Page 21 - 1954-06
P. 21
£iihi>oiec3 CcM>a(i {
Regionaii j
î Hunedoara-Do o \
l ~— ------------- PffOIETARl DIN TOATE TARILE UNlŢl vAi
I N A C E S T N U M Ă R
— Folosirea îngrăşămintelor supli — Foileton: Plecare veseli — în — „S-i lâcut luminâ-n sat”
mentare — mijloc de sporire a toarcere buclucaşă (pag- 2*a) (pag 3-a)'
producţiei jgricole (pag 2-a) — Să asigurăm elevilor o vacanţă — împotriva lipsurilor nemotivate
plăcută şi educativă (pag. 2-a) (pag 3-a)
— Activitatea colţului roşu al gospo
dăriei agricole colective din Os — Metoda gospodăririi chibzuite pe — Să recoltăm Unul la timp
trov trebuie Intensificată dt mai multe locomotive (j>ag. 3-a)
(pag 2-a) (pag. 3-a) — $tiri sportive (pag. 3-a)
Anul VI. Nr. 49 (384) 4 pagini 20 bani
Campania pentru stringerea recoltei r f)e fit intimul regiunii neunire
trebuie pregătită cu mai multa răspundere
Hotărîrea Consiliului da Miniştri şi a tor, motor, locomobiiă, trîor. etc., trebuie Pentru cea mai bună Polenizarea suplimentară la secară Au început praşila ll-a
C C aJ P M.R din 29 mal, pune în faţa sâ fie revizuit cu răspundere de către brigadă utemistă din Membrii gospodăriei agricole colective
organelor de partid şl de stat, In tata conuala de recepţionare Sub nici un ApUraica metodei de polenizare suplimentară la secară dă posibilitate fiecărui „21 Decembrie” din Prioae, raionul Ori-
tuturor oamenilor muncii din agricultură, motiv nu trebuie să se mal repete lip industria cărbunelui cultivator să obţină sporuri de recoltă de cel puţin 2C0 kg la ha.
sarcini precise în vederea asigurării unei surile din anul trecut cind mal muRe ba ştie, organizaţi pe echipe, muncesc cu în
PETROŞANI (de la rad „Steagul Roşu") Daca flecare cultivator ar aplica această metodă economia noast/ă naţională ar sufleţire pentru a executa U tunp lucră
recolte bogate, şl ridicării nivelului de toze din raionul lila. Haţeg şl altele, au Brigăziie miniere de tineret din Valea avea peste 4.400 vagoane secară In plus. rile da îngrijire a culturilor. Ei au termi
viaţă a poporului nostru muncitor Una fost recepţionate ca bune, Iar după ce au Jiudua, duc In prezent bătălia pentru
din sarcinile principale pe cane hol Ari - fost scoase la arie să se varia că le lipsesc a da viată t^gajamentelor luate In În Polenizarea suplimentară, trebuie făcu ta după 10—12 zile de la înspicate adică nat prima prăşii3 la toate culturile prăşi-
loare şi au început praştia a ll-a. Pînâ
rea le pune in fata organelor de partid piesa şi au nevoie de reparaţii Lipsa de tind plantele au înflorii Aplicarea acestei metode se late numai dimineaţa imediat
trecerea „Pentru cea mal bună brigadă acum au prăşit pentru a doua oară 7 ha
$1 de stat, este asigurarea punerii tu răspundere cu care anul trecut a fort după ce s-a ridicat rouă. In aeesl timp polenul este loarle viguros şi in canlllatc mare
utemistă din industria cărbunelui”. de cartofi şi 6 hectare cu floarea soare
funcţiune a tuturor tractoarelor, baroce organizată, tn unele locuri, compărea Mai tirziu. etnd temperatura creşte nu este bine eă se continue polenizarea, deoarece
La încheierea primei jumătăţi a lunei lui.
