Page 24 - 1954-06
P. 24
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 49
CONFERINŢA DE LA GENEVA Dezbaterile din Adunarea Naţională franceză Şedinţa Consiliului
Importante propuneri ale delegaţiilor U. R. S. S., PARIS (AgenpreJ) — Joi după amiază zenta Adunării Naţionale un program eco de Securitate
Adunarea Naţionala franceză a început nomic; -tl guvernul va prezenta parlamen NEW YORK (Agerpres) - TASS trans
l. P. Chineze şi R. D. Vietnam în problema indochineză deabaieri'le in legătură cu desemnarea tului inointea intrării acestuia in vacanţă mite :
noului guvern francez Se ştie că la 12 propuneri in legătură cu problema „arma- La şedinţa din 16 iunie a CoasihulXii
GENEVA (Agerpres). — TASS trans- să asigure organizarea acestor alegeri, de vernelor dc rezistentă din Khmer ş> Pa- iunie, preşedintele Coiy a însărcinat pc el europene”
iile: legaţia Republicii Demorrate Vietnam a tet-Lao de Securitate a continuat examinarea scri
deputatul radical Pierre Mendes France Deputaţii Bcnouvi'lle (ARS), fost gaul- sorii trimise de delegatul Tailandei pre
După rum e-a aflat, în şedinţa dm 16 propus ca următoarele măsuri sâ fie re Delegaţia sovietică a subliniat că pro Cu formarea noului Cuvom, in locul gu hst. «1 Sentper. din partea Senegalului au
urne a celor nouă delegaţi s-a conţi- cunoscute ca osenţiale: retragerea tuturor punerile prezentate conferinţei spre exa vernului Lanăel. anunţat că nu vor acorda votul lui şedintelui Consiliului de Securitate De
iuat discutarea problemei indochin'sze, in- trupelor străine de pe teritoriul Vietna minare de către delegaţia R P Chineze In şedinţa de joi, primul a luat cuvinlul Mendes France. legatul tdUandez a sprijinit punctul de
lusiv a problemei statelor Laos şi Cam- mului înainte de organizarea alogorilor; cuprind toate problemele fundamentale Mendes France Potrivit relatărilor a- Deputatul comunist Frsncoia Billoux, vedere ai secretarului de stat al S U.A,
iftdgia supravegherea internaţională asupra ţi şt de aceea oceste propuneri ar putea genţiei France Presse, el ..a cerut parla- care a luat cuvinlul in cadrul dezbateri Dulîes. care, duipâ cum se ştie, s-a pro
Potrivii irtformaţiiilor primte, dîlega- nerii alegerilor generale libere in Vietnam deveni baca acordului cu privire ta înce mcnlidul si-i acorde încrederea pentru o lor. a declarat că grupul parlamentar co nunţat in favoarea trimiterii unei subco
ia Rapublicii Populare Chineze a prezen- de către o comisie internaţională de su tarea operaţiunilor militare tn Laos şi primă perioadă de patru săptămîni. care munist va vota pentru învestitură, ca ur misia ON U. pentru supravegherea men
ţinerii păcii In regiunea Indochinei De
at propuneri care prevăd că încetarea praveghere in acreaţi componenţă pe Cambodgia cor fi consacrate obiectivului său princi mare a declaraţiei lui Mend^a France in legatul Tai Landei a prezentat spre exami
ip'raţiunilor mulitar* din Laos ş) Cim- care o va stabili conferinţa pentru supra Delegaţia sovietică a arătat că fără pal — încetarea foouiui în Indochina - legătură cu obţinerea unei încetări a fo nare Consiliului un pretori de rezoluţie
>odg:a trebuie să fie anunţată concomi- vegherea îndeplinirii r.orvdiţj iilor acordu adoptarea acestor propuneri stabilirea pă Mendes France a prezentat un program cului In Indochina in termen de patru cu privire la crearea unei asemnea sub
ent cu înceharea ostilităţilor dm Viet- lui cu privire la Încetarea operaţiunilor cii in Vietnam nu este cu putinţă Dele general de acţiune al guvernului, in care sâiptâ/nîni Rliloux a adăugat; „Votind comisii.
