Page 20 - 1954-06
P. 20
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 48
Relaţiile cu R. P. Chineză în atenţia Conferinţa de la Geneva Primirea de câtre preşedintele Consiliului de Miniştri
GENEVA 14 tAgerp:?:) — La 14 iunie al U.R.S.S., 6. M. Malenkov, a primului ministru
cercurilor de afaceri occidentale o avu' loc cea de a 13-a şedinţa restrirvsâ al R. D. Germane, 0. Grotewohl
a conferinţei de la Geneva a nunts'.nlor
Afacerilor Externe consacrată examinării moscova (Agerpres) - TASS menea că cereuri influente din Germania
Înaintea plecării sale în patrie, după occidentală, care apără interesele naţio
Una dan trăsăturile caracteristice ale nev* contacte cu delegaţia chineză De Eisenhower. primului ministru engioz I problemei indochineze A prezidat minis
tratamentul urmat şi odihna petrecuta in
conferinţei de la Geneva a miniştrilor asemenea creşte interesul ţărilor dm Asia Churchill. în care acesta Iţi exprimă în trul Afacerilor Externe al Angliei A U.R.S.S, pnmul ministru al Republicii nale. văd în relaţiile economice unilate
rale ale Germanie» occidentale o piedică
afacerilor externe, consacrată probleme care au sufeni de pe urma pobtcii de grijorarea pentru „propunerile britanice Eden Democrate Germane, O Grole'vohi. a fost In calpa stabilirii unor relaţii cu Uniunea
lor Asiei. est© afirmarea cu mare putcrr embargo dusă de 3 U-A. faţă de posibi in • vederea îndulcirii restricţiilor impuse primit la II iurvie de preşedintele Con Sovietică, avantajoase pentru Germani*
a Republici» Populare Chineze Se ştie c.it litatea d? a man volumul schimburilor comerţului dintre Răsărit şi Apus con siliului de Miniştri al URSS G. M occidentală
s-au străduit experţi» războiului psihologic comerciale cu Republica PopulorA Chine firmă faptul că Statele Unite se stră Hotarîrea guvernului Malenkov In această ordine de Idei primul mi-
de a minimaliza rolul marelui stal al vă. Agenţia France Prcso>e anunţă că gu duiesc pe toate căile si împiedice cer Ceylonului La convorbite care a decurs intr-o at nial-u O Gro’ewohl g\ a e.xfirimat dorinţa
pcporului chinez în dezvoltarea roiaţiiloi vernul japonez a revizuit lata «>a numi curile de zfaceri occidentale să-şi dez mosferă cord-ală şi primenească, au luai ca guvernul Uniunii Sovietice sfi acorde
internaţionale actuale Scnbuii vindnti telor ,,mâr/un strategice al căror expor! volte relaţul-J comerciale cu R P Chi NEW YORK (Agerpres) - Referindu-se parte A 1 Mikoian. vicepreşedinte al atenţia d“mer*urUo: posibile din partea
dolarului au vărsat rîuri de cemealii in Chin? este interzis de S U ,V F.xpri- neză la surse diplomatice, corespondentul din
Ccmsiliuăm de Miniştri al U.RSS, şi V cercurilor intere&atc ale Germaniei occi
căutînd să arate ti. diplomaţia americano mindu-şi satisfacţia, cercurile comerciale !n ciuda acestor restricţii şi a presiu Washington al ziarului „New York Times A Zorin. locţiitor al ministrului Afaceri dentale. cu privire la stabilirea relaţiilor
nu va recunoaşte mei cind Republica Popu japonez©, precizează Fnsnce Presse. au nilor orescinde exercitate de cercurile in- anunţă că guvernul Ceylonului şi-a revi lor Externe aJ URSS economice şt culturale dintre Germania
lară Chineză 91 că ignorarea Chinei eftc sublimei că această măsură a guvernului fluem'e americano asupra aliaţilor lor, zuit poziţia şi a interzis avioanelor ame
In cadru) convorbirii au fost atinse o occidentală şi Uniunea Sovietică.
