Page 26 - 1954-06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI lNr. su

Femeile îşi aleg ca delegate pe cele mai bune dintre ele tS&ăzbunare 1 In urma chemării Ia întrecere patriotică

Sfatul popular al comunei Gccagiu. fost reparate trei pompe de incendiu şl
Noua formă organizatorică a muncii cu Se pot de asemenea aminti delegatele cripţiei. Alegerile au avut loc şl în cir­ Creasta munţilor din zare
care a chemat la întrecere patriotică in furtunele lor, de către echipa de pompie­
femeile — condusă direct de către comi­ Ştefănesou Viroza. Cocard Aneta şi al­ cumscripţia Nr 23. Aici încrederea ma­ Arde-n para de rubin. cinstea zilei de 23 August toate comunele ri voluntari din comună Reparatul bato­
tetele executive ale sfaturilor populare — tele, care au contribuit la buna organi­ selor de femei a fost acordată tovarăşei Iar cu sapele ’n spinare din regiune, a luat în urma acestei che­ zelor, tractoarelor şi a trioarelor, a fost
se dovedeşte, cu fiecare zi ce trece, a fi zare a unei întruniri tovărăşeşti cu pă­ Berghian Floriea, Frankfurd Ilona, Hanciu De la cîmp ţăranii vin, mări o serie do măsuri politice şi organi­ terminat de asemeni în bune condiţiuni
un mijloc deosebit de eficace în ceea ce rinţii elevelor licelului de fete, întrunire Maroa şl Bănescu Nina. Noile delegate şl- Vin pe drum cu vorbă multă
zatorice. tehnice şl s-au recrutat coşarii necesari
priveşte antrenarea maselor de femei, in care pe lingă rezultatele morale, s-a sol­ au luat angajamentul de a depune între­ Şl rlztnd cu mare haz, De exemplu s-a ţinut o şedinţă de in­ dintre oameni cu o bogată experienţă in
acţiunile de conducere a treburilor obş­ dat cu un beneficiu de 5780 lei Suma a- gul lor elan pentru a îndreptăţi prin Numai Ion tăcut l-ascultă structaj cu deputaţii, în care U s-a ară­ acestă direcţie Pentru repararea uneltelor
teşti Exemple care să ilustreze acest lu­ ceasta a fost folosită pentru unele repa­ munca de fiecare zi aşteptările color care Frămîntat de-un mic necaz. tat cum trebuie să acţioneze pontru ca ..gricole ale ţăranilor muncitori, lucrează
cru sint multe şi peste tot. Delegatele de raţii şi pentru dezvoltarea gospodăriei a- le-au dat votul. A/l cu Ana pe-nlrecute întrecerea patriotică să poată fi câştigată zilnic trei ateliere, care, prin. grija sfa­
femei antrenate în munci de răspundere nexe a şcolii. Pentru buna reuşită a alegerilor de noi S-a luat cu cite-un rind. de comuna lor. Fiecare deputat a primit tului popular au fost aprovizionate cu
de către comitetele executive ale sfaturi­ Asemenea delegate harnice, merită pe delegate în comisiile de femei, comitetul Ana însă-a fost mai Iute sarcina să se intereseze zilnic de stadiul cărbuni şi alte materiale necesare.
lor populare, au reuşit să mobilizeze in drept cuvint să stea în fruntea maselor executiv al sfatului populaT al oraşului Ş(-unu-l zice-acum rizind : muncilor agricole din circumscripţia sa, Trebuie precizat insă că organizaţia de
jurul lor masele de femei muncitoare şi de femei. Deva şi-a format un activ larg din cele — Sini bătrin dar niciodată să cunoască îndeaproape cum munceşt^ bază din satul Geoagiu neglijează com­
să le îndrume activitatea spre rezolvarea Dar experienţa muncii a demonstrat că mai harnice femei, oare să organizeze gru­ N-am văzut în viaţă zău fiecare ţăran muncitor, să popularizeze pe plet munca politică in această perioadă
cu succes a treburilor obşteşti. Privind in activitatea de mobilizare a femeilor pele pe circumscripţiile electorale. Printre Să se dea bătut de-o fată cei fruntaşi şi să stea de vorbă de la om atît de Importantă. Agitatorii sint numai
realizările obţinute, se poate afirma ou mai este necesar să se ducă o muncă te­ cede care au muncit cu inimă în această Un aşa volnic flăcău. la om cu acel care nu respectă regulile pe hirtie. Nu a fost ţinut nici un instruc­
