Page 17 - 1954-06

PROLETAR) DIN TOATE TARILE UNIŢI-VAl
IN ACEST NUMĂR:

- Consultaţie : Ce este întovărăşirea dăunătorilor (pag, 2-a) — Relaţiile cu R P. Chineaâ In aten­
agricolă (pag 2-a) - Să încheiem cu succes inul şcolar ţia cercurilor de afaceri occiden­
Importanta stropitului tn vii în învăţămîntul de partid din In- tale (pag. 4 a)
(pag 2-a) treprnideri şi instituţii (pag 3-a) Note şi comentarii externe
Să apărăm culturile împotriva — Secţia tineretului (pag. 3-a) (pag. 4-i)
Anul VI. Nr. 48 (383) Joi 17 iunie 1954 4 pagini 20 bani

Pentru buna desfăşurare a alegerilor Să m^Uizăm toate forjele pentru asigurarea Întrecerea socialistă
In agricultură ia avînt
+
succesului campaniei agricole de oară
Prin lupta plină de avîrvt pentru Ihiic sâ se preocupe mai mult de pro­ Colectiviştii din Deva
consolidarea măreţelor ouceriri ale movarea femeilor in munci de răspun­
poporului nostru muncitor, masele de dere şi să vină în spirijinul lor, din- In urma apariţiei HoISriril partidului şl guvernului din 29 mal. &U|lunile de maşini şj tractoare, nomeroas» gospodării co­ s-au alăturat chemării
femei dtn regiunea noastră îşi afirmă du-le un ajutor concrei în muncă lectiv*. întovărăşiri agrirole 5' slăbiri populare comunale, s-au ohemal la întrecere social Ista şl patriotici In cinstra ellel de 2,1
pe zi ce trece tot mai mult ataşamen­ Un bun prilej pentru îmbunătăţirea August, cu tropul de a da vja|â tuturor sarcinilor ce le revin In campania de întreţinere a culturilor, seceiiţ. detmln&llt, Ire- la întrecere
tul la(ă de regimul nostru democrat- muncii ou femeile. îl constituie ale* erij şi realizarea Integrali a planului de colectări. Chemarea La întrecere socialistă In
popu!ar, îşi manifestă cu tot mai mu-! gările delegatelor şi comisiilor de fe­ Organizaţiilor de parlid din unllljlli* socialiste ale agriculturii, precum ţt organizaţiilor de bată de la sate. le revin sar­ cinstea zilei de 23 August, lansată de
tă notărîTe capacitatea şi energia cve- mei. ce se desfăşoară in prezent fn cina de mare răspundere de a da o atenţie deosebiţi întrecerii socialiste şl patriotice, de a o conduce politic de a analita pe­ către gospodăria coleebvâ Steagul Rcxyu"
aîoare în lupta pentru construirea toate oraşele şî satele regiunii noas­ riodic telul In care se desfăşoară întrecerea şi de a combate formalismul de a populariza rezultatele obţrnute şl pe Iruntaşi. dm Miercurea, a avut un mare răsunet
unei vieţi fericite Cetăţene a>le pa­ tre. In limpul alegerilor, organiza­ Publicăm mal jos chemările la întrecere a întovărăşirii agricole „7 Noembrle" din Vlnţul de Jos raionul Alba. şl a
triei noastre libere, muncind cu ab­ ţiile de partid trebuie să ducă o mun­ «talului popular al comunei Geoagîu raionul Orăştie. câlre loale întovărăşirile agricole >1 stalurile populare comunale din regiune în intraga regiune Acest lucru este do­
vedit prin faptul că numeroase gospodării
negaţie alături de părinţii, soţii ŞÎ că susţinută, pentru mobilizarea a
fraţii lor. un tot mai mare număr de cît mai multe femei la dezbaterea dă­ colective au răspuns acestei chemări an-
forţele
toate
gajlndu-se
sâ
mobilizeze
femeii deţin- însemnare posturi de rilor de seamă cît şi la discuţiile ce (Qătee toate intooărăiirite agricole din regiunea TCanedoara pentru obţinerea unei recolte bogate.
