Page 22 - 1954-06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 49

Folosirea îngrăşămintelor suplimentare — Activitatea colţului roşu ai gospodăriei agricole F O I L E T O N
mijloc de sporire a producţiei agricole colective din Ostrov trebuie intensificată ''PLeenvz aeieLă — hitoarcejw bnehimţa

ri lingă ingr ăşăminltle Ci se aplică cind dăugum trei părţi de apî şl I0O—-ISO kg. Colţurile royu din gospodăriile agricole ritate la gospodărie, totuşi ele nu sînt Straşnic om tovarăşul Drago Arthur — Timpul s-a scurs pe nesimţite şi odată
proŢâlim trenul pantru insâminţît sau su.nerJosfat pentru un hartar ingrâşarea colective sint ImtilulLi cultural-educaţi- aranjate în colecţii pentru a putsa ti director al TAPL Hunedoara Din caiu a- cu el s-a t&rrmnat şi meciul. Tovarăşul
>:i i- : jn~'.;l Lnaâmlnţărilor, şijanlale psntrj supţimerytarâ a cui tuni de floorcn soa­ ve cu un rol important In formarea omu­ oricînd la dispoziţia ţăranilor colctlivi^tâ Jari de straşnic; veşnic agitat, la curent Drago a comandat plecarea. Toţi s-au
a se dizvc\!Aa mai bine, au nzvoie si da relui ie faze In superfcsl.it, 100—230 kg lui nou, In ndiearaa nivelului politic şi dornici de a studia, de a învăţa întotdeauna cu sportul şi mereu gala ridicat supuşi ş> căJcind ca pe ghiaţl
îngrăşăminte suplimentare ca trebuie să azotat de amoniu şi 50—50 kg sare poia- ideologic al colectivi-vjloc, in ridicarea Pentru colectivul de conducere al colţu­ de a găsi cele mai dibace eşiri din si- s-au îndreptat spre maşină. Aici „erman-
li se dea In perioada de vegetaţie Apli­ Bică la hectar. Cartofii, in timpu v>gz- ocmştuntei lor faţă de respectarea avu­ lui roşu. popularizarea 51 sprijinirea în­ tua ţiu mile complicate Şi mai are o cali­ da” hotărâtului director Drago a întâm­
ca: «a ingrăşacnmieJor suplimentare con­ taţiei 53 recomandă a ze îngrâşa cu azo­ tului obştesc şi faţă de păşirea cu stric­ trecerii socialiste între brigăzi şi echipa tate Tovarăşul Drege Arthur e şl un ma­ pinat o mici oţjiecţiun*:- Şoferul Mili-
stituie — alături de îngrăşăminte 1 .? da tat de amoniu care se dă in cantitate de teţe a statutului nu a fast o preocupare nu a stat ca re orator. Numoi oe-I auzi : ... legalitatea teanu Vasile, a început a se plinge cum
boci — unul din mijloacele importante 200—250 kg sau cu cenuşă în cantitate Prin aetivi'.atea sa — deşi cu multe lip­ un obiectiv de seamă în obţinerea unor socialistă este respectarea legilor satu­ câ el nu se mai simtă ap», de a co.iduco
pentru obţinerea dc recolte begate <)e 1500—2100 kg la hest.r. Teaie aers'^ suri — colţul roşu al gospodinei agri­ cit mai bune rerultste In această pri­ lui ngstiu Cal ce nu respectă legile cei mzşina pină la Hunedoara, deoarece fu­
Ingrâşâmjntele suplimentare ajută «rul­ îngrăşăminte se pot aplica sub formă de cole colective din Ostrov, raionul Ha­ vinţă ce se atingi de bunu-rils statului şi ale sese de serviciu ln ncaptea precedenţi
iu.1'le In vegetaţie să se dezvolte cit praf sau sub formă de soluţie, Insă In ca­ ţeg a contribuit la cunoaşterea de către In mare porte, lipsurile provenite In poporului muncilor, cal care,.. Şi dăi, şi era obosit Cine se putea inşi pune cu
mai uniform Bis se aplică după ce plan­ zul al dedea numai diz-Lvîndu-le în 1—3 colectivişti a hotărîrilor partidului şl gu­ activitatea colţului roşu din Ostrov sînt dli înainte- - nuntea ageri a tovarăşului Drago? Ime­
tele au răsărit ţi conUnuă să se aplica părţi apă vernului. la traducerea lor in viaţă pen­ o consecinţă a faptului câ organizaţia Cil despre chestiunea cu sporluJ, tre­ diat a găsit dumnealui dezlegarea
