Page 18 - 1954-06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 48

importanta stropitului în vii Pe urmele Scrisoare de la Ion Drumeţu
materialelor publicate
Pioile abundente căzute in ultimul timp Concentraţiile zemei bordeleze folosi/te 7 — 0 litri apă fierbinte şi se pune ames­ llie şi cele 77 de broşuri
in toate regiunile ţării, precum şi lempe- sînt: tecul La fiert pe un foc iute Fierberea In nr 40 din 20 mai ac, a] ziarului
i'otui'a pc“i'ivjta dezvoltăm manei la viţa — La stropitul Nr. | — 250 gr. sirt- trebuie să se facă in mod neîntrerupt , Drumul Socialismului”, a (ost publicat Cam umârîti] via|d e asta. frate Ific teacă. In unna scormonirii mele, le ispitii
de vie au favorizat apariţia generală a fat de cupru, 123 gr var şi 80 gr piatră timp de 45 minute, amestecindu-se mereu articolul „Despre căile dc accelerare a vi­ Toată vremea să fii mereu pe drumuri; cum şi de ce au ajuns închise. $i r după
tezei de rotaţie a fondului de rulment"
ace*Ici boli âciă (alaun) la 100 litri soluţie cu lopăţica şi mcnţtnrndu-ee lichidul din o?a cum sini eu de pUdă Unde md apucă toate astea, ce să vezi Dtn cauza dumi-
Combaterea manei se face prin stro­ — La stropitul Nr 2 — inainte de în­ ceaun la acelaşi nivel pnn adăugare de Printre întreprinderile cărora li s-au adus noaptea, acolo, de voie. de nevoie, tre­ rale. frate llie. ml-om „aprix paie in
piri cu zeamă bordeleză in concentraţiile florit — 500 gr sulfat de cupru 230 gr apă fierbinte in locul apoi evaporate critioi prin acest material, se numără şi buie .io-mi fac polmo pemd ş» id-mi cap" Toate au sănt ca arse; cd aşn şi
ţi la momentele indicate de staţiunile de vor şi 100 gr. piatră acră la 100 Litri so­ La afirşitul celor 45 minute de fier­ Combinatul siderurgic „Gh Ghcorghiu- odihnele oseionrele frinte de oboseclu dru­ pe dincolo, aruncind aproape toată vina
avertizare a manei acolo unde acestea luţie bere neîntreruptă, zeama are o culoare Dej" Hunedoara. mului fi căldura asta copleşitoare. numai pc dumncaia/ii (parcă pc acolo n-nr
există — La stropitul Nr 3 imediat după În­ roşia ca singele şi un miros urii de ouă Apoi. docd ar fi numai otic, n a? fi fi şi tovar&şui Covaci fosil, preşedintele
Podgorenii care nu pot folosi indicaţiile florit şi la următoarele in caz de nevoie sbricate. Tn scrisoarea de răspuns trimisă redac­ râu. dar vezi, ttuji am dc furcă — lin- sfatului popular comunal). Zic broşurile
ţi staturile staţiunilor de avertizare a — 750 kg sulfat de cupru. 375 gr var Indicaţiuni suplimentare se pol cere de ţiei noastre, serviciul contabilităţii cit şi bîînd încoace şi încolo — cu oameni care cu nu ştiu ce ai dumneatalc cu eie, că
manei, găsindu-se ta distanţe prea mart şi 120 gr piatră acră la 100 litri soluţie ta tehnicienii secţiilor agricole serviciul financiar al combinatului con­ mi mă prea înfe/ep. cir care nu mă prea tare de mult le porţi pică
de acestea, vor stropi după următoarele Piatra acră se adaugă pentru ca soluţia Sulful pulbere, necesar combaterilor se sideră criticele aduse in acest material potrivesc, nici in opucoturt, nici in con- Iţi spun; cu greu, cu mare preu, am
indicjţiurvi : să se lipească mai bine de părţile verzi al» procură dc la cooperativele comunale, Jusic şi constructive. cepfii şi nici chior in felul de o munci reuşit sd le mat liniştesc; numai promi-
— Cei care au făcut primul stropit, vor plantei. iar sulful bulgări sau zeama sulfocalcică In vederea remediem lipsurilor semna­ A;a cum eşti dumneatale, spre exemplu, findu-Je că am să md pun bine cu dum­
incepe cel de al doilea stropit cu 5—6 zile neata şi sd-ţi vorbesc despre ele. despre
Acolo unde acest preparat nu există se de la secţiile agricole raionale late. serviciile mai sus numite au luat hote llie
inainte rle înflorit, aslted ca lucrarea că importanfa lor, despre rolul pe care îl au
poate folosi cu succes albuşul de ou, 3—4 Tratamentul cu Moare de sulf sau zea­ Dar ce? sint eu de vind ca dumneata.
