WASHINGTON (.Agerpres) — Agenţi* curent este a şasea lună consecutivă in
Republica Democrată Germană şi realiză că scopul lor era să împiedice unifccare» De.'limger — 15 ani temniţă grea, Plewe o rezoluţie care condamnă propunerile ca americană United Presa transimte; „Două care s-a înregistrat o scădere a venitului
rile putem muneitorey.i-tărăneşU şl să re paşnică a Garmanlel pe o bază democra — 13 ani, Bubner — )1 ani. Brandt — re preconizează ca Anglia să participe valuri puternice de vînzare a acţiunilor naţional aceasta fund eu 9l miliard; do
staureze ortnduirea explea'.ateare a memo- tică, să lichideze puterea muncitorilor flt 10 em, Jenlzsch — 7 ani, Zmsser — 3 ani la tratatul privitor la retnarmarea Germa In cadrul şedinţei din 3 iunie a bunei lari mai mic decît în luna marne a c
dm New York au provocat o scădere a Scăderea cea mal sensibilă a fest inre-
nie; occidentale sau s3 admită refrarma-
cursului acţiunilor — cea mai grava din
rea acesteia gistratl la veniturile agricole, fermierii
Foştii cancelari ai Reichului resping politica lui Adenauer Aceestâ rezoluţie a fost adoptată cu ziua izbucnim conflictului coreean Scă fiind cel mu greu stinşi de primele ma
BERLIN (Agerpres) ADN transmite: lemâ a lui Adenauer şi a-a pronunţat pen mani al .Reichului dir* timpul Rspublleti R035 000 voturi faţă de 539900C voturi derile au înregistrat 6,96 puncte la ac nifestări ds criză, precum si la veniturile
ţiunile industriale La acestea, scăderile
muncitorilor dm metalurgie, industria de
Hans Liither. care Ln timpul Republicii tru stabilirea contactului cu Umunsa So de la Wtunar. care mai suit în viaţă, trei contra, votarea efectuîndu-ie pe bara man slnt cele mal Insemiuate din 3 septembrie
de la Weănar a ocupat Intre anu )92S— vietică Potrivit relatărilor corerpondentu- — dr Wirth. dr Bruning şi dr L’âther — datelor Comitetul executiv s-a pronun 1946" maţ im-unelte fi materia) rulant, cete trei
ramuri Industriale tn care numărul şo
1926 (uneţLa de cancelar al Rsichului gar- lui de la Bcorn al ziarului american „New »u respins politica lui Adenauer Cel de ţat Împotriva acestei rezoluţ i. In sectorul petrolifer au fost Afectate merilor este cel mai ridicat
mî.n, s-a pronunţat ca 51 Briănîng împo York Times", Ltither a iprij.nit tezele lui el patrulea ex-canc?lar al Rsichului, von 0 In dimineaţa zilei de 10 Iunie, postul
triva politicii lui Adenauer Luther a luat Bruning. Ştirea că foitul cancelar al Rei- Papsn (care a netezit lui Hitler calea spre de radio Beirut a anunţat demisia gu
cuvlntul la „Olubul Renarua-Ruhr" din chului, Liither. a sprijinit p; (ostul cance dictatura) după eliberarea sa dua inchl- vernului sirian Sabai Asali Cauza de
Dusseldorf, în aceUişi loc unde dr-ul Brli- lar al Reichului, Brfmng, a sfii nit derută soxre in anul 19*9. sprijină politica lui misiei — subluuazâ ziarele — sînt diver Lansarea unui împrumut de stat în U.R.S.S.