lor, motoarelor, locomobllelor. secer Ste de recoltare şl repartizarea batozelor pe Iunie, la mina Anin oase titlul de cea mai poleoul este slăbit Pentru asigurarea hranei animalelor, co
rilor, trioaralor, selectoarelor, plugurilor, comune, a făcut ca In raioanele Lila, Ha bună brigadă utemistă pe mmă. revenea pentru a asigura polenizarea, spicele trebuiesc scuturate. Scuturarea se face cu lectiviştii au cosit 22 ha. de lucarnă pe i
căruţelor, necesare executări! lucrărilor ţeg şl Alba. treenşu) să se amine pină în la două brigăzi de tineret Prima — con ajutorul unei Irînghil întinse purtate de doi oameni prin lanul de secară, avindu-se grijă
de seceriş, treerlş. transport. dezmiTiş- campania Insămlnţărilor de toamnă. De dusă de minerul Aurel Criştea din sec să se atingă spicele. Plantele alinte Iţi scutură polenul, care de Indală va acoperi ca un nor care au strlns-o (n căpiţe.
Fruntaşă în întrecerea socialistă pe gos
ttt. selecţionat, etc. eceda. trebuie luate toate măâurfle ca torul I, care ji-a Întrecut productivita întreg lanul. Deoarece înfloritul unul lan nu se produce deodatS, polenizarea Irebule con podărie, dintre echipele de ci mp este
Termenul fixat de hotârire pentru re asemenea lupsuri să nu se mai repete Şi tea planificata cu 68 la aulă. iar a doua tinuată şi In următoarele 4—■> zile pentru a se asigura polenizarea tuturor plantelor.
vizuirea ji repararea acestor maşini şi In acest an — condusă de minerul Nicolae Stanclu Experienţele făcute de staţiunile experimentale «le Institutului de cercetări Agro cea condusă de colectivului Crăciun eseu
Tom a. Rezultate frumoase a obţinut şi
uneJle este pină la 20 Iunie Cu zl ce trece O sarernă de mare răspundere pe care din sectorul HI, care a obţinut acelaşi tehnice şl de unităţile agricole socialiste precum şl aplicarea ei de către ţăranii
ne apropiem de marea bătăile a re hotărîrea o pune in faţa sfaturilor popu rezultat Pentrucă rezultatele slnt ace echipa de grădină condusă de tovarăşa
coltăm — etapă botărttoare In asigura lare. este şl asigurarea unui stoc de piesa leaşi, rfimîne ca desfăşurarea Întrecerii muncitori cu gospodărit Individuale au dovedit cu prisosinţă necesitatea folosirii el Dăniiaş Domnice Efectul rut luarărOe de
rea plinei poporului muncitor Datona de schimb şi alte materiale ca: sfoară socialiste pa a doua jumătate a lunei, să pentru obţinerea unor recolte bogate. | Îngrijire la timp Şl de bună calitate, co
organizaţiilor de partid «! a sfaturlfor pentru secerâtori-'legâtori. currte de trans decidă care va dştlSa titlul de brigadă lectiviştii din aceasta echipă au făcut ca
grădina lor de zarzavaturi să fie cea mal
populare, a conducerilor SMT sl ale misie, saci, carburanţi, etc Trebuia de fruntaşă pe mina Anlnoaea. Pregătiri pentru campania agricolă de vară
gcspodărulor de stat, eale de a analiza asemeni să amenajeze locurile unde Pentru titlul de cea mal bună brigadă RlspurvzJnd chemării la întrecerea so Tot pentru asigurarea bunel desfăşurări frumoasă din raion Varza are deja clpă-
cu răspundere felul In care se execută re vor fl artUe, trebuie să se asigure mate utemistă. luptă cu însufleţire şl alte bri cialistă. Lansată de colectivul S M T Mier ţînă, iar ardeiul, roşiile, castraveţii, etc
paraţiile şi de a lua măsuri pentru ter rialele necesare pentru prevenirea incen găzi de tineret de la Anlnoasa Pe e- curea. mecanizatorii da la SMT Alba d campanie» agricole de vară. de curind au crescut mult
In timpul neprielnic pentru îngrijirea
la Alba Iula s-a ţinut sfatul S.M T unde
minarea lor in bune coodlţiunî tehnice diilor ca; butoaie cu apă, găleţi, tapaţi, xemplu, brigada condusă de minerul au participat toţi preşedinţi gospodăriilor
Numeroase organizaţii de partid, sfa tlmăcoepe, nisip, peni pe, etc. Pregătirea Franeisc Bodo. a obţinut deja o producti Iulia, organizaţi pe echipe, muncesc cu colective şl întovărăşirilor agricole din culturilor, colectiviştii au pavat o mater
turi populare şl conduceri ale unităţilor cadrelor care deserveoc garniturile de vitate cu 41 La sută mai ridicată deetl însufleţire pentru a repara toate maşinile raionul Alba şl Ilia. In acest sfat al nitate de porci, au construit o magazie
pentru unelte şl un ataher de fierărie şi
socialiste din agricultură au o preocupare treer trebuie să fie de asemeni una 'din prevedeau sarcinile de plan, tar cele con unelte necesare muncitorilor din campa S M.T.-uJul, s-a întocmit un proiect de rotârie.
