Page 23 - 1954-06
P. 23
*Wr 49 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag, 3
Metoda gospodăririi chibzuite &£*iw*de. „/S-a făcut lu
pe cit mai multe locomotive p.@uden(11o( (
Satul Handol, aparţinător comunei Car tul satului Filip Iosif, sânt cel care antre întrebarea: cu c© fonduri ? Ţăranii mun
Cdeotivole de muncitori de la deccurilc Părău Viorel, fruntaş al întrecerii so . Se reduce preţul de cost, Acest lucru te j ui de Sus raionul Ria, este răspândit naseră masa d© loouiitan La săpatul gro citori s-au sfătuit şi au găsit că pot re
de locomotive Simeria şi Petroşani, des cialiste şi meconioul Miheţ Simion. Da ni-I arată realizările muncitorilor tehni de-^a lungul costişelor şi dealurilor împă pilor, transportul sliLpilor şi instalarea zolva această problemă prin autolmpune-
făşoară o activitate complexă p eute u torită acî-riui fapt, ei au redus conTiuviul cienilor şi inginerilor de la atelierele din durite iar casole abia se zăresc prin iar definitivă. Dacă întrebi pe cineva care re şi muncă voluntară
aplicarea pe o scară din ce în ce mai specific de combustibil cu 10—24 la sută Grişcior, care lucrează 1n contul lunii au tre coroanele verzi ale copacilor. Locui a nYunciit mai mult şi tino a făcut să M-unca a început cu mult spor încă dan
mare a metodelor de luoru sovietice, fapt şi întreţin maşinile in bună stare de func- gust şi au făcut economii in valoare de torii acestui sat sint in majoritate ţărani se instalez© lumina eilactrică în sat, iţi răs anul treoirt Astăzi clădirea noii şcoli este
ce a contribuit la obţinerea unor rezulta î-icn^re şi exploatare. 153.3C0 lei. muncitori. pund©: „Noi, tot satul”! aproape terminată.
te remaroabile în domeniul întreţinerii lo In afară de brigăzi, la depoul din Si- Economiile se datorase pricepuţilor mun In cei numai 10 ani de l«a ©liberare, Da, satul acesta uitat în timpurile tind La toamnă, cînd frunzele vor începe să
comotivelor. mer^a s-a trecut şi la constituirea de pos citori Gali Iosif, Omota Gh., Visalon Ion s-au sohlmbat multe în viaţa oamenilor şi la cîrma ţării se panndau guvernele bur- se desprindă de pe ramurile copacilor, gru
O astfel dc metodă care a dat posibili turi U.T.M. de control pe locomotive şi şi alţii, care s-au străduit să valorifice a înfăţişării saitid-ul Dacă înainte cineva ghezo-moşiereşti s-a trezit dîndu-şi seama puri de copii gălăgioşi vor pomi spre
tate echijpalor de pe locomotive să-şi ri ture de sorviciu, in scopul lichidăm lip din pJtn rezervele interne pentru a pu voia să plece la Deva, trebuia să por de forţa ce zace în el. noul local ai şcolii. Aici, ultînd de zben
dice calitatea muncii lor, să îmbunătă surilor ce;e mai există în munca perso tea realiza şi depăşi sarcinile de plan. nească pe jos. A fost nevoie de multă muncă pentru a guială, vor pnvi atenţi la tabla ps cane
ţească utilizarea maşinii şi să realizeze nalului de La tracţiune. MIHOC FLORE A Astăzi legătuna dintre Honddl şi centrul se ajunge la stadiul în care se găsesc Lu învăţătorul le va arăta primele noţi’ini
importante economii, este şi metoda gos Cu toată munoa dusă de organizaţiile de corespondent voluntar regiunii este făcută de un autobuz „Auto- crurile în momentul do faţă. Stâlpii tre ale învăţăturii.