vinâ in psrlcada infloriru plantelor, iar La cultura sfadei de zahăr se recoman­ tru consolidarea şi dezvoltarea permanen­ de bază $i consiliul de conducere al gos­ buie spus câ are o mare slăbiciune pen­ — Te ţinem nai de vorbă — a zis el —
uneori şi mai tlrziu Insrâşarej se fica în dă ingrăşarea suplimentară in primele tă a gospodăriei lor podăriri nu au sprijinit munca acestora, tru fotbal şi n-al să adormi
cmumlte perioada da vcgoieţie cu sebstan- faza de vegetaţie cu must de bălegar Consfătuirile pe care bibhoLscara col­ nu au văzut in colţul roşu un factor Dar ce-o mai păţit omul cînd cu me­ Maşina s-a aşternut din nou la drum
ţe solubile astfel că plantele fă le poată subţliniu-l cu 3 părţi de apă şi ss dă Jn ţului roşu, Todonl Rsza, le-a orgonizat important care contribuie la ridicarea ni­ ciul susţinut de „Metalul” Hunedoara, şi ziua s-ar £1 terminat tare bine daci
Ic-losi Imediat după aplicarea lor Cintiats da 830 liLri la hactar Apoi, In cu colectiviştii p® dilerite capitole din velului de conştiinţă al colectivi şt ulor, lo ia Cluj? O adevărată istorie Merită pa nu s-ar fl fntîmplnt ce s-a IntlmpLat
Ca tngrâ&ămlnie ce se aplică in timpul fazele mu avansate z1e veg-rtaţiel, se va hotărînle partidului Şi guvernului, pre­ ridicarea economică a gospedănsa drept cuvînt sâ fie cunoscută Buclucul s-a Ivit tocmai cind el ajunserl
vegetaţiei, sînt irxgrâjămlntcle chimice îngrădi cu 103 k5 suiparfosfif şi 53 k» cum şi pe teme cu caracter agrotehnic Secţia cidtunalâ a sfatului popular ra­ In ajunul zilei In care urma sâ se ţîne in comuna Balomir. Aici. tovarăşul di­
sub IcrmA de praf. granule (grăunţ), tou sare pobaeicâ la lizctar La sîedâ aceste meciul, vine la tovarăşul director Draga rector — conform înţelegerii — mal ţinea
au impulsionat activitatea practică a ţă­ ional Haţeg nu a căutat sâ îndrume co­
ioiuţie mustul da bălegar, găinaţul de îngrăşăminte epcrcsc ellt producţia dt ranilor colectivişti in a msămfnţa diferite lectivul de conducere a colţului roşu, să-l un subaltern care ÎI şopteşte discret încă dc vorbă pe şofer, dar şoferul nu
păsări, cenuy» îngrăşăminte minerale 51 şl procentul de zahăr din rădăcini. culturi în cuiburi dispuse tn pătrat şi a ajute in a-$î organiza munca. — Ştiţi, mîine joacă „MstatuT la Cluj mal ţinea de volan.
organc-mlnerMe, granulate, precum şi O dettsabjtă aitsnţle trebuie acordată le fac® lucrările de întreţinere potrivit Deşi tovarăşa Todonl Raza are multă ce facem?... Maşina, vâzîndu-se aşa pe neaşteptate
îngrăşăminte bacteriee npliclrii îngrăşămintelor chimice Ia cul­ acestei metode bunăvoinţă ţi dragoste de a muncii, totuşi — De. ştiu eu, răspunse directorul dus lăsată la liberul său cherem, s-a glndlt
HrSnlrea in timpiC vegetaţiei are sco- tura de legume $1 zarzavaturi care con­ pe gindurl sl scărplnîndu-se în creştet (un probabil câ n-ar fi râu să facă şl ea ceva
Faţă de rolul eău important, faţă de r.efiind îndrumată, ea nu 3 ajuns să
ţxjl de a completa hrana plantelor ţn tribuie atit Ia mirirea prclbcţiei, cit ţl condiţiiiie creiote, colţul roşu din Ostrov, cunoască formale 60tivităţit cu cartea, vechi obicei care 11 aduce Întotdeauna sport fştio câ celor pe care-i transpari
anumite faze de dezvoltare. cum este urgentarea fructificării lor Pentru apît- nu şt-a îndaptimt insă dccit tn mică mă­ metodele prin care poate sâ ajungă la rezolvări rapide). Şl rezolvarea a venit le place aşa ceva). S-a socotit dar asupra
faza de înfrăţire. impiiera. înflorire şi oaroa îngrăşămintelor la cuîhm'le de sură sarcinile sale Propaganda prin con­ cele mai bune rezultate — Mergem cu camionul nr 25.773. cinei ramuri sportive si se ctpreasci şi