temeimeâ pentru pregătirea începerii tre cele mai de seamă preocupări a sfa duse de nunerii Vioenţui r&aătescu şi nia agricolă do # var4 hotărîri menite să asigure IndepLmrea
muncilor agricole de vară. In acele lo turilor populare şi a organizaţiilor de Mihai Biro cu 21 1a sută. respeoUv 23 Pini in prezent, au reparat 24 batoze, la timp şî fără pierderi de recoltă, a lu
curi şi rezultatele strvt frumoase S.M.T. partid. Mecanicii batozari, coşaril, dele la sută 9 motoare electrice, au revizuit şl reparat crărilor din campania de vară Succesele minerilor
Miercurea de exemplu, datorită faptului gaţi* de la batoze, trebuie recrutaţi ca In Întrecerea dintre brigăzile do tine- 1 * * * * * * * :fl tractoare şi 31 pluguri. Reparaţia se-
că a fost controlat şi îndrumat de către multă răspundere din cele mas euutlte. ret nu numai productivitatea muncii ho cerâtorHor legaton şi a motoarelor slă Deoarece pină acum planul de cqntrac- de la Lupeni
conufet/uJ raional de partid pentru a-şi mal harnice şi mal pricepute elemente tărăşte cl şi calitatea cărbunelui şi 8 bite. este de asemeni efectuată tn proporţie lâri a fort realizat numai în proporţie de RoauMoteta frumoase înregistrata de
organiza cu pricepere munca, a reuşit Practica din anul trecut olnd in unele luarănloi*. econcmiHe de materiale şi e- de 30 la sută. 30 li sută. s-a holârll să se treacă do majoritatea brigăzilor de ta mina Lupeni
să repare pînă acum pasrte 90«/ e din ba locuri coşnrll erau ţinuţi numai cile o O contribuţie Însemnată la obţinerea urgenţă la iocheiarea contractelor Intre
nergie cât şl disciplina In muncă. De gospodăriile colective. întovărăşirde a- tn prima decadă a acestei luni. arată ho-
toze. peste fl0 9 /« dm tractoare precum şl săptămână, Har apoi înlocuiţi cu alţii ca acera brlg&zHe UTM de la mina Anl- acestor rezultate a adus-o brigada ce lu tărlrea cu care muncesc minerii pentru
motoarele electrice difuzoarele şi alta re In majoritatea cazului erau neprice noasa depun eforturi stăruitoare pentru crează U repararea batozedor. condusă de grtcole şl SM.T Alba Iulia. intLmpdnarea zalei de 23 August.
