Page 19 - 1954-06

Nr 46 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

Să încheiem cu succes anul şcolar în învăţămîntul C i t e s c „ S c î n t e i a ‘

de partid din întreprinderi şi instituţii legerea literelor aştern uite pe pagină, este n-aveai baru Şi bano tata n-avea. Ier zători nu s-a putJut duce, deoarece tre­
S-ar păroa că ciUrea urnu ziar. înţe­
buia să mă «jute la bucherisirea Utere­
eu, Ln loc de şcoală, păzeam viţeii» celor
un lucru cit se poale de natural, ceva cu chimirul pflin Şi nu eram numai eu lor-
Călăozindu-se dupii Ho'.ăiîrca Ccnvte- GHEORGHt ICANCSCU dintre ale problemele cele m<u importau de La suie înţeles — chior şi pentru uji tntr-o asemenea sit/uaţze: erau destui... Seri la rind. ou multă trudă şl sudoare
tukii Centrii si P M K din 20 iulie 1ŞS3 Srcrst.it al Comiletulul regional P ăl R le. iar în alte cazuri mulţummdu-se cu copil ce a terminat prima clasă elementa­ prea mulţi — că-mi venea foarte gbpu — am În­
eu piiviro la pregătirea anului şcolar Hunedoara obţinerea unor răspunsuri şablon, rupte ră De sigur, aceasta în patria noastră, Anii treceau. Am fost chemat la ar­ văţat iar cind am citit ■ în ti iul cuvînt.
in tnvâţămintuJ de pariid, organizaţiile di de viaţă unde invăţămintul elementar este obliga­ mată. Primeam cind şl cind el te o scri­ tntila frază, am sinţi*. că parcă atunci
partid din regiunea ncis.c'i dau o mai culanţii mai bine pregătiţi au fost repar­ Membrii de partid şi cei fără de pariul toriu şi gratuit, nu mai prezintă un eve­ soare de acasă. Am simţit atunci şj mai m-aş fi născut Intr-adevăr, ştiind carte
mare atenţie muncii ideologice luind mi­ tizaţi să u? ocupe dc cile un tovarăş pen­ d>n cercuri şi cursuri in discuţiile pe ca­ niment nou. deosebit Totuşi, pentru mi­ mult amarul neştLInţei de carte Trebuia eram un om o ou un altul, nu maj aram
turi in vederea imtanităţirn propagan­ tru al ajuta in însuşirea materialului re le vor purta, trebuie să fie ajutat) să ne, ziua cind am silabisit primele cu­ să mă rog de c«i cc ştiau citi două, trei analfabet
de de partid, de aprofundate a coniutu* Drept rezultat, in multe cercuri şi cursuri lege tezcJa marxiste-leniniste dc proble­ vinte, prima frază, a fost un eveniment cuvinte, să-ml spună ce „zic” al mei Ctind Sini fericit- Şi (eridreo mea vine din
tulul oi. mobiluend membri ţi nemzmbn dm raioanele Haţeg şj Hunedoina, con­ mele construcţiei socialiste dm ţara ce s-o imprimat adine in viaţa mea de mal afla majorul companiei păsul meu. cuvintul partidului, pe care □ aflăm din
de partid din tenuri şj cursuri pentru vorbirile de siirşii de an in învâţa- noajiră, da succesele şi lipsurile de la zi cu zi, ou atît mai mult, cu cît ea a mă „liniştea". .. ziclndu-mi: „Ce-ţi tre­ „Sclotela" In Iarnă, om urmat cursurile
a-şi ridica in mod sistematic nivelul po­ mmtul de partid s-au desfăşurat mult locul de muncă Să se scoată in evidenţă sosit la ani îndepărtaţi dc vlrsta unul buie ţie carte 7 ! Pentru a fl ordonanţă, egrolehmce unde am învăţat cum tre­
litie si ideologie. mai bme in comparaţie cu anii trecuţi ; rolul maseilor in făurirea istoriei şi să se copil de şcoală a) emeriţi axă Ziua aceasta II de-ajizns dară ştii lustrul cizmele lui buie lucrai pămintul pantru a mări pro­
Ca urmare a preocupării organizaţiilor cursanţii pr.rtcipind în majoritale© lor combată orice manifestare a cultului per- s-a Inflmplot de-abiâ in urmă cu 3 am, dan-locotant".