răspundere în toate domeniile de ac­ var fi purtate în jurul acestora Vor organiza cele două aru alte oe sini necesare pînâ la date de
gospodinei
colective
MembriJ
Noi, membrii întovărăşirii agricole
tJ 7 Noembne" din Văl­
„Petofi
tivitate. In prezent în regiunea noas­ Irebui deasemeni antrenate cît mai ul de Jee, întruniţi în adur.are generală conştienţi de sarci­ 18 iunie 1634 Şândor 1 du» Deva, de exemplu au arătat
tră peste 1000 femei sînt deputate în mulle femei la rezolvarea probleme­ nile ce ne revin din Hotârlrea partidului şi guvernului cu pri­ in răspunsul lor dat colectiviştilor din
sfaturile populare, participînd la gos­ lor ce frămîntă masele pe plan local, vire La executarea lucrărilor de îngrijire a ouAturilor, recoltei — Vom organiza şi executa recoltatul $1 treerişul In co­ Miercurea, câ au primit cu bucurie che­
podărirea breburi'lor obşteşti din ora­ şi vor trebui găsite posibiliiăţiile ce­ mun, terminlodu-l cu 3 n-ls înainte de termen Vom acfutB
şele şi satele regiunii noastre. Pentru le mai juste pentru traducerea lor în deanlriştit, treorat InsAmirvţat şi arături adinei de toamnă obligaţiile către stet şi plata SMT direct de la arie marea lor la întrecere şl acceptă Intru-
lotul punctele fixate de ei. Membrii gos­
precum şi cu privire la realizarea planului de colectări pe
munca lor plină de abnegaţie, pen­ viafă. anul I9S4 ne propunem sâ îndeplinim următoarele angajamen­ — Ln vederea obţinerii de recolte bogate în anul 1933, vom podăriei colective ,,Petofl Sândor", au
tru rezultatele ob(mu(e în muncă, nu- executa dezminţitul cu tractoarele SMT cel mai târziu după
Muncind neobosit pentru reuşita te Ir» cinstea zalei de 23 Aueus-t: pi-opua totodată, ca la chemarea colecti­
ma'i în decursul anului 1954 aproa- alegerilor delegatelor şi a comisiilor — Să ridicăm prcducţia medie La hectar prin aplicarea cu două zile de la începerea recoltatului Ln acest «cop vom a- viştilor din Miercurea sl mal Le adăugate
pe 200 de temu au îost distinse cu dc femei, organizaţiile de partid şi ranja dăile in rinduri drepte şi la distante potrivite pentru a
diferite ordine şi medalii, stricteţe a regulilor agrotehnice : ta griu cu IC la sută la orz da posvb utila le tractoarelor să facă dezmlriştituJ următoarele puncte obligatorii:
comitetele executive ale sfaturilor cu 12 la sută. Ia porumb cu 12 la sută. la cartofi cu 13 la suită, — organizarea muncii ln eampama de
Desfâşorîndu-şi activitatea obşteas­ populare trebuie să îndrume masele la sfeclă de zahăr cu 20 la sulă. la culturile de legume şi zar- — Vom valorifica prin cooperaţie 20 le sută din legume şt seceris sl aşezarea clăilor de grîu în aşa
că în cadrul sfatunior popu-iare, sub de femei de a alege pe femeile cele mai idvAluri cu 16 la aulă zarzavaturi fel ea tractoarele S M T tă poată exe­
conducerea comrtetelor executive ale vrednice, pe cele care au ob|inut rc> — Vom prăji poi-umbul şl cartofii de trei ori. sfecla de za­ cuta deanj-istituJ pe Leca/e laria recol­
acestora, masele de femei şi-au dove­ zuMate de seamă în lupta pentru creş­ hăr de 4 ori şi grădina de legume ori de cile ori va fl nevoie însufleţiţi de rezultatele obţinute in campania agneolă de tată cel tlrziu la 2 zile după seceriş :
dit dvn plin capacitatea lor în condu­ terea producţiei şi reducerea preţu­ folosind In acest scop prăşitorile mecanica şi cu tracţiune ani primăvară şi dornici ca rodul muncii noastre să ti« cit mal — achitarea obligaţiilor faţă de stat şl