(ie terminată, pină la deschiderea florilor măsuri ca aprovizionarea zilnică a sec­ ele In ridicarea nivelului dumneatale pro­
albuşuri de ou bine bătute ia mo litri mă eulfocaJeicâ contra oidiumului se Ţăndău Jlte, agent agricol In comuna 8al-
— Imediat după terminarea înfloritu­ toarelor cu materii prime să fie urmărită fesional, în ridicarea nivelului profesio­
soluţie, sau 1/2 Ittru ; lapte sminlmit La aplică in timpul vegetaţiei. în următoarele şd, (ii în dulap aii tea broşuri CU caracter
lui se va face o nouă stropire pe baza de grafic ; sa se facă in cel mai nal al preşedintelui, precum şl at ţărani­
100 litri soluţie, sau se poale, mări la pre­ perioade : o&rotehnic ? Şi de atita vreme ? Crccle­
Aceste două stropiri, trebuie aplicate lor muncitori din Balşa.
pararea zemei bordeleze cantitatea de var — cind lăstarii au 5— in cm lungime; scurt timp încadrarea materiilor şi ma­ mă că n-am avut inzenfia sd te urmăresc
neapărat pentru salvarea recoltei
care f^cc ca zeama să se lipească mai terialelor aflate in stocaj, in fondul de tocmai pe dumneata Dar vezi, cum sînt De făcut, n-am fucut-o. n-om avut
— Dacâ timpul se menţine ploios mai — după înflorit in caz că atacul de
bine de frunze eu prietenos eu oamenii, nici nu ofimsei timp; mai ales că pe dumneata preu te
departe sc va face încă un stropit atunci făioare a apărut; rulment precum şi să se respecte întoc­
Pe lingă mană. in unele locuri a mai — la aproximativ 10 zile de (a stropitul bine în satul unde-ţi ai domiciliul şi am găseşte omul Dar. mă socofti so-ţi scriu
cind bobitele strugurilor smt de mărimea mai contractele economice, dc la faza dc şi aflat despre afocerea usta ; pe care de această scrisoare fn care sd-fi arăt, frate
unul bob de mazăre apărut în ultimii am şi in special in «eu prăfuitul de după înflorire; aprovizionare pînâ la fata de livrare
cursul anului trecut oi diurnul sau făimarea altfei ar trebui să n-o mat popularizez llie, că ceen ce faci. nu faci bine; cd
— Dao5 condiţiile se menţin favorabile — în caz de atac puternic pe coarde Şl
La viţa de vie o boală care aduce pe alo­ 4 Dar ştii, uu mă lasă inima Mai ales cind spre ruşinea (mă înţelegi ce vreau să
în continuare pentru atacul manei, şi struguri, tratamentul se repetă dm 10
curi pagube chiar mai mari decit mana mă pindesc citc am auzit din pura ţă­ zlcf cele 17 de broşuri şi au încheiat,
părţile verzi ale plantei au rămas neaco­ In 10 zile In numărul din 2S aprilie a c. al ziarului
Contra aceslel boli se luptă pnn pră- ranilor • ba cd sint broşuri dc cele in le- multe din ele. stagiul de un an şl dum­
perite cu zeamă bordeleză, se va mai aplica Atît prâfuirde cit şi stropirile contra
tuin cu floare de sulf (puoioasâ), sau in „Drumul Socialismului" a fost publicat pătură cu oile. ba că sînt şi dm cele cu neata stai şt stai, fără să-ţl pese nici de
încă o stropire (a 5-a) fi In caz excep­ fâinăru se vor aplica numai în vetrele
lipsa acesteia cu zeamă suHocalclcă pre­ un material in legătură cu starea de cu­ ele, nici de dumneata care le cam -încurci
ţional se poate aplica chiar şl a 6-a stro­ unde boala şi-a făcut apariţia vliie, ba că unele tratează despre anumite
gătită din sulf bulgin m concentraţie de cu aprozootehmlnimut şl nlct de (drantl
pire. răţenie a oraşului Simeria In ar­ norme aprotehnlcc, etc etc., şt că tonte,
2 la sută (2 kg zeamă concentrată 28—30'* Podgoreni ! folosiţi ‘ din plin sfalurrle
Mana prezintă pericol pentru recoltă inginerilor şi lehnieienii&r agronomi, res­ ticol. era criticat sfatul popular al aces­ absolut toate, nu se pot vedea sl nici muncitori, care. după afîfa vreme de hnr-
Be la 100 litri apă)
pină In momentul plrgulril strugurilor pectaţi întocmai indicaţiunile staţiunilor tui oraş. pentru lipsa de interes de care cerceta pentru că dumneata, frate llie, (ulală, te au lăsat să dormi în pace
După ploi cu caracter general, mana Pregătirea zemei suHocalcice concen­ de averUzore, pentru aplicare." stropirilor a dat dovadă în această problemă Eu aş vrea ca scrisoarea mea să te gă­
apare la 5—7 zile. timp în care stropirMc? trată se face astfel : le fii închise înfr-nn dulap, mai bine de
la timpul cel mai potrivit Era de aşteptat, ca in urma acestui sească treaz şi sănătos Dar vezi, nu uda.