do portid. a crescut interesul membrilor la discuţii, dezbătind problemele teoretice sonolituţu Va trebui să facem ea discu- iar eu . îs trecut de 51... Vremurile tn ţară s-au schimbat Cei ducţia agricolă la hectar Nu de mult,
am citit in „Scînteia” Hotarirea partidu­
do partid fală de ridicarea mvalulul lor legate de activitatea practică a organiza ţulc de sfirşit de an £ă contribuie la Oare de ce n-am învăţat carte cind, exploataţi altă dată, au devenit sLăpîni
politic, pregălindu-se cu răspundere pen- (iilor de bază Membru cursului seral dm creşterea dragostei şl devotamentului oa­ pe soartă Eram do acum destul de vîrst- lui şl guvernului, cu privire la campania
eram copil ? Asta m-au întrebat cei mici,
Iru discuţiile din cursul inului şi con­ comuna Mişdat. raionul Hunedoara, de menilor munci) pentru partidul nostru şi că părinţii lor ştiu ei de ce Dar totuşi nic, SmceT vorbind, pierdusem nădejdea agricolă de veri Atunci, in mine, mi-am
vorbirile dc s/îrţlt dc an. Acest lucru s-a pildă la ierna „întărirea economico-or- pentru clasa muncitoare nu mă supără întrebarea lor, deşi aceasta de a mal şti clndva carte Aceasta Insă spus r pentru lumina ce mî-a dat-o parti­
oglindit $■ cu prilejul încheierii anului gamzatoncă a gospodăriilor agricole co­ Recitatele obţmute cu prilejul închi­ constituie pentru mine o amintire plină pfnâ Intr-o seară, cind directorul şotrtu dul, eu ţăran muncitor, mă voi strădui
şcolar in - invăţămintul de partid la sate. lective şi a întovărăşirilor agricole", au derii anului şcolar In invăţămintul de de venin De multe ori le-am spus şi le elementare dtn sat veni la mine Ce-o să muncesc Vn aşa fel, (nalt să fiu intre
unde curs^_;h au participat ia deabude analizat adine Upsuriile conducerii in lovi- portid, trebuie să constituie pentru orga­ spun şi acum. cind trru mai descreţesc fl vrlnd 7 Mă întrebasem eu atunci tn cel dinffil in sat, intre primii ce-şl vor
rea problemelor teoretice prin discuţii răşarii. cit şi măsurile concrete ce trebuie nele de partid şl organizaţiile de bază 0- fruntea cu el Pe vremea copilăriei mole. gind Cind mi a spus că trebuie să merg achita toate îndatoririle de cinste către
vii, crcatoanx legate dc aplicarea in viaţă luate pentru transformarea întovără­ b 10ctul unei analize temeinice care să tata avea pămlnt puţin, in casă erau gu­ la cursurile de alfabetizare, aredocm că stat
a hotărîrilor partidului şi guvernului, în şirii in gospodărie colectivă contribuie la pregătirea In cete mai bune glumeşte: ba Imî aduc anunţe ci m-am AzJ, culese ou regularitate „Scinteda”.
problema ca : alianţa cS'j«ei muncitoare Dacă reportiaarea membrilor comitetu­ condiţium a noului an şcoilar In invâţă- ri multe şl trebuie de mtnca^c la toţi. şl încruntat puţin Dar numai la început, PrRVU MIRON
cu ţărănimea muncitoare, transformarea lui raional de partid cît >1 a aparatului mîntul de partid, la lichidarea lipsurilor De unde sJ-şl mei ţină şi la şcoală co­ căci pe urmă fiul meu ce sosise atunci 'ţăran din satul Fărcădln
scria bală a agriculturii. întărirea econo- de partid în raionul Alba a dat rezultate ce mai persistă Încă pil' — că acolo nu se putea merge dacă de la armată, ar putea spune Ia dte şe­ v r raionul Haţeg
mico-organiMioncl a gospodăriilor agiri- pozitive, nu acoleaşi rezultate s-au obţi­ De pe acum. comitetele raionale de
coie colective 51 întovărăşirilor agricole, nut în naJcnul Sebeş, unde comitetul ra­ partid trebuie să acorde atenţia cuve­
etc ional de partid s-a mulţumit numai cu nită selecţionăm propagandiştilor din rân­ Cresc cf^tigurile minerilor
Orguniraţole de partid, cipăLind mal repartizarea aotiviştilor, fără a controla dul comuniştilor de nădejde, tovarăşi cu Ca urmare a necontenitelor depăşttrl lariu de 2 379 lei. din care numai prima 103 la sută. ZI a câştigat un salar me­
multă experienţă in conducerea muncii de ţi a analiza fotul oum muncesc el rămi- nivel politic şi ideologic rnlicat, cars să obţinute tn producţie şi salamul mediu, al de miner esto do 575 lei. La fel minerul diu de 2 235 leJ Salarii frumoaso ou rea-