mîndrie pă ele sînt multe şi frumoase, că meinică şl susţinută Nu trebue să rămînâ problemă, se numără tovarăşa Dunăreanu Ioane, Ana să te-ntreacă. agrotehnice şi au rămas în urmă ou lu­ taj cu ei şl nu au fost antrenaţi de că­
multe delegate harnice au contribuit prin nici o femele fără a participa prin munca Margareta. Carabaş Catiţa, Drăgănescu Nici nu bănuiam măcar. crările agricole. tre biroul organizaţiei de bază să desfă­
munca lor la îmbunătăţirea diferitor stări el la buna îndeplinire a acţiunilor de in­ OLivia, Nedelcu Livia, Necşulescu Eleo- La-nceput credeam... dar Iacă Pentru desfăşurarea unei temeinice pro­ şoare muncă de lămurire in rîndul ţăra­
de lucruri. teres obştesc. nora, Dani Elisabeta şi altele. Se văzu la urmă clar. pagande agricole, sfatul popular a cerut nilor muncitori. La gazeta de stradă, nu
Aşa de pildă delegata de femei Varga Prilejul oferit de alegerile de delegate Conştiente pe deplin că munca politică — Parcă asta-1 de mirare... sprijinul profesorilor de la şcoala horti­ a fost scris nici un-articol în legătură cu
Ida, din strada Dr Babeş — OTaşui Deva. de femei, Iar apoi a comisiilor de femei în rîndul femeilor are un rol puternic în Fle-I Anei de noroc. colă. Astfel, în flecare duminică, în oa- muncile agricole. Cu alte cuvinte, orga­
mobilizîndu-şi întregul comitet, a săpat nare se desfăşoară entuziast peste tot, lupta pentru Construirea societăţii socia­ Hărnicia, ml se pare dPU'l căminelor culturale din comună se nizaţia de bază a fost pină acum absentă
şi semănat cu zarzavaturi grădina care trebuie să constituie o ocazie de întărire liste, femeile din oraşul Deva îşi aleg no­ Nu stă numai sub colop. ţin conferinţe cu caracter agrotehnic de de la sarcinile ce-i revin în vederea des­
va deservi în timpul verii cantina grădi­ a muncii politice in rîndul femeilor. ile delegate din rind uri le celor mai bune. Treaba, baltă nu rămine, către profesorii acestei şcoli. făşurării muncilor de întreţinere a cul­
ni ţii sezoniere de copai din sectorul Cean­ Alegerile se desfăşoară cu multă Însu­ celor mai harnice şl mai hotărlte, dintre Asta verde eu v-o spun, Datorită acestor măsuri, în comuna turilor şl pregătirea pentru campania de
găi. Tot pentru folosul bunei aprovizio­ fleţire şi în oraşul Deva. In ciroumsorip- ele, ca apoi, sub îndrumarea lor, să poată N-o să piară lumea milne. Geoagiu praşila I-a la porumb e termi­ var!
nări a grădini ţii sezoniere de copii, acest ţia Nr. 22 de exemplu, primele grupuri de răspunde cu noi şi tot mai multe succese, Să n-am timp să mă „răzbun". nată. in afară de mici suprafeţe mlăşti­ Vina principală pentru munca nesaţis-
comitet de femei a organizat şl prezentat femei şi-au şi ales delegatele. Printre a- sarcinilor puse în faţa sfaturilor populare ...Clnd ajunseră-n răscruce noase unde nu s-a putut lucra. Praşilo făcâtoare a organizaţiei de bază din
In faţa cetăţenilor un program artistic in­ cestea se numără tovarăşa Ştefănescu Mo- de către partid şl guvern. Seara bună le-a mal spus ; J.I-a la porumb s-a executat la fel pe Geoagiu,' o poartă comitetul raional de
terpretat de copiii grădiniţei, cu ocazia rla, care tot timpul a dovedit preocupare OSVATH MARIA Fluerînd apoi se duce o suprafaţă de peste 30 la sută din cea partid, care nu a luat măsuri de acti­
căruia au realizat aproape 3000 lei. pentru sarcinile ce stau în faţa circunu;- corespondentă voluntară Spre „duşman" pe vale-n sus.
cultivată, iar la cartofi în proporţie de vizarea el, nu a îndrumat activiştii co­
Adormind închide geana
peste 80 la sută. Pllvitui culturilor s-a fă­ mitetului raional să-l acorde un spri­
Orice foc din asfinţit cut în întregime. Pe unele locuri mai bu- jin concret şi permanent. Sarcinile mul­
I n i ţ i a t o r i i î n t r e c e r i i Numai Ion gindind la Ana rulenoase s-a plivit de două ori. tiple trasate de Hotărirea partidului şl
Fluiera mereu, mîhnlt.