trebuie terminate Pentru 10 litri zeamă concentrată se un an de zile Pentru care moltu. nu ştiu
Tehnicieni 1 îndrumaţi şi sprijiniţi în
Chiar dacă lucrările de întreţinere (pră­ folosesc 2.803 kg sulf bine măcinat. I.S00 permanenţă pe podgoreni pentru ca nici fapt sfl se treacă la măsuri ho ţările pentru 5: auzind loate astea, nu in o răbdat frate file, să fit minte ce {i-am scris; Iar
sit, legat, copilit, etc.), au fost întîrziate, kg var proaspăt m bulgaraşi de mări­ înlăturarea lipsurilor, măsuri care apoi mima pină nu m am dus la ele să văd dacă o mai fi nevoie, ştii. eu nu-s zgîr-
un butuc de vie să nu râmînă nestropit
stropitul trebuie făcut la timp mea unej nuci. peste care se toarnă cam Stropirile executate la timp combat cu sâ fie comunicate şl redacţia! Departe ce şl cum ... Stăteau sărmanele Încuiate elf la drum. am si mai dau pe ta dum­
Cantităţile de zeamă bordeleză la hec­ 3 kg apă fierbinte (In tot timpul cit se Insă de a face acest lucru, preşedintele şi neata Dar ptnd alunei sper că ai să-mi
tar diferă in funcţie de numărul ploilor stmge varul sc frămîntS bine eu o lopâlică succes mana Şi asigură recolte bogate dc in dulapul cu pricina Şt o/tau după lumi­ răspunzi.
căzute ţi de distanţele de plantare ale vo­ de lemn. amestecul de var şi pucioasă struguri secretarul sfatului popular au privit na 2«lei. Am încercat so le număr st am
lt» Peste pasta obţinută sc toarnă apoi încă (AgenpreS) critica tăcută de zl.tr in mod cu lotul găsit 17. După ce se „desmeteară" o ION DRUMEŢU
superficial Ce şi-âu Zis ei 1 : „las să scrie
zi?ml că doar de aia-i ziar să sene, iar
Să apărăm culturile împotriva dăunătorilor noi să facem cum ştim noi că dor de aia ziceţi dc an aia scenariu ? . . .
sîntem şefi”.