legarea rodului legume, un procedeu foarte bun este acela ferinţe cu Caracter agrozootehnic nu a Activitatea secţiei culturale a sfatului Hotârind această chestiune în copu să pină la urmă a rămas la trinti Odată
Pentru a ridica eficacitatea Îngrăşămin­ de n dizolva IngruşămLntale in apa de argumenteze stabilită şl-o ales la Intîmplsre un pom
fost o preocupare a colectivului de con­ popular raional privind ajutorarea co­
telor, ele w aplica în timpul cind plantele irjguţie cu care udăm culturile Ca in- ducere a colţului roşu Da altfel, aceasta lectivelor eolţurder roşd de la gospodării­ — In definitiv de ce ni l-a dat 6tatul? de pe marginea şoselei şi s-a repazlt
sint svînVîe adirâ atunci cind rouă sau •Jrâşăminl supiimeitar la culturile de Ni l-a dat ca sâ-3 ţinem Ln garaj? Nu ca turbată spre ei Pomul tnsă t-a ţinut
nici nu s-a străduit să formeze în acest le agricole colective a 19sat şi lasă iacă
ploaia s-au evaporau iar pzntru a r.u ard? legume putem folosi superfosfatul $1 azo­ sens un colectiv de conferenţiari care. de dorit. Îndrumarea In această direcţie tovarâşe Ni l-a dat să-l folosim! dirz şi astfel biata maşină nefllnd des­
plantele ş» pentru o Imprăşt c?e cit mu tatul de amoniu. ajutaţi da tehnicienii şi Inginerii de la este slabă, uneori inexistentă, nvaniiestun- — Asta aşa e. confirmă subalternul tul de antrenată, s-a pomenit pe ne-
uniforma e bme sâ folosim mgiâ>um:ntr?'.e lngrăşorea prin stropire a organelor a®- Kecţia agricoli a sfatului popular raio­ du-so chiar atitudini de nepăsare faţa convins. Dar ştiţi.,. cu benzina re fa­ gîndite cu roatale In sus. la; preţiosul
.®ub formă lichidă. Dara e gainaţ dc păsări, i’icnfi ale plantelor, este foarte bună mai nal, ori de către cadrele didactice din de activitatea cultural-eduoativâ din colţu­ cem? „schimb de experienţă" pe care-1 trans­
alunoi S‘~ amestecă cu 30 — 25 pirţi dc >la» in panoada înDoriru Concentraţia
comună să asigure colacii vlştulor. prin rile roşii — Benzină?... a avut el s'-atul gnjâ porta, care pe unde a apucat; unii in
apă. iar dacă e tălogar da czl b-nz pu­ soluţieu se recomandă a fl la încăput de confertnţale prezentate, begete cunoştinţe Ssoţ La da propagandă şl agitaţie a co­ sâ ne doa şi de asta şanţ, alţii pe şosea, etc.
trezit , aluncil se adaugă 10 părţi de apă 4 la sută, Iar apoi poate fi ridicată pînâ agrozootehnice. mitetului raional de partid, va trebui să — De dat, nc-a dat statul nu-i vorbă, Cu Chiu cu vai, gcmlnd şi bleste-
Cind se tace ingrfişarea cu substanţe in la 20 la sută. dar cum vom justifica întrebuinţarea ei
In cctivitatEO sa. rcsU-insi, colectivul ajute colectivul de muncă al colţului roşu mînd flecare după pricepere, au reuşit
stare prăfoasă timpul cc) mai bun c să Se recomandă ea etit îngrăşăminte!® colţului roşu fcars exislâ numu pe hir- din Ostrov Va trebui Bă ajute organi­ pentru drumul pe care 1-aţl plănuit? in­ să se adune din nou toţi S-a proced9l la
se den dimineaţa pe rouă. cind plantele chimire cit şi cale organice ce sj aplică terveni de rindu) acesta contabliut
tie) nu are la bază un plan ds mun-că, zaţia de bază din cadrul gospodăriei, să inventar şi cu aceasta ocazie s-a con­
sint acoperite cu picaturi dc aoi deoarece sub formă de prrf, granule, uscale, să s® nici concret şi nici general. dupA care srate acesteia felul cum trebuie aă-şi Întrebarea nu era deloc simplă şl cum statat cS nu căzuse nici unuS victimă
apa ajută ca ingrăşămlnlu) să se paşti dea în peric-adcJe cînd păminLului este
să-şi orienteze acţiunile saTe inlroprins? organizeze şl fă-şi desfăşcare munca pe putea să nu ţină seama de ea tocmai neaşteptatei ştrengarii făcute de maşină,
dizolva mai uşor. Ingrăşămintele minerale, umed. ac car, da pentru a se putea dizolva tovarăşul Drago, care după cum s-a vă­