la libera voinţă a politicienilor de In „va permite Japoniei să dubleze sau să comerţul Republicii Populare Chineze cu ricane care Irarmportă soldaţi ir> îndoctri sene de probleme care interesează guver G M Malenkov a declarat că guvernul
Washington Tn cadrul conferinţei de la tripleze schimburile sale comerciale cu ţăriie er.pilaiiste a înregistrat o dezvol na sA zboare deasupra teritoriului Cey
nul RD Germane şi guvernul URSS Uniunii Sovietice va primi cu bunăv-oinţâ
Geneva a reieşit insă cu prisosinţă faptul China comumsiă" Dc asemenea s-a aflat tare progresivă Aşa do pildă, comorţul lonului. Printre altele, pnmul ministru O Grole-
ei Rerubllca Populară Chineză poate şi că Ceylonul negociază cu R P Chineză R P: Chineze cu ţările CSpitajLSte a in- u’ohl a atras «lenţi? asupra intensificării asemenea domereuri întrunii stabilirea
unor leiiâturi economice şi culturale intre
trebuie să-şi îndeplinească In arena In vinzarea-in cursul acestui an a peste registnal in 1953 un progres de 29 la sută mişcării patriotice din Germania occiden Uniunea Sovietică şi Germania occidentală
ternaţională rolul de mare putere, asemeni ‘0 000 de tone cauoiuc ceylonez in comparaţie cu 1952 In ceea ce priveş Declaraţia lui Bevan tală. care i»> propune, ca prerruzâ pentru corespunde intereselor reciproce ale cotor
Statelor Unite Angliei. Franţei şi Uniunii Aceste noi mărturii ale interesului mi te Anglia exportul ei in R P. Chioezâ LONDRA (.Agerpres) - După mm unificarea Germaniei su lichideze trata două părţi şi nu poate să nu con trebuie
Sovietice ri Jestat de coreunle de afaceri occiden a crescut in această perioadă cu aproap? transmite agenţia Press Assoclation lulnd tele legale de crearea „comunităţii defen la reglementarea problemei germane şl la
Dacă pe plan politic interesul stimjl tale faţă de comerţul Cu Republica Popu 1/3, iar importul din R P Chineză ouvîiyIajI la 12 iunie la Strathaven (comi sive europene’’ El a arătat de ’ise- inlârireo păcii în Europa.
de propunerile constructive formuJat© lară Chineză completează elortunJe de cu mai mult de 3,5 ori Rapor tatul Lanvishire) Bevan a deolarat câ In
atit In problem* coreeană cîl şi în cea puse de oamenii de afaceri din Occident tul O N U dat publicităţii in primul tri prezent se fac încercări de a zădărnici lu Congresul al Xl-lea al sindicatelor sovietice
indocJiinezâ de delegaţia R P Chineze care speriaţi de spectru) crizei iş« uiten- mestru al acestui an arată că tntr-un crările conferinţei de la Geneva A apărut MOSCOVA (Agerpres) - TASS
Nair,
Con
reprezentantul
Strihantan
s-a manifestat în numeroase comentări; srfnvă In ultima vreme acţiunile de ne şingur semestru valoarea mărfurilor o primejdie, a spus 8ev»n. „tn legătură In şedinţa din dimineaţa zilei de 12 gresului unit al sindicatelor dm Indin. a
ale celor două mu de ziarişti prezenţi la socotire a politici: de embargo şi diseri schimbate de ţările occidentale eu R P cu faptuJ că Statele Umie au hotârit nu
minere dusă de Statele Unite. Nu se iunie a Congresului al Xl-lea al sindica declarat In cuvintaiea sa că realizările
Geneva, pe plan economic numeroase cer Chineză însumează 163 300 000 dolari şi numai să nu recunoască China comunistă, telor sovietice a continuat discutarea ra
care de afaceri au fost atrase de prezenţa poate trece cu vederea că sporirea volu reprezintă un spor considerabil fată dc ci s-o ostracizeze şi s-o înconjoare cu o portului prezentat de Nirva Popova. se poporului sovietic însufleţesc ps oamenii
muncii djn India în.lupt» lor pentru con
la Geneva a delegaţiei Republicii Popu mului de schimburi comerciale dintre Re arui precedenţi Ţări ca Anglia. Franţa. ceMurâ de state ostile Recunoaşterea
publica Populară Chineza şl ţârele oc cretar al ConsUiului Central al sindicate diţii maj bune de viaţă
Lare Chineze, tn jurul cârma gravitează Belgia. Germania • Occidentală. Olanda. Chinei şi admiterea et in ONU ar fi.