maşini necesare in campania de vară. puţi şi neantrenaţl In această muncă, a îndeplini cu cinate şi aceste obiective tovarăşul Tudoran Irlmle, care a făcut lu Colectivul Staţiunii de maşini şi trac Astfel, brigada minerului Pali Ştefan
Gospodăria de stat din Gaida de Jos a trebuie să fie cu desăvlrşire lichidată crări de bună calitate, precum şl tovarăşii toare din Alba Iulia. munceşte cu hoîâ- de la sectarul I, care şl-a luat angaja
terminat revizuirea şl repararea batozelor in acest an. Avrămuţ Marin. Munteunu Teodor $1 rlre pentru a termina la timp pregătirile mentul ca In primele 10 zile ata lunei
şi tractoarelor. Realizări Inimoase In a- S.M.T.-uirile au aareme de a studta Cu 13 zile înainte Toplrceanu Ion din echipa de berari care lunta să extragă 34 tone de cărbune pesta
ceartă privinţă au şl Întovărăşiţi! din toate posibilităţile pentru organizarea pe de termen îşi depăşesc norma zilnic cu 23—30 1? In vederea bunel desfăşurări a campani plan, organiztndu-şl bbie munca, In •-
Vinţ-i'l de Jos Plnă tn prezent, el au o scară largă in acest an a metodei Bre- sută. ei agricole de vară ceartă perioadă a extras cu 138 tone mal
amenajat oale două arii, au pregătit bu dluk la treerlş In acest scop trebuie fă Datia de 16 Iunie a marcat o Însem muk cărbune deolt prevedea planul. D= a-
toaiele şt alto materiale necesare pentru cute modificările necesare la batoze, pre nată victorie a muncitorilor, tehnicieni semenl, minerii din brigada condusă de
prevenirea incendiilor, au reparat toote gătite materialele, Instruiţi oamenii, atlt lor şi inginerilor de la fabrica de hirtle Arii electrificate Cocota Petru de la acelaşi sector, şi->au
uneltele şi căruţele necesare in com cei de la S.M.T., cîţ şi cei de la gospo „I Mai” PelreşU Ca urmare a muncii întrecut angajamentul dlnd 41 tone de
pania de recoltare, şi au numit oamenii dăriile colective, întovărăşirile agricole şt pline de avlnt depusă de întregul colectiv, Aproptindu-se timpul recoltării păloa- electrificare U 12 ard. Ariile electrificata cărbune peste plan.
slnt In sztele şi comunele : Sinlandrei,
care vor face paza oîmpulu- şi a ariile-. din «aţele unde va fi aplicată această plănui global al acestei fabrici a fost în ş ol or şi a treenişului, tn numeroase punc
Asemenea exemple avem multa -in re metodă. deplinit cu 13 zile înainte. _de._termen. te din cuprinsul reglunu s-a trecut la e- Viile Noi, Simeria Veche.. Băcla, Tlmpa, __ Realizări însemnate au obţinut şi mi
giune Exista hnsă în acelaşi timp şi sfa Gospodăriile colective trebuie îndrumate Incepind cu dala de 17 Iunie, muncitorii ■eclrificarea ariilor. Spini, Aurel Vţaicu. Bretea Mureşacă şi nerii din brigada condusă de Ghilea Mi
turi populare care stau pasive faţă de si organizeze mai temeinic de cil anul fabricii muncesc şl dau produse In con Pină acum, in raioanele fila. Hune altele Tn prezent 2 echipe de muncilor! hai, fruntaş al întrecerii, de ta sectarul
pregătirea campaniei de recoltare, pe trecut muncile de recoltvc, dezmirlşiit tul lumi Iulie doara şi Orăştie, muncitorii de La uzina lucrează la electrificarea ariilor din co IV. Orgonizlndu-şi temeinic lucrul $1
care o lasă să se desfăşoare de 1a sine. şi Ireerlş. Consiliile de conducere eu da In fruntea lolrecerll socialiste pentru electrică Deva. au executat luerărde de muna Iha şl oraşul Oră ştie schimblndu-sa cu regularitate la faţa lo
In acele raioane, sau comune repara toria de a recruta şi instrui colectiviştii îndeplinirea planului trimestrial s-a situat cului de muncă, după metoda sovietică a
ţi de maşinilor, tractoarelor $1 a altor u- care deservesc secerătonle-lcgâtori Anul secţia fabru^aţle, care folosind rezervele Jandarova, această brigadă şi-a întrecut