Chestiunea asia nu e nici de azi nici Nâdejdde do adăpost 'ale etuvei renasc
In unele locuri din regiunea noastră produc pagube c.e se pot ridica pină la Lroxon. Iluosilicat de sodiu sau cu verde O asemenea atitudine faţă de oritică, nu de ieri. ci hăt de demult, cam de vreo din nou şi ea incepe a-şi vedea iarăşi un
s-au semnalat atacun a unui duşman pe­ 50—70 la sută din recoltă dc paris, 230 gr la 100 litri de apă promite nimic bun pentru Justa gospodă­ doi ani şt mai bine Faptele s-au petrecut viitor trandafiriu. Luorârile se desfăşoa­
riculos numit gîndacul ovăzului (Lenta Trimăvara, gînrlacii se hrănesc cu se­ Larvele se combat pr.in stropirea vetre- rire a oraşului Simeria 51 drept dovadă ră de zor şl ajung pină la acopenşi Dar
mcnalopa) Deşi aceistul duşman I sc «pu­ mănături de griu de toamnă, iar după ce lor şi 1-2 metri (n jurul lor cu veide de a acestui lucru e că imediat in marginea la Pui în raionul Haţeg, iar eroii în- pină aici! Nici un pas mai departe. So­
ne gîndacul ovăzului, ol nu atacă numai au răsărit cerealele de primăvară, trec pe de paris 200 gr la 100 litri apă, arsemai llmptării despre care e vorba sin* o etu­ sesc la faţa locului „greutăţile obiective" :
ovăxpl c) şi orzoaica, orzul secare, griul ovăz. orzoaica, orz si secară, din care sug de calciu 300 gr la mo litru apă. adăugind fOKolei naţionale se înşiră la rind o mul­ vă de deparazitai^ personalul medical al „nu avem fonduri" şi „nu ne ajută ni­
şi alte ierburi de nutreţ şi nccultivabUe. seva Frunzele atacate de acest gindac şi var nestins Toate aceste materiale ţime de gropi In care sini aruncate zilnic dispensarului Pui şl co) de la sfatul popu­ meni”.
par zdrenţuite. Iar dacâ invazia este maire precum şi aparatura necesară, se găsesc
Acest dăunător îl putem găsi sub for- tot felul de murdării şi resturi cc ras- lar aJ aceleaşi comune — respectiv pre­ Intră acum in scenă şi erou de la sfatul
mi de gindac lung de 4—6 mm., de cu­ şi primăvara secetoasa, plantele nu se la secţiile agncole ale sfaturilor popu­ ■pîndesc microbi purtători de boli. şedintele şi secretarul popular, care se întâlnesc cu cei de la dis­
loare albastră cu luciu metalic Copul si mai pot reface lare raionale Cind atonul n-a (ost obser­ Acest lucru dăunător pentru sănătatea Acţiunea a început aşa : pensar întir-un apng asalt asupra „fon­
De acee* imeli-sf ce se observă apari­ vat la timp şl plantele nu se mal pot
partea de sus a picioarelor sint negre, iar oamenilor muncii din Rimeria. e cu uşu­ O zl de pe la siîrşitui) unei veri In durilor", Primii vor sl păstreze „fondul”
re9tul picioarelor precum şi porţiunea ţia dăunătorilor, trebuie să luăm urgente salva, se recomandă ca vetrele să fie co­
măsuri de combatere a lor Cu cit com­ site iar pentru ea larvele să nu treacă pe rinţa trecut cu vederea de către preşe­ oborul de la Piu Işi face apariţia o etu­ pentru construirea unuj pod iar cei da
dintre c.vp şl aripi de culoare roşie porto­
baterea se face mai la începutul atacului, plantele sănătoase, să se acopere cu paie dintele şi rec rotarul sfatului şi cu tot
calie Se mai poate găsi şi sub forma de va de deparazitare nouă nouţă oare e la urmă, după cum ştiţi, pentru termi­
cu atit rezultatele vor fi mal satisfăcă­ Pot fi de asemeni xtropile ou petro) sau
larvă cu capul bombat pe partea supe­ atîba uşurinţă e trecut cu vederea şl de primită CU mult entuziasm şi murmure narea remizei
toare lin mijloc practic pantru comba­ motorină şi sB li se dea loc pentru a se
rioară Capul este de culoare brună şi către medicul Molnâr, însărcinatul cu hi­ de admiraţie de către întregul personal Lupta se desfăşoară fără grabă, lent,
e acoperit cu o substanţă ducilogioasă în terea larvelor, este măturarea lor in fie­ distruge ouăle acestor dăunători giena acestui sector. Acesta nu s-a ostenit