in vederea ridicării nivelului politic şl perioada ce urmează pentru ca activi­ cl suferiseră doar aşa unele mici .ava­
(superfasfat) ae pol folosi cu mult sur cît mai bina. iar substanţele hrănitoare ideologic al colectiviştilor şi pen/tru spri­ tatea colţului roşu din Ostrov e5 con­ zut vorbeşte atit de frumos despre „le­ rii” De pildă tovarăşul Căluţi Ios li. a fost
ces dizolvate in apă Dizolvarea se iac? să ajungă cit mai repede la rădăcinile jinirea acestora in munca lor de zi cu 2l tribuie din pJm la aplicarea de către co­ galitatea socialistă”. Noroc insă că dum- însemnat la nas cu o bucată de gaam,
în felul următor: se adaugă 1 k° învă­ plantelor Nici biblioteca nu 51-a indcplir.it cu lectivişti a oelor mai înaintate meto­ neailul — aşa după cum am arătat — e tovarăşa DrSgan încolţiţi la un picior
ţăminte la I litru apă după re s-au di Teh.n eleni! şl inginerii agivmîmi au cinsle sarcinile sale Deşi există aci peste de agrotehnice pentru obţinerea unor man înzestrat cu o dibăcie remarcabilă In s de acelaşi geam o oarte dintre ei au
zolvat bmeţ adâncăm circa 2 l:g de în­ datoria să îndrume şl să avele ţăranilor 100 volume, numărul cititorilor este încă cantităţi de produse agricole la hectar, ieşi dm situaţiuni de acest fel Şi de (ost scăldaţi (n duşul viscoa aj uleiului
grăşăminte la 100 litri apă Împrăştie ret muncitori avantajÎMe pe care le prezintă mic. ba putem spune, chiar foarte mic pentru a deveni cu adevărat focarul cul­ rindul acesta, ca In atitea alte rindun ce curgea de la motor, iaz restul s-au
îngrăşămintelor dizolvate se tace cu stro cplicarea îngrăşămintelor in timpul va- s-a frământat o clipă, apoi a decis.
Nu s-a acordat nici o atenţie organizări! tural-educativ al gospodăriei colective alea doar cu emoţia pe care ţi-o dă un
pilorul in grădinile de legume, iar în cotaţjei plantelor şl In special folosirea cititului în colectiv, pe brigăzi la locul PETRU F ARCAŞ IU — Mergem In „schimb de experienţă”
cazul cînd îr.grăşăm culturile de cîmp gunoiului de grajd care esle cel mai com­ La TAPL Cluj. Să se întocmească ordin „gol” bine plasat
de muncă Ziarele, deşi sosesc cu ragula- corespondent voluntar
imprăjloerea se face cu maşini speciale plet mgrăşâmint şi este la îndemir.a fie­ de serviciu. Mal râu de cit toţi a păţit Insă maşina:
trase de caJ cărui ţăran muncitor. Şi „ordinul de serviciu' 1 s-a întocmit motor stricat, caroserie spartă. In ge­
Pe scena cam inului cultural
Pentru lngrăşarea suplimentară * cul­ De.xscmini. ei trebuie să anale câ prin precis, clar şi In regulă, semnat de di­ neral turma de parei se transformase
turilor, pulom IoIosj următoarele cm!i- lngrsşanea plantelor tn timpul vegeloţiei Elevii şroiii elementare din Ciatei ra diferite cîntece, dansuri naţionale gi so­ rectorul 51 planificatorul întreprinderii în acordeon
tâţi de îngrăşăminte : superfosfat în can­ sa pet obţine sporuri de recolte mal mari ionul Aibă au organizat de eurind In vietica fi piesa „Ancuţa cea harnică" şi în acest ordin era comemnat; „Auto­
tate de 150-200 kg la hacfar, sau 70—9.1 cu 500 —600 kg la hectar cedrul căminului cultural din localitate In ztua următoare seara, tub condu­ camionul întreprinderii cu nr 25773 Dv.. Aşa s-a terminat cu „schimbul de ex­
kg azotat de amonJu care se dă în p; Ţărani muncitori! Folosjţi cu încredere o reuşită manifestare artistică la care cerea instructoarei de pionieri, a avut se deplasează la Cluj cu 12 tovarăşi, pen­ perienţă'’ 5i cine e vinovat pentru tot
rioada formării boabelor )a culturile d* mgrăşăminîele minerale pe care le puteţi au participat numeroşi colectivişti şi ţă­ loc un foc de tabără la care au participa: tru schimb de experienţă” A fost apli­ acest tragic sfîrşit? După părerea tova­