iam Reprezentanţii comandamentolor mi militare din Indochma; obligaţia părţilor gaţia URSS a sprijinit de asemenea pentru învestitura lui Mendes France vă Reprezentanţii Satelor Unite. Angliei.
liare ale celor două părţi beligerante beligerante de a nu porsecuta persoanele propunerile delegaţiei Republicii Demo &e prevăd următoarele trei etape: 11 ob dăm mijloace de ® face pice in Indochina.’ 1
care au colaborat cu partea adversă in ţinerea unei reglementări a conflictului Turciei. Noii Zeelande şi gomindanistul
.nebuie să In ceapă atit la Ganeva cit $1 crate Vietnam cu privire la problemele După o întrerupere de două ore dez s-au pronunţat pentru proiectul de rezo
timpul războiului; stabilirea între Franţa Indochinei înainte de 20 iulie: 2) pini la
a faţa locului tratative directe cu privi politice prezentate în şedinţa dm 18 iunie baterile au fost reluate continutnd în luţie propus de Tailanda
şi Republica Democrată Vietnam a unor
re la problemele legate de încetarea crpe Duipă cum se ştie, delegaţia sovietică, 20 Iulie, cel mai lîrziu. guvernul va pre cursul nopţii.
relaţii economice şi culturale pe baza e In cercurile ziaristice al® O.N.U se
'aţiumlor militare în Laos $1 Cambodgia din dorinţa de a satisface cereezle for
galitiţii şi intereselor reciproce; obligaţii arată că proiectul de rezoluţie prezentat
In propunerile delegaţiei Republicii Popu mulate anterior In şedinţele conferinţei,
fiecăruia dintre cele trei state — Viet de Taiilanda a tost întocmit de Departa
are Chineze so prevede de asemenea că nu a propus să se completei* comisia inter
nam, Laos şi Cambodgia — de a respecta In Comisia apărării naţionale a Adunării Naţionale franceze mentul de stat al S.U A şi urmăreşte sâ
;e admite introducerea de noi unităţi 91 naţională de supraveghere cu reprezen
reatproc independenţa, umtetea şl regi mascheze sub firma ONU amestecul
le personal din forţele terestre, navale 91 tantul unei a cincea ţări cum ar fi, de Ceneralu! Konlg a cerut respingerea ratificării tratatului C O. E
mul Intern ad celorlalte state S.U A în afacerile Indochinei
‘.enere. de armament ţi de muniţii de pildă. Indonezia Astfel, fn componenţa
:oale tipurile In Laos ţi Cambodgia du Propunerea delegaţiei R D Vietnam comisiei internaţionale de supraveghere ar PARIS (Agerpres) — Comisia apă In raportul său generalul Kdnig a propus
prevede de asemenea că celelalte proble rării naţionale a Adunăm Naţionale fran
să încetarea ostilităţilor In ce priveşte intra India, Polonia, Cehoslovacia Pakis comisiei să respingă proiectul de lege
me pc-Utice care se referă la Vietnam ceze a continuait la 16 iunie dezbaterile Campionatul
Insă problwna cantităţii ţl a tipurilor de tanul şl Indonezia Oa preşedinte al referitor la raLiioarea tratatului „comuni
Lpos şi CXambodgia urmează să fie regle pe marginea ra/portului generailului Kd
irmanent cure pot fi introduse pentru comisiei delegaţia sovietică a propus pe
mentate ui lor iot în i-ntaresul întăririi mg In legătură cu tratatul de la Paris tăţi defensive europene" mondial de fotbal
luîoapărare, urmează ca ea sâ fie re- reprezentantul Indiei. Totodată, delegaţia
păcii şi asigurării dr?ptunlor democratice
olvatâ de comun a:ord sovietică a prezentat şi o propunere al ZORICH (Agerpres) — La U nune au
şi a intereselor naţionale ale popoarelor
Potrivit propunerilor delegaţiei R P ternativă şt anume: sâ se creeze o conusie continuat intvlnirde din cadrul turneu
din Indochina
Chineze competenţa comisei internaţio formată dm reprezentanţi a trei ţâri — întrevederea dintre Ciu En-lai şi Eden lui Iimal al campionatului mondial de
Potrivit informaţiilor primite, delegaţia
nale de supraveghere trebuie extinsă a- Ind a. Polonia. Indonezia — sau a oricărei fotbal.