propagandă, au folosit din plin cabinetele nirtd pină la urmă ca munca să fie dusa poată conduce cercurile şi cursurile in minerilor de la PetrUa a crescut Klş laşii, înregistrând o depăşire de 39 Haat şl minerii Marchlş Alexandru. Ke-
de partid in pregătirea propagandişhlor doar de câţiva instructori al secţiei de propa­ bune condiţiuru Pentru aceasta, comite­ In luna mat, fruntaşul in întrecerea so­ la sută a câştigat un salamu de 2.I0B leL reszteş Ştefan Tripon loan şl alţii, cane
Prin consultaţii date de cadre bine califi* gandă şi agitaţie. Dm această cauză, in tele raionale de partid vor trebui sâ-i cialistă Croitoru Gheorghe caro lucrează Tioărul Băbuţe Constantin a obţinut cea în urma depăşirilor de norma oupnnse
colecţioneze cu multă minuţiozitate cunos-
cale, prin ţinerea unui ciclu dc expuneri raionul Sebeş o parte a convorbirilor de cîndu-l din munca practică şi nu dm la pregătiri în sectorul II, depâşlndu-ş) mal mare dopăşirc dc normă dtn sectorul intre 43—03 la sută, ou ciştţgai salarii
cu probleme legale de bolârîriie plena­ sfirşit de an s-au desfăşurat la un nivel norma cu 59 la sută, a totalizat un sa­ H dind mai mult cărbune peste plan cu între 1 772—2 478 led ■ , . , 1 fl
rei dui 10—20 august 1053. comitetele scăzut cum s-a intîmrplat la cursurile se­ hiitii Bună este iniţiativa comitetului ra­
raionale de partid au ajutat propagan­ rale dm comuna Ludoş, G-A.C Ajioldul ional de partid Petroşani care s-a pre­
ocupat încă de acum citeva luni de lăr­
diştii Io îmbunătăţirea tnetodalor de con­ do Jos şi altoie. in scopul îndeplinirii propriei lor hotarîri
gi ree corp’.iiLin de propagandişti Ocupîn-
ducere a discuţiilor şj la aprofundarea In momentul de laţâ in regiunea noas­ du-.se in mod deosebM de cursanţii care au
problemelor studiate. tră orgajuraţi de de part id dm Întreprin­ malinaţii spre munca de propagandişti, Dorm ţa de a crea opprdor Iar condiţii da exprimată tn adunare . geneivilă, şcoala Teafiil şj Don NicoLae, deputaţi Vodna
Rezultate bune au obţinut comi'etate deri. uzine, mine şi instituţii fac ultimele comitetul raionali i-a chemat pe aceştia Învăţătură olt mal bune, ţăranii munca teri nouă trebuie ridicată pină la sfLrşitul a- Bronim, Cam an Alexe, Volna NlcoJae, pre­
raionale de partid Alba. Hunedoara şi Ha­ pregătiri pentru închiderea Invăfliminftu- impreunn cu propagandiştii la lecţiile ţi­ din comuna Daiia Rominâ au concretizat-o cesţul an cum şl tovarăşii Salade Flill/p. Darrnan
ţeg. prin faptul ci mulţi membru ai co­ lui de partid Pe baza e*pasienţei căpă­ nute la cabinetul de partid Incrediîiţin- încă anul treout prin hotărârea ce au In acest sens ziua de 4 iunie a lumi in
mitetelor raionale participă la Îmbunătă­ tate de comitetele raionale de partid cu du-le din cind in cind corniucerea dis­ luat-o oa din autounpunnri să-şi clădească curs a fost deciarotă o zi de efort deo­ loan O pre an Simion şl alţii
ţirea calităţii invâţăminlu'.ui de partid, prilejul închiderii anutliu şcolar in învăţă­ cuţiilor in cadrul cercului şl cursului de un local de şcoală Si odaia hotârirca sebit In vederea transportăm la locul Au fort insă $1 locuitori din această
fâci'id orpinen in faţa propagandiştilor minte de partid la sate, precum şt pe partid luată s-au şi aşternut pe muncă Încă din construcţiei a cimentului, pietrişului şl ma­ comună caro n-au găsit de cuviinţă să
la seminarule permanente, ajutând in mod baza lipsurilor manifestate in mobeiza- Zilele ce au mai rămas pină la termi­ toamnă au turnat tnndmentu) nori cJ3- terialului lemnos sprijine lăudabile acţiune. Printre aceş­
concret organizaţiile dc bază $1 propa­ iea cursanţilor la convorbirile de închide­ narea anului şcolar în invăţămintul do diri. La chemarea organizaţiei de bază şi tia se numără Cibu Sovar, Cluc-a loan,
re. se pune in faţa organizaţiilor de par­
gandiştii in întocmirea planurilor euvin- partid trebuie să constituie pentru toate In prezent, cu toate că munca cimpului h sfatului popular, au răspuns 90% din Istraie Vlsalon, Paştiu Vlsalon şl alţii.