cidentale, care ane loc tn timpul confe lor din Uniunea Sovietici cu privire la Garcia Moreno a tesosmis cnngrcsiştilor
astăzi discuţiile privitoare la lărgirec Ţările Scandinave. Italia. Austria şt Ja după părerea mea. o măsură care ar duce medificareî Statutului sindicatelor sovte-
rinţei de la Geneva se desfişo.ni in con ponia ii-au sporit simţitor volumul co salutul Centrului naţional sindical din
schimburilor comerciale Interesul viu în mod incontestabil omenirea pe calea
diţiile atacurilor furibunde ,ilc congres- lice Mexic şi ai întregului popor mexican
manifestat de cercurile de afaceri occi merţului cu China Exporturile Franţei spre pace la Geneva" S-a dat cuvinlU't 3C3J Gheorghi
monilor americani care no prididesc eî In şedinţa dLn seara zilei de 12 iunie a
dentale faţă de piaţa chineza s-a con in R P Chineză au crescut intr-un sin Refenndu-se la politica Angliei Bevan Aleksandrov maistrul culturii al URSS congresului s-a încheiat discutare» rapor
cretizai prin stabilirea contractului direct imeninţe zi de 21 «cele Inii care iţi in gur an de peste zece on. şi aceasta cu a declarai : „Anglia face O mare greşeală Din rapoarte şi din dezbaterile care au
tensifică legâluri.ie economice cu Răsă tului prezentat de Nina Popova
a reprezentanţilor acestor cercuri cu de ţoale că guvernul francez a preferat să punindu-se la remorca Statelor Unite F*»c avui loc pe margmee lor. a spus Aleksan
ritul ci vor fi supuse ele însele la rîn- Delegaţi» la congres care »u luat cu-
legaţii Republicii Populare Chineze Dis ţină scamd moi cu-rînd de leg'Ic americane âiol aceste afirmaţii in numele majorităţii drov reiese cît de uriaşe sint sarcinile
dul lor la măsuri respective Faimosul vîntul în această problemă au aprobat
cuţiile purtate in cadrul numeroaselor în decit de interesele dezvoltării economie) covîrşitoare a englezilor”. care suju aslăzi in faţa sindicatelor sovie
cor al congresmenilor core au legaturi proiectul noului statut şi eu adus o se
trevederi despre oare telegramele de pre naţionale şi a împiedicat in mare măsură tice. Aceste sarcini se referă nu rvumal la
eu falita clică oanoaişistâ — China Lobby ne de completări la diferite capitole
să relatează zilnic, au scos în evidenţă in deplini* ea acordurilor încheiate de oa problemele economice, ci şi la avîntul con
— are inaâ din ce.in Ce mii puţin succes Secretarul general al „Mişcării pentru
posibilitatea extinderii considerabile a menii fie afacei^ fruncczL Este semnifi Succesele Armatei Populare tinuu a) 'culturii societăţii sovietice. Unu
Ţările „ajutate'' de Statele Unite au sim democratizarea şi independent* sindicate
legăturilor comerciale dintre China Popu cativ faptul că Ceimanm Occidentală care Vietnameze delegaţi, a subliniat vorbitorul, critică pc
ţit pe propria lor piele cil de dezavanta lor'' dun Argentina. Rubens Iscare a
tară şi ţările capitaliste caută pe toate căite să lovească în con bună dreptate organizarea muncii cuHural-
jos este să renunţe la comerţul cu Răsă PEKIN (Agerpres) — Agenţia Vielna- transmis delegaţilor la congre? un salut
Delegaţi» de deputaţi laburişb cnndu- curenţii săi ţi sâ-şi consolideze cu orice educalive în întreprinderi în iosliluţii,
ritul a) cărui caracter reciproc avantajos mşză de Informaţii transmite : hin parte» clasei muncitoare din ţara sa
fă de fostul ministru al comerţului H&rold esle unanim recunoscut şl în schimh să chip poziţia pe piaţa economică mondială La 8 »ume Armata Populară Vietname S M T-uri şi sovhozuri In aceasta este Johannes Bysjiinlc membru a) condu
Wd&on au calificat întrevederea avută cu capitalistă, şi-a sporii intr-un singur an exprimată grija profundă a reprezentanţi