sovietica a sublimat, în cursul discuţiilor
»upra statelor Laoa ţl Cambodgia ţinlndu f.tte ţări dm Asia. GENEVA (Agerpres) — China Nouă nistrul Afacerilor Externe al Angliei, cu Cel mai mare scor înregistrat pină
care o avut loc in şedinţa din 16 iur.ie
te teama de situaţia specială din aceste că pînâ in prezent problema Vietnamului Delegaţia sovietică a arătat limpede că trar.mîlo: care » discutat timp de 50 mi-uî-; acum 3 fost realizat de echipa R P Un
ţâri După ce te va Ii ajuns )a un acord in propunori'le lăcuite in cadrul şedinţelor in Lx 16 iunie, Ciu En-lai. ministrul Afa gare, caro jucind la Ziirich cu echipa Co
a fost examinată pentru a elabora prin Ciu En-lai a fo>st însoţit de Cian Vec-tiar..
tre cele două comandamente, urmează cerilor Externe al RepubJii-a Popuăare reei de sud a ciştigal cu scorul de 9—0
cipiile generale şi a le aplica ulterior lo terioare aie conferinţei după care comi locţiitor al ministrului Afacerilor Externe
ca prizonierii de război şl persoanele ci TiâOJ ;i Cambodgia După părerea dele sia mixtă trebuie să fie subordonată co Chineze, l-a vizitat pc Anthony Eden, mi- (4—0) lntiînire» a fost o adevărată de-
vile internate să lie eliberate sau si se misiei internaţionale de supraveghere monstnaţie a fotbaliştilor maghiari care
gaţiei sovietice, nu poale fi insă ignorata
procedeze la schimtui lor. Se prevede d-’ au exce'.at in toate compartimentele de
situaţia specială dm Laos şi Cambodgia. sint Inacceptabile
asemenea că persoanele care in lirrvpuV in comparaţie cu aceea existentă în Potrivit informaţiilor primite in şe Guvernul R. P. Chineze va Irimife la Londra joc
ostilităţilor au colaborat cu una sau alta însărcinat cu alacen. care va avea aceleaşi I
Vietnam Delegaţia sovlelicâ a sublimat dinţa din 16 Iunie reprezentanţii puteri un reprezentant diplomatic
din părţi nu trebuie sl fie supuse perse-
că lucrurile nu pot fi prezentate ca Şi lor occidentale au primit cu mult înţe
cucilor PEKIN. (Agerpres) — Chima Nouă popular a hotărit să trimită ta Loicdra un
cum în Laos şi Cambodgia nu ar exista r* les propunerile delegaţiei P P Chineze
După cum se anunţă, in şedinţa din 16 luptă de eliberare naţională. Această cu privire la problema statelor Laos şi In urma ur.ei înţelegeri intervenite între
iunie delegaţia Republicii Democrate problemă s-a ridicat de nenumărate ori în Cambodgia Ei au declarat că este necesar guvernul central popular al R P Chineze drepturi ş> aceleaşi obligaţii ca îrzâircina- Cu un rezultat surpriză s-a încheiat jo
Vietnam a prezentat propuneri în care se cedrul conferinţei şl au fost citate lapte ca aceste propuneri sâ fie studiate Unele şi guvernul britanic, guvernul central tul cu afacen britanic la Pekîn. cul dc la Lausenne dintre echipele Italiei
ipune că. in interesul instaurării unei puc:
destul de convingătoare care dovedesc din aceste propuneri, a spus şeful dele şi Elveţiei Victoria a revenit echipsi El
atabile in In do china, este necesar se că In aceste ţin exista o luptă de cllba- gaţiei SUA. sint acceptabile. In ceeo veţiei cu scorul de 2—t (1—ţ).