neJte agricole a rămas In urmă şl con trecut in majoritatea cazurilor, secerâ- interne, mărind viteza de fabricaţi© a Mă străduiesc să deservesc corect consumatorii angajamentul dlnd peste plan 220 tone de
tinuă să se desfăşoare Intr-un ritm torlle-tegători' se defectau pentrucă făceau maşinilor cu 10®/», a obţinut însemnate Prin magazinul nr. 2 Alimentara Deva Mulţi cred că seara odată cu Închide cărbune. Asemeni lor, brigada condusă
foarte încet o întorsătură bruscă la capete. Anul a- succese Rezultate de seamă au fost obţi şe perindă zilnic sute de oameni Zilnic rea magazinului, munca noastră a luat de minerul Moga Nicolae, pină la data
In raionul Alba do Pildă, ou s-a re cesta. trebuie numiţi oameru care să tale nute de muncitorii fabricii „1 Mai” Pe- trec prin (aţa locului meu de muncă sfîrşlt E greşit. Tn spatele rotatelor, mun do 10 Iunie, e scos la suprafaţă cu 32
parat nici 60«/e din batore iar tractoare cu coasa colţuriîe lanurilor, pentru ca treştl şl In oe priveşte, valorificarea de muncitori şi ţărani, femei sau bărbaţi, ca continuă. Se face curăţenia şl apro- tone mai mult cărbune peste plan
mai slnt da reparat. In raionul Ha seoerătorile-logâtori să poată face o tn- şeurilor şl producerea bunurilor de larg tineri sau vârstnici Şl bucuria mea nu vuronarea magazinului pentru a doua zl
ţeg nu s-a reparat nici 30 la sută . toarcere întinsă. Snopii trebuie adunaţi consum, unde planul a fost îndeplinit esle alta de cit ai vedea cu braţele pline Pentru higiena magazinului facem In Expoziţia de animale
din tractoare şi batoze. iar In In aceiaşi zl, lor cJiUe aşezate in rînduri tn proporţie de 268 la sută. de cumpărături şi a le citi pe feţe mulţu Mecare sSptflmină curăţenie generală lar
raionul Hunedoara mal slnt tocă 9 trac perfect dropie şl • distanţate pentru a se mirea de felul cum au fost serviţi pentru popularizarea mărfurilor n« stră şi pasări
toare care aşteaptă să fie reparate. Slab putea face (mediat dezmhiştltul cu trac Tineret entuziast Pentru a putea răspunde insă cerinţe duim să avem vitrine atrăgătoare şi bo Holăriree Consiliului de Miniştri al
» prezintă situaţia In aceste raioane şl toarele îngrijirea culturilor — sarcina de frun lor mereu noi. mereu cresdnde ale con gate R P R şl C C al P.M.R. cu privire La
In ce priveşte revizuirea, repararea şi S-M.T.-urHe eu datoria să organizeze in te a oaman lor muncii din agricultură sumatorilor. mi pregătesc cu sîrguinţ» Consfătuirile de producţie le ţinem re îmbunătăţirea şi dezvoltarea sistemului de
pregătirea trioarelor, selectoarelor, pom aşa fel munca pe brigăzi. Incit fiecare — preocupă In mare măsură tineretul din MuMe am învăţa! din diferite cârti Şi gulat. Tn cadrul acestora se analizează contractări şi achiziţii de .nimale şi pro
porţiune de teren secerată să fie şi dez- multe comune şi sate ala raionului Se broşuri ca ..Buletinul Comerţului Inte munca dusă de fiecare muncitor în part©, duse animale, a deschis largi şi avanta
pelor de Incendiu şl altor maşini, precum
mlrlşU/tă In cceiaşl zi, sau cel mai tirziu beş rior”. „Cauna noastră”, ele Pe Ungă a- se analizează realizarea planului pe cap joase perspective dezvoltării economice a
şi fixarea şi amenajarea antUor. repara In ziua următoare Mobilizaţi de organizaţiile U.TM , ti certes. însuşirea metodei sovietice de de vtnzător Şi se trasează sarcini pentru gospodăriilor colective, întovărăşirilor şi
rea drumurilor, pregătirea balozarllor. co- Avlndu-sa In vedere faptul că In acest nerii din comuna Cut şi satul Slngăttn. deservire rapidă, pre-ambalares mărfuri perioada următoare gospodăriilor individuale.