se supună dictatului cercurilor monopoliste ză a scos din luptă aproape întregul elec cerea Centrului sindical urut din Olanda
şeful delegaţiei R P Chineze Ciu En-la> de 13 ori volumul schimburilor comercia lor clasei muncitoare din U.RSS faţă de
emoricanc care caută cu înfrigurări S> tiv al unul batalion inamic lingă oraşul a spus că în Olanda creşte Interesul pen
drept „exliem de cordial" De asemeni. în le cu Republica Populară Chineză dezvoltarea culturală a oamenilor so
exporte criza din economia SUa după Hungyr.n. la sud de Hanoi Batalionul
presa britanică au apărut numeroase ar Aspectul comercial al interesului ţă vietici tru viaţa }■ munca poporului sovietic, creş
loate semn ol? imsncnle. francez interceptat de Armata Populară
ticole care menţionau importanta legă rilor occidzntale faţă de Republica Popu Ministrul a vorbit in mod amănunţit te dorinţa de a face comerţ cu Uniunea
Iminenţa crizei determină cercurile a- Vietnamezi, a fost distrus irvtr-o luptă
turilor comerciale cu China Deputatul lară Chineză este completat cu vocii? ra dezpre uriaşa amploare a construcţiei cul Sovietică, creşte interesul pentru cultura
gnesive americane să-şi intensifice pre care a durat 15 minute
laburist Bevan a publicat in revista „Tri ţionale ale diferitor oameni poLilcii occi turale in Uniunea Sovietică.
siunile pontau menţinerea politcii de em sovietică
bune” un articol in care aduce critici ve dentali care cer recunoaşterea tuturor Ambalavanar Vadjia'lingam a transmis
bargo In ciuda faptului că falimentul a- Congresul a fost de asemenea salutat
hemente miepiei acelor oameni politici drepturilor marelui stat al poporului chi tuturor popoarelor din Uniunea Sovietică
cestci politici a reieşit cu prisosinţă. Cit Egiptul şi Arabia Saudită
care socot că pot să nu ţină seama de nez Ziarul „Nevi’ York Herald Tribune" salutul frăţesc al Federaţiei sindicatelor de reprezentanţi ai delegaţiilor din Uru-
de departe au mare cercurile agresive a- resping pactul turco-palcistanez
existenţa RepubJioii Populare Chineze ta mărturisea cu vădit regret că dacă „se din Ceylon guay, Dirmama şi Siria.
mcricane în încercările lor de a trata
mare putere Ca rezultat concret s-a anun CAIRO (Agerpres) — TASS
..de pe poziţii de forţă" pe proprii lor cretarul depirlamenlulul de stat ameri
ţat viola delegaţiei de parlamentari bri r-Idaţi cu scopul do a-> sili să respecte po can va refuza să primească propunerea In cadrul unei conferinţe de preş» care Represiuni împotriva elementelor democrate în S. U. A.
tanici in China precum şi schimbul de NEW YORK (Agerpres). - TASS stat din diferite ţări inclusiv şefilor unor
litica Washingtonului a fost dezvăluit re de a se admite China comunistă tn O N U., a avut loc la 12 iunie. Salah Salem, mi
minuni comerciale intre China şi Anglia cent de un comunicat al Camerei de tran o mare parte n opiniei publice va deza Da cfteva sĂptâmim atenţia cercurilor delegaţii pe lingă ONU., printre care si
in vedere* încheierii unor importante sporturi maritime din Marea Britanică proba America acuzlnd-o că împiedică nistrul orienlAm naţionale »l Egiptului, a progresiste, a presei şi organizaţiilor de şeful delegaţiei U.RSS., precum şi de
tranzacţii comerciale Toate acestea ara care arata că „restricţiile americane întrec hacea In Asia" * deolarat că EgipluJ se pronunţă Împotriva mocrate dm S U A . esle îndreptată spre legaţiilor la conferinţa de la Geneva »
ÎS că contwotul direct stabilit la Geneva po cele impuse de rezoluţia O,NU Este Viaţa îşi urinează cursul indiferent dacă participării la blocurile imperialiste şi soarta patriotului coreean Kwjn Cian Su miniştrilor Afacerilor Externe In scri
Intre experţii comerciali ai delegaţiei Re şi a soţiei sale Ciun Cia soarea )or. soţii Kivan Cian Su roag-Ş să