...Dar sub clar decor cu lună In vederea pregătirii campaniei de va­ guvernului din 29 mal, Impun comitetului
ră, s-au fixat locurile unde vor fi amena­ raional de partid să-şl schimbe atitudinea
— Hai Ană, grâbeşte-te să nu Intlrziem, de necaz. De necaz că el. Gligor Heblan. întrecut, le zise acesta oarecum cu ciudă. AJunglnd la ea în prag jate cele trei arii, s-a pregătit scândurile faţă de organizaţiile din raion, să le ajute
spuse baci Gligor Hebian nevestei sale. unul dintre cei ce s-au înscris printre pri­ — Aşa-i vecine, cine se scoală de dimi­ Dorul Inlmil-şl răzbună pentru bărăcl, gazetele cetăţeneşti, uneltele şl să le îndrume concret pentru a putea
— Van, aşteaptă numai o minută. Eşiră mii în întovărăşire, nu s-a gindit mai re­ neaţă, ajunge departe, îi răspunse baci Sărutindu-1 chipul drag. necesare pentru prevenirea Incendiilor, au face faţă sarcinilor oe le revin.
apoi împreună şi se îndreptară spre dru­ pede la asta, A aşteptat să fie chemat la Gligor ghicdmdu-i parcă ciuda. Apoi în­ TRAIAN BUCIUM
mul mare. Aici se întîlmră şi cu alţi în­ întrecere de Silvestru Iulian... Dar nu-i cepură munca şl mai vîrtos.
1
tovărăşiţi. Mergeau cu toţii spre sedau nimic... Tot n-are să se lase el O să vadă ★ Activitate culturală inexistentă
Au fost convocaţi pentru o adunare ge­ cine va cîştiga întrecerea...
Ceva nu mergea bine. Erau cîţiva înto­ Acţiuni de înfrumuseţare In lupta pentru răspândirea ştiinţei şi directori şi bibliotecari, activitatea cultu-
nerală. Vorbind, ajunseră repede. Mai aş­ Oamenii au ajuns acasă şi s-au culoat în
vărăşiţi care nu veneau la lucru. Peterli culturii, pentru ridicarea nivelului Ideo­ rat-educativă se desfăşoară nesatbsfăcfi-tor
teptară şi pe ailţii, apoi, Bîrsan Romul, grabă. întrecerea începea a doua zi. Andrei nici n-a voit să audă de întrecere. a oraşului Brad logic şi politic a ţăranilor muncitori, un Atît in satul Valea-mare cit şi in Curpe-
preşedintele Întovărăşirii a început să vox- ★ — Ce să mă iau eu la întrecere ? rol important revine astăzi căminelor cul­
bească Oamenii îl ascultau cu atenţie încă din lunile de iarnă, comitetul e- ni, in decursul anului acesta nu s-a ţi­
Se crăpa de ziuă. Gligor Heblan s-a tre­ Parcă nu pot. să lucru şi fără „ea". turale şi caselor de citit de la sate. nut aproape nici o conferinţă, nici o ma­
Erau mulţi. Aproape toţi membrii celor xecutiv al sfatului popular al oraşului
zit de mult. Nici nu mai putea dormi. Ceilalţi întovărăşiţi insă nu l-au lăsat In regiunea noastră sînt multe cămine nifestaţie oulturailă, nu s-a întreprins
90 de familii întovărăşite au venit la a- Brad, anaiizînd munca scoţiei de gospo­
— Dormi Ană ? Femeia deschise ochii in pace. Unul dintre întovărăşiţi îi spuse: culturale şd case de citit, care prin for­ nici o acţiune pentru răspândirea cărţilor
dunare. — Sigur. De ce să te-ntreci ? să nu mai dărie şi invăţînd dm lipsurile avute în
şi îl privi întrebător. mele lor multiple de activitate, ajută ţă­ şl a broşurilor caro stau prăfuite şi în­
— Membrii comitetului de conducere, spuse anul trecut, a lua măsuri în ceea ce pri­
— Haide, grâbeşte-te, să nu ne întreacă poţi Lipsi de la muncă ? rănimea muncitoare la înţelegerea hotă­ chise in bibliotecile caselor de citit Cit
preşedintele, s-au gîndit c-ar fl bine să veşte refacerea străzilor şi înfrumuseţarea
Silvestru. Ii arătăm noi întrecere... Nouă ne-ar fi ruşine dacă am fi in lo­ rârilor partidului şi guvernului, la obţine­ despre programe artistice, nici măcar
chemăm toate întovărăşirile din regiune cul tău... oralului. rea unor recolte bogate la hectar, la popu­
la întrecere. De aceia v-am chemat să ne Nana Ana se îmbrăcă în grabă. Pregăti Toţi lucrează, pun suflet în întrecere, Mai tnrzlu, in luna mai, s-au început prin via nu le-a trecut tovarăşilor de la
coşul cu merinde şi ulciorul cu apă. Baci larizarea celor mai bune metode de mun­ conducerea oasellor de citit din aceste
sfătuim împreună. lucrările de pavare la strada Cuza Vodă
Gligor luă sapele care fuseseră pregătite Iar tu te plimbi. Frumos... că, la ridicarea nivelului lor politic şi sate.