cerea treburilor obşiteşii, economice lui de cost al produselor, contribuind mală Porumbul insăminţat în cuiburi aşezate in pâlrat, II mare chemăm la întrecere toate întovărăşirile agricole din phtla tn natură către S M T., sâ se facă
şi cuHuraOe locale. Mii de 4emfei ală­ prin aceasta la ridicarea nivelului de vom prăsi mţoarne atll tn lung cit şi in lat fâcmdu-i şi po­ regiunea noastră pe bara angajamentelor arătate din primele boabe rezultate la treenş şl
turi de bărbaţi sînt antrenate în în­ trai al oamenilor muncii. lenizarea arldticialâ Comitetul de Conducere at întovărăşirii agricole să fie transportate ta baza de recepţie
trecerea socialistă şi patriotică obţi- Avînd in componenţa lor elemen­ — Pentru executarea recoltatului şl treersşuJui in condiţium .7 NOEMBRIE" direct de la arii Boabele predate statului
nînd succese însemnate în sporirea tele cele mai hotărîte. comisiile de optime, vom revizui şi repara întreg utilajul agricol şt vcm Vinlul de Jos — raicoul Alba sl fie de calitate superioară 5» selecţio­
producţiei şi productivităţi muncii femei vor forma un activ puternic nate
Exemple grăitoare în această privinţă pe lîngă comitetele executive a ; !e sfa­ Qhetnătn ta întrecere patriotică Colectiviştii dn Deva au propus de ase­
sfnt soţiile minerilor din Vitea Jiu turilor populare şi conduse permanent meni In răspunsul pe care l-au dat colec­
lui. cire mobilizate de delegatele de
de către acestea vor participa din plin toate leaturile populare din reqiune tiviştilor din Miercurea, ca întrecerea so­
femei pătrunse de un înalt patriotism Ia traducerea în viaţă a tuturor sar- cialistă să fie urmărită îndeaproape şt
au în|eles necesilatea sporirii pro­ ciniilor organelor locale ale puterii Ţinlnd seama de sarcinile izvorite din Hotărirea Conszliului rea ariilor pină la data sUbiLită de holArlre şi repararea dru­ cu toată răspunderea de către comisia de
ducţiei de cărbune şi în mine aiături de stat de Miniştri şi a C C al PMR cu privire la executarea lu­ murilor întrecere care va L organizată in aceit
de bărbaţi Şi-au adus aportul lor la Dală fiind marea importanţă poli­ crărilor de îngrijire a culturilor, recoltat, dezminştit. Lreerat 5 Vom recolta culturile in stadiul optim recomandat de că­ scop. sâ fie popularizate regulat rezulta­
îndeplinirea sarcinilor de plan. De precum şi realizarea planului de colectare, comitetul executiv tre tehnicieni, spre a se evita orice pierdere, (griul, 0rr.1l şl tele întrecerii şl colecLvlştil care au ob­
asemenea In raionul Alba. Sebeş şi tică a alegerilor comisiilor de fe­ al sfalulul popular al comunei Geoagvu. cheamă la întrecere ovăzul v> f; recoltat ln plrgâl ţinut cele mal bune rezultate
allele s au prestat mii dc ore muncă mei. comvtertelc executive ale sfaturi­ patriotică în cinstea zilei de 23 August, toate sfaturile popu­ 6 Executarea dezminştituluj imediat sau cel mult la 3 zile
voluntară ta construirea căminelor lor populare, incepinri cu cel regional
culturale şi Ia alte lucrări de (olos ob­ şi terminînd cu cele comunale. t=râ- lare din regiunea Hunedoara in vederea realoăni tn bune con- după recoltare pe întreagă suprafaţă cultivată cu pâioasa şt Pe marginea întrecerii
leguminoase
dlţiunt a campaniei agricole de vară Propunem ea Întrecerea
gînd învăţăminte din activitatea ve­
ştesc.