podăririi chibzuite. partid şi crgar.de sectorului polnic, mai ik t nan sport”, care parcurge distanţa Devu- buiau aduşi dinte-o pădure aflată La mai ★
Introducerea acestei metode la depou sint lotuşi o soiae întreagă de lipsuri caro ...Pionerii şi utomLştii din raionul Brad, Hondol de două ori pe zi- De undo, pînă muLţi kilometrii, iar drumurile nu erau Pe scena » căminului cultural, elevii
rile de locomotive, a contribuit în largă îngreunează extinderea mai rapidă a me au participat cu dragoste la refacerea nu demult, numai vreo trei aparate de dintre cele mai bune, fiind aşezate în şcolii elementare începuseră programul
măsură la realizarea şi depăşirea sarci todei gospodăririi chibzuite pe toate lo pădurilor, în cadrul „Lunii pădurii". radio, găseai in tot satul, astăzi s-au in pantă, cum de altfel sînt toate drumurile artistic dedicat harnicilor lor părinţi şl
nilor da plan, reducerea preţului de cost, comotivele din depoul Simeria şi Petro Numai pionerii din Baia de Griş, au pre trodus difuzoare in multe case. In jurul satului. Acest luoru n-a constituit o pro fraţii caTe le-au construit şcoala şl le-au
descoperirea de noi rezerve interne, a şani. gătit un număr de C.000 buc. butaşi plopi lor după terminarea zilei de muncă, se blemă de nerezodvat pentru nişte oameni adus lumina electrică.
întărit simţul de răspundere şi disciplină, Şefii de depou şi şefii de depou ou de canada. La fel şl pionerii din Prăvă- adună familii întregi perutru a asculta di animaţi de voinţa de a învinge. Cu ca Din sala devenită neincăpătoore, por
şi a contribuit la dezvoltarea iniţiativei reparaţia, nu ss preocupă în suficientă leni au pregS/tit şi plantat 4 000 de bu ferite sfaturi agrotehnice despre folul rele încărcate de stîlpi. Locuitorii Mîraa neau spre scenă privirile atente şl mândre
col? divelor de munciwn. măsură de crearea condiţiilor tehnico-or- taşi de astfel de plopi. cum să-şi lucreze moi bine pământul, s-au Avram, Bugnar Gheorghe, Crainic Mihai ale ţăranilor muncitori din Hondod. In
La depoul de locomotive Petroşani şi ganizdorice necesare aplicării metodei Tinerii utemişti din satele Ciainganl şî despre viaţa politică Internă şl internaţio Grecu Lazăr sau Bogar Sabin puteau fi special mamele, erau tare mândre atunci
Simeria, înainte de a fi aplicată metoda gospodăririi chibzuite şi nu dau atenţia Prăvăleai, împreună cu pionerii de la nală. văzuţi de multe ori coborind spre locul cînd vre-un copil de a lor recita o poe
gospodăririi chibzuite, ea a fost prelu cuvenită ridicării nivelului profesional Şcoala elementară dm Vaţa, au semănat Şcoala elementară a fost renovată, po unde aceştia urmau a fi Instalaţi. zie 9au cînta un titec. Şi parcă nu le
crată ou birourile organizaţiei de bază, co aj tuturor mecanicilor, subapneciind une 16 leg sămînţă de gîudice şi au plantat dul de peste valea ce străbate satul da la Tinerii au tost alături de vîrstnici în răbda inima pînă nu spuneau vecinei:
mitetele de secţie şi conducerea unităţilor, ori mecanicii tineri. Tovarăşul Purdea 9.500 pueţl de stejar pe o suprafaţă de 1 un capăt la altul a fost refăcut şi s-a cperra de instalare a „lămpii lui Hici” — D vezi ? E-al meu. Deştept copil
iar după aceasta a fost prelucrată 1n a- Teodoo*, şeful depoului Simeria, şi tova hectar. MICLUŢA TRAI AN construit un garaj pentru maşinile între Utemişiii Lăzarescu Dumitru şl Bîrsălnn Pentru el am pus umărul să terniLnăn
dunarea deschisă a organizaţiei da par răşul Dcholeanu, şeful cu reparaţia, au corespondent voluntar prinderii „Auto-transport”. Localul fostei Dumitru au constituit un exemplu mobili mal degrabă şcoala. El nu va mai cu
tid, pe linie sindicală şi în cabinetele o atitudine nejustă faţă de aplicarea a- ——o------ primării a fost transformat în că zator pentru toţi locuitorii, participând noaşte durerile şi întunericul în oare am
tehnice. cesfei metode, susţin ind că in depoul Si min cifltural, iar locul celor trei pră la lucrări do la început şl pînă cînd be fost nevoiţi noi să trăim.*
Ca urmare a acestei acţiuni !a data de meria nu sint mecanici care să poată S. IV!. I. Orăştie a rămas vălioare mixte şi tot pe atitea cîrciumi cul a început să ardă, iar utemistcle Pis
1 martie 1953, comuniştii Martin Elemer apliba această metodă. Deascmenî, ei sint In urmă cu reparaţiile a fost luat de un magazin de stait şi o l'liena şi Vasiu Elena se pot mândri pa Intr-adevăr, pootru copiii satului Hcn-
şi Roşea Ioan de pa locomotiva 150 1095, împotrivă să se dea locomotivele care vin cooperativă caro aprovizionează locuitorii dal, nu vor mai fi zilele întunecoase in
La S.M.T. Orăştie, din ca/uza slabei bună dreptele ou munca de înfrumuseţare care au trăit părinţii lor. Pentru el, viaţa
comunistul Despa Ioan de ps locomotiva dîn reparaţie cu ridicare de pe roţi, pen cu cele necesare.