gnu. orz fl ovăz. Dacă e pericol de că­ procura prin toate cooparallvale săteţli rani muncitori din sat toţi pionerii şcolii. cată apoi tare şi apăsat ştampila şi ast­ răşului Drago, vinovatul o tovarăşul Mi­
dere * acestor plante se mat adaugă prin secţiile agricole ale sfaturilor popu­ Cu prilejul acestei serbări, elevii au ION NEAMŢlf fel peitonala plimbare La Cluj cu ma­ titea nu Vasile, care după o noapte de ser­
60—70 kg sare pc'.asică cate ajută lo in- lare şi prin toate unităţile cu care sţ.l în­ prezentai publicului spectator pe Ungă cciespcr.dnat voluntar şina şi benzina statului a fost oficiali-
lănrea palelor La porumb larîm Ingră- cheiat coniraeie pentru cultivcrca de le­ viciu a îndrăznit să se lase biruit dc
zatfi
şarea suplimentara Innlnte de praş'da 11-a, gume, şl zorzevaturi JWGA MIRCEA înarmat deci cu „acte In regulă", di­ oboseală In aceeace priveşte pagubele,
;l anume. La 1000 kg must de grajd, a- Ing agronom Un cămin cultural care sprijină muncile agricole tot tovarăşul Drago a gâslt soluţia Ca
rectorul TAPL Hunedoara, Drago Ar­
şi-a zis dumnealui.
Un aport serios în anDenarea ţlraailor Un număr dm ce tn ce mai mare de thur. Împreuna cu Incâ 11 „Intimi” de al
c4 apărut muncitori din comuna Romos raionul Uram muncitori dm această comună, au dumnealui, s-a înfăţişat a doua za grăbit — Nu-l nimic, plătim noi şl asta Bani
Oriştle, la executarea muncilor agricole ince>put să citească cărţi de la biblioteca şi grav în faţa camionului pentru a se de­ sint căci doar statul a-a îngrijit sâ ne
Z i a r u l „ A G R I C U L T U R A N O U Ă " şl la aplicarea regulilor agrotehnice, l-a dea şi fonduri
adus şi căminul cultural căminului Numei in trimestrul 1 s-au plasa la Cluj în .schimb de experienţă' ... Acum, ce va gîndl dumnealui cind
Organ al Ministerului Agriculturii şi Silviculturii din R.P.R. Pzntru extinderea şl aplicarea meto­ citit peşti 90 cărţi agricole şi de litera­ Şi ca „schimbul” să reuşească cit mei va afla că ştiu atiţia despre ceace el
care publica articole privind metodele îna­ delor înaintate, în acest en la c3minu! tură bine. atit dumnealui cît si tntlmtl, şl-au credea că numii el şl cu cal II „Intimi”
cultural dm Romos s-au ţinut 24 de con­ Cu sprijinul sfatului popular (preşedin­ luat 51 soţiile cu el Perechi oerechl, s-au ştiu. nu e greu de ghicit. Cert 1rtsâ e efi
intate agrotehnice pentru obţinerea de ferinţe. s-au prelucrat hotârinle parti­ te Opreanu Nleclao) care acordă o mare urcat frumuşel în autocamion şi după o va şti găsi şl alei o ieşire deoarece dum­
reco te bogate. Ziarul publică de asemenea dului şi guvernului privind agneuitura atenţie muncii culturale, a luat fiinţă ps ultima întrebare de „gata”?, au pornit cu nealui e dibaci, e tare dibaci
şi s-au prezentat programe legale de mun­ lingă căminul cultural un cerc agrotehnic
articole cu caracter literar legate de viata cile agricole In conferinţe au fosl tratate la care s-iu înscris 10 pansoane. maximum de vitezi pe lungul drum al Organele competente, au datoria ca atit
satelor, probleme de ştiinţă popularizată, teme cu caracter agricol ca: „Lucrările Rezultate ale intensei activităţi a că­ Clujului lui cîl şt „intimilor” sil să le reteze ne-
de îngrijlr93 culturilor”, „Lucrările de minului cultural sint holdede frumoase, Au ajuns acolo exact la orele 12 PInă intîrzuat putinţa de e batjocori averea
sportul la sate. îngrijire la principalele cultun prâşitoare fără buruieni, şi cererile de înscriere în la meci mai erau citeva ceasuri, şl aşa statului in scopul satisfacerii diferite­