şanilar şt a oamenilor de pază La S M T an griul nu este uniform ca mărime, nici dasf&şurtnd o entuziastă muncă pe lotu lor şl întrecerea socialistă atlt Individuală îndrumaţi de partid, oamenii muncii dm Pentru a se face cunoscuta rele mal
Orfiştle, slnt de asemeni mult rămase în coacerea lui nu vb fi uniformă, tehnicie rile zootehnice ale sftturelor populare dt şl pe colectiv, au dus la obţinerea fabrici ne trimit pe zi ce trece mărim, frumoase rezultata obţinute la creşterea
nii agronomi au datona de a stabili la (aţa respective, au plivit peste 20 ha orz şl unor rezultate frumoase în muncă şi oa iot mol multe de bună calitate şl mult şi Lngrăşnrea animalelor, ta dala de 24 Iu
urmă reparaţiile maşinilor. tmaetoareJor
locului in fiecare comună şl de la caz ovăz. In fruntea aceslei patriotice acţiuni, urmare o acestui fapt. la cîştigarea dra variate. Datoria noastră a muncitorilor nie a c., Iii comuna Teiuş raionul Alba,
şi batozelor s-au situat utemişill Rerhea loan, Suciu
la caz momentul când griul, sau alte cul pelului roşu dm comerţ, este de a da aceste mărfuri ee va deschide o expoziţie de animale
Toate acestea, dovedesc o slabă orga loen, Nts'.or loalf şi Vasilca loan din co In magazinul unde lucrez, a luat fiinţa consumatorilor In condiţiunile cota mai
turi pot fi recoltate. şi păsări provenita din contractări Cu
nizare a munci), dovedesc lipsă de răs muna Cut şi Rapunteanu loan, Fulea Du sl o brigadă de bună deeervire. care con bune prilejul deschiderii aresta! expoziţii, pro
Organizaţiile de partid trebuie să În
pundere şl o nepăsare Intolerabilă din teţească munca politico — chezăşia suc mitru şi Pavel Eli sabota din satul Sin- tribuie din plin la realizarea ţelului nos ŞTEFAN AURELIA ducătorilor care au Încheiat contracta cu
gâtin. MILATINESCU ROMULUS tru comun, deservirea conştiincioasă şi vlnzătoare la mzgizinul nr. 2
partea comitetelor raionale de partid, a cesului campaniei de recoltare — in rân corespondent voluntar corectă s consumatorilor O C L. Alimentara Deva statul şi au obţinut cele mal frumoase
starturilor populare şl a conducerilor dul oamenilor muncii de la sale. Secreta rezultate fn creşterea şl tngrâşarea de
rii orgrntzaţidor de bază trebuie să in animale şl păsări, U se vor acorda premii
S M T.-uri'lor rămase In urmă, faţă de a-
struiască cu pricepere agitatorii, să acti ce vor consta In unelte agricole (pentru
slgurarea succesului campaniei agricole „clată no ai noiiru ŞLmdui pasări, lot minim 10 bucăţi, se vor acorda
vizeze gazetele de perele şl căminele cul
de vară, dovedesc totodată că ele muncesc turale. pentru a lămuri oamenilor muncii In uşa coridorului ce duce spre secţiile — Noroc tovarăşe., te uiţi la drapelul (ost deplină abia atunci clnd îşi termină premii in bani de La 100 la 300 lei). Con
unilateral şi se mărginesc să discute mai din agricultură rostul pregătirii temeini textile ale fabricii „Filatura" Lupeni. nostru 7 De două luni 11 păstrăm şt nlcj istorisirea de telul cum a luat fiinţă noua tractanţilor, cara prin munca lor patrioti
mult In birou despre aceste pregătiri fără ce e campaniei de vară şl a recoltării la m-am pomenot faţă In faţă cu maistrul gind n-evem eă-l dăm in curiDd Tare secţie că traduc La viaţă sarcinile pzrLduJul
timp a cui tur dor In aeesl scop, trebuie şl guvernului de continuă ridicare a ni
a face un control minuţios pe teren, fără Brai'.igan Ignat Era alit de grăbit Incit bine trebuie să muncească secţia ce do- N-a fost chiar uşor Iun spuse el, Insă
mobilizate organizaţiile de tineret, membri nu mi-e dat răgaz nici să-i dau bună di ieşite să-l albă — îmi spuse cu multă ho- dorinţa de a da întrebuinţare deşeurilor velului de trei a oamenilor muncii, li se
a lua măsuri corespunzătoare şt operative
sindicatelor agricola, comisiile de femei, mineaţa. Ml-a apucat doar mina, mi-a . tărtre în glas tovarăşa Munttanu care m-a făout să înving orice greutăţi Uite vor acorda de asemenea diplome şl me
pentru grăbirea repareţtQcrr şl psmtrru a- dgpuîaţni, etc. strins-0 cu putere şl m-a rugat să-l aş lucra de zor la împachetarea bobinelor maşina aceia la care lucrează tovarăşa dalii.