reglementeze problemele politice pe bau rare naţională, de mare amploare. In ce priveşte propunerile cu privire la pro Comunicatul delegaţiei R-P. Chiueze La Dasel. echipa AzigUei n-a reuşit
respectării principiului suveranităţii de Vietnam, Laos şi Cambodgia pacea tre blemele pollicc, reprezentanţii puterilor sâ învingă echipa Belgiei, deşi a condus la
pline şi reale precum şi a independenţei buie stabilită pe baza asigurării suve occidentale s-au eschivat de la discuta la conferinţa de la Geneva pau2ft cu 2 — 1 şi apoi cu 3—1 Bslgienii
naţionale a slalelor Vietnam, Laos şi flam- ranităţii şi independenţei acestor ţări, pre rea lor sub pretextul câ această şedinţă ar au cbţmut pinâ ia sfirşilul celo: 90 da
bodgia In scopul restabilirii unităţii Viet cum şi a satisfacerii năzuinţelor popoare fi consacrată numai examinăm problema! GENEVA (Agerpres) - China Nouă. După aceoa, Van Bin-nan a pus pro
namului şi al constituirii unul guvern unic lor din Indochina spre libertate şi de .Matelor Laos şi Cambodgia Pentru stu La 15 iunie, delegaţia Republicii Popu blema ve(merii nejusti/icate a studenţilor p-nnute egalarea Conform regulamentului,
al întregului Vietnam, delegaţia R D. Viet mocraţie dierea propunerilor prezentate de delega lare Chineze la conferinţa de la Geneva chinezi de către guvernul S.U A. El a jocul a continuat în prelungiri, inchein-
nam a propus ca, ps intregul teritoriu al După cum a subliniat delegaţia sovie ţiile R P Chineze, U.R S.S şi R D Viet- a dat publicităţii un comunicat In cm* arătat că in Statele Unite ale America se du-se la egalitate: 4—4
aceste ţări 51 Intc-un termen cit mai tică, conlennţa tnbîmpină rtifiruKâţi la ncm s-a holăril, după cum se anunţi, ec spune: află in piez-ent peste 5 000 de studenţi chi Cel dc al patrulea meci a fost progra
scurt după încetarea ostilităţilor, să se examinarea problemei statelor Laos şi convocarea unei noi şedinţe la 18 iunie, La 15 iunie a avut' loc cea dc a ueio nezi Mulţi dintre aceşti studenţi doresc mat Va Berna şi a opus «rhiptle Gc~-na-
ţină alegeri generale libere prut vot se Cambodgia din pricină că ea nu poaite pentru ca ziua de n iunie să fie consacra intQnlre între reprezentanţii delegaţiei sS se înapoieze în patrie, insă li ce pun pe: s c u r t
creţ asculta decit una din părţi, în’juolt la tă studierii propunerilor mai aus-amin- Republicai Popiulare Chineze şi reprezen tot felul de piedici oiel occidentale 51 Turoiei. Echips ger
• Trei partide politice dm GuatemaLa
Pentru a creia condiţiile necesare caro conferinţă nu asistă reprezentanţi ai gu tite. tanţii delegaţiei S U A cu privire la pro Van B\n-nan a arătat câ guvernul mană a obţinut victoria cu scorul dc t—1
blema cetăţeni Lor fiecăreia din cele două S U.A n-are nici un temei pentru a-i lipsi — „Partidul acţiunii revoluţionare - , „Par
părţi care loouiesc pe teritoriile caleilailte de dreptul de a se înapoia in patrie, la fa tidul revoluţiei şi „Partidul muncii" —
Conferinţa de presă a delegaţiei R. P. D. Coreene la conferinţa de la Geneva părţi şi cu privire la problema studenţilor miliile lor. Cerem, a declarat Van Bin- au publicat o declaraţie in care îşi iau
chinezi dm SUA nan. ca guvernul S U A. să înceteze a mai angajamentul sâ sprijine guvernul Ar-
GENEVA (Agerpres) — TASS irwis- blemei coreene Aceste propunen au fost Geneva regimul lui Li Sin Man se consi
Reprezentantul chinez. Van Bm-nan a veţi ne pe studenţii chinezi şi sâ le redea beriz. In car.ul cind „forţe interne ţi ex
mit*: întru totul sprijinite dc dalegcţiile Uniu deri tn drept să întreprindă „orice fel de
răspuns la întrebările puse de reprezen dreptul de a pleca din SU A şi de a se terne vor organiza un complot pentru răs
La 16 Iunie, ministrul rnvăţâmîntului nii Sovietice şi Republicii Populare Chi acţiuni" pentru a obţine „unificarea” Co
al RPD Coreene. Pek Nam Un, mem neze Totuşi, ele ru fost respinse de blocul reei Nu este greu dc văzut ce ie înţelege tantul american la 10 iunie Van Bm-nan înapoia în China in orice moment Toţi turnarea regimului constituţional - '