care zi de pe plantele atacate cu o mă­ Fiecare ţăran muncitor are datoria ca medical al dispensarului. vorba latinului, încet dar btne Once lu­
care înoate fecalele proprii cu care for­
tură de nuiele Deoarece larvele atacă In imediat ce observă vre-un atac tn cul­ să se deplaseze nici măcar o .singură dată Vremea trece in fugă. cru trebuie chibzuit, judecat pină in colo
mează o mante portocalie ce dă lar­
vetre lucrarea este ‘uşoară şi dă rezul­ turi, de orice natură ar h eJ_ să anunţe pină la aceste locuri pentru j vedea sta­ Toamna cu zJIe ploiase şl vini neas- mai mici amănunte
velor o înfăţişare băloasâ de unde îi
tate bune. insă cu condiţia ca ea si se din tlmu sfatul popular comuna) care la rea lucrurilor şi a trage apoi la răspundere
vine şl denumirea populară de .gîndacul tîmpărai Etuva noastră, de rîndul acesta Şi iată pentru ce şl la Pui chestiunea
repete zilnic la aceeaşi oră timp de 10— rindul său este obligat să anunţe secţia
hătos a) ovăzului" pe cei din a căror camA ele stau aşa părăsită şl uitată de toată lumea zace amintită so chibzuieşte de 2 ani şl mai
14 zile agricola a sfatului popular raional pen­
Dezvoltarea acestui gîndsc durează apro­ Se mai pot combate şl pe cale chimică tru a lua măsurile corespunzătoare Atitudini de acest fol. caro dăunează aruncată Intr-o remiză veche şi dără­ bine In acest timp etuva — ejun6ă intr-o
ximativ 50 zile şi are o singură generaţie Cind observăm gmdaci trebuie să prâ- CHtRILA VIONELA munal şi sănătăţi» cetăţenilor, trebuie pănată care e gata, gata sâ se dârtme de atare dt pllns din cauza vlntunior. ploi­
pe an Atit gindacul cil şl larvele Iul luim culturile cu arsenlat de calciu, nl- ing agronom de urgenţă curmate Sfatul popular al tot Prin crăpături şi găuri de tot felul lor, şi gcruriJor — continuă să se odih­
oraşului Simeria ca şi secţia de sănătate de dimensiuni, apa se prelinge peste ea nească mereu sub cerul liber, cu singura
a sfatului popular raional Hunedoara, au din belşug, Iar rugma prinde din ce In deosebire că acum nu mai e în obor cl
Un cămin cultural în părăsire datoria de a trece neîntârziat la măsuri ce mai mult teren In curtea dispensarului, Iar podul despre
hotârîle In această privuiţi. Deodată croU de la dispensar se apucă care am pomenit trăieşte mal departe
Aohvitatea căminului cultural din sa peste lot o dezordine $1 o murdărie inad­ tovarăşului Gabor Mihai. secretarul or­
tul Ponor, comuna Pui. raionul Haţeg dî misibilă încă şi astăzi se mal găsesc la ganizaţiei de partid din localitate, cit Şl şl dărîmâ vechea remiză din temefu şi sub formă de materie primS în pădure
foarte mult limp lasă de dorit. acest cămm cultural cabinele de vot şi sfatului popular al comunei Pui. nu con­ Rectificare croiesc planurile alteia noi. Din păcate Aş vrea sâ vă spun şi sfirşitu! acestui
înfăţişarea acestui local, nici pe departe indicatoarele ce arătau in ziua de 20 de­ sideră că trebuie sâ se termine odată cu însă cea nouă ramîne doar „plan croit", scenanu început, dar deocamdată nu-1
în felul cum se găseşte in momentul de cembrie 1953 că aici se află secţia de vo­ situaţia arătată, dînd posibilitatea şi ţă­ In nr 47 al ziarului nostru, in ortieo- iar etuva îşi continuă mal departe amara ştiu nici eu Amin dar comunicarea lui
tare lul ,,Din roadele unul trecut apropiat" se
faţă nu poate aduce cu cea a unui adevă­ ranilor muncitori dm Ponor sâ desfă­ existenţă, de acum sub cerul Liber pînâ ce situata cluvd. cit ş( a podului
Din cauza celor arătate, de foarte mul- vorbeşte despre cercul literar „Nicolae
rat cămin cultural Aloi, geamurile *c şoare şi ei o rodnică activitate cultura-lă. Trac din nou săptămînl şl lnm la rind, sc va rezolva Căci trebuie să se rezolvo
:â vreme, in &alul Ponor nu £-a mat dus Bâlcascu" din Oraşhe El a fost Înfiinţa*