aproape de necrezut că in timp de pace acest lucru esle p? planul promotorilor respinge in special pactul lurco-p»k:sU-
publicii Populare Chineze şi reprezentanţi şuvemul american să plaseze santinele politicii ,,de pe poziţii de forţă” ; în evo nez. Kwsn Cian Su locuieşte in Statele Uni fie salvaţi dc a fi expulzaţi în Coree > de
si cercurilor comerciale şi industriale en înarmate pe vapoarele Comerciale brii© luţia relaţiilor internaţionale actuale via te de 20 de ani şi mcindjtă înainte de jud şi de a fi ucişi de mîinile Iul Li Sin
glezi au dus la rezultate fruotuoase. »- mce şi lâ ordone marinei de război si k ta a Impus Republica Populară Chinezi ca Răspunzînd la o întrebare cu privire războiul din Coreea autorităţile Sutelor Man
In legătură cu aceat apel A l VI-
vanlajoase pentru ambele părţi trambaleze dmtr-un port american intr- o mare putere şt evenimentele de zl eu la recenta sa călătorie in Arabia Saudită Unite n-au vidicat „problema” expulzării şinseki, reprezentantul permanent al Uni
Industriaşii 6' oamenii de afaceri fran altul Totodată, m©paiul personal adresai zi confirmă că ea Işi îndeplineşte acest 61 la tratativele cu regele Saud Salem » sale Autorităţile americane au început re unii Sovietice la O N U , a trimis senro»-
presiuni împotriva soţilor Kwan Cian Su
cezi $i germ»iji au stabilit ş> ©i ta G© la sflrşilul lumi martie de preşedintele rol cu cin9le.. Z FLOREA spus că printre alte prohlems privind pe după ce aceştia au inceput să te pronunţe rea ce i-a fost adresată de Kwan Cian Su
arabi, s-a discutat situaţia care s-» creat
împotriva amestecului străin tn treburile secretarului general al O N U., Ham-
2 milioane muncitori agricoli italieni luptă pentru revendicările lor in OnentuJ Apropiat Şl Mijlociu in legĂ- interne ale poporului coreean şi au în merskjceld Secretarul general n-a \uat
turâ cu încercările întreprinse de ţările ceput să condamne regimul singeros ol nici un fel de măsuri
ROMA (Agerprei) — La 12 iunie, dou? uj'fuatonlor agricoli contra şomajului" In Italia de nord. greva muncitorilor Iul Li Sin Men Zilele trecute Tarapkin. reprezento/vt
rmlicine de muncitori agricoli au pomii Proprietarii tune lan au refuzat să plfl- igrlcoli continuă In provinciile Verona fi occidentului de a atrage eiteva ţâri arabe Ministerul d^ justiţie &1 S U A a dis al Uniunii Sovietice 1* ONU,, a adresat
In Întreaga Italie o luptă activă in spri eiscâ cotizaţiile pentru asigurări, iar gu- fn pactul turco-pakistanez Egiptul şi Ara pus expulzarea soţilor Kwan Cian Su în secretarului Eeneral o scrisoare In legă
jinul revendicării lot cu pnvore la aplica emul n-a întreprins nimic pentru a-i Virează munevtorii agricoli au obţinut spo bia Saudită a spus Salem. .,au ajuns la Corees de sud. ceea ce înseamnă darea tură cu aceasta.
rea legii aprobate de parlament încă in i!i să respecte această lege rirea salariilor cu 5-10 la sută o înţelegere privitoare la necesitate* de a lor pe mîna călăilor llslnm-mlsll Deocamdată nu s-a primit nici un răs
1949 şi care obligă pe proprietarii funciari La 12 lume. tn majoritatea regiunilor In provincia Ferrara. poliţia a arestat depune toate eforturile pentru » paraliza Kwan Cian Su a «dresat un apei certnd puns dm partea secretarului general ta
„să înfăptuiască asigurarea obligatorie a ţâru au avut loc greve de 24 de ore câteva zeci de muncitori agricoli grevişti aceste incercĂri” ajutor unor fruntaşi a< vieţii publice şl de această scrisoare
N o t e ş i c o m e n t a r i i e x t e r n e tut a) Germaniei ar fi infinit mai mari SUfUrvj speranţă intr-o pace trainică şi americane au profitat de „serviciile 1 foş
tilor agenţi ai „S SA"
g
durabilă Iată de ce aceasta idee pre
decit astăzi".