chilor comicii, au datoria de a sprijini să se desfăşoare pe baza următoarelor cntern - 7 Desfăşurarea treerisului In bune condiţmni prin asigu­ dintre S.M.T.-uri
Un aport preţios l-au adus femeile p<rîn toate mijloacele comisiile dc fe­ t Executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor în con­
mobilizate de delegatele lor şi ln mei nou a/lese în întocmirea planuri­ diţiile tehnice indicate de agrominim ln acest scop vom exe­ rarea transportării pâioaselor la arii folosirea întregii capa- fn urma chemăru la întrecere socialis­
citaţi de lucru a batozelor, evacuarea paielor de pe arie, în­
munca de pe ogoare pentru obţinerec lor de muncă avinri la bază sarcini­ cuta plivitu) la timp şi ori de cile ori apsr buruieni Prlşltul drumarea ţăranilor muncitori de a se uni ln cete pentru a se tă lansată de către colectivul de ta SMT
unui belşug de produse agricole. )n le ce stau în (aţa organelor locale il vom executa da cel puţind 4 ori la culturile tehnice el da 3
achitarea cu cinste a obligaţiilor că­ ale puterii de stat in perioada actuală. ori la clulturile de cartoli şl porumb Vcm elimina praotica ijuta unul ps altul Miercurea, conducerea SMT Alba » ana­
lizat posibilităţile existente pentru scur­
tre stal contraotări. achizit 1. etc. Nu­ muşuroitului la porumb şi flcsrea soarelui 8 Realizarea tn întregime a planului de colectare Colectarea
Punînd accent pe puternicul spri­
mai în raionul Ilia au (ost antrenate jin pe care-1 acordă femeile antre­ 2 Aplicarea metodei polenizării artificiale suplimentare în ,-roduselor *5 va face direct de pe ?.ne si se va organiza tran­ tarea timpului de recoltare treenş şl dez-
miriştit pnn folosirea întregii capacităţi
peste 400 agitatoare în vederea de­ proporţie d« 109 la tută la culturile de secară, de ce] puţin sportul in convoaie la baza da recepţie
plinei reuşrte a campaniei de primă­ nare în diferite acţiuni, sfaturile popu­ 70 la sută la floarea soarelui, iar la lutemă in proporţie de 9. Ţinerea unei evidenţe preclae e tuturor muncilor agricole de lucru a maşinilor şl tractoarelor, pre­
lare din regiunea noastră vor putea
vară. iar în raionul Orăştie peste 350 Ja vară cum si posibiiitâtUe de reducere a consu­
ridica la un nivel şi mai malt munco 39 la sută şi la porumb In proporţie d* 20 la sută mului de carburanţi.
obligaţii de predarea cotelor au fost lor, vor putea lărgi şi mai mult regi­ 3 Aplicarea regulilor de întreţinere şl tratare a livezilor de 10. Desfăşurarea unei intens® munci politice si organizatorice Ţinlnd seama de posibilităţile ce le au,
distribuite de către delegatele şi co­ zările obţinute pină tn prezeiv pe pomi precum şi a pomilor răzleţi şi a viilor după indicaţii!* '• masă In acest scop vom antrena deputaţii, comisiile per­
lectivele de temei organizate In acest manente comisiile de femei, vom folosi toate formele de agi­ tractoriştii, tehmeieait şl funcpanariJ de
drumul bunei gospodăriri a oraşelor regulilor agrotehnice p.-.micole şi viticole folosind in acest scop la SMT Alba au răspuns cbemâru ta
scop taţie Vom mobiliza ţăranii muncitori U îndeplinirea sarcinilor
şi satelor, vor putea da un nou Imbold întreaga capacitate de lucru a pcmpelor întrecere socialistă lansată de S M T. Mier­
baca acolo unde organizatele de îndeplinirii sarcinilor de producţie a 4 Executarea lucrărilor de pregătire pentru recoltat şi tre trasate de hertârire. prin antrenarea lor io întrecere patriotică curea către toate SM T.-urite din regiu­
partid şi sfaturile populare au acor­ întreprinderilor şi instituţiilor ş» mun­ erat ca: aprovmmarea ţăranilor muncitori cu unelte agricole pa bază da contract care sâ cuprindă cel puţin 50 ta tută din ne ln cinstea zlleJ de 23 August, lulndu-şl
dat atenţia cuvenită muncii comisiilor cii pentru obţinerea unei recolte bo­ repararea uzajului de recoltat şi Ireerişi fixarea si organiaa- gospodăriile existente din comună
de Iernez, antrenîndu-le tn diferite ac­ gate. Preşedintela Comitetului Executiv Secretar. o sene de angajamente ooacrete. Printre