îulul introductiv, cât sl în conducerea şt tid din Întreprindem şi Instituţii proble­ organele de partid şl organizaţie de ba­ nu le prea dă răgwz. loourtonl comunei loouuoni deţinători do atelaje. Irvtreoindu-
adinrirea diicuâiî'lor in cadrul cercurilor ma mobilizării tuturor cursanţilor ta con­ ză. un pritej de mobilizare a propjgan- Daia fcomlni muncesc Intens la strângerea m In a avea cit mai mult, spor. In a- DUMITRU BRANOA
vorbiri
Si cursurilor. diştilor şi cursanţilor in terminarea cu materialelor, Intnjoâl conform voinţei lor cejvstâ rl a-au distins comuniştii Sleia corespondent voluntar
Pe lingă aceasta, în raionul Alba au De asemeni, trebuie combătută tendinţa sugcee a anului şcolar Rezultatele obţi­
unor organizaţii de bază şi a unor propa­
frvit pregătiţi Şi repartizaţi activişti din nute la închiderea anului In invâţSmîn-
aparatul comitetului raional de partid, gandişti de a se rezuma la închiderea a- tul de partid vor refleota munca desfă­ Veşti din comuna Buceş raionul Brad
pentru a ajuta propagandiştii şl organl- nului şcolar numai la o Singură convorbi­ şurată de fiecare organizaţie de partid
re. care nu poate să constituie un prilej ln avIntui generai şl clocotitor, ai mu/v In mare parte munal susţinute duse de bleotlvele urmărite. In acest sector, de­
xaţiila dc bază in vcdsrea ridicării la un pentru creşterea nivelului Ideologic şi ciJ ce a cuprins lumea satelor noastre, ţă­ către membru do partid şi deputaţi, care putaţi ca Marcu Nicolae şl Matei Lina, au
nivel cit msJ înalt a convorbirilor de În­ de însuşire şi adiracire în mod creator a politic al comuniştilor — chezăşia înde­
tezelor marxisl-leniniste studiate In eursuil ranii muncitori dm comuna Buccş raio­ eu şuul să mobilizeze pe ţdraiui mun­ activat fără efect. Munca lor de lămurire
cheiere m Invăţămintul de partid plinirii tuturor sarcinilor ce revin organi­
anului. Trebuie să sfe lichideze cu practi­ nul Brad au obţinut 1» rândul lor succese citori din acesl sector pentru 3 răspun­ a fost fără rezultat şi aceasta pentru făp­
In aceste raioan9 s-a organizat şl zaţiilor noastre de partid, economice ş) frumoase Aş 1 de pddă in ceea ce priveş­ de la timp şi cu tragere de inimă înda­ tui că el înşişi sini codaşi In predarea
ca greşită a unor propagandişti care pun
ajutorarea cursanţilor caro au unele dc stat în aplicarea In viaţă a hotărârilor te întreţinerea culturilor, primul dintre toririlor faţă de stat cotelor ca şl ln alte acţiuni
greutăţi 1* învăţătură Propagandişti' îi In discuţie tocte problemele, fără a alege partidului şl guvernului
satele dm raza acestei comune s-a si­ O muncă activă s-a desfăşurat şl tn Ritmul muncii din comuna Buceş; raionul
tuat MihăUenj De asemenea. 1* predarea satul SLSnîja. Îndeosebi, aci c-au remar­ Brad ar putea sâ fie egal. rezultatele ar
In atenţia comitetului executiv al comunei Cut cnţolor, lot MihăMenl se menţine pe lo­ cat comunistul Mărcuş Nicolae a lui lo- putea fl peste tot uo moliv de mindrie,
cul de fruntaş Ţăranii muncitori din $ii şi Lxiţesc loan lui Dan. Iar dintre dacă toţi membrii de partid şl deputaţii
Rezolvarea justa şi la timp a cererilor ducător de masă, nu irvoiejte Insă numai dnaliii scrisonlor şi sezisârilor oamendor acest sal. au predat cota de came dc tovarăşii deputaţi s-au remarcat tovarăşii şl-ar da silinţa să Le mereu in fruntea
şi sensurilor oamenilor muned. este una din vina lui. ea se daloreşle şi calorlalţj muncii Işi găsesc alte ..preocupări" Aşa porc în procent de 93 Ia sută. de carne Kheş Romulus şi Bota Viorica. acţiunilor, mereu in mijlocul sătenilor
din celle mai de scvimâ cai, care duce spre tovarăşi din comitetul executiv care nu Iaca de pildă deputatul Vasllca llie care da vilă SO la sută lapto dc vacă 70 la sută, Dm satele de pc roza acestei comune, mobLUzându-i necontenit atft cu vorba olt
o muncă legata de sarcinile actuale, caro l-a tras niciodată la răspundere, care foarte des, la de mină pe colectorul Bc lapte de oaie 95 La sută, iar lină sulă la cal care stă mai la urmă e Buceşu Vul­ mal ales cu fapta.