(porumb cartofi, sfeclS de zahlr)”, „Po­ întovărăşirea agricolă a multor ţărani
Abonamentele se lac la toate oficiile poştale şl prin {actorii poştali. slîrvd lucrurile unde era să-şi petreacă lor gusturi şi interese personale, au da­
lenizarea suplimentară 1 şi altele. muncitori din comuna Romos
veselul grup timpul pinâ ta începerea toria de a pune capăt „dibăciilor' şl „di­
meciului dacă nu In restaurantul r.r 4 bacilor" de acest fed
Anul şcolar 1953—)9S4 este pe sfirşit. buţle de seamă Participînd direct la mun­ d.n CJuj? V ST SURUGIU t
Jn penonda aoluaJâ, se dasfaşoarâ ulti­ Să asigurăm elevilor o vacanţă plăcută cile agncole. copiii vor '.ndxâgi de miei
mele examene de stirşit de an şi ds ab­ agricultura, vor lupta cu putere pentru
solvire — examene ce constituie un mi­ şi educativă a şi da aportul lor la mărirea producţiei Pentru faza interraionala
nunat prilej de verificare temeinică a la hectar, la îmbunătăţirea condlţulor ds
munci cale mai bune cadre didactice şi numat dacă dm partea celor peste 580 da
tuturor cunoştinţelor acumulate de-a lun­ trai a oamenilor munoil In felul acesta, Din totalul celor 31 aoliştl vocali par­
pionereşti din regiune profesori şi învăţători mobilizaţi pentru La 16 iunie a c comisia de concurs a
gul unui an şcolar După o muncă asiduă, in ei se va naşte o puternică mulţumire raionului Sebeş a analizat în cadrul u- ticipanţi la faza raională vor merge mai
Vacanţa de vară, nu trebuie sâ opreas­ taberele permanente orăşeneşti şi de
plană de roade, elevii patriei noastre, vese­ că cu nimic preocupările şl activitatea curU». se va vedea o adincâ conştiin­ sufleteasca, ştiind că gl-au dai partea lor nei şedinţe rezultatele obţinute tn urma departe tn concure tovarăşele Popovici
li şi mulţumiţi, se vor îndrepta spre de contribuţie in lupta pentru o viaţă
elevilor din Unvpul acrului şcolar Ea se ciozitate şt o reală preocupare In acest desfăşurării fazei raionale a celui de al MiculIna din Clinic Vlid Paraschiva dm
cele mal pitoreşti localităţi ale ţăzii unde mai bună Sugăg. Prodan Măria din Poiana Râdoi
impune a fi o şcoală In care munca să se sens treilea concurs artistic de amatori: con-
In colonii, tabere permanente, tabere oră­ Pentru ca anul de învăţâmînt )Bî4— Dumitru dl.n Apoldul de Jos surorile Că-
desfăşc are cu elan crescînd. In care lecţiile In vederea asigurării unei vacanţe plă­ turs. la care au participat aproape 10.13
şeneşti şt de curie, ei Îşi vor po’.rer® 1955 sâ Înceapă cu entuziasm şi forţe noi. dc artişti amatori de la sate pilnaru din Petrcştl (lo duo de voce),
nu vor mai Ii ţinute în clase, cl In plină cute şi educative, directorii şcolilor ele­
vacanţa ds vară In med plăcut, eieca- natura. în contact direct cu ea Vacanţa mentare de 7 ani şi 3 eeOcu de 10 aru, au proaspete, rezultatele Iul să fie superioare In cadrul şedinţei au (ost ctuailicate tovarăşele Wagner Maria. lize Bar şl Ln1
uv şi recreator anului încheiat in vacanţa de vară ca­
de vară trebuie folosiţi cu deosebită aten­ sarcini do cea mai mare importanţă. De­ cele mal bune formaţii de cor. dansuri 2onîeiner (în trio de voce) Do asemeni
In regiunea noastră, sacţio de Invăţ-5- drele didactica însărcinate cu educaţia fanfare, fluieraşi, cei mal buni solişti in­ vor participa (in duo de voce) tovarăşa
ţie Elevii trebuie să înveţe d-n eondac- oarece, pe Ungă şcolile lor vor fi orga­
mînt a Sfatului popular regional. în co­ copiilor au datoria sâ se apropie cu căl­ strumentişti. vocali, dansatori, ele., care Burduf Llvşa şi tovarăşa Boteş Sofja —
Lul direct cu viaţa, cu oamenii nizate taberUe orâşeneşu şi de curte, ei