Desigur lidern social-democraţi vest ecupă tot mai mult popoarele vast-eu- In timpul războiului din Cnreea. subli
jermani din motive lesne de înţeles vor ropene. invingind toate piedicile ridicat? niază „Nippcn Times foştii colaboratori
Tortele iubitoare de pace forţai© patriotice din Germania ocoiden Germane, oare din prima zi a existenţei besc in termeni foarte vagi despre sis de apologeţii reînvierii miUbansmului ai „S-S-A " au (ost folosiţi pe larg de ser
talâ $i cea răsăriteană sprijină cu câJ saJe duce o poJîiticâ consecventă de pace temul securităţii colective Totuşi, aceste viciul de spionaj american de pe lingă
ale Germaniei se pronunţă german
durâ ideea securităţii colectiv© lămunesr ji d© colaborare Intre popoare este gata dexslaraţi» dovedesc că ideec securităţii co Statul Major a» înaltului comandament,
pentru securitatea colectivă pe oamenii muncii asupra importanţei ei să participe la un asemenea sistem dc lective devine tot mai populară in Ger Un secret care încetează in calitate de „consilieri” şi .coneult.inţi".
Patrioţii germani, cârorva le sint soum securitate colectivă în Europa mania ocoLdentaJă
în Europa pe interesele poporului german, au făcut P/ui hotarîrea sa, guvernul Republicii AvanlajeJe ideii coexistenţei paşnice de a mai li secret Ziarul citează numele cîtorva „consultanţi"
Rriotrc aceştia •© află fostul colonel
din ideca securităţii colective un steag el Democrate Germane a arătat odată mai a statelor europene în sistemul general Tiuia labe Fiind fa stirşiluJ războiului
d€ P. NAUMOV de A. FILIPPOV
luptei lor De la tribuna sesiunii extra mul: întregii lumi că el est© exponentul european de securitate colectivă sint aiit ataşat militar al Japoniei in U R SS , el
Presa rea:ţionară vesl-germanâ a depus ordinare a Consiliului Mondial al Păcii voinţei şi intereselor forţ e 'or iubitoare Ha evidente incft ele nu puteau să nu Recent In templul . GokoWudzi" din To a fost totodată şi agent de seamă al
eforturi susţinute pentiru » împiedici au răsunat recent tn mod convingător cu de pace din Germania care vor iă tră «tragă atenţia unor cercuri burgheze din kio a fost ofiriatâ o slujbă religioasă des ,SS A " iar tn prezent se erijează in ro
jooporu! german s* cunoască propunerea vintele dr-u)ui Joseph Wirth, fostul cance iască în pace şi prietenie cu toate popoa Germania occidentală, in special a cercu tul de ciudată Ea a fost ciudată, sene iul de . consilier" al comandamentului (or-
Gui-emului Sovietic cu privire Va crea lar al Reichului, care a declarat: iele. rilor care eînt interesate fn dezvoltarea ziarul burghez japonez „Nippon Times" lelor militare aeriene dm Extremul O-
rea unui smtem genera) european de se Numai in cadru) unui sistem de seouri- Poziţia pe care s-a situat in aceustîi legăturilor economice cu ţările lagărului pentru că cei penlru odihna sufletului rient Alcio Doi mai sus-menţionat fost
cuntate colectivă in Europa Informaţiile late colectivă cu adevărat general vor f> problemă conducerea partidului social democratic Exponenţii părerilor acestor cărora se rugau cei prezenţi. fuseseiĂ general-locotenent, a condus la timpul
ziarelor vesl-germ»ne dădeau o idee foar preîntâmpinate ororile armelor de exter democrat din Germania ilustrează de a cercuri sint ziarele „Frankfurier AUge odinioară persoane de încredere ale aşa- <ău „S S A." In prezent, el conduce un