duce la descoperirea din timp a neregu­ l-au lăfsat îă persiste in greşeli de acest uea Petre, mergind amîndoi .,să te cin­ sulă can AJa munca se desfăşoară slab, iar DAICA NICOLAE
lilor ce mai există în anumile seeioare fel stească”, iar sarcina de d rezolva sezi- Aceste rezultate frumoase se datorase rezultatele au fost mult depărtate de 0- corespondent voluntar
de activitate T. necesar ca Intre preşedinte şl de sârile şi reclamaţule oamendor muncii,
Acest lucru insă nu 3 fost înţeles nici putaţn statului popular să existe o legă­ o lasă contabilei Slef El vira ca s-o re­
pină în prezent de către comitetul exe­ tură moi sLrînsă, o colaborare mai apro ■ zolve ea aşa cum s-o priceoe ori cum Comună codaşă Ja întreţinerea culturilor
cutiv ol com/.ici Cut. raionul Sebeş piaţă Deputaţi ca tovarăşa Bitea Rafda. crede de cuviinţă Ace»t lucru a dus la
Rezultatele frumoase obţinute de ţă­ se Lntlnd pe pante de deal, unde pămin­ Această rămânere tn urmă se daloreşte
Preşedintele sfatului popular de arci. to­ ort Munteanu Toan care nu dau pe la sfat situaţia, incit cereri ca cea a săteanului ranii muncitori din comuna Hăpria, ra­ slabei preocupări pe oare a avut-o sfa­
varăşul Alexoaie Gheorghe, acordă o de cît l-a sesiuni fără îndoială că nu pot Riţu loan, oh a altora stau nerezolvate de tul se svintă repede ân urma ploilor, pyr-
atenţie cu toiul nesatisfăcâtoare rezolvă­ contribui cu nimic la îmbunătăţirea luni de zile ionul Alba, în oamparua agricolă de pri­ lîndu-se munci chiar şl pe ţimp mai pu­ tul popular şi organizaţiile de bază din
măvară. dovedesc că ân aceasta comună ţin favorabil şalele aparţinătoare comunei Hăprie, ca­
rii sczisărilnr şi redamaţiilor oamenilor muncii Mai mult decît atît. slnt cazuri Mergind şi pe mal departe aşa. comite­ Cu toate acestea, pină acum, din cele
munci» ln sertarul lui, zac incâ şi astâ2i cind unii deputaţi, >n loc să se frământe tul executiv ai comunei Cut. nu va reuşi slnt şi largi posibilităţi de îngrijire a re au crezut că odată cu terminarea In­
zeci de sc/x&on chiar dm 1953, asupra că­ cu probleme menite să contribuie la ob­ cA se apropie in măsura cuverută de ma­ culturilor la Hmp şl jn bune condlţiyni peste 1000 hectare semănate cu cultura să mlnţârUor. s-a terminat şl campania
rora mu a binevoit să gîndcască, a căror ţinerea dc rezultate bune in diferitele sele Largi şi astfel nu va putea să înţe­ In afară de posibalităţtfe ce le au, ţă­ prăşitoare, s-au prăşit numai 215 hectare; agricolă. negHjlnd îngrijirea culturilor, lu­
conţinut nn a bmevoit su-l studieze. acţiuni întreprinsa de comitetul executiv leagă sensul just spre care să-şi orien­ lucru ce a făcui ca comuna Hăpria s& fie
ranii muncitori dm Hăpria, slnt favo­ în momentul de faţă printre comunele crat'® holirîtoare lo obţinerea unei re­
Această atitudine improprie unul con­ m loc să acorde atenţia cuvenită stu- teze munca de fiecare zi
rizaţi şl datorită faptului că culturile lor codaşe din raion colte bogate , ' - » 1 v - ■
a inlovărăpm fondul de bază se lolcseşte munca de lămurire a ţârandor muncitori «ură pentru lucrările SM.Ti, precum şi In
numai cu aprobarea adunării generale şi asutpra foloaselor uiurii in întovărăşiri domeniul contractărdor .şi achiznţiilor de S e c ţ i a t i n e r e t u l u i
numai pentru problemele ite goipodărtre nu se preocupă de comitatele de iniţiativă, produse agricole
de întovărăşirii agricole D® pildă, po­ lasă ca (n conshrucţja întovărăşirilor a- Trebuie combătută practica acelor or­