a deolarat câ partea chineză este de a- ceilalţi cetăţeni chinezi care locuiesc in
bru al delegaţiei Republicii Populare De ţărilor in fruntea cărora se află Statele prin „orice fel de acţiuni" Încă în timpul SUA trebuie dc ssemer.ea s5 aibă drep • După cum anunţa France Presse la
mocrate Coreene la conferinţa de la Ge Unite ţi din care fac parte acele 6tate conferinţei do la Geneva cu privire la cord ca cetăţenii omericani arestaţi pentru tul de a se înapoia oricînd in patrie Tri Fong, situat la 6 km depărtare de por
neva, a organizat o conferinţă de presă la care doresc să-şi păstreze coloniile şi problema Coreeană, Li Sin Man a conti crimele săvirşde 51 personalul militar a- In încheiere. Van Bin-nan a propus ca tul Quang Tri, a avut loc miercuri, după
cane a declarat ci eşecul tratativelor de privilegiile in Asia in loc de a crea un nuat să indemne la marşul asupra nor mcrican deţinut pentru încălcarea spaţiu cela două părţi sâ publice un comunicat amiaza o ciocnire violentă intre trepete
la Geneva in problema coreeană se ex stat coreean umt. independent şi demo dului La 16 iunie. Bion Ion Te a ajuns lui aerian al Chinei *ă corespondeze cu comun in care să se arate câ guvernul fie colonialiste franceze 51 unităţi ale arma
plică în întregime prin lipsa de dorinţă cratic. ţârile acestui bloc au căutat să pînâ la a declara că, avînd în vedere
familiile lor şi ca familiile lor să le tri căreia din cele două părţi nu va pune tei populare vietnameze Trupele colo
a S U A şi a ţărilor care le urmează de extindă Asupra întregii Coree regimul In eşecul conferinţei de la Geneva, armisti nialiste au suferit pierderi grele.
a fi de acord cu unificarea paşnică a Co descompunere a) lui Li Sip Man Este cu ţiul în Coreea şi-ar fi pierdut puterea le mită mioi pachete piedici plecării de pe tentprule ei cetă-
reei şi crearea unui stal e'orean unit, In totul evident câ aceste încercări erau sor gală Această declaraţie este cu totul ne Dacă insă, după pnominţanea sentin ţeni'lor care respectă legea, aparţinind ee- • După cum anunţă agenţia Asocîated
dependent şi democratic Pek Nam Un a tite unui inevitabil eşec întemeiată. Reluarea ostilităţilor In Co ţei, comportarea deţinuţilor este buna, gu iei'lailte părţi, inclusiv studenţilor, dacă Press, comisia pentru afacerile externe a
subliniat că încă de la începutul conferin La 16 iunie, Bion Ion Ten ministrul A- Camerei Reprezentanţilor din SUA s-a
reea ar fi o noua tragedie pentru poporul vernul chinez poate lua In considerare aceştia vor cere sa h ie ingâduic sâ se
ţei de la Geneva, delegaţii RPD Coreene faceri)or Externe al regimului Coreei de pronunţat pentru suspendarea ajutorului”
coreean in acelaşi timp, eţiţĂtorii la răz comutarea pedepsei sau punerea în liber înapoieze în ţară şi că ej pol sâ se îna
au lâcut o seric de propuneri în baza că sud, — a spus în continuare Pek Nam american acordat ţărilor care nu au rati
rora s-ar fi putut ajunge la o inţelegere Un, — e declarat la o conLcrinţă de presfi boi trebuie avertÂzaţi că ii aşteaptă soar tate înainte de termen. Guvernul chinez 2 poieze nestinghenţi în ţara lor în orice ficat încă tratatul privitor la crearea „co
eu privire la reglementarea paşnică a pro că acum. după eşecul conferinţei de la ta lui Hitler. . . şl început să acţioneze In acest mod moment munităţii defensive europene"
duce doar la faptul că va da germanUc-r Europa Dacă in Asia imperLalişdu ame Ei buic. ce au răspuns Ia aceasta re
Note şi comentarii posibilitatea sâ atragă Intrega comunita ricani vor să lupt* „împotriva asiaticJnr prezentanţii puterilor occidentale inclu
te intr-un război, dezlănţuit din propria cu ajutorul asiatiorlor". in Europa ei siv ai Angliei 7 EI au răspuns că aderarea
lor iniţiativă şi la propria lor alegere scontează „să lupte împotriva europ«*ni1or U R.S S. la pactul atlantic „ar lipsi de