— Bună ideie... se auai un glas care în şl strada Cloşca, unde s-au pavat deja.
de ou seară. Apoi se îndreptară spre cîmp. Pe codaş îl luă-n primire şi Lăncrănjan cultural. Nici la căminul cultural din Ceru Bă­
curind lu acoperit de un ropot puternic Ion: pe prima 540 m p., iar pe cea de-a doua Pe lingă acestea însă, mai sint cămine
de aplauze. După aceea, s-au citit obiec­ Cînd au ajuns pe drumul ce ducea la — Sfecla ta nu e prăşită niciodată. Nici 1.010 m.p. căinţi, activitatea nu se desfăşoară mai
tarlalele cu porumb, baci Gligor începu culturale care nefiind îndrumate şi con­ intens. Directorul acestui cămin culturaJ,
tivele întrecerii. Oamenii s-au dealarat In continuare, urmează să sc execute
să soruteze depărtarea atent. la porumb n-ai început, iar noi am trolate, nu reuşesc să aducă aportul lor Mara Sebastlan, manifestă lipsă de interes
de acord. Se părea că adunarea generaflă lucrări de pavaj la strada Crişan, Horia
— Oare cine sînt aceia dinainte ? terminat prima praşilă... în marea operă de culturalizare a maselor. faţă de activitatea culturală. El n-a vi­
se sfirşevşte. Dar nu.. Suciu Letiţia, una şi Iazului, lucrări ce vor fi terminate în
Nana Ana privi şi ea atentă. Seara s-a dat oitire fruntaşilor apoi au In comuna Ceru Băcăinţi din raionul zitat nlci-o dată Casele de citit din raza
dintre cel mal harnici mombri ai întovă­ cinstea zilei de 23 August.
— Doară nu ne-a întrecut Silvestru ? urmat codaşii... Orâştie — spre exemplu — activitatea comunei, n-a căutat să îndrume pe cel
răşirii, se ridică în picioare. Aşteptă pînă CRACIUNESCU GH.
Grăbiră pasul. Cînd văzură că oamenii — Nici nu-mi pasă că m-aţl pus la oo- culturală-edudativă a căminelor oultura- din conducerea acestora în munca de mo­
se făcu din nou linişte, apoi spuse : corespondent voluntar
din faţă o iau spre parcela din stingă se da şl, se răsti minlos Peterfi. le este aproape Inexistentă. Această stare bilizare a tineretului pentru a se pregăti
— Am o propunere tovarăşi. Să pornim — Apoi, clne-ţi stă în cale să nu fii şl
liniştiră amîndoi. Nu era Silvestru. El a- de fapt se datoreşte în primul rind delă­ in vederea celui de a 3-lea concurs al
o Întrecere individuală intre noi... Eu tu fruntaş? II înţepă din nou cineva.
vea parceda vecină cu a lor. sării In muncă a conducerilor căminelor echipelor artistice de amatori şl nici in
chem la inlrecere pe tovarăşul Cordeanu Deşi a spus Peterfi că „nu-i pasă” în Ni se semnalează că:
Era prima zi de praşilă. Porumbul nici culturale şi caselor de citit, atitudinii de altă latură a muncii de răspîndire a ştiin­
Cornel. Suciu Lotiţia îşi întoarse privirea fundul sufletului il rîciia ceva. Cum să
nu putea răsufla în voie de atâta buruieni. Punctul sanitar din comuna Orăştioara nepăsare pe care comitetul executiv al ţei şl culturii în rîndul ţăranilor munci­
spre Cordeanu. El o pnvl surprins. Se ve­ fie el codaş? Sînt doar ciţiva printre co­
— Acum lucrăm după agrotehnică. La este închis aproape in flecare zi şi aceasta sfatului popular comunal o manifestă din tori.
dea bine că nu se aşteptase La aşa ceva prima praşi-lă săpăm porumbul adine să daşi care sînt de rtsul tuturor. din cauză că moaşa Iconaru Paraschiva, plin faţă de această muncă, precum şi Dar pentru ca această amorţire a acti­
Se ridică însă de pe scaun şi zise cu în­ A doua zi.‘ s-a dus — şl el la prăşit.