preocupări a conduceri:, lucrările de a căminului în vederea sărbătoririi mă a început să se arate promiţătoare şi pli
1501013 şi Marcu Aure? de pe locomo tru a se ferma brigăzi da economii pa lo Dar cel mai mare eveniment din viaţa
pregătire pentru campania de recoltat, reţului eveniment al inaugurării nă de bucurie.
tiva 150.1004, au aplicat pentru prima comotive de către utemişti, fiindcă aceş satului a fost fără îndoială cel petrecut
dezmlriştit şl treerat s© desfăşoară ane Mai târziu, după terminarea progra
dată această metodă. laur roadele apli tia ar „defecta” şi „distruge” locomoti acum câtorva zile, şi anume, inaugurarea Va mal trece puţin timp şl aşa oa la
voios. Staţiunea mai are încă de reparat mului artistic dat de «LovLi şcolii elemen
cării ei au fost bogate. In anul 1953, s-a vele, că aceste locomotive trebuie date electrificării satulyi şl inaugurarea şco căminul cultural şi po străzi şi din fe
17 batoze, 4 motoare stabile, 7 tractoare,
putut astfel economisi o sumă de 44.548 numai mecanicilor mal vîrstnici şi cu ex lii din cătunul Bocşa, cătun ce face perle tare din Hondol şl colectivul căminului
2 cultivatoare, etc. | restrele caselor satului Kondcl se va re cultural din Ortej, oind înserarea se lă
lei din oare o parte s-a plătit personalu perienţă mai multă in muncă. Răminerea în urmă a reparaţiilor se din Componenţa acestui sat. vărsa darnici şl strălucitoare lumina be
lui de locomotive şi echipelor de meseriaşi, Aceste mentalităţi învechite ala celor Era o după amiază de duminică, fru sase pe culmile munţilor, Sărcou şi Mă-
datoreşle şi faptului că or.; an ele da partid cului, înlocuind pentru totdeauna lămpile
contribuind la creşterea salariului mediu doi şeu de depou, precum şi ale altora moasă şi cu mult soare. Pe dru crişul, iar becurile aruncau lumina lor
şi de stat raionale, nu au sprijinit în su
al muncitorilor depoului Petroşani ou 15 ca ei, trebuie combătute ou toată tăria. murile cotii© şi umbrite de pomi, cobo cu petroL _ blândă peste perechile ce se roteau cu
ficientă măsură staţiunea. Da pildă, pen prinse în vîrtejiil unui joc popular, pe
la sută. Ţinînd cont do rezultatele obţinute pînă rau spre centrul satului grupuri nume *
tru reparaţii necesitau să fie aduse o se feţele zâmbitoare ale ţăranilor muncitori
Printr-o muncă neobosită dusă de către In prezent şi lichidând cu lipsurile ma roase de ţărani muncitori îndrephidu-se De satul Hondoî aparţine şl cătunul
rie de piese d3 schimb. Cu toate că s-au se putea citi fericirea unui vis ce a prins
organizaţia de partid, comitetul de sec nifestate, metoda gospodăririi chibzuite spre căminul oulturaiL
făcut mai multe cereri pentru livrarea Bocşa, care se găseşte la o depărtare de
ţie. organizaţia U.T.M. şi conducerea de trebuie extinsă, şi mai mult în unităţile Aici avea să se sărbătorească cele două viaţă şi care promite noi bucurii.
acestor plase, nef-Hnd sprijinit de organele circa 4—5 km. In toţi anii, copoi acestui
poului Petroşani, s-a putut ajunge ca pî- şi depourile de locomotiva, în scopul dez- inaugurări. Valea din apropiere işl purta apele
de stat, SM.T. Orăştie nici tn prezent
nâ la sfîrşitiul trimestrului I, 1954 să fie voLtăriâ iniţiativei creatoare a întregului Atît locuitorii satului, cit şi Locuitorii cătun erau nevoiţi să parcurgă prin ploi peste pietri cu un zgomot abia' şop
nu posedă piesele necesare.