fn zumzetul neîntrerupt al strungu­ tea transversală a suportului execută o — A trebuit să muncim mult. pentru
trivit hotirîrn adunăm generale, întovă­ gricole lucrurile să moargo „de la sine" gane de partid şi de stat care. obţînind re-
rilor mortezelor şi frezelor, tineni secţiei mişcare de la stingă spre dreapta lă- a pune secţia la punct. Dar străduinţele
răşirea din comuna Corabia, raionul Co­ Unii membrii de partid Şl chiar activitţi. zizttate bune in constituirea unor întovă­
slrungărîe de la Atelierele centrale de slnd bulonul filetat prins doar în bacu­ noastre nu au fost zadarnice, spune şeful
rabia. a fMiinipârat două perechi de bot, neouncscimd bine atatutnJ model ol întovă­ răşiri, tşi închipuie că pnn aceasta şi-au
reparat utilaje <f C S H ), urmăresc cu rile capului umversaL secţiei S20I051 Gheorgh? Astăzi avem
o pereche cai. două grape şi o semănătoa­ răşirii agihcole, fac confuzii Intre prevede­ îndeplinit sarcinile şi nu mai au nici o răs­
re pentru folosinţă obşter^ci. rile lui şi acolea ale statutului gospodăriei pundere pentru bunul mers ş< pentru con­ atenţie fazele de prelucrare * piosolor In — Merge alruna treaba la un aseme­ soulărla aprovizionată cu cale necesare
lucru secţiei noastre. Iar legăturile electrice au
Pentru mărirea fondului de bază adu­ colective, lărpindind acoste confuzii şi în solidarea întovărăşirilor constituite nea strung — ne spune tovarăşul Săbău
S-au scurs mai bme de 15 zile de cind losif Aceste strunguri construite la noi fost controlate şi la unele maşini unde
narea generală poate hotărî o anumită rindurile ţăranilor muncitori, ceea ce d;î Organele de p<artid şi de stat au datoria
contribuţie a membrilor întovărăşirii apa la moară duşmanului de alasă ln ace­ să dea întovărăşirilor îndrumare şi sprijin tinerii 014 luat sub patronajul lor această in ţară. dau un randament spont şl se nu existau, s-au Luat măsuri de instalare
In scopul de a stimula creşterea pro­
secţie Odată cu aceasta şi graficele do
Fondul de bază li asigură intnvărăşw n iaşi timp, partidul subliniază cu deo6ebrtă multilateral O preocupare importantă a pot exeouta lucrări care cer o precizie
product e montate la fiecare maşină, au ducţiei şi productivităţii muncii, condu­
trăimine şi stabilitate, permite creşterea tărie necesitatea respectării cu stricteţe a orgvanalor de partid trebuie &ă be crearea mărită Insă aş f> mai bucuros dacă aş cerea noastră administrativă 1n colabo­
mijloacelor ei de producţie şi întărirea ei liberului consimţământ al ţărvamlor mun­ de organizaţii de bo2ă in toate întovără­ Început să urce vertiginos, ajungind In lucra la SLrungul ceJ mare unde lucrează rare cu organizaţia U.T M, va lua ma»
unele zile ta cifre care indică realizări
economică, ridicarea venlftur Vir şl a ni­ citori, numii pe aceaslă bază putindu-se şirile agricole şi îndrumarea activităţii fratele meu Gheorghe. La acest lucru
de 135 — HO la sută multa măsuri. In primul rind, înfiinţarea
velului de trai al ţăranilor întovărăşiţi, întemeia intovărăşm trainice ţţ lor. Întărirea economico-organizatorică rtvne&c majoritatea tinerilor secţiei noa­ brigăzilor utemiste pe strunguri ţi fre­
constituind totodată şi o importantă formă Principiul liberului eonsimţăminl tre­ a întovărăşirilor cere in primul rind dm Cel mai itnâr dintre tineri ste^- Vedeţi, ne spune tîjiărul losif. In-
ze; apoi aprovizionarea continuă a ma­