tăiem buruienii© cu rădăcină cu tot. Uite în loc? să-şi vadă in mod conştiincios de dezinteresului organizaţiilor de bază vităţii culturale din comuna Ceru Eă-
flăcărare : Sfecla lui era gălbejită şi pirpirie, pe cînd
aşa. Şi baci Gligor începu să prăşească muncă, se ocupă cu tot felul de alte ches­ Cu toate că s-au scurs cinci luni do CrUnţi să dispară, e necesar ca secţia cul­
— Primesc ! i celorlalţi crescuse viguroasă. Peterli a
Nana Ana il privi un timp să vadă cum tiuni, deoarece se găseşte sub „aripa o- cînd casa de citit din BuiLbuc este lipsită turală a sfatului popular raional Orâştie.
Hada Vasile a cerut şl el cuvântul. început să prăşească şl porumbul. Nu mai
e cu ,,agrotehnica" apoi făcu şi ea la fel crotltoare" a secretarului de sfat popular de director şi bibliotecar, totuşi, comitetul comitetul executiv al sfatului popular co­
— Eu chem la întrecere pe tovarăşul voia să fie printre codaşi.
— Nu-i greu cu asta... cum îl zici ? Moldovan Emenic, oare nu permite nimă­ executiv al sfatului popular ţine încă munal, cît şi organizaţiile de bază din co­
Bîrsan Romul... — A-gro-teh-ni-că, silabisi baci Gligor ★ nui să o critice sub motiv că dumneaei e ochii inchLşi în faţa acestei situaţii. Ba mună, să dea mai mult ajutor, să îndrume
Apoi şi aJţil corură să vorbească. Fie­ — Da, da, cu agrotehnica, repetă şi nana Comuna Vinţul de jos, este pustie peste o persoană „sensibilă" şl se „şifonează" mai mult, atât secretarul sfatului popular cu mal multă dragoste pe cei încadraţi in
care dorea să spună ceva. Unii chemau Ana. Baci Gligor era mîndru de cunoş­ zi. Oîmpul insă. freamătă de viată. între­ foarte repede. Gheorghe Ioan, cit şi preşedintele, in această muncă, să cerceteze mai îndea­
la întrecere, Iar alţii primeau întrecerea. tinţele sale. Doar nu degeaba ascultase cerea este în toi. Membrii întovărăşirii a- Această situaţie trebuie să pună în mod acest Interval nu s-au abătut nici măcar proape nevoile şl greutăţile acestora, sâ-I
$edinţa a ţirnit pină tirziu. Cînd s-a ter­ conferinţele agrotehnice ţinute la cămi­ gricole „7 Noembrie" vor să câştige în­ serios pe gânduri pe cei din conducerea odată pe la biblioteca din Bulbuc. tragă la răspundere atunci cînd nu-şi fac
minat, oamenii s-au îndreptat spre casele nul cultural şi pe cele transmise la difu­ trecerea. Aceasta se vede după felul cum sfatului popular al acestei comune. In a- De asemeni, deşi cunoşteau bine situaţia datoria.
lor in grupuri, discutînd cu aprindere. zor şi însăminţase porumbul în cuiburi au muncit pină aoum. Prima praşilă a po­ celaş timp, tovarăşii de la secţia sanitară nici activiştii secţiei culturale a sfatului De asemeni, e necesar să fie antrenate
Baci Gligor Hebian mergea alături de aşezate în pătrat Aoum se fălea In faţa rumbului au terminat-o de cîteva zile. a sfatului popular raional, trebuie să se popular raional Orăştie n-au luat nici o toate cadrele didactice din localitate, pen­
nana Ana şi alţi ciţiva întovărăşiţi de pe nanei Ana, care, aşa cum 9pune el, „e îna­ Acum execută a doua praşilă Pe lingă mai deplaseze şi dumnealor prim partea măsură pentru înlăturarea lipsurilor. tru o cît mai strînsă colaborare cu cei ce
strada lor. Unii erau de părere că nu-i poiată". întreţinerea culturilor, întovărăşiţi] s-au acestui loc, pentru ca să vadă cu ochii Dar nu numai in satul Bulbuc munca conduc activitatea culturală.
bine să se întreacă şi Individual. ...Fiecare avea săpat cîte un rind. cînd pregătit temeinic şi pentru campania de lor cum îşi fac datoria cadrele din su­ culturală e slabă. Şi în celelalte sate ale Numai aşa va fi posibilă o activitate
•— Ce atltea întreceri peste întreceri, apăru şl Silvestru in capătul holdei. vară. Iniţiatorii întrecerii sînt hotăxlţi să bordine. BALTAREŢU LEPĂD ATU comunei Ceru Băcăinţi, cum e Valea- rodnică în răspîndlrea oulturii în rindurlle
— spuse şl baci Gligor Dar asta mai mult — Bună dimineaţa 1 De la început m-aţi fie mereu în frunte. ANA CARANFIL corespondent voluntar mare şl Curponi, unde casele de citit au ţăranilor muncitori din Ceru Băcăinţi.