aplicată motoda gospodăririi chibzuite pa colectiv de muncă. Reparaţiile puteau să fie mult mai «- satelor vecine care veniseră să-şi felicit© şi zăpadă drumurile deefundiate, pentru tit. Difuzoarele instalate recent, vesteau
16 locomotiva, iar La depoul Şomer ia pe Pentru viitor, o importantă sarcină a tovarăşii şi prietenii pentru frumoasele a ajunge la şcoala din mijlocul satului. începerea radio-magazinulul. Becul din
vansate dacă sfatul popular al oraşului
14 looomativc şl este în cure de extindere conducerii depcurJlor, trebuie să fie şi lor realizări, Lşi strângeau cu putere mîl- piaţă clipi părind că so zmulge dtntr-o
Orăştie şi conducerea S.M.T. ului se în Plecau de dimineaţă cu noaptoa-n cap şi
pa alte 12 în trimestrul II al anului a- aceea de a pune la dispoziţia echipelor nile, şi îşi spuneau mândri: „S-o făcut mirare mută, apoi îşi aruncă îmbietor
grijeau să pregătească din timp cazarea so întorceau seara.
cesla. de locomotivă utilajul necesar, precum şi lumină-n sat”. razele pînă departe, alungind intunerecul
muncitorilor din industrie care şi-au ma Problema construirii unei şcoli pen/tru
Pentru a extinde şi mal mult metoda să le aprovizaCiUEzo la timp ou materiale. Secretarul organizaţiei d© beză Pitar care a ţinut destul de mult în acest sat
nifestat dorinţa de a sprijini muncile de
gospodăririi chibzuita, s-au organizat bri La fel, trebuie să constituie o preocupare reparaţii. La Căilan de exemplu, muncito Sebastian, deputaţii Litvinenoo Anatolie Copiii cătunului Bocşa, se impunea ca un muntos loouit de ţărani muncitori
găzi de tineret pe locomotive. Lia depoul permanenta grija de a se pnolucr3 prin şi Mogoş Gheorghe împreună cu delega fapt urgent de rezolvat. Se punea însă A. DURAI
rii aşteaptă şl acum să meargă la S.M.T.
Simeria, au fost create pînă în prezent cabinetele.tehnice oile depourilor, o serie
ca să ajute la lucrările de reparaţii.
două brigăzi ele economii pe locomotivele de conferinţe şi teze cu specificul aplicării
Pentru grăbirea pregătirilor în vede
230.306 şi 230 314 conduse de mecanicul a o serie de noi metode N. SUSAN P E T C O B A C l
rea campaniei de recoltat, dezmiriştlt şl
treerat, este necesar să fie înlăturata Linia ferată normală a întreprinderii şalul transportului de la întreprinderea treaba asta bovoirăşe H roş tea — a întrebat
împotriva lipsurilor neniotivate lipsurile de la S.M.T. Orăştie şl nepă de prep aiurea cărbunelui din Lupeni, ce de prepararea cărbunelui. bătrinul Petco.
sarea organelor de partid şi de stat ra duce la banda dc bulgări pentru încăr — Petco baci — îi spuse tovarăşul Hrcş- — Ţinînd seama do importanţa acestei
Realizarea zilnică a planului da pro Petr u şi Zoi ca Catinca. Lăcătuşul Herlea ionale faţă de această staţiune. carea vagoanelor CIT.R. cu cărbune, era toa — îţi încredinţăm o misiune foarte Unu şi cântărind posibilităţile dumltale
ducţie este determinată în bună măsură Nicolae oare a absentat 1440 minute, pu de acum veche. Şinele deveniseră prea importantă. Trebuie schimbată linia fe şl a oamenilor cu care lucrezi, direc
şi de o organizare temeinică, a locului tea de pildă, în acest tLmp să confecţio De ce cheaburii din satul! Coda slabe pentru a suporta greutatea vagoa rată de la banda do bulgăr, dar aceasta ţiunea a hotarit s-o dai gata in 10 zile.
de muncă. Pentru a realiza însă acest neze 5 echere. De asemeni. Zoica Catinca nu sînt ob!igajo să-şi predea nelor de mare tonaj construite în anii intr-un timp cît mai scurt. Ca rici Peteo baci ? Se va face ?
lucru, brigada sau echipa respectivă tre care lucrează la tinichigeirie în cele 1920 puterii populare şi manevrarea, în deo — Apoi bine că i-a verut ridul şi la — Apoi vom încerca...