Anglia şî securilalea goleetivă ielnic o serioasă nelinişte in acele cercuri torarea victimelor agresiunii prin toate In legătura cu aceasta, este lesne dc cu miirvile europenilor”. PoJMIca S.U.A sens" acest pact. Este problematic câ un
in Europa dm Anglia care mizează pe reinarmarea mijloacele positu'le, inclusiv folosirea for înţeles interesul pe care il manifesta opi In Eurrioa este de ia început şi pînâ Ia asemenea, cu iertăciune Le zis. „argu
Gormaniei. pe crearea aşa-numitei „co ţei nr armate, prevăzută de proiectul de
dc V. Macvski nia publică engleză faţă de Tratatul ge sfîrşit o politică anti-europeanâ şi ca ment" va convinge pe cineva
munităţi defensive europene” Numai prin Tratai general european, nicidecum nu neral european cu privire la secuntelea atare ea contravine intcretelor naţionale Intr-adevăr, dacă pacfuJ nord-a tlantic
Ştirile &osiîe dm Anglia relatează că
aceasta se poate explica trecera sub tS- poate fi denumită o iluzie Adversari' colectivă, care este o atlcmalivă a „co este „defensiv", aşa cum trimbiţeazâ me
propunerile sovietice cu privire la crea cere şt denaturarea deliberai! dc către securităţii colective în Europa au calificat a)e Angliei. Franţei $1 ale tuturor celor
rea unui nislc-m eficace de securitate co munităţii defensive europene” In opozi lalte ţân europene, independent de sis- reu făuritorii lut. alunei in re fel ar pu
piesa burgheză engleză a esenţei propu 9istemul propus dc U R S S drept „iluzo ţie cu polilioa de nemarmsrc 8 Germa ie» fi el „lipsit de sens" dacă ar adera
lectivă în Europa se bucurâ d« sprijinul nerilor sovietice riu" pentru a incerca sâ jusuLce cit de :emul lor i.iciai la el Uniunea Sovietică, care a avut un
creseind al păturilor largi ale opiniei pu cil sprijinul lor dat „comunităţii defen niei şi de creare de grupări militare opu O consecinţă directă a acestei politici
Poporul englez este profund Interesat 5n se una alteia, proiectul de Tratat general rol hotărîtor in salvarea omeniru de bar
blice engleze p?ntru Anglia este reducerea „trufaşului
menţinerea pâcii. Războiul trecut a lă sive europene” european cu privire la securitatea colec Albion” de odinioară la situaţia de „par baria hiUeristâ şi a dus şi duce tn mod
Proiecîul sovietic al bazelor Tratatului sat ruine nu numai In l.nndra, Coventry. Cele mai diferite pături ale poporului tivă iu Europa porneşte de la fzptul câ consecvent o politică de pace 7 Cui nu-l
general europaan cu pnvi-re la securi Shcffield El a lăsat o urmi de neşters englez, se conving câ la adăpostul „ar potenţialul militar $1 resursele umane ale tener minor" al S U A In Anglia se pune este osrc limpede că pronunţmdu-se îm
tatea cCleotivă în Europa, prezentat, după in conştiinţa maselm- populare care au matei fiiinopene" - es'.e refăcut militarismul Germaniei occidentale nu vor fi in nici întrebarea : dacă înaintea celuj de al potriva participăm URSS la pactul at
doilea război mondial Anglia dueînd o
cum se ştie )a conferinţa de la BcrJm s indurat bombardamentele borbare ale a- german, sînt repuse pc picioare aceleaşi un caz folosite împotriva vreunoi ţâri sau politică independentă, nu a fost in stare lantic, reprezentanţii puterilor occiden-
miniştrilor afacerilor externe, este dis viaţjei hiUo.-isle. care an incorcat durerea forţe care în decursul ulti-miJor 40 de ani a vreunui grup de ţări. Eforturile poporu 'ale subliniază in felul acesta odală mai
cutat pe larg de către partidele şi orga- de a pierde rude $1 pe cei dragi Un nou au de&'lănţui'l de două ori războiul in £u- lui german vor fi îndreptate impreunâ să se apere de agresiunea Intleristă, atunci mult caracterul agresiv al acestei gru
ce va putea face ea in prezent eînd „alia
n'Z'Jţnîe democratice din Anglia Luptătorii
război ar aduce Angliei nenumăraite de repa. De aceea nu osie întimpl-ător câ cu aJe celorlalte popoare europene spre tul" Angliei, căruia ea îi este subordo pări militare?