in cazul cînd sint gestante, înţarcă sin­ In sezonul de vară, vaoile înţărcate vor treţ murat. Pentru ca raţia vacilor ges­
tante să fie completă, in regimul de iarnă
REPAOSUL MAMAR - FACTOR IMPORTANT gure. Alte vaci, in special cele cu pro­ paşte pe păşunea cea mai bună a gospo­ se adaugă 1—5 concentrate. după caz,
dăriei, dacă se poate izola de celelalte
ducţii mari, dacă le mulgem dau lapte
DE SPORIREA PRODUCŢIEI DE LAPTE A VACILOR pînă aproape de fătare şi unele chiar pină vaci şi In imediata apropiere a gospodă­ compusă din aceleaşi uruieli.
in ziua fătării.
Sărurile minerale (făină de oase, sare
riei. In acest timp ele vor mai primi la
Înţărcarea acestor vaci trebuie făcută grajd cca. 20-30 kg. nutreţ verde, cosit de bucătărie, cretă furajeră, este bine sâ
de Dr. RO$A AUREL
I. Importanta şi durata Asistent LC.Z. de zile. durată care sub nici un motiv forţat, începînd după caz, cu 4-18 zide proaspăt şl alcătuit dm iarbă verde, po­ fie date în amestec cu concentratele, in
repaosuluî mamar nu se va putea reduce sub 50 de zile. înainte de data planificată de noi pentru rumb furajer, borceag, sudan, secară, etc. oan/tltate de 1 — 1,5 kg. la 100 kg. de con­
Dacă însă gonirea are loc la o lună ju­ a fi înţărcate şi numai după ce s-a sta- Lucerna verde şi trifoiul constituie o centrate. Pe lingă acestea este bine ca va­
Sporirea producţiei de lapte est2 una poziţia colostrului normal diferă mult de mătate pînă la trei luni după fătare, se biidt prin diagnosticul gestaţiei, de către hrană de o mare valoare hrănitoare pen­ cile gestante să albe bulgări de sare in
din sarcinile principale prevăzute in Le­ aceea a laptelui obişnuit. Astfri, in timp realizează o lactaţie de 280-300 de zide şi specialişti, că aceste vaci sînt gestante. tru toate animalele şi in special pentru Iesle sau la păşune.
gea cu privire la măsurile pentru dezvol­ ce laptele este alb şi cu gust plăcut, co­ este necesar un repaos mamar de 60-80 Pentru aceasta se scot din raţia vacilor vacile gestante in ultimele luni. deoarece Cu 7-10 zile înainte de fătare, pentru
tarea creşterii animalelor pa anii 1954— lostrul este de consistenţă vîscoasă, de zile, sau chiar mai mult. care trebuiesc înţărcate nutreţurile con­ aceste nutreţuri, in stare verde, conţin a evita congestia prea puternică a ugeru­
1050 în R.P.R. culoare alb-galbenă ; cu miros specific şl Nu este nevoie şi nici nu trebuie ca re­ centrate şi suculente. In acelaşi timp se mari cantităţi de albuminâ, vitamine, să­ lui şi pentru a evita o secreţie a laptelui
Unul dint/ra factorii de care depinde în cu gust sărat. Colostrul, pe lîngă că este paosul mamar să fie prea mare (5-6 luni), răresc mulsoriie de la 3 la 2 sau de la 4 ruri minerale. Neajunsul pe care il pre­ înainte de fătare, se scot din raţia vac.lor
mare parte mărirea producţiei de lapte a un aliment excelent, conţine şi o mulţime oe dă un repaos mamar de peste 3-4 luni la 3 mulsori Acest lucru va produce o zintă acestea este că, In cazul administră­ ce sint In foarte bună stare de întreţinere,
de substanţe care îi dau viţelului posibi­
vacilor, este repaosul mamar al vacilor numai vacilor ou producţii mari, trecute ocădere treptată a producţiei de lapte rii lor nechibzuite în stare verde, pro­ suculentele, zemoasele şi concentratele,
pline. litatea de a lupta, încă din primele ore de 10-12 ani şi care au fost mulse în con­ După 4-5 zile, cînd producţia a scă2Ajt voacă meteorisme animalelor care nu au răminînd oa pînă la fătare vacile să fie
Prin repaos mamar se înţelege timpul ale vieţii, împotriva microbilor producă­ tinuare 5-600 zile, ceea ce a dus la o slă­ mult, vacile sc mulg odată pe zi sau odată fost obişnuite cu consumarea lor. Pentru a hrănite numai cu fin de calitate foarte