ţiuni gospodăreşti acestea au obţinut Alegerile delegatelor şi a comisiilor DUSAN IOAN ROTEA NICOLA2 altele, colectivul SMT Alba se anga­
rezultate de seamă. în unele părţi da femei constituie pentru, organele jează sâ acorde un sprijin agrotehnic
s-au manifestat insă lipsuri laţâ de de partid şi de stat un bun prilej de permanent gospodăriilor eolecave şi în­
care pe viitor trebuie dusă o luprfi ho- Deputaţii în fruntea muncilor de întreţinere a culturilor
a da un nou avfnt energiei şi iniţiati­ tovărăşirilor agricole, lodrumlndu-le prvn
târîtă pentru lichidarea lor Ţinlnd vei creatoare a femeilor, lapl caie va agronomu săi de 3ector sâ aplice o sene
seama că femeile au dovedit multă duce la participarea activă a aces­ Gâj\ comuna Caru BâcăLnp e arioatâ ei cei dinţii care au plivit eultunla mo- vram lui Nicolae dm satul Carpeni şl
pe dealuri, totuşi, ţăranii munoitori prin- bikalnd astral pnn exemplu personal ţă­ zltU, care ntet pini acum ou au plivit de lucrări agrotehnice ca: polenizarea
pricepere şi spirit gospodăresc ln tora. la rezolvarea cu succes a sarci­ tr-o bună Zrjanizsre a munoii. au reuşit sâ ranii muncitori la apulicarea regulilor a- culturile Aceştia trebuie să înţeleagă câ artificială la porvjnb floarea soarelui şi
muncile ce le-au fost încredinţate, or­ nilor ce le pune în faţa »uturjr oa obţină succese însemnate Ln ca priveşte grctehnics Pilda lor a fost urmată de fără a da o bună îngrijire culturilor, ou se alte culturi, ingrăşaraa culturilor ln timpul
ganizaţiile de partid şi comitetele e- mamlor muncii practica construirn muncile de întreţinerea culturilor Astfel, ţăranii muncitori Noja Gheorghe. Borza pot aştepta la recolte bogate trebuie tă vegetaţiei secerişul ln ptrgâ etc
zecutive a'le sfaturilor populare trre- socialismului în patria noastră marea pirte a culturilor de toamnă au August in şi alţi, care de asemeni slnt
lost la timp plivite, executîndu-ie totoda­ in fruntea muncilor de întreţinere a cul­ înţeleagă câ astăzi in ţira noastră cei SMT. Alba s-a angajat oe asemeni
tă prăşită l-a P* însemnate suprafeţe cul­ turilor. harnici stnt iubiţi şi stimap. pe oiad sâ îndeplinească planul du» campania de
Tot mai mult cărbune peste plan tivate cu porumb, cartofi şi legume Un proverb romlftese spune că: „nu este cel codaşi sint arătaţi cu degetul Dea vară nu numai global, ei şl pe feluri de
Fruntaşi pe comună sini deputaţii co­
pădure fără uscături" Aşa r.u există nici datoria lor esle să lupte cu forţe înzecite lucrări, sâ-1 depăşească cu 5 la sulă şi
Mlnertl de la Aninoasî, antrenaţi In în­ gte electncS, se pol ţese peste 300 000 me­ munali Brlnduşa Nicolae $1 Perţa Pavai, comună liră codaşi Tn comuna noastră pentru a ajunge din urmă pe cel InintaşJ sl termina eu cind zDe tnalnte de ter­
«re pe Ungă fa,ptul că au lămunt ţă­
tre cere c socicîlsta, muncesc cu Însufleţire tri ţesături codaşi la întreţinerea culturilor şint ţă­ f GHEORGHE men. reducând totodată consumul da
ranii muncitori despre importanta execu­
penteu tadepllnirea şi depăşirea planului Ca brigide tov Turlui loan sînt multe
tării la timp a muncilor agnoole. au fost ranii muncitori Clonţa Vasile, Duşan A- corespondent voluntar carburanţi cu 7 La sută
obţmînd zi de zJ tot mat frumoase rea­ brtgfiz» la mina Aninoxsa Printre aces­
lizări.
tea se numiră $1 cele conduse de muierii
Intr-uaul din abatajele cameră ala sec­
Dumitru Nioa şi Coirea Gheorghe, care G R Ă D I N A R I I . .
torului IU. afl minai, lucrează şl brigada
au dat ln prunele 10 zJe ale lumi, cu 130
condusă de minerul Turlui Ion Orgaulzîn- Clrvd s-au împărţit Ioturile Individuale odştă acasă pe hamiai „grădinari" După — Parcă buruieni am semănat, zise Ru­ straturile de caapâ Bătrinul cartofii.
du-51 bine munca şi apdiclnd metodele so­ Lene de cărbune mai mull peste sarcinile la Hunedoara, Rusu Slrtucn a primit >1 el casă şi atelier grădina era a treia su ca pentru el Dar n-or să aibă viaţă Tovarăşul Rusu este un muncitor des­
vietice Voroşîn şl Jandarova, minerii din de plan.