buie să facă consfătuiri operative înaintea minute putea să confecţioneze 7 găleţi a cotele ? sebi la scoaterea vagoanelor pline, tre linia asta — a spus Petco baci şl a dat După ce a primit toate instrucţiunile,
şutului In aceste ccvnsfăt/uiri, trebuie să cile 12 litri. La fel şi sudorul autogen- Satul Coria se află codaş pe comună buia făcută cu multă grijă Dată fiind mulţumit din cap. atât de la birou cît şî pe teren de la
se studieze starea în care se află locul Drăguleasa Patru dacă nu absenţa nemo la colectare. Ţăranii muncitori socotesc situaţia, schimbarea veohii lini:, începe Nu-i obişnuit să vorbească prea multe tovarăşul Hroştea, inimosul şef de bri
da muncă, cum este el aprovizionat cu tivat. putea să sudeze cu 345 metri Li aceasta o ruşine pentru sa tul lor. fă ci no rea Lucrărilor în acest sens, se impunea ca bătrinul muncitor, dar ceea ce spune gadă şl-a rânduit oamenii pe echipe şi în
materii prime şi materiale şi în cele din niari mai multa ţevi pentru sectoarele le face această ruşine? Cine sînt aceia care o necesitate ce-şi cerea o grabnică re odată. înseamnă că aşa va fi. Cînd îşi zor: Iul 1 iunie a început lucrul Nici
urmă ce are de făcut fiecare muncitor în furnale şi OSM. nu şi-au predat cotele? Sînt chiaburii — zolvare spune Petco baci cuvântul, pune atita ho- ploaia, nici vlntul şi nici razele arzătoare
deonrsu' celor 8 ore de muncă. Exemple de acest fel sînt şi la fabrica lipitorile satului. Moi sînt şi unii ţărani După ce se făcură toate pregătirile în tăirlre în glas, Incit poţi să şi consideri de iunie n-au fost in stare să stăvilească
Cuncsoînd aceste elemente necesare „Teba” din Sebeş. Aici, nu este folosită muncitori, cai drept, dar toarta puţini, ca: vederea începerii lucrării, aceasta a fost sarcina ce şi-o la asupră-1, dusă la bun elanul cu care echipele conduse de mun
bunei desfăşurări a muncii in decursul întreaga capacitate de producţie a ma Mariş Abel, Mareş .Dimii tn?, A-lmăşan încredinţată bătrîmilui Petco Iosif in ziua sfîrşit. Cu orice prilej şl în deosebi cu citorii Raţ Augustin, Ercnralch Ioan, Ho-
ce’or 430 de minute, numeroase echipe şinile?, datorită mior muncitori care in- Miron, Toader Aclam şi alţii care ascultă de 1 iunie Muncilor de frunte, Petco ocazia evenimentelor importante din viaţa lerboc Nicolae, Bal Gheorghe. Ebervain
şi brigăzi din regiunea noastră obţin tîrzie zilnic de Ia lucru. De exemplu, de minciunile chiaburelor, cară au uitat că baci, cum obişnuiesc să-i spună tovarăşii clasei muncitoare, ca : I Mai, 23 August, Francisc. Fiderşpl! OaTol şl alţU, au
rezultate deosebite în procesul da pro tricotierul Pădu.can Simion. în cursul lu nu de mult erau jefuiţi fără milă de către săi de muncă, era ori mai indicat a da 7 Noernbrie. ele bătrinul Petco pare mal muncit pentru schimbarea vechii linii.
ducţia Există însă o seamă de echiipe şt nii moi a absentat 513 minute. In acest aceşti nesătui. viaţă acestei sarcini El cunoaşte fiecare tinăr. In asemenea ocazii, cînd îşi ia un In dimineaţa zilei de 9 iunie, bătrinul
brigăzi unde această practică nu este timp, el putea să tricoteze cu uşurinţă Cea mai mare parie a ţăranilor munci linie penLrucă a lucrat un timp ce nu angajament, simte că toate fiinţa lui lu Pcrtco, s-a prezentat îa tovarăşul Hroştea
folosită deloc, sau chior dacă se fac a- material pentru 73 de cămăşi de mătase. tori din satul nostru şi-au predat la timp mără nu mai puţin de 34 de ani, la în- crează pentru îndeplinirea lui, că se sim şl cu tonul său blajin şi fără grabă, l-a
coota consfătuiri operative, ele se ţin la Atitudine înapoiată faţă de muncă mai cotele. Chiaburii Valea Adain, Duma treţinera ei. te mai puternic şi mai 9printcn ca ori- anunţat:
voia intimplăril. au şi şofer.i AriLichijă Teodor, Andapolis Trandafir, Ganaa Arcn, Ţîf Iucob şi alţii, In ajunul începerii lucrării, Petco baci cînd. — Tovarăşe Hroştea — apoi să veniţi
Neaxistînd o colaborare temeinică Intre Constantin şi alţii de la garajul I.C S.H nu au predat încă nici pînă acuma pro fu chemat de tovarăşul Hroştea Nicolae. — Apoi în cit timp trebuie să fie gata să luaţi în primire linia aia nouă.