de la întreruperea Lactaţlei şi pină la fă- tor de boli. Pe de altă parte, el ajută la bire accentuată a lor. La fel, se dă un re­ la două z>ile şi după alte 3-4 zide nu se obişnui animalele să consume lucemă şi bună, in cantităţi de 10-12 kg
eliminarea din intestinele viţeiluluu, a con­
tare, cu, ailte cuvinte numărul de zile in paos mamar de peste 4 luni şi uneori mai mulg, urmind a se controla din cînd trifoi verde, este necesar ca acestea să se Vacile gestante înţărcate vor fi adăpate
care vacile ce urmează să fete trebuie să ţinutului acumulat în timpul perioadei chiar mai mult j un inc llor oare au fătat In cînd ugerul. introducă tn raţia animalelor în cantităţi de cel puţin trei ori pe zi iarna şi de pa­
nu mal fie mulse. intrauterine. Vaciile neînţărcate neavînd înainte de vîrsita de 26 luni (numite şi In tehnica înţărcării, pentru a nu Îm­ mici la început, cantităţi care vor fi mă­ tru ori pe zi vara, cu apă curată, in can­
colostrul de calitate, viţeii lor rămîn în
Mulgerea vacilor cîte 350-400 zile şi chiar nelepce). bolnăvi ugerul vacilor trebuie să se ţină rite progresiv — cu multă atenţie — pen­ tităţi îndestulătoare şi nu prea rece, Apa
creştere şi se îmbolnăvesc foarte uşor.
mai mult, ca şi mulgerea vacilor cu pro­ Vacile cu producţii mari de lapte tre­ seama de un lucru foarte important: deşi tru a evit-a accidentele. Ele se dau ameste­ prea rece din timpul iernii şi cu sloiuri
ducţii mari pină la fătare, fără repaos Vacile care au avut repaos mamar şl buie să primească un repaos mamar de vacide se pregătesc pentru înţărcare, mul­ cate cu fin sau paie ori se dau la sfârşit de ghiaţă provoacă adeseori avorta rea va­
mamar, este o metodă greşită şi neştiln- au fost bine hrănite nasc viţei bine dez­ 70-90 zile. Vacile sănătoase, în stare bună sul se va face complect, adică ugerul va după ce vacile au mîncat fînul sau pa­ cilor.
ţificâ, cu consecinţe destul de neplăcute. In voltaţi, cu greutate mare, sănătoşi, vigu- de întreţinere, cu producţii mijlocii de fi stors de întreaga cantitate de lapte ce iele. Procedind in acest fel, se ajunge ca Pentru oa fătarea sâ fie uşoară, va­
roşi şi cu mi:re putere de creştere. Pe de
acest caz, se obţin viţei piperniciţi lipsiţi de lapte şi oare sint între al 3-lea şi al 6-lea o conţine. După încetarea mulsului se va vacile să poată consuma lucemă şi tri­ cile pline în ultimele 2 luni de gestaţie,
ndtă parte, aceste vaci se pot pregăti ou
vigoare şl predispuşi diferitelor boli. De- viţel au nevoie de un repaos mamar de continua cu un control riguros al ugeru­ foi Sub formă verde pînă la 40-50 kg. pe trebuie să facă zilnic mişcare cîte 2-3 km.
obicel viţeii se nasc cu o greutate sub 25 toate forţele pentru viitoarea lactaţi*. de- 60-70 zile Vacile cu 1 şi 2 viţel, fiind ti­ lui tdmp de 4-5 zile şl se va scoate laptele zi. fără nici un risc. Nu se va da vacilor pe zi Vara mişcarea este asigurată prin
kg şi uneori chiar sub 20 kg. La fel, pro­ punînd mari rezerve de substanţe hrăni- nere şl în creştere şi vaciile cu peste 7 vi­ strîns eventual în uger. trifoi sau lucemă verde plouată sau cu păscutul vacilor, pe o păşune în apropie­
ir.ore, pe cari apoi le transformă in lapte.
ducţia de laple a vacilor care nu au avut ţel, fiind în general slăbite şi bătrîne, tre­ In cazul cînd vacile se înţarcă greu, a- rouă, întruoît in această stare ele fermen­ rea gospodăriei, iar iarna această miş­
Repaosul mamar, pentru a da rezultate
repaos mamar este mult mai scăzută de- buie să beneficieze de un repaos mamar dică scade numai cîte puţin producţia de tează puternic şi rapid, în rumenul ani­ care se poate asigura prin scoaterea vaci­
cft producţia din lactaţia anterioară şl, in Pune, trebuie stabilit în raport cu : pro­ mai mare, cuprins intre 2'/:—3'/j luni, lapte, pe lingă cele arătate, se va înlocui malelor, pe care le balonează, puţind pro- lor la plimbare, pe un lsJaz. cca. 2-3 km.