de unire intre membrii întovărăşirii buie rei'^xectat deopotrivă şl in Ce prv- partea membrilor lor. a organelor de par­ Freza execută cu multă precizie şi re­ să-şi din şpanul rezultat se poate obser­ gaziei cu scule speciale Printre măsu­
Metodele colective de conducere, care veş‘,5 trecerea de la întovărăşirea agri­ tid şl de 6tat ( respectarea intoemai a pre peziciune exagonarea barelor rotunde va ci este o maşină moi rezistentă ş\ dă
Iau naştere in întovărăşire, metode carac­ colă la lorma superioară a cooperaţiei da vederilor statutului întovărăşirii Ţărani! Această operaţie se realizează sub condu­ un randament mat mare de cit strun­ rile orgonjzatonce figurează şi montarea
unul compresor care va debila aerul ne­
teristice formelor noi, seolailiste. ds or- producţie agricolă — gospodăria colectivă. întovărăşiţi trebme îndrumaţi şi educai' cerea lînăriili Dumitrescu loan gurile noastre Tocmai aceasta este dez­
gamuare 1 producţiei agricole contribuia Această trecere nu trebuie niciodată for­ fn vederea dezvoltării a ceea ce reprezintă — Inlr-adevâr, simt cel mai tinăf şi legarea faptului că eu nu fl pot dopăsl cesar curăţirii maşinilor de şpan Acest
şi ale la cducarcn ţărenilor muncitori în­ ţată in mod artilioi»!; ţăranii întovărăşiţi noul In întovărăşire: lucrarea păminbuluj cel mai mic din această secţie — ne pe fratele meu niciodată. In luna mai de sistem va aduce însemnate economii sec­
ţiei întrunit el va înlătura sistemul de
tovărăşiţi }n spiritul socialismului Mun- vor trece la gospodăria coleotivă cind vor pe baze şliinţiiice, efectuarea in comun ** spune tovarăşul Dumrircxcii — rlar nimic exemplu, eu am avut o realizare de plan curăţire a maşinilor cu deşeuri de bumbac
clndu-şi pămintul in cedrul întovărăşiri­ fl pe deplin convinşi, pe baza experienţei diferite munci agricole şi pe oît posibil nu mă împiedică să obţm o înaltă cali­ de 135 la sută. pc cind el şi-a realizat
lor agricc^e. ţirarui muncitori se vor pu­ lor şi a exomplulvu gospodăriilor coledi- cu ajutorul mijloacelor meoanjnate. Stimu­ ficare In meseria de frezor Şi-apol, slnt planul de producţie tn proporţie de 177 Ln totalitatea lor. aceste mişun ce vor
tea convinge pnn propna experienţă de ve, că aceasta e in folosul lor. larea întrecerii in muncă intre întovărăşiţi, ajutat zz de zl de tovarăşul Vul- le sută fl luate de către conducerea noastră ad-
mtnisteatlvâ
şl
organizaţia
vor
UTM
foloasele rmmen unite, pe m9ix întinderi, Con&tiiuLrea de noi întovărăşiri este ln dezvoltarea fondului de bază. câneanu Gheorghe, caro este mare meş­ întrecerea Intre strungarii secţie' con­ stimula creşterea productivităţii munnJ
cu mirloAte mecanizate Aceasta le va în­ dtsolubiJ legată de consolidarea Inlov&rfi- Sarcini deosebit de Importante in întă­ ter (n ale freiatului Şi tn luna mai. din- tinuă neîncetat. Printre cei care înscriu
lemni să faci pasul, atunci cind vor fl şî.riior existente, de popularizarea largă rirea eeonomico-organl2atori£ă a întovără­ sui a dat 01 34 )a sută mai multe piese iezuit ale frumoase pe graficele de pro­ cu circa 2 la Sută tn luna iunie precum $1
convinşi că aceasta e in interesul lor. a realizărilor lor. succesele Întovărăşirilor şirilor agricole le revin S M.T -urilor Ele frezate pentru tractoare, escavaloare şi ducţie se oumărâ şi tinerii Mardare loan. reducerea rebuturilor La zaro