pentru pace. muncitorii şi funcţionam, politica care urmăreşte reinarmarea Ger
zastre asigurarea securităţii în Europa nată. este protectorul militarismului ger In Anglia. lumea se convinge «Un ce tn
care duc pc umerii lor toate poverile maniei se Ciocneşte de împotrivirea mo Conform propunerii sovietice, pini Io man ? ce mai mult de faptul câ pactul nord-at-
cursei marminlor şi ale „războiului rece”, Proicclu! sovietic de Tratat general selor populare din Angha La conferin crearea stalului german unit. iubitor de lanlic. în actuala ea formă nu numai efi
se pronunţă pentru înfăptuirea \deei se- european cu privire la securitatea ţele anuaJc ale sindicatelor din Anglia, pace. democrat. Republica Democrată Cor Manifestind un interes crescind faţă de nu asigură securitatea, o dimpotrivă pu
eunlâţu colective generale europene colectivă in Europa corespunde pc care se desfăşoară in prer_cnt. sint adop mană şi Republica Federală Germană propunerile soviotice cu privre la crea ne pacea şi securitatea ţării uitr-o serioa
Ţinînd scama de starea de spirit a deplin năzuinţelor spre pace ale tate în unanimitate rezoluţii de protest pot fi partici-panl* cu drepturi egale la rea sternului securităţii colective in să primejdie Particioarea Angliei la pact
membrilor de nnd ai partidului laburist poporului englez împotriva reîn-armărn Germaniei occiden tratat Totodată se are in vedere faptul Europa, opinia publică engleză manifestă a şi du6 ia o cursă a înarmărilor, ruină-
in aceiaşi timp o serioasă nelinişte în le
51 ai sindicatelor, mulţi laburişti cu sar tale O asemenea rezoluţie a fost adop loare pentru poporul aiglez, a deschis por
Acest L'Kiat prevede câ statele semna că după unificarea Germaniei, statui ger gătură cu poziţiile pe care se situează
cini de răspundere au apreciat pozitiv tare 6e obligă sâ nu se atace unul pe al tată dc congresul Uniunii cooperatist* man unit poate deveni participant la tra cercurile guvernante in aceastâ problemă ţile pentru o Înva2ie americană i.n Insu
prepunerea sovietică şi au cerul ca gu care numără in riodurile sale II milioane
tul, sâ nu recurgă la ameninţarea cu tat de importanţă vitală pentru Anglia lele Britanice. — invazie pe caie Iar» n-a
vernul englez sâ examineze in mod serios de membri cuncjcut-o din timpul lui Wjlhe'm Cuce
torţa, sâ soluţionez* pe cale paşnică toa Aşadar încheierea Tratatului general
problema creării sistemului fleneral eu te litigiile care s-ar puU»a ivi între eje Se ştie că la discutarea problemei re- european r.u numai câ ar împiedica re Intr-adevăr pronunţindu-se împotriva ritorul Bazele militare americane create
ropean de securitate colectivă Deputaţii propunerilor snvietice cu privire la se
Un atac armat in Europa împotriva unuia inarmâru Germaniei occidentale înir-o învierea militarismului german, dar toto curitate.» colectivă In întreaga Europă, pe teritoriul Angliei în scopul agresiunii
laburişti au adresat In repatote rinduri şedinţă a fracţiunii parlamentare a parti împotriva ţârilor democratice reprezintă
wu a citorva participanţi la traUt va fi dată ar contribui la rezolvarea cit mai
guvernului înferipelSri in această pro considerat ca un alxc împot'riv'a tuturor dului laburist, care a avut loc In februa grabmcâ a problemei germane in intere reprezentanţii oficiali englezi nu pot cca mai serioasă primejdie în primul rînd