găsesc in mare măsură sparte, uşile de mei o activitate culturala şl artistică. Ori PALL EDUARD in anul 1951 şi nu în 1053 oum s-a tipărit apoi din iniţiativa unul ..inimos" incop neapărat şl asta cit mai curînd
asemenea. Iar In interiorul lu>. domneşte acest fapt împlinit, este bine cunoscut corespondent voluntar din greşeală, In primul aliniat din arlicol totuşi a te înălţa zidurile remizei plănuite P FARCAŞIU
Consullajie şinilor statului creează condiţiile ca atit altă parte venituri sporite pentru ţăranu gospodărie agricolă sociabştă. însemnăta­
vuteJe de muncă şi unoltcie membrilor în­ muncitori tea uriaşă a planului cooperatist al lui
Întovărăşirile agricol» »u un rol Im­
Ce este întovărăşirea agricolă tovărăşirii. cit şl munca oamenilor să fie portant în întâlnea allanţoi clasei mun­ Lemn Lzvoreşte tocmai dm faptul că ecest
folosite mult mai raţional şi mai com­
plan creează un şir de (orme mai simpla
plet Astfel, lucrâh de mare însemnătate citoare cu ţărănimea muncitoare, prin­ ale cooperaţiei, care înlesnesc ţăranului
întovărăşirea agricola reprezintă O for­ rea generală a întovărăşirii Dacă recoHa miletului de conducere trebuie să se În­ pentru asigurarea unei producţii mari, cipala condiţie a succesului in opera de muncitor sâ facă pasul hotârilor spre gos­
mă de cooperare 'agricolă, o asoooţie a rea se lace in comun, repartizarea pro­ temeieze pe respectarea statutului model care cer mobilizarea intr-un timp scurt a construire a socialismului Sprijinul multi­ podăria colectivă
ţărannlor muncitori, aicătuilâ pe baaa li­ duselor — după achitarea obligaţ^dor că­ şi a hotăririlor adunării generale unui mare număr de oameni, maşini, unel­ lateral dat întovărăşirilor agricole de clasa O asemenea formă mai 9impJâ de coo­
berului lor consimţamint, pentru lucrarea tre stat. piaţa in natură către SMT. şi * te, ca. de pildă, Snsăminţiattil, seceratul muncitoare, de statul democrat-popular, peraţie agricolă de producţie este în­
in comun a pămîrvttdui cu tractoarele şi asigurarea xemtnţei necesare pentru vli- Viaţa dovedeşte că întovărăşirile agn cbc pot fl executate in întovărăşire in permite ţărănimii muncitoare sâ înţeleagă tovărăşirea agricolă Caracterul ei acce­
maşinile agricole ale statului, pentru fo tom) an agricol — se face după suprafaţa cofe au un rol deosebit de important in timpul optim şi in condiţii mult mal bune avantajele mânu gospodării in care se pot sibil maselor celor mal largi izvoreşle dm
lovirea raţională a inventarului agricol a>l de teren cu oare fiecare ţăran muncitor lupf/a pentru mărirea producţiei agricole dccît pe loturt izolate lucrlnd de unui folosi pe «cară largă tractoarele şi maşinile faptul că ea întruneşte o serie de avan­
ţăranilor muncitori, în scopul obţinem de a Intrat In întovărăşire Dacă fiecare re­ pe raioane, regiuni, pentru dezvoltarea a- «ingur. agricole moderne, se pol obţme recolte taje ale marii gospodăru atmcole socia­
recolte sporite In întovărăşirile agricole coltează individual, pe locul său dlm în­ numitor culturi sau ramuri ale agricul­ Fe de altă rarte. munca in comun şi fo­ tot mai bogate Dînd posibilitate ţâră liste. membru întovărăşirii pâstrindu-şi în
poale intra orice ţăran muncitor, fără tovărăşire, după stringerea recoltei va turii, de mare însemnătate pentru dezvol­ losirea maşinilor, mărind productivitatea nimvi munoiloare să trimită oraşului tot ncetaşi timp proprietatea asupra pâmintu-
deosebire de naţionalitate. care a împli­ achita toate obligaţiile sale către 9bat şi tarea economiei naţionale şi îmbunătăţi­ muncu. permit dezvoltarea unor culturi ce mai multe materii prime agncole şi pro­ lut. asupra uneltelor şi vitelor de muncă,
nit vlrsta de 10 an'- El se poate însene plate In natură pentru munoife făcute de rea nivelului de tnal al oamenilor muncii necesită un volum mai mare de muncă duse alimentare, întovărăşirile agricole întovărăşirea agricolă este superioară gos­