membrii acestor echipe şi brigăzi, rezul- care nefolosmd cu pricepere autocamioa dusele agricole ca le datorează * statului.
tatola lor sint cu mult inferioare fată nele, aduc sectorului pagube, care în fle După cum le este obiceiul, ei se văică
de posibilităţile existente la aceste lo care trimestru variază între 10 şi 11 000 resc că nu au de ur.de da, Iar tovarăşul ^ Să recoltăm finuî la timp
curi de muncă, faţă de capacitatea fiecă Iei. Ioanăş Potm preşedintele sfatului popu Reodiarea finului este o lucrare menită fel ca acestea sâ termine recoltatul fu şi prepelecî îşi păstrează bine culoarea
rui muncitor în parte. Acest, sistem de In vederea lichidării tntîrzierilor, absen lar ccmunal Cirjiţi împreună cu Ioanăş să asigure pregătirea nutreţurilor nece
rajelor pină la data începerii recoltării
munca practicat de unii şefi de echipe ţelor nemotivate, etc., membrii da partid, Busuioc, colectorul comunaJ, ii cred pe sare pentru dezvoltarea creşterii anima culturilor de cereale. verde şi gustul.
Nu este bine aşa cum procedează ma
şi brigăzi, dă naştere întârzierilor, absen fruntaşii in întrecerea socialistă şi toţi cuvînt de onoevre, ii tolerează La prăda lelor Folosirea cositorilor mecanice prezintă joritatea ţăranilor muncitori din regiunea
ţelor nemotivate, chiulului în producţie, oamenii cinstiţi, au datoria de a com rea cotelor. Ţăranii muncitori din sat nu Anul acesta, datorită ploilor căzute în o serie de avantaje pentru gospodăriile noastră, de a lăsa finul sâ se usuce bine
risipei de materiale, ele. bate cu tărie atitudinea acelor muncitori cred însă văicăreLiJe lor, fiindcă ştiu că cantităţi destul de mari in lunile aprilie, agricole ale statului, gospodăriile colective pe bra/.de. înainte dc al pune pe capra
De exemplu, la secţia construcţii meta care consideră în mod greşit că întîr- sînt mincinoşi şi au inimă de cline. Ştiu mai şi iunie, ierburile din fineţele natu
lice de la Combinatul siderurgic „Gh. zleriie şi lipsurile nemo'uvate nu aduc că posedă cantităţi mari de coreale, dar rale au crescut d-in abundenţă. şi întovărăşirile agricole, în/trucît ele tale sau prepelecî, deoarece, prin uscarea Iul
iarba ia o anumită inălţime şl o reparti
prea tar© pe brazdă, se scutură frunzei*
Gheoghlu-Dej” din Hunedoara, în cursul prejudicii întreprinderii, statului şi lor nu vor să le predea, vor să înşele statul In momentul de faţă, datoria oamenilor zează uniform pe brazde dindu-1 posibi ierburilor care conţin cele mai multe sub
lunii mai numărul orelor pierdute din personal. Organizaţiile de partid, sindi Deacaia, punem întrebarea, pînă cînd au muncii de pe ogoare este de a face cosi litatea în felul ace9ta să se usuce cît mai stanţe nutritive Este bine ca finul ime
cauza absenţelor nemotivate se ridică la cale şi U.T.M, au datoria de a lămuri a- de gind tovarăşul Ioanâş Petru şi lonăş tul finului, astfel ca această lucrare sâ repede. diat după cosit să se aranjeze pe capic
520, fără a mai vorbi despre întârzierile ceşti muncitori care manifestă atitudine Busuioc să so mai'împace bine cu chia fie terminată înainte de începerea recol Calitatea şi cantitatea finuiiu depinde care oferă cele mal bune condiţiuni pen
zilnice care variază între 10—15 minute. înapoiată faţă de muncă, arătîndu-le în burii? Nu ar fi oare timpul să termine tării cerealelor. de înălţimea la oare se cosesc Ierburile. tru aerisire şi uşoare
In aceste 520 de ore. secţia putea să con med concret ce pagube aduc ei statului şt cu acest împăciuitorism şi să ia măsuri Pentru a obţine o recoltă mai bogată Dacă ierburile sînt recoltate mai aproa In vederea obţinerii unor recolte bogal©
fecţioneze cu uşurinţă un braţ pantru lor personal Ei trebuie sâ le vorbească pentru a-i obliga să respecte legile sta de fin, majoritatea fîneţelcyr trebuiesc co pe do pămint, se cosesc totodată şl frun şi de calitate superioară la Cîn. datoria
o macara, sau alte lucrări importante. în aşa fel, Incit aceştia să-şi dea seama tului? GANEA V site cînd încep să inspice. sau la începu zele de lingă rădăcina ierburilor care con fiecărui ţăran muncitor, este să adune c !