c.ing 3 condamnat cu asprime politica ex- ia Bonn Din cei patru /eşti concelan ger Adenauer. genţele din sinul guvernului
MOSCOVA (Agerpres) — T.ASS trans ieşite la sorţi. Suma totală a premiilor
mite : este stabilită pentru termenul de 20 ds
1 în colibe şi in subteran Numai în capita Cehoslovaciei, care construieşte In Co Consiliul de Miniştri aJ U RSS a ani al împrumutului, pe baza une: do
la ţîrii. Phenian, s-au construit pină In reea prima uzină de aulomobde din ţară odoptiat o hotârlre cu privire la lajisorea bânzi medii de 3®/o anual
R,P.D. Coreeană în plină reconstrucţie luna ianuarie a acestui an peste 15 000 de şi reface o serie de hidrocentrale din unui împrumut de stat pentru dezvoltarea To perioada de 20 de ani a împrumu
1 icuinţe, 123 clâdi-ri pentru instituţii pu partea Poloniei care construieşte o urmă economiei naţionale a U RSS tului vor ieşi la eorţi 35®/,, dm totalul
blice oîc pentru repararea locomotivelor şi una In hotârlre se spune: Pentru a atrage tîhlunlor, iar restul de 6S®/« dtzi t-itlurl
N-au trecut decît zece luni de la în mie |âni. minele dau dm cc in ce
In perioada care s-a scuis de ta In psr.tru repararea vagoanelor, reconstru fondurile populaţiei La finanţarea măsu vot fi amortiiate la valoarea lor nomi
cheierea armistiţiului şt intreg poporul cantităţi mai mari de minereuri, dato ieşte şi leuLiizează cîteva mme de căr
coreean munceşle din plin la reconstrui rită faptului că au fost înzestrate cu un cheie rea acordului de armistiţiu, in RPD bune şi din panea ţum noastre care con rilor in .vederea realizării celui de al S-l;» nală
plan
oncinal
de
URSS..
a
dezvoltare
rea Urii In fiecare dimineaţa, deasu utilaj tehme modern Astfel, producţia Coreeană s-a dat o afzmţi; deosebită şi struieşte o fabrică de ciment $1 una pen Potrivit condiţiilor de lansare a împru
pra oraşelor Coreei de nord răsună cin- de cărbune i-a dublat In comparaţie c .1 culturalizării mas&lot. S-cu refăcut şi tru producţia de aspirme Consiliul de Miniştri al URSS hotlrâşt; mutului, premiile se stabilesc in valoare
teeele muncitorilor, care cu mult elan se perioada de război ?i se prevede ca pin-j construit noi şcoli car; cuprind cam 9306 Ajuloiul doz interesa t ccordat Corcsi să lansez® un împrumut de stat pentru de 200 pină la 10 000 ruble la un titlu
îndreaptă spre diferitele şantiere de con- la sfirşitul anului să crească cu )00 la clase In momentul de (aţi numărul şco de ţările lagărului păcii şi democraţiei, dezvoltarea economici n*lţcn-vle a U RSS de 109 de ruble inclusiv valoarea nomi
(emisiunea J954) in sumă de 16 miliarde
strucţiL sută faţă dc nivelul actual al producţiei lilor a crescut cu 3C0 faţă de ar.uJ şcolar este un imbold de nepreţuit in munca nală a titlului
Principalele oraşe s; reconstruiesc pe Lo numai SO zile după încheierea ai 1952 — 1953. Iar al ©levilor a sporii ou ruble, p; i;rmcn de 20 de am In cursul perlos.de; de 20 de ani vor
13030 In afară de şcolile construit® dm pUnâ dt abnegaţie » poporului coreean Împrumutul urmează să fie plasat nu fi efectuate 40 trageri la sorţi — clte
baza unor planuri moderne de sistemati mistiţiului, oraşele şi contrei; ndustrivL bugetul statului, in R P D. Coreaani ee Muncitorii şi ţăranii coreeni in diferite mai în rindunle populaţie;
zare şi refacere In prezent se lucrează la au fost r.provizionale ou energie electrică mitinguri ş! inlîinirt tşi exprimă recu două Iragen anuale
refacerea celor mai mari oraşe ca Phe Astăzi, la hidrocentrala dp I» Suphun consfrucuc şcoli şi din fondurile puse Titlurile împrumutului şi premiile ieşit; Titlurile neciştigătoare vor h amortizate
1» dispoziţii dc- populaţi; In nllimul noştinţa faţă de ajutorul primit dm par la sorţi sînt scutite de impozite de stal (răscumpărate) la valoarea lor nominală
nian, Vonsan, Cionjin Hamhin. Hunnanv care furnizează energie electrica nu nu tea ţărilor lagărului democratic şi locale şi de taxe ineepînd de la l decembrie 1939 In de
Sinnijin şi Sanvon In capitala Coreei dt mai rentru Coreea dar şi pentru Chim l-'mp şi invăţămintul sup;nci a luat De curînd. Adunarea Populară Supre rntregul venit realizat d:n titlurile îm cursul celor 15 am care râmm pină La
nord, Phenian, care se reconstruiejte dup«* învecinată s® desfăşoară p; scară largi o dezvoltare deosebiţi Numărul Iacul mă a RPD Coreeană a adoptat planul
lAţiior şi institutelor superioare a cres prumutului se achită sub formă de premii expirarea termenului- împrumutului
un plan general de 10—15 ani, de Iz inche lucrările de relzcerc Se prevede ca In da refacere şl de dezvoltate a economiei
itrea armistiţiului s-au efectuat nume curşul anului 1953. producţia de energie cut considerabil Astfel, p; malul sudic ai naţionale pe anul 1934—1956 Acest plan
roase lucrări Cel mai bun exemplu dove cleotncă să atingă nivelul sntebtlic. iar fluviului Tcdongan Institutul politehnic prevede creşîerea producţiei industriale.