general, producţia de lapte este mult scă­ ducţia de lapte, vîrsta, hrana, particula­ după starea de întreţinere şi după pro­ (inul cu un fîn mediocru şi la nevoie, în vooa avortarea sau chiar moartea aces­ pe zJ.
rităţi proprii fiecărei vaci, starea de în­
zută, faţă de posibilităţile normale de pro­ ducţia lor de la.pte. Vacile care au peste parte sau în întregime, cu paie de griu. tora. La ferma Binţida Cluj, vaca Viola matr.
treţinere a vacilor, şi chiar cu sezonul în
ducţie aJe acestor vaci. Efortul la care 8-10 viţei, şi sint mult prea slăbite au Dacă înţărcarea 9e face vara, atunci va­ Oricît de satisfăcătoare ar fi păşunea 7695, de rasă Simmental. in urma aplică­
este supus organismul vacilor cu lapte .are are loc fătarea nevoie de un repaos mamar cu o durată cile se opresc de la păşuna! şl se ţin cî­ şl nutreţul verde din perioada păşunatru- rii unul repaos mamar corespunzător, aso­
este echivalent cu o muncă destul de grea, Pentru ca repaosul mamar să ducă la o de 110-120 zile. teva zile La grajd numai cu fîn şi pale. lui, raţia vacilor gestante trebuie com­ ciat cu o hrănlre la naştere de 30 kg., 42
la care. în oaziul vacilor mulse pină la fâ- sporire simţitoare a producţiei de lapte, Vacilor sleite de puteri de pe urma lac­ Factorii cei mal importanţi îrr pregăti­ pletată cu concentrate, formate din a- kg. şl 58 kg Paralel cu aceasta a sporit
tare, se adaogă nevoile de creştere a vi­ este necesar să cunoaştem în special ca­ taţiei precedente au nevoie de un repaos rea vacilor pentru fătare sint acordarea mestec de uruieli, de orz, ovăz, mazăre fu­ progresiv producţiile de lapte, pe lacta­
ţelului, care în ultimele 2 luni de gestaţie pacitatea de producţie a vacilor, adică mamar cuprins intre 80-95 zile. La fel unui repaos mamar corespunzător şi ad­ rajeră, porumb, tărîţe de grîu şi turte sau ţii, după cum urmează : 2671 kg laple în
creşte foarte mult. De aceea, în aseme­ cantitatea de lapte pe care o produc va­ vacile atinse de anumite boli, cum sînt ministrarea in această perioadă de >re- şroturl de floarea soareJui, în canităţi ce 300 zile la prima lactaţie, 3580 kg lapte
nea situaţii, vacile slăbesc şi se epuizează cile respeotive Repaosul mamar va fi ma) cele bolnave de tuberculoză, trebuie sâ paos a unei hrane bogate în aJbumină, să­ variază Intre 1-3,5 kg după producţia de in 278 zile la a 2-a lactaţie, 3852 kg lapte
ruri minerale şi vitamine. Astfel, la 4-5
foarte mult. Pe de altă parte, organismul mare în cazjjl unei producţii mai mari şl beneficieze de un repaos mamar mai lung, zile după înţărcare, se vor Introduce trep­ lapte şl starea de întreţinere a vacilor. In 300 zide la a 3-a lactaţie şi 4244 kg.
In regimul de iarnă, vacile gestante în­
lapte în 300 zile la a 4-a lactaţie
in raport cu gravitatea bolii, de 3-5 luni.
vaoiior şi in special ugerul, ntavind re- mal scurt în cazul unei producţii mijlocii tat în hrana vacilor, in cantităţi crescânde ţărcate vor primi 7-8 kg. fin, de preferinţă Exemplul acesta, căruia 1 se pot adâoga
paosul firesc, nu au timp să se refacă in sau micî. Pe lîngă factorii amintiţi, jtf- II. înţărcarea vacilor gesfanfe de la o zi la alta, fînul de calitate bună de lucernâ. trifoi, borceag sau fîn de luncă. multe altele, ne arată câ prin acordarea
vederea lactaţiei ce urmează paosui mamar mai este strîns legat de (de preferinţă trifoi, lucernâ, borceag) a- Pe lîngă fîn vor mai primi zemoase şi unui repaos mamar corespunzător, însoţit
şi hrănirea lor