laborare cu comiUtel® dc introprindere In tot timpul acesta, cadrele educa­ sint obligaţi să iacă toate pregătirile In dură părintească de copu. să le insufle la o dată apropiată se vor prezenta la una da naţionalitate romlr.fl, var ceia-
a diferitelor Instituţii şi întreprinderi, a dragostea pentru poporul muncitor şi faza de concurs IntsrraionaJ'. laltâ de naţionalitate germană
toare din t iberele permanente, taberele vederea deschidem taberelor Exemplu
organizat şl amenajat numeroase tabere parbdul clasei muncitoare cere Î3-au
orăşeneşti şt de curte şl e caselor de pio­ demn de remarcai In acest sens. ecte Din cele 19 echipe de cor participante Ca solişti instrumontlşLi vor participa
permanente, tabere orăşeneşti şl de curte, creat minunate condiţii de recreare pre­
neri, au sarcini foarte importante, de care tovarăşul Groza Troian, directorul şco­ la concursul desfăşurat In raionul Se­ Cenuşeru Tlie din Vingard cu un Instru­
etc.. unde tn această vară îşi vor pe­ cum şi dragostea pentru învăţătură, caro
in marc măsură depinde procesul de ln- lii medii de 10 ani din oraşul Hunedoara, beş a fost clasificată pe primuJ loc e- ment construit de mină proprie (denu­
trece vacanţa peste 2000 pionieri şl elevi II va ajuta sâ devmâ oameni adevăraţi
vâţâmint din anul viitor care fiond ajutat îndeaproape de tovarăşul chipa căminului cultural din Poiana, Iar mit trîşcă). Crăciun Simion din Pianul
AsL/el, ia Săcel, vor h găzduiţi în trei livtreaga activitate a elevilor In vacan­
Pentru ca latr-adevăr activitatea ele­ Miolescu, secretarul organizaţiei de partid
seri) 125 fii 01 muncitorilor de la CCS ţa de vară, trebuie să se desfăşoare pe pa loeuf al doilea, echipa de cor a câ de Su® La clarinet, iar ca recitatori, to­
vilor in perioada vacanţei de vară să dea din şcoală, a luat toate masurile In ve-
Cărbune; La Vadul Dobrii, vor slaţiony baza unul plan întocmit cu mart atenţie, minului culturad din Pet/reştl. Ambele co­ varăşa Stanciu Eugenia dm RâhSn Şl
răzuitele cit mol fructuoase ea trebuie sâ dera deschiderii taberei Preocupări In­
43 de elevi, fii ai minerilor dm Ghclar , adaptat speciiiculul regiunii Pentru a se ruri ating pran numărul persoanelor par­ Raţiu Dumitru dm Miercurea
fie multilaterală şi cit mai variartă Aceas­ tense în această direcţie se văd şi la
la Peşteana îşi vor petrece vacanţa 65 fii ta va fare in primul rînd ca elev<l sâ Şcoala pedagogică mixtă dm Deva, la evita greşelJe din vacanţa anilor trecuţi, ticipante. cifra de 100 Pe tocul a1 trei­ Soliştii dansatori Solomon Constantin
ai muncitorilor din Industria locală ; la planurile de muncă necesită dz a fi în­
aibă odihnă plăcută gi educativă Şcoala elomentară de 7 aru Nr 1 dm lea dintre cele 19 echipe de cor a fost din Apolduî de Su9, Haţegan fon Dâiun
Gura-Sada îşi vor petrece vacanţa 73 tocmite pe baza învăţămintelor rezul­
O formă deosebit de elicace activităţii Lupem. ele. Nu accwşi atenţie pentru clasliioatâ echipa câmlnulu) cultural din ton. Ispas Gheorghe din Cut si Stanca
elevi, fii ai siderurgiştilor hunedoreni. etc recreatoare 51 educative, o constituie spor­ buna organizare a vacanţei se dă insă la tate dm vacanţele anterioare
D» asemeni, un însemnai număr de elevi Pedagogi! vouă vă revine sarcina de Apoldul de Jos loan (în vlrsta de 9 ani) şl Braşovean Ni-
tul, jocurile şi plimbările Ele vor căli Şcoala elementară maghiară de 7 ani din
din regiune, vor petrece zilele vacanţei sănătatea copiilor, vor creşte dragostea comuna Crlstur raionul Hunedoara, la cms!e a educării tinerei generaţii in spi­ fn cadrul şedinţei s-a hotirtt & ec colae din Ungurei vor prezenta la faza