o bucată de pământ, La Ie] ca mulţi alţi * lungă.* Apoi Îşi întări spusele pe loc toinic. In acelaş timp e al un bun gospo­
bngada tovarăşului Turlui au reuşi 4 . ca tn O contribuţie însemnată la obţinerea a- muncitori de la Trustul 4 de Construcţii fn primăvara aceasta a plouat mult Aplec»t deasupra straturilor smulgea bu­ dar Lotul lui este îngrijit aşa cum tre­
prima decadă a acestei luiu sâ dea pecie cestor succese, a edus-o şi tovarăşul Inginer Familia Rusu dorea de mult sâ etbâ Au crescut legumele Bucuria ..grădinari­ ruienile dm rădăcină şi le făee-i grăma­ buie Şl muJti alţii de la Trustul 4 Con­
plan o cantitate de cărbune eu care un Icn Tareea. tehnicienii Petre Ghinda. o grădină Vestea câ au o bucată de pâmînt lor" Nici buruienile nu s-au lăsat Insă dă pe răzorul mare, de la imjloc Pină s-a strucţii du» Hunedoara slnt la lei. Lotu­
pentru grădină a fost primită cu multă mai prejos Mulţi dintre stiplmi loturilor inserat de-*blnelej a plivit o bueăţicâ rile lor stnt plivite şi săpate Roadele
tren poate parcurge peste ÎS 600 Icm. De Gheozghe Roman, Dumrtiru Bulea şi alţii
bucurie de cel de acasă După ce pâmin- le-au pus buruienilor glnd râu La ora bună Apoi s-a dus acasă muncii harnice, n-au intlrzLat îl se arata
asemenea, cu cărbunele extras de această LUCICA LICTU
tul a fost ara» cu tractorul Ie-a venit trei cind a ieşit de la lucru, Rusu s-a — Ei cum e cu saJata? îl întrebă ne- Constructorii de la Trustul 4 ou mai
brigadă peste plan transformat tn ener- corespondentă voluntari riadul celorlalte Terenul a fost nivelat dus ln grabă pe acasă A mtncat ceva la vasti-sa merg cu coşul pe piaţă să cumpere legu­
şi împărţit in parcele. repezeală Intre Ump a venrt nevastă-s» — Păi cum tă fie? O tnc.acă buruienile me Ei merg de-acum ta loturi ş> culeg dte
— Aid semănăm trei parcele ou ceapă, o şl licâ-sa de la servicl Bâtrfnul era c<«ta Dacă nu mergem cil mat repede sâ scoa­ •>reau şi din care le place
însemnate economii la fabrica „Simion Bârnufiu" parcelă cu usturoi, alta cu salată Şl asta de pleoaze tem semănăturile din pacostea asta, mln- — Aşa slnt gospodarii, apune tovară-
cit mal repede, vorbea Marla Rusu, soţia — Unde mergi tăticule? f se adresă câm buruieni, nu legume Chiar a doua ;ui Riusu Şl-ntradevăr se vede de la dis­
A obţine cPt mai multe economii, asie i-ceiaşi perioadă da timp o economie de lui Simian Sorica. 11 familia Rutu pomi Iz lot Pe drunl mai tanţi dacă oamenii sint gospodar] sau
preocuparea fiecărui muncitor de la fa­ 1744 iei. — Carto!ii ii vom semăna, in parcela a- — M-*m gîndit eă merg pină la grădi­ Inttlnlrâ şl alte cunoştinţe ce aveau loturi nu Ţi-e mai mare dragul afl priveşti lo­
brica „Slmion Bămutiu" din Ailba Iulie Tot prin aplicarea metodei Luliel Cora- oearia mare lîngă atratunle cu ceapă nă Să vedem oe mai fae legumele noastre in partea aceia Mergeau şi ei la plivit turile „grădinarilor" Zblnţâ loan sau a
Castraveţii acolo, iar dincoace fasolea ii răspunse bătrinul Tovarăşul Rusu a avut grijă 9â le spună lui Holczmgher Matei.