cu tot pămintul pe care-J are, sau numai SMT, după care dispune cum vrea de Comasarea parcelelor de pâmint. pro­ cum ar fi plantele tehnice, legumele şi contribuie la intensificarea schimbului de podăriei ţărăneşti individuale şi inferioară
cu o parte a lui Felul cum se organizează produsele obţinute. prietate a ţăranilor întovărăşiţi, in unul zarzavaturile, etc, culturi foarte necesare mărfuri între sat şi oraş. baza economică a gospodăriei colective
întovărăşirea. întreagi viaţă a ei. smt «tă­ Fiind o mare gospodărie, care cuprinde sau mai multe trupuri, face să dispară ha­ pentru economia naţională şi dare ssigurâ alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărăni­ In întovărăşire se dezvoltă relaţii da
bliile prin statului model un marc număr de (amilii de ţărani munci turile, cee>a ce asigură mânreo suprafeţei ciştiguri mari ţăranilor muncitori întovă­ mea muncitoare producţie de tranziţie de la vechil» relaţii
Întovărăşirea agricolă nu trebuie con­ lori, întovărăşirea are nevoie de un organ cultivate Cit de însemnată ar fi această răşiţi întovărăşirea agricolă are o deosebită existente In cadrul mici) producţii de măr­
fundată cu gospodăria colectivă. Spre special de conducere Acest organ spe­ creştere o arată faptul că prin dispariţia IntovăTăşuroa creează posibilitatea apli­ însemnătate pentru convingerea si antre­ furi. la rotaţii de producţie noi, socialiste.
deosebire dc gospodăna agricolă colec­ cial îl constituie adunarea generală, în tuturor hatu/Jor agricultura ar pu­ cării pe scară mai largă a metodelor agro­ narea maselor largi ale ţărănimii mun­ Caracteristic acestor relaţii de tranziţia
tivă, tn care pămintul, vitole dc munci, care intră toţi ţăranii 'întovărăşiţi Intre tea obţine In plus o suprafaţă de circa tehnice. care aduc mari sporuri de re­ citoare pc făgaşul soctzlismului este faptul că ele conţin atit elemente ale
idunârde generale, întovărăşirea agricolă coltă Ţăranii întovărăşiţi pot face o ro­ Trecerea de la rruca gospodărie mdivi- vechilor relaţii de producţie, cit şi ele­
şl principalele unelte agricoOe constituie 200 000 hectare de teren arabii Această
proprietatea obştească, in întovărăşirea este condusă de un comitet de conducere suprafaţă azi plină de buruieni, constituind taţie mult mai rallonalâ a culturilor, obţi- duailâ la gospodăria mare, socialistă, in- mente ale relaţiilor de producţie noi. so­
agricolă p&minuil, vitele şl uneltele nu se Adunarea generală discută şi hotărăşte focare de Imbunnenire a lanurilor înve­ nînd astfeJ îmbunătăţirea fertilităţii pâ- seamnă o schimbare deosebit de adincâ în cialiste Proprietatea privată arupra pâ-
colectivizează, oi continui îd rămind tn jele mai importante probleme aite înto­ cinate. ar putea sâ producă pesie m intui ui. viaţa (ărânirrui După ce oamenii au trăit minlului, a uneltolot şi vitelor do muncă,
proprietatea Individuala a fdranilor înto- vărăşim: alegerea anuală a cormtetuilui 400 0000 tone de griu sau 600 000 tone po­ Toate acestea tac ea întovărăşirile agri­ cum au apucat din bâtrini, după ce au precum şi repartiţia produselor după su­
nărâfifi Pămintul se comasează intr-unu! le conducere, aprobarea planului de pro­ rumb, seu 360 000 dc tene de filoaree soa­ cole xâ obţină o producţie agricolă la ha mers atîta timp pe calea veche, care. deşi prafaţa de pămint adusă do fiecar; in în­
sau mai multe trupuri mari. fără haluri. ducţie. a contractelor încheiate cu S MT. relui,. sau 6 000 000 tone afectă dc zahăr superioară celei mai inatte producţii ob­ a însemnat pentru ai o viată de mizerie tovărăşire constituie elementele prmeipoJe