blem! rie ac., aproape jumătate din deputaţii aduce nici un argument cit de cit serios pentru Anglia înşişi
participanţilor Iui şi fiecare din stalele sul păcii şi securităţii, aii», a poporului La început, ei au arătat câ in Europa
Interesul faţă de propunerea sovietică remnatare aite tratatului va acorda victi laburişti au luat atitudine împotriva în german însuşi cit şi a celorlalte popoare nu poate fi creat un sistem eficace de Interesele vitale ale Angliei reclamă
creşte şi in unele cercuri ale partidului melor agresiunii ajutor prin toate mijloa- cercărilor lui AtMee şi Morriscn de a europene inolusiv Anglia securitate fără partieparea SUA Uniu asigurarea unei securităţi colective, trai
conservator aflat la conducere In presă ceie. inclusiv folosirea forţelor armele in impune partidului politica de sprijinire a Păturvle largi ale poporului englez ou nea Sovietică a ţinut seama de această nice şi eficiente In Europa Istoria a ară
s-a relatat cl atitudinea negativă a gu scopul asigurării picii şi securităţi» in reînarmăni Germanici şi au refuzat să pot sâ nu vadS câ politica de înjghebare doleanţă In nota sa dm 31 martie Gu tat că lipsa unui asemenea sistem a im
vernului englez faţă de propunerile so ternaţionale voteze pentru rezoluţia propusă de e\ in Europa a unei gniDârî militare agre vernul Sovietic a declarat că nu vede plicat pentru Anglia grave cnnsacinţe.
vietice a fest eritioată în cadrul unei Criticii englezi aj propunerii sovietice, De fapt. aproape întregul partid se pro sive, in frunte cu revanşarzii vest-ger- obstacole în calea rezolvării pozitive e
şedinţe restrinse a aşa zisului „Corniţei nunţâ împotriva politicii de reînviere a Propunerile sovietice cu privire la secu
neavînd argumente mai serioase, denu mani. este o politicii omeriennâ care co problemei participării SUA la „Tratatu!
a) anului 1922 - ’ — organizaţie influentă mesc. firi nici un temei sMemul gene militarismului german, care contravine respunde doar intereselor unui mănunchi general european cu privire la securi ritatea colectivă in Europa creează ba
formată din deputaţi conservatori ral european de securitate colectivă drepi intereselor naţionale ale Angliei de miliardari de peste Ocean Cercurile tatea ccleelivă în Europa" In acelaşi timp zele reale ale unei păci trainice şi ale
Mişcarea tot mai intensă pentru crea un sistem „iluzionist"', care, chipunle.cre- Oglindind neliniştea cercurilor conser agresive dm Stalele Unite tind să pro Guvernul Sovietic a declarat că este gat» colaborării între popoarele europene şi
rea sistemului general europezr» de secu eazâ numai „aparenta securităţi» Dar orice vatoare. ziarul ..Evening Standard”" scrie voace un conflict intre popoarele euro sâ examineze problema participării duc Ia întărirea păcii in întreaga lume.
ritate colectivă provoacă in mod neîndo om cu judecată sănătoasă înţelege că aju câ crearea „comunităţii europene" poate pene pentru a-şi asigura dominaţia in URSS U iratxtu) nord-atlantic (Agerpr**)
Redacţia şl Adm ziarului Str. 6 Martie, Nr. 9, Telefon: 189-1S9. Taxa plătită in numerar eonf aprobării Direcţiunii Generale P T,T Nr. 136 320 dlo 6 Nov.— Tiparul Intiepr Poligrafic! de Stat DEVA