care poartă numele lui Kim Ciak erou
ditor este combinatul textil unde au in in 1956 să-l depăşsasr* de 1,3 ori * extracţiei de minereuri, dare» in ex Comisia pentru afacerile externe a Adunării Naţionale
trat In funcţiune 13 200 de fuse şi 22f In RPD Coreeană o atenţie deosebiţi, al poporului. ?i-;i inceput cursurile care ploatare a unei serii de noi întreprinderi,
războaie de ţesut Acest combinat produce se dă şi dezvoltăm industriei uscare pen sîn-t frecventate de 220C de studenţi A- a Industriei materialelor de construcţii, franceze a respins tratatul „comunităţii defensive europene"
mai multe ţesături de cit produceau loa tru asigurarea ridicării nivelului de tra cest institut are F facultăţi : electrotehnică industriei chimice forestiere şi construc PARIS (Agerpresj — Comisia pentru După cum se tftie. hotărîrea finală a co
te întreprinderile textile din Coreea de al poporului muncitor in ultimul tim-p msrunică. metalurgică, geologico-mlmeră toare de maşini agricole In pian ss pre afacerile externe a Adunării Naţionale a misiei fusese aminatâ — la cererea guver
nord înainte de război cantitatea d; mărfuri necesare oamenilor transporturi şi textile vede de asemenea şi sporirea producţiei res-pms miercuri cu 24 voturi contra 10
Pe măsură ce creste amploarea con muncii a ereicul considerabil Aîlfoi. îs* In munca d; reconstruire a ţârii po agricole şi 2 abţineri, tratatul cu privire la crearoa nului — pentru a da posibilitate lui B -
strucţiilor In RPD Coreeană re Simte Fh.cnixn magazinele do stat vînd de 7 porul coreean nu este singur Alături de Planul tnenak care a inceput «â intra „cernupltâţu defensive europene", pronun- dault să facă o declaraţie tn legătură cu
nevoia materialelor de construcţii in ori mai multă tmbrâcâmmle şi incilţă- el s; află poporul sovietic, poporul chi- în vigoare cit şl construcţia care se des ţindu-se împotriva ratificării acestui L-a- tratativele franco-germane in problema
tr-un număr eît mai mare Partidul mun- mip.ts şi de trei ori mai multe produse d; nsz ai căror fii nu şi-?u precupeţit viaţa făşoară cu mult clan dovedesc că poporul tat de către Adunarea Naţională franceză Saar-utui.
cu dm Coreea şi Guvernul RPD Co carne faţă de anul trecut Co o dovadă pantru eliberarea poporului (rcte coreean, coreean luptă cu toate forţele la con
reene. in vederea acestui lucru dau msre a grijn pennanente o parhdului 51 a gu şi toate celelalte ţări dc democraţia popu struirea unei vieţi luminoase, fericite, la
atenţie refr-cerll întreprinderilor indus vernului RPD Corecns lată dp ridi- lară care acordă poporului coreean un construirea unei vneţi paşnice Amusii-
triei materialelor rt; construcţii, intre- cr.rea buneutărl u poporului munţilor pre-ţics ajutor materiei Şi moral Poporul liul care s-o înehoiot acum 10 luni in Noi zboouri deasupra Indiei ale avioanelor străine
prinderi care au fost dutruse in timpul este şi scăderea preţului mărfurilor Nu coreean este recunoscător ajutorului de Coreea, nu înseamnă e» pacoa s-a in- ♦ransporftnd {rupe franceze Tn Indochina
lărbciuluv.. In momentul de faţă s-a ter mii in a doua jumătate a anului I95.1 nepreţuit din pârlea URSS care 1-0 cheiai definitiv Războiul continuă să DLLHl (Agerpres) — TASS transmite : nânl avionului pe aerodrom nici un
minat refacerea fabricii de cimznt dm preţurile la magazinele de stil si coope oferit norambursobil un miliard de ruble ameninţe poporul coreean datorită unel Presa locală relatează despre noi 2boruri