te vagă şi adesea denaturată despre fon minare în masă si popoarele vor putei -emenea atitudinea păturilor largi ale medie Zeilung”, „Sijd-Deuische Zeitung”. zisului „organ a) serviciului special 1 ' centru de spionaj care execută misiunea
dul acestor propuneri trai in pace populaţiei faţă de propuoorca sovietică „Sluitgarter Zeitung" revista , Die Ge- („SS.A”) - «ervievu! de spionaj j».pone2
Fre.m de )» Bonn a ;idopbat aceeaşi po )n sprijinul ideii securităţii colective După cum se ştie, partidele politice vest şenivarf' săptăminalul „Deutsche Kom- Majofji-atea persoanelor care au asistat la primită din partea clicii militariste ameri
ziţie Şi in ceea ce priveşte notia din 3l s-au pronunţat in unanimitate partici german? care fac opoziţie guvernului inentare" şi altele serviciul religios erau foşti agenţi al ser cane De nchn lumii, acest centru de spio
martie a Cuvernulm Sovietic, In care a panţii ia cel de al doilea Congres naţio Adenauer prînlrc’car© şi PS D G., au Deşi organele de presă burgheze se tom viciului s?cref japonez şl criminali dc naj poartă denumirea ..Institut pentru
(cel pusă dm nou problema creării unui nal al Frontului Naţional al Germaniei întrunit la ultimele alogen parlamentai© -îâ se pronunţe deschis în sprijinul pro război studierea problemelor continentului" Du
pă cum arată ziarul „Nippon Times" a-
eirtem general european de securitate co- democrate, care a avut loc la mijlncjţ lu peale nouă milioane de voturi punerii de a se încheia un tratat ge Subliniind caracterul specific al acestei
lechvâ ţi cuprinde» propuneri practice nii la Berlin Conducerea social-democraţi)or nu poa neral european cu priv.ire la securitatea slujbe religioase şi rolul activ al lui Akio cest „insoîtut" are strîn'e legături fi cu
banda lui Ci,in Kai-şi
importante in această problemă Este Nu .«oindarea Europei prin crearea „co te să nu ţină seama de starea de spirit colectivi in Europa, ele sint totuşi una Doi (despre care se va vorbi mai jos) tn
senini'fioativ fap!u) că nici un ziar bur a milioanelor de alegători şi a masei această acţiune, „Nippon Timos 1 ’ pune o Mulţi agenţi ai „organului serviciului
munităţii defensive europene", ci înţelege nime în a recunoaşte că polllica orientării special" se ncupâ acum, împreună cu o(i-
ghez din Garmsni* occidentală nu a pu re.» reciproci a tuturor problemelor Eu membrilor de rînd ai partidului său. De unilaterale . spre Occident”, dusă de gur întrebare rezonabilă: „Nu putea oare ţeni ai aşa-zisului corp japonez de secu
blicat textul acestei note aceea, nu este întimptător e& liderii so aceasta adunare să aibă drept scop strin-
ropei prin încheierea unui pact general v'ernul Adenauer nu promite nimic bun ritate naţională creat de autorităţile ame
Adenaucr şi anturajul lui, care mizeaza ci al-democreţi încep să vorbească tot gerea laolaltă a colaboratorilor împrăş
european de securitate — iată ce ne Ire Germaniei occidentale ricane de înjfhebarea unei organizaţii
pe dezlănţuirea unui război, se tem eă huie au «dus participanţii la Congres mai des despre „securitatea colectivă tn „Concepţia anulu» 1952 seri© revista tiaţi pnn toată ţara al „organului ser subversive de spionaj, similar» cu „SS A.’’.