în colonii şi tabere permenente din dife­ ritul dragostei nemărginite faţă de pa­ da menţiuni echipelor de cor <Ln: Sibicol, mterraională cele mai buhe damuri de
pentru frumuseţile patriei, vor întări sim­ ŞcoaJa medie de 10 am de (ete dm Alba
rite alte localităţi ale ţăm trie şi partid, in spriru) internaţiona­ Apoldul de Sus. Miercurea şi Girbova
ţul dc disciplină, oontjibuind cu adevărat lulta. etc Dm neglijenţa direclâ a con­ lismului proletar Fiţi demni de ţnâlţi- bîtâ
tn scopul organizării unei vacanţe plă­ duceau acestor şcoli, organizarea vacanţei
la creşterea sănătoasă a viitorului con­ mea încrederii re va fost acordată de re­ Pentru formaţiile de fanfară au fon De asemeni se vor prezenta la fuza
cute jl şcolarilor care n-au plecat in ta­ structor al vieţii no. din ţara noastră de vară a tnst complet neglijată clasificate pe primele loeun fanfara din
bere permanente, pe lingă fiecare şcooJ-j gimul nostru democrat-popular 1 Luptaţi mterraională recitatorii de pregreme
Cititul desenul, serbările artistice, ajută Profesoru 51 învăţătorii din regiunea cu toate puterile voastre pantru înfăp­
elementară de 7 ani şi de 10 ani, din re Petreşti şi Apoldul de Sus, iar cele din Schncider loan din Girbova Nflchescu
şi ele in mare măsură la educaţia polilî- noastră, sînt chemaţi sâ activeze cu elevi» tn
giunea nastrâ vor fi arganizate tabere eo-culfcuralâ a elevilor De aceia, sint ne­ perioada vacanţei, sâ considere această tuirea cu succes a sarcinilor trasate de Pianul de Jos şl Miercurea au fost men­ Gheorghe din Sugag şl Alupului Eudo-
orăşeneşti şi de curie. In acelcş lunp In plenara lărgită a CC al PMR din au­ ţionate oa formaţii bine închegate chle din Poiana
cesare cu alît mal mult, cu cît ele prezin­ muncă ca o saremâ de onoare, ca o în­
această perioadă se va dyslâşura o inten­ tă forme eficace in dezvoltarea aptitu­ credere deosebită ce le-a acordat-o oa­ gust 1953 1 Dovediţi ataşamentul nemăr­ La faza tnterraională vor moJ partici­ Faza Interaînnalâ a echipelor artis­
să acliviLate şi in cadrul caselor de pio-
dinilor elevilor menii muncii, deoarece ei sînt direct răs­ ginit al intelectualităţii faţă de partidul pa echipele de fluieraşi de la Jina ş> tice de amatori va fî lin nou prilej ds
neri din Bra^, Sebeş Pc’.roşani şi Alba
Un mijloc propice desfăşurării activi­ punzători de educaţia constructorilor ds nostru iubit — partid care v-a pus la Sueag, echipele de dansun de la Ungunei, perfecţionare a reperloriilor echipslor
lulia unde cepn vor gâsi o permanentă ozu-
tăţii în taberele permanente. taberele mîine a socialismului
;^a|ie atrâgâiaare, instructivă, efica-e con dispoziţie toate cele necesare pentru ca Clinic şi SAsciori Au fost menţionate ca artistice de ridicarea măiestriei artls-
or'şenşti şi de curte ji in casele de pio- In momentul de faţă. în întreaga ţirâ
solidăru cunoştinţelor primite in cursul voi sâ faceţi din copiii oamenilor .nuncti. echipe de dansuri bine pregătite cele din Lce şi de verificare a celor mai dune
nicri. sint careurile ştiinţifice. Itererc, se dure. a bătălie aprigă pentru asigurare.'»
anului şcolar In acest sens. atit in tîbc- practice, ete. In ele se pot antrena cu unei recolte bogate Munca pe ogoare oameni adevăraţi, constructori pricepuţi Miercurea. Sîrgâtin, Deal. Ungurei. Dn- echipe de artişti amator;
rede permanente, taberele orăşeneşti şi d? mullâ uşurinţă un număr mare de copii este in plină amploare Pionierii ş. elevii al vieţii nou luptători conştienţi şi hotă- blrca, Glrbova. Apoldul dc Sus, Apoldul ’iRAlAN BCJIŢA
curte, cit şl Ic oasede de pioneri, vor Acestea vor da rezultata pozitive nu- pol In aceustâ direcţie cl aducă o con.ru rlţi pentru apărarea păcii I de Jaa şl Cunţa. corespondent voluntar