jrgurarea unei Inalle calităţi tebntoe a
Să fie mobilizate toate torţele care pot tept pină se va întoarce de la magazia Am încercat sâ-I răspund neobositei Savu am găsit-o zărind fără întrebuin
acestora. să contribuie la asigurarea strângerii la Privindu-I depârtlndu-se, vedeam în el muncitoare, care in citeva cuvinte îmi ţare in magazia unei fabrici din Bucureşti Dau zor
Sfaturilor populare raionale şi comu tunp şi fără pierderi a recoltei! Să pre acaLaş om Iute şl operativ pe care l-am spusese alit de mult. dar nerăbdarea A stela) tă la care lucrează tovarăşa Sipoş
nale le revine sarcina de a lua Imediat gătim din timp şi cu răspundere marea cunoscut cu 4 ani In urmă maistrului BraWigen m-a făcut să-l urmez era hrtr-o magazie de vechituri chiar la cu întreţinerea culturilor
* — Aici esie ceea ce voiam să-ţj arăt — noi tn fabrică Incâ din decembrie anul
masuri pentru urgentarea reparaţiilor şl a bât Mie pentru stringerea recoltei, să nu Dlndu-şl seama că odată cu începerea
Atunci — Iml e aşa de vie amintirea — îmi zise maistrul Braltigan după ce am trecut lucrez să le pun fn funcţie In
tuturor pregătirilor In vederea campaniei precupeţim rvloi un efort paatru asigura m-a luat de mină şl purllndu-mâ ca pe un ajura în secţia răsucit, unde spre marea munca mea am fost c&ă-izit de tratatele campaniei da recoltarea piioasakxr, mun
de recoltare Fieoare batoză, fiecare trac rea plinii poporului muncilor! copil, mi-â arătat noul produs al între mea surprindere multe se schimbaseră sovietice cu privare ta lucrarea bumba cile agricole vor fi mult aglomerate, ţâ-
prinderii care, punea In valoare deşeu- — Iată noul produs — vată albă şl moa cului şl de alte cărţi tehnice SI n-am ranii muncitori din Sebeş dau zor lucră
rilor de întreţinere a culturilor Pină la
rDe de mătase ce se vindeau le un preţ le fabricată dm deşeuri de mătase care fost singurul care m-am străduit Alătu
Noi construcţii în raionul Oraştie de nimic Cordcnetul, căci acesta era noul pină mai ieri nu aveau nici o întrebuin ri de mine l-am avut pe tovarăşul Tura 16 iunie, ej aveau deja executată pra-
produs, se născuse din munca maistru ţare Car ol maistru la secţia ateliere, care m-a şiîe I-e )a porumb 1n proporţie de 90
Pe zl ce trec* raionul Or ăştia îşi schim cămin cultural Locultorb comun?] Ceru ta sută, Iar ta floarea soarelui In pro
lui inovator Braltigan Ignat La cele două agregate a căror produs ajutat cu drag la confecţionarea cuţi
bă înfăţişarea, se împodobeşte cu noi şl BăcâJnţi vor termina construcţia localului porţie de 9S la sută.