Printre cei care au contribuit la numărul de gravitatea acestor lipsuri ale lor. să se ţăran muncitor, satul Cozia tul înfloritului. Nu este bine să se recol ţin foarte multe materii hrănitoare pen
ridicat de absenţe nemotivate, se numă îndrepte, şi să păşească in rîndul munci raionul 1 lia mai repede finul, care fiind păstrat in
teze ierburile după ce s-a format semin tru antuvole. înălţimea la care se cosesc condiţiuni bune, trebuie să constitui o
ră muncitorii Herlea Nicolae, Drăguleasa torilor fruntaşi.
ţele, deoarece se obţine fîn de calitate in Ierburile (fineţele) naturale cît şi cele hrana principală a vitelor pe timpul iernii
C H B ? B ferioară, băţos, mai puţin nutritiv şi cu artificiale (lucerna, trifoiul borceagul şi Activiştii de partid şi organizaţiile r)_‘
Ştiri sportive uStemete Stacrărî apărute multe buruieni. Buruienile care se înmul altele) nu trebuie să fie mai mare de cît bază de la sate, au datoria sâ îndrum#
în erecţia ţesc prm seminţe şi nu sint cosite la timp 5—8 cm. organele sfaturilor populare pantru ca
La 13 iunie pe stadioanele din regiu Metalul Cugir 10 10 - - 36: 6 20 au timip să ajungă la maturitate, să-şi îm După ce finul a fost cosit, trebuie s5 acestea să organizeze recoltarea Intr-un
nea noastră s-a desfăşurat cca de a 10-a Const. Hunedoara 10 7 2 2 30: 8 16 BIBLIOTECA AGRICOLA prăştie seminţele po fineţe, iar la anul fie uscat pînă ce procentajul de apă sca timp cît mal scurt a fineţelor şi să de
Flacăra Orăştie 10 7 2 1 23:11 16 G, VALUŢA şl N ŞERBANESCU — viitor să împînzească şi mai mult fineţele de la 12—14 la sută, aslgurîndu-se ast
etapă a campionatului regional de fotbal. poziteze finul m condiţluni cit mal buno
Aumtul Sebeş 9 630 21: 5 25 Să aplicăm metode avansate în cultura Peutru plantele gram inee, (cele ce for fel păstrarea finului în bune condiţluni.
In urma jocurilor disputate rezultatul De asemenea, sfaturile populare, au da
Flamura roşie Alba 10 5 1 4 15:17 11 porumbului. mează spicul) cum sînt păiuşul, ovăscîo- In timpul uscării ce se face în mod toria sâ mobilizeze masele largi de ţă
se prezintă in jelui unnător : Metalul Brad 10 334 10:16 9 V. COMARNESCU şi M. BERINDEI — rul. obsiga, firuţa şi altele, momentul cel obişnuit la soare in aer liber, ierburile rani muncitori la muncă voluntară în
Lupeni „Constructorul* Hunedoara— Progresul Deva 9 40 5 13:16 8 Să apli/C?jn metode avansate în cultura mai potrivit pentru recoltat este atunci pierd o parte din materiile nutritive. Per- vederea recoltării fineţelor de pe loturi!*
„Flamura roşie" Lupeni 5—0 Fi roşie Lupeni 10 3 1 5 12:21 7 cartofilor. cînd acestea au început să înspice, iar la derile acestea sînt şi mal mari dacă nu zootehnice, pentru a asigura hrana ri-
Metalul Zlatna 10 J 2 6 12:22 7 G. OLTEANU — Să aplicăm metode a-
Petrila : „AvintuV* Sebeş—„Minerul" Pe- cele leguminoase ca: lucerna, trifoiul şi treţ.ui 9tă mai mult timp pe cîmp îm producătorilor pe timpul iernii, a9tf<*!