rreindu-se astfel p«vsibilitatea folosirii de­ primirea şi ewoluderoa de membri, mări­ — mai mult decit producţia noastră de ţinute de ţăranu muncitori cu gQ9podân» de sărăcie şi Lipsuri pe micile lor petice ale vechilor releţu de producţie Munca
plin a tractoarelor şi maşinrlor agricole ale rea fondului de bază etc. Comitetul de sfeclă dc zahăr pe doi ani de zile individuală Rezultaiale obţinute de marc-i do pâmint era totuşi o cale bătătorită, în comun, colaborare» şi ajutorul reciproc
stalului, a vitelor şl utilajului ţâraniioi conducere, alcătuit din 3-5 membri, dintre întovărăşirile dau posibilitate ţăranilor majoritate a întovărăşirilor agricole con­ deodată li se orală o oale nouă, oaJea gos­ ce se stabilesc pe această b»2â. folosire»
întovărăşiţi, posibilitate» aplicăm pe larc care unul c ales co preşedinte al comite­ muncitori întovărăşiţi sâ întreprindă ase­ firmă pe deplin superioritatea întovărăşim podăriei agricole colective Un asemenea in comun a tractoarelor şi maşinilor
a metodelor agrotehnice avansate tului de conducere şi al întovărăşirii, în­ menea lucrări, ca desţelenirea unor pă- faţă dc gospodăria ţărănească individuală pas nu este uşor de făcut, ci este legat S MT., proprietate socialistă a întregului
Lucrările agricole principale pe terenu cheie oontracte ou S MT pentru exeeu minUirl, irigarea dc lerenun. ele., lucrări întovărăşirea agricolă „Flacăra' din co de multe indoiefi şi frămjntân. Ţăranului popor, constituie elemente ale noilor re­
tarea lucrărilor cu tractoarele şl cu alte pe oare ţăranul muncilor n-are posibilita­ muna Ştefâneşti. regiunea Bucureşti, de îi trebuie blmp să se convingă, să vadă laţii de producţie Muncind in comun, bu-
rilc întovărăşirii, ca aratul, semnatul
maşini agricole, mobilizează şi îndrumă tea sâ le realizeze de unul singur pildă, a recoltat anul trecut cu 500 kg cu ochii Ini foloasele muncii unite, pe nun rurindu se dc sprijinul statului şl ajutin-
slrlngerea recoltelor, treieratul pâioaselo:
se fac in comun Membru întovărăşirii ca oe membrii 'întovărăşirii pentru aplicarea întovărăşirea agricolă oreează largi po­ gnu la hectnr, 400 kg porumb şi întinderi de pâmint, cu maşini şi trac­ du-se reciproc, ţăranii muncitori sint feriţi
uluror hotârlrilor adunAru generale, etc sibilităţi pentru creşterea randamentului 300.kg floarea soarelui mai mult decit ţă­ toare. dc exploatarea chîabureascâ.
re ajută altor membri dm întovărăşire I.
executarea diferitelor munci pe păminlu* p.cspertînd democraţia Internă, principiul la hectar Comasarea marilor lotun de ranii muncitori cu gospodânu individuale Marele Lenin. elaborind planul de cons­ Alături de proprietatea individuală » ţâ­
irganizAtoric de bază de conducere şi pâmint îngăduie folosirea pe scară largă din comună Sporirea producţiei în întovă­ truire a socialismului, a arătat câ coopera­ ra ailor muncitori întovărăşiţi asupra pâ-
acestora, cu braţe de muncă, vite sau uneO
icllvilate al intovărăşLrn. comlletul de şi intr-un mod moi raţionai a tractoare­ răşirile agncole înseamnă produse ali­ ţia reprezintă calea cea mai simplă, con mlnrtulul, uneltelor, vilelor do muncă,
le primesc din partea acestora, pentri.
conducere are obligaţia sâ convoace re­ lor şi maşinilor agricole mentare şi materii prime în carvtiiiţi mal mai uşoară, cea mai accesibilă pentru ţă­ in întovărăşire la naştere o nouă formă
muncile exocuUle. o plată în natură sau gulat adurvaree generală, xâ facă dări de In acelaşi timp. cooperarea in muncă mari pentru populaţia muncitoare şi pen­ ranii muncitori in vederea trecerii lor de de proprietate obştească, socialistă — fon­
bani, conform tarifului slobdn de aduna­ şenmă in faţa ci întreaga activitate a co- şi folosirea in comun a tractoarelor şi ma­ tru industria noastră socialistă, iar pc dc la mioa gospodărie individuală La marea dul dc bo2â. Fiind propriei alea comună