N-am avut prea mult timp să mă gîn- finit era vata, lucrau trei oameni La pri telor
noi dădlri Se construiesc şcoli, cămine pentru sfatul popular, care este In roşu. La cartofi şl sfeclă, concomitent cu ce
desc ţa cele Inlimplate acum dţlva ani mul. tînăra Sipoş Olga introducea bucăţi Acum — Işi inchee istorisirea tovarăşul
culturale, se ridică noi construcţii menite Iar In comunele Homcrod. Bobflna $1 Maiatmzl Braltigan Ignat s-a intore Din de mătase Intre două vaiţurl mecanice, Braitlgan — aint fenclt Noua noastră lelalte lucrări, se execută praşila a H-a.
să Îmbunătăţească traiul oamenilor mun altele, se ridică noi grajduri comunale zlmbetul ee-i lumina faţa. ml-am dat sea care apoi purtate spre nişte cuţite erau Tot pină la 16 lume. 9S la sută din tere
cii De asemeni. In acest an se fac 8 (intim cu ma că vechiul meu prieten trăieşte mul tăiate In dimenshjnl egale şl cu ajutorul jumătate a lumi iunie, face ca dm în nurile cultivate eu cartofi şl 7$ La sulă
In prezent, se cens tu iese prin euto- apă potabilă pentru cetăţenii din comu treprinderea „Filatura” Lupem să la calea din cele cultivata cu sfeclă, eu fost pră
ţumirea unei noi realizări pe care era unor ventHaioare puternice erau vîntu- comerţului, un nou produs.
impunerî S şcoli pentru copiii oamenilor nele GeoagKi şl Romoş şl se construiesc site pentru a doua oară
dornic să mi-o împart5şeaseă. rate tn altă încăpere Alt, mătasea defi- +
muncii din comunele Blandlans, Balşa. poduri în comunele Turda?, Benu şl altele Am pornit împreună pe coridoarele ce brată era inhnsă pe uo transportor de Am parâszt fabrica Impresionat de en Nici lupte împotriva dăunătorilor cul
Almas şî Orăşt ioana de Sus Tn satul
Din (pndurl centralizate. In anul acesta duc lâ secţia bobinai, ale cârei munci către tovarăşa Savu Msria. muncitoare tuzlasmul maistrului Braltigan Ignat, că turilor nu scapă ţăranilor muncitori din
Vata comuna Balşa. a-a terminat construc toare de multă vreme sînt mindrla fa cu pârul albit asemeni vatei ce se înfă Sebeş. Pe o suprafaţă de 13 ha orz şi
ţia unul cămm cultural, Lar cel din satul a început să se facă drumul Şibot—Cuglr, bricii. Minunatul drapel roşu de producţie şură pe sulul de lemn de la capătul opus ruia. ca multora, regimul de demo ovăz s-r. executat stropirea eu nitroxan
Cosleşll comuna Orăştioara de Sus este lar peni cu drumurile: Orăştie—Balşa, O- craţie populară i-a creiat posibi/ltataa
pe care cu litere aurite stă scris „Secţie maşlnel Funcţionarea celor trei 6gregate de a pune întreaga sa capacitate in pentru distrugerea glndacului bâlos
în roşii răştie^Sibîge), Căstau—Coeteştl, Gelmar—
fruntaşă” e»le podoaba ce aminteşte tu era supravegheată de tlnărul Beraru slujba ridicări* nivelului dt trai al oa Fruntaşi în întreţinerea culturilor slDt
In acest an şi cetăţenii din comuna Vi Romos—Romoşel, o început aproviziona turor celor oe trec prin această secţie de Teodor menilor muncii CHIŞU ELISEU 13ranll muncitori Besoiu loan, Sîrbu A-
nerea au început să-şi construiască un rea cu p'adra nepesaxă întreţinerii lor avlntul ou care sa munceşte aici. Satleta^ia maistrului Braltigan Ignat « corespondent voluntar vram, Capătă Ştefun şi alţii.