Minerul Lonca 9 22 5 9:25 6 vansate în cultura sfedlei de zahăr. borceagul, în momentul începutului înflo prăştiat supus ploilor şi dacă este des
trila 3—0 staţiunile de montă să nu ducă lipsă do
Metalul Ghelar ' 8 2 1 5 10:14 5 — Să luptăm din toate puterile pentru ririi, sau cel mal târziu oind acestea sînt răscolit cu furou. In cultura plantelor de furaje necesare întreţinerii reproducătr
Cugir : „Metalul’* Cugir—„Flacăra" Dinamo Orăştie 10 l 3 6 11:22 5 o recoltă îmbelşugată în majorltetea îpr înflorite. nutreţ, uscare lor are o însemnătate rilor. Tehnicienii şl inginerii agronomi, tre
Orăştie S—J Minerul Petrila 10 2 1 7 10.24 5 — Foloasele culturii legumelor. Pentru cva recoltarea finului să so facă deosebită, deoarece de uscare depinde în buie să arate oamenilor muncii de p©
Orăştie : „Flamura roşie" Alba—„Dina- Locomotiva Simeria 9 2 0 7 4:22 4 G. ANGHEL — Sămînţa sănătoasă şi de la tîmp şt în cnndiţiimi optime, trebuie primuil rind obţinerea unul nutreţ de ca ogoare Importanţa recoltării la timp a fi
mo” Orăşfie 2—0 * <K>i dă recolte mari. să fi© organizată munca în aşa fel Incit litate. In regiunea noastră uscarea finu nului dt şi a depozitării Iul.
Duminică 20 iunie se va desfăşura cea Jng. EUSTAŢIU N. — Metode avansate toate maşinile, atelajele şi uneltele, să fie lui se poate face în felul următor: în te
Lonca : „Minerul" Lonea—„Progresul" Gospodăriile agricole ale statului, gos
dc a 11-a etapă a campionatului regional aplicate Sn agxioultura ţării noastre. folosite din plin. Acolo unde se pot In renurile de şes, po timp uscat, finul cosit podăriile colective şi întovărăşirile agri
Deva 4—1
de fotbal (ntre echipele: Ing. ŞERBANESCU NICULAE — Ră- troduce cositorii© mecanice, ele trebuie poate fi strîns în panşarl (căpiţe) după o cole. trebuie să constituie exemplu iu
Brad : „Metalul* Brad—„Metalul" Zlăt „Constructorul" Hunedoara—„Metalul" rlţatul porumbului, practică învechită şl folosite la maximum. In această privinţă zi, iar in terenurile mai umede, finul se recoltarea La timp şi în bune condîţiur t
ari 3—1 Zlatna dăunătoare. S.M.T-urile din regiunea noastră, deşi strînge în a doua zi. a furajelor.
Progresul* Deva—„Dinamo” Orăştie — Metode înaintate de îngrijire şi îm pînă în prezent nu a luat nid o măsură
SimeriQ ; „Locomotiva" Simeria—„Me Finul uscat se stringe în parşarî mari Sfaturile populare, trebuie să ia grab
„Metalul" Ghclar—„FI. roşie*’ Lupeni bunătăţire a păşunelor şi fineţeflor na în această direcţie, ele vor trebui de câte 300—1000 kg. liecare. Fînu poate
1
talul" Ghclar 2—2 nice măsuri pentru ca recoltarea finu
„Avintul" Sebeş—„Metalul" Brad turale. să ajute gospodăriile agricole ale statului, fi usent bine pe capre s-au pe prepelecî, lui să se termine înainte de începerea
După cea dc a 10-a etapă a campiona „Flacăra” Orăştie—„FI. roşie” Alba Prof N. CONSTANŢI MESCU - Prin gospodăriile colective şi întovărăşirile aşezîndu-se nutreţul ori cît de verde — campaniei de recoltare a cerealelor.
tului regional de fotbal cl. jimentul s-a „Locomotiva* Simeria—„Minerul" Petrila tăieri regulate La pomi obţinem fructe în agricole la recoltatul furajelor cu cosito începînd de jos in sus, in aşa fol ca să CERNELEA EUGEN
modificat astfel: „Minerul" Lonca—„Metalul" Cugir \ flecare an. rii© mecanice acţionate de tractoare, ast nu atingă pămintul. Finul uscat po capra Ing. Agronom