spre o foroiă supcrioorj a cooperaţiei de fiind argumentul cel mai viu şi mai con­ ou datona să dea (ănandor muncitori un alte utilaje de construcţii, aOate Vn repa­ Sipoş loan şi mulţi alţi strungari şi fre­ 4t
producţie agricr-lS — gospodăria colectivă vingător in favoarea formelor de organi­ ajutor concret şl calificat la organizarea raţii generale planificate Nu de mult. cu zori care îşi depăşesc zilnic sarcinile de Aceste obiective de altfel sirzt prevă­
A- zare socialistă a producţiei agricole muncii, La întocmirea planului de produc­ ajutorul lui, am inrvăţat să lucrez, şi cu plan cu cite 35—40 La sută. zute şi in contractelo lor dc întrecere so-
Importanţa deosebită a intovărăşirilor In scopul întăririi întovărăşirilor, al ri­ ţie anuală şl a planurilor pe campanie a- capul divizor. iar aslă2Î cele învăţate cialistă Contribuţia secţiei, aportul în­
agricole impune organizaţiilor de par­ dicăm producţiei lor şi aJ imbunitâţzrjl gncolă, la aplioaroa metodelor agrotehnice, îmi slnt de folos. In zece minute dau gata Şeful seefiei tregului colectiv de muncă la realizarea
tid să doa cea msi mare alentle creării nivelului de trai al ţăranilor întovărăşiţi, să respecte întocmai prevederile contrac­ 8 piuliţe care doar mai trebuie Lletate Toată ziuLica trebăluicşte pnrvtre ma­ planului de producţie prmdc viaţă Aproa­
da noi inlovărzşirl ea şi întăririi celor plenara din august 1953 a C. C al parti telor Inoheiaite cu întovărăşirile la strunguri şinile unelte La un strung tl vezi cu şu- pe zilnic ce repară cîto o maşină sau
existente La baza creăm de noi întovără­ duJui o stabilit să se acorde întovărăşirilor întărirea întovărăşirilor agricole exis- blerul ln mină conlroltnd exactitatea vre-un tractor
şiri agricole trebuie Să stea o temeinică credite ieftine pe termen lung pirvtru pro­ tenrle şi formarea de noi întovărăşiri vor Frafii Sâbâu pieselor Lucrate, mai târziu dă sfaturi ln acesta zi scăldată In soare, o maca­
muncă de convingere a ţăranilor munci­ curarea de maşini şi unelte agricole, pre contribui la ridicarea producţiei agricole Capul universal al xtoinguluj se învâr­ unui tînăr de felul in care xc montează ra „Aufbau” eoteşte in afara porţii ate­
tori cum şi credite pentru nevoile curente ale şi la îmbunătăţirea nivelului de trai el teşte ou viteză mare losif, tratele mai roţile dinţate pentru a obţine pasul la un lierelor centrale Mecanicii montori. şi
Pa.rti.dul ncslru combate, ca dăunătoare producţiei, să sc intensifice ojulorvl acor­ color ce muncesc, la întărirea alianţei cla­ mic cu mina pe deelsmşolor urmăreşte filet oarecare, apoi La alt strung ajută muncitorii o petrec până la poarta atelie-'
«i primejdioasă, practica unor organizaţii dat întovărăşirilor de către SMT -un. etc sei muncitoare cu ţărănimea munoiloare avansul uniform al cu|ltului cc Ir.ie intr-o unui tînăr să fixeze suportul transversal 011 relor
d? partid care subaiprecnnd însemnătate! Pe baz-a holărîrilcT plenarei S-au acordat şi l.i transformarea socialistă a agr.cul- bară de oţel, Idot de 7/B scopul de a obţine o slrunjire comică — Încă o macira reparate, incă o victo­
întovărăşirii, c?. formă larg accesibilă tntovâiărarilor agricole avantaje i.n dome­ luriî. Pnn două mişcări precise executate in şi aşa mal departe Fiecare tinăr este ri© strigă bucuros un tinăr mecanic
maselor ţărănimii muncitoare, neglijează niul cotelor obligatorii şi al plăţii în na- GH MOCA acelaş timp, strungul sc opreşte, iar par­ ajutat şi îndrumat in parte A NAGY