Eir.ucri şi fabricii; de ciment din rative nu (cct reduse in ansamblu cu pantru refacerea croncmioi distrus; de tirilor Peniangonului (Ministerul de război funcţionar vamal n-a examinat încărcă
Kernusan. Cihcneri ei Maden De h5î- pestj 59 la sută. reducerile la încilţă- război Dr asemenea R P Chineză vo al SUA NR) care nu încetează să înar deasupra teritoriului Indiei, efectuate de tura av>onului şi bagajul călătorrlnr
trupe
transportă
avioane
care
străin;
mensa s-au construit două no: cuptoare min-e Innd de S-* — 3“î la suta. iar la tn acorda RPD Coves.nd timp de 4 ani suma meze arm»ta lui Li Sin Man In întreaga La 4 iunie, un avion asemănător care
de cărămizi in oraşul Phenian si in pro cotaja mai mari d; ) 3 Grija partidului de 3 trilioane de mani pentru refacere Cere; de sad. aerodromurile sînt mult (raneeze şi echipament nvlimr in Inoo- zbura in direcţia Salgon a aterizat de
vincia Phenianul ds sud carp au o capaci şl guvernului se vede şi faţă de dszvottarea Afară ds acest ajutor 1n bani. RPD Co mărite, (ăoîndu-se în acelaşi timp noi de- chino După cum anunţă ziarul „Svadhi- asemenea pe aerodromul Dum-Dum S-a
tate anuală de prcductio d; 139 339 009 de agriculturii, pentru as-gurarea cu p'.ine a reeană primeşte d!-n URSS, China şi di-n cozute de armament american nata" I2 6 iunie a aterizat pe aerodro
cârăm-.zi. poporului muncitor Anul acesta s-a celelalte târî de democraţie populară trac Întreg poporul coreean precum şi toate mul Dum-Dum din Calcylta un svion aflat înafară de aceasta, că in decursul
Pnn munca plină de avint a poporu prevăzut ca producţia d? cereale să crească toare locomotive, maşmi-uneite. eşaloane cslelaltc popoare din Asia privesc cu francez cu t-rups francez® *i materiale de viitoarelor cîteva sâptimîni alte opt 2-
lui coreean s-cu reconstruit şi repus in cu 20 la sută faţă de ar.uj trecut Tot de sticlărie şi ţesături sic Spre Coresa multă indignare uneltirile războinice ale război pentru Indcchme După ce a fost vioane trar.sportind soldaţi şi echipament
funcţiune toate uzinele industriei grele penlru ridicare» buneistîri a poporului pleacă brigăzi ds specialişti dm diterlte duşmanilor păeh Ele îşi îndreaptă alimentat cu carburan|i de filiala locală urmează să zboare prin Dum-Dum la Sai-
Ca un grăitor exemplu in acest sens pot muncitor o atenţie deosebită î; dă şi ţări care vor ajut» ia reconstrucţia ţâri: orivmle spre preients conferinţă d; la 3 secietâţii petrolifere americane „Stan gon La aerodromul Dum-Dum avioanele
ti date uzina metalurgică de la Kanhon condiţiilor de lecuit ale oamenilor itiun- şi vor impârtâş» muncitorilor şi (ărzni- Geneva de la care aşteaptă instaurarea dard Vacuum Oi! Compirv' ş; a obţinu; lini intîmpinte de reprezentanţi ai so
şi o ţel Ăi ia Kim Ciak care au inceput pro ou' In vedereo acestui scop s-au construit lor coreeni experienţa lor unei păci trainice In Asia şi in intieag-i alte material; necesare precum şi alimen cietăţii dc aviaţie franceze „Air-France"
ducţia de oţel imediat ta două luni după numeroase case pentru populaţia care în Demn de remorcii este ajutorul pe lume te pentru 82 de persoane avionul a deco şi de ofiţerul de legătură francez la Cal
încheierea armistiţiului In torte regiu- timpul războiului a (est nevoită să stea c?.re-l prime.şts RPD Coreeana din parte» POPESCU V lat in direcţia Gzigon In t mpul itaţlo- cula locotenentul Marchal fioyat
Redacţia şi Adm ziarului Str 6 Martie. Nr 9, Telefon 188-189 Taxo plătită in numerar conf aprobării Dlrecţlun.i CeneraJe PTT. Nr 136 320 din 6 Nov.—Tiparul Inirepr Poligrafică de Stat DEVA