ştiind că de aceasta depinde in cea mai beJnioova. muncitoarele brigăzii a l-a
gesticula Soneo. £jca lui Rusu vorbind — Vezi de adu nişte salată E tara bu­ câ a fost la grădini şi sînt multe bu­ Nu acelaş lucru se poate spune despre
naare măsură «căderea preţului de cost al U TJVt condusă de tovarăşa Eugaciu Ana
pe nerăsuflate nă cu caras de miel It spuee nevastă-îa ln ruieni Lupt» a (ost aprigă După citeva contabilul Trandafirescu Nicolae sau mun­
produselor şi ridicarea nivelului de trao de la secţte erou. a economisit materiale In — De roşii, ardei şl varză se pare c-aţi glumă Bătrânul rtse şl el Era buna 1n- 2ile straturile erau din nou curate fără citori Sondor Valentin şi Zahana Nieola-
al celor ce muncesc Muncind în acest valoare de 1301 lei Prima pe brigadă este uitat.. Le dojeni in glumă bitrinul. pe ir-adevăr salata Peste o sâplâmlnă două niciun Iir de burutenâ Doar mormanele Fe loturile lor se lifăesc în voie buruieni
sens. cea mal mare economie a - fost rea­ fruntaşa in întrecerea socialistă Motldovan cele dcuă femei Tirr\pu] trecea pe ne­ vor avea şi ei salată şi 9panac din gră­ de buruieni uscate, aruncate ln şanţul de tot soiul şi de toate mărimile Legu­
lizată de tovarăşul Matei loan din brigada Ana, care folosind eu pricepere modelele, simţite fioind planuri ,,Grădinarii" par­ dina lor Deocamdată gint prea mici de la capătul loturilor mai aminteau ceva mele nu răsar singure ca buruienile Ele
că vedeau de pe arum straturile verzi . . .., Pusu ajunse In faţa parcelei O pri­ din viaţa lor Legumele aveau din nou trebuiţi semănate şl îngrijite
V-a U T M de la secţia stanţă. care, apli­ a refAizai economii In valoare de S37 te
+ vi cit uimire apoa privi ln stingă şi ln ioare şi lumini Respirau în voie Cind ..Flerare dintre îoturUe individuala
când metoda Lidiei Corabelnicova. la SCO Pentru valorificarea fiecărei bucăţele
Zilele eu trecut cu repeziciune, una du­ dreapta 9e gindea câ a greşit locul. Nici fi-a văzut Rusu lotul curat, i-a verut ini­ ale „grădinarilor" de la Trustul 4 de Con­
perechi pantofi a realizat o economie de de pieJe şi aite materiale, harnicii munci­ pă alta Au apărut pe straturi primele nu-i venea să-şi creadă ochilor, ce vedea ma la loc strucţii Hunedoara poartă acum un p?*
7? m. pînză pentru bombeuri, din care se tori de la seepa deşeuri Jucrtnd cu sîrgu- flncele verzi Intră apoi pe răzorul de la mijloc şi s* — Acum o sâ mlncim In*r-adevir ra­ înfipt in Pămlnt, pe care-l pnosâ o tă­
aici pot confecţiona bombeuri pentru Inci înţâ, au confecţionat in luna mai produse — Mamă grăbeşte-te încoace! A răsărit îndreptă spre straturile cu ceapă După tată r-j carne de miel Salată de la ooi bliţă cu numele proprietarului T&bLitetâ
ceapa şi urturoiul Sorica stătea aplecată felul cum erau împărţite parcelele îşi din grâdtaă, vorba neveste-mi Si o să de lemn de la loturi vorbesc despre oa­
50—60 perechi de pantofi TovarSşul Ma In valcare de 16 620 lei. Printre fruntaşii
privind firicelele verzi plapînd? Grădina dete seama câ Intr-adevăr era lotul lui mincâm de toate celelalte, cite vrem meni Slnt multe nume da oameni pe
tei a făcut economii de materiale in va­ leoţiei. se numără tovarăşii Fil»p Ion.
era mult mai v&selă acum Haina oerde şi nu greşise apt. cum a crezut la început Trebuie numai să Începem prăşutuJ ca sâ care nu l-«l văzut rsiciodită : privind insă
loare de 2065 lei Asemeni -lui Mate Joan Fcchettcl Auralli şl Bama Nicolae. ca re ce o imbrăc-ase dădea un aspect mai plă­ Buruienile crescute in oîteva zile au reu­ spargem scoarţa asta ce s-a fă.ut după telurile Iţi faci totuşi o impresie despera
tovarăşul Haţegan Ion 1 a obţinui ln au depăşit norma cu 77—99 la sută cut Nu-i de mirare câ nu-i prinderi rud­ şit sâ-1 schimbe înfăţişarea. ploi. Şl lată-] şi la prăşit Sorio prăşeşte al. ANA CARANFQI