examineze pa faţa «i in mod cmvtit pro In numele tuturor germanilor iubitori Europa . criticînd totodată cu asprime „Die Gegenwart". concepţia legăturii uni viciului special”, actualmente mori”? Ziarul „Nippon Times” aminteşte ci fai
iectul seviclie de Tratat general european de pace. Congresul naţional a declarat în proiectele americano-bonmste dc creare laterale cu Occidentul intr-un cuvint con De fapt, răspunsul 11 dă 2Îaru] insusl mosul „organ al serviciului special” se
cu privire la securitatea colectivă tn Eu apolul său: „Sistemul blocurilor milriare, a „armatei europene” cepţia tratatelor (se are in vedere tra Se ştie că după capitulare» Japoniei afla sub controlul armatei Japoneze rt«
ropa Ei nu au c® opune propunem so primejdios perjtru Europa, trebuie să ce Eichler membru al conducerii partidului tatele militariste de la Bonn şi Pans — organele americane de spionaj au luat la Qu.'ntun, ivind un rol important fn
vieVlc® in afară de iratatele militarist© de’ sonal-demoeral, a îcriî în ziarul „Hes«a- loate măsurile pentru a obur.e informaţiile
deze locul unui sistem de securitate co P N) e«te o construcţie viciată" planuri)® agresive ale clicii miiilari&le ja
la Ecnn şi Paris care perpetuează dez lectivă a tuturor statelor europene” sche Zeiiung" următoarele: „Politica eu Ziarele cer revizuim» actualului cuit al păstrate tn safe-urile^ serviciului secret poneze Activitatea lui a lo&t îndreptai* in
membratei Germaniei $i pun poporul Guvernul RepubJidî Democrate Ger ropeană trebuie să se bazeze pe recu politicii externe a guvernului de la Bonn japonez şi pentru a recruta pe agenţu special împotriva Uniunii Sovietica şi Chi
german în faţa primejdiei unui nnu răz noaşterea comunităţii tuturor naţiunilor, aparatului de spionaj japonez, care au
mane a declarat că este gata să ia pirie „Este îndeobşte cunoscut — scrie ziarul nei. unde mulţi agenţi ai serviciului spe
boi în «interesul monopoliştilor din S.U.A la mstemut securităţii colective europene pe egalitatea lor tn drepturi şi pe partici . Mannheimer Morgen — că Uniunea So mai răma9 in viată cia) şi^au găsit un final lipsit de orice
jj aJ fabricanţilor de armament din Ruhr pare» tor pe bază de egalitate la asi-
încă inainte de unificarea Cerm iruei vietică există şi că alte popoare răsări Tneercind că şteargă orice urmă. „S S A " glnrie
Pa»tid9le si organizaţiile de.mncnatir® Luinri cuvîotul înlr-n şedmţ3 a Came gurareo securităţii militare care trebuie tene nu sint nici ele pur şi simplu vecini a diatrus ta sfîrşitul războiului multe do Credem c» cei care au asistat la 9lujba
duc o luptă curîioasâ pentru pice şi uni rei Populare primul ministru *1 Repu să se sprijine pe sistemul securităţii co sau spaţii economice. Republica Federală cumente care au fost strlnae fn cei 30 de religioasă de la templul din Tokio şi
tatea poporului german pentru securitatea blicii Democrate Cermane. Olto Grols- lective” ou poale să-şi permită să ducă şi in ani a' existenţei sale Dar. subliniază ocrotitorii lor americani cunosc acert final,
şi dezvoltarea lui democrat» Vâzînd în wohl a spus: Preşedintei)© partidului social-democrat viitor o politică contrară bunului simţ „Nippon Times", copiile acestor docu lot atit de hme ca şl „Nippon Times” Dar.
propunerea sovietică cu privire la crearea Noi considerăm că securitatea in Euro Şi propriilor avantaje politică ce nu va mente au fost „găsite" de autorităţile a-
Ollenhauer. a declarat în Bundeslag că probabil, soarta acelora pentru odihna
unui sistem zeneral de securitate colec pa şi menţinerea păcii pot fi asigurate aduce nici un fol09 rumânul şi care este mericane de ocupaţie In departamentele
tivă o catn cât:v pace in Europa şi un numai prin eforturi colective, prin efnrlu- „In sislemu) atotcuprinzător al secunt&ţii doar pe placul unor posedaţi” Ministerului japonez, de război şi înmise sufletului cărora se i\igau ei. nu le-» ser
mijloc de natură să uşureze rezolvarea ri'le tuturor statelor 'ubitozre de pact* şi «ansrls de a se rezolva în mod satisfăcă Idee» securităţii colective luminează în Statele Unite fnafară de aceasta du vit de invĂţâturĂ.
problemei germane pe baze democratice de aceea declarăm că guvernul R n tor, problem.» unificării şi viitorului sta ca un far calea popoarelor spre viitor, ln- pă cum Informează ziarul, autorităţile (Agerpreş. . Pravdâ’)
Redacţia şî Arlm ziarului Slr 6 Martie. Nr 9 Telefon: lăfi-lW Taxa plătită in numerar eonf aprobării Direcţiunii Genera)© PT.T Nr 136 320 din 6 Nov. — Tiparul Intrepr. PoUgTaScS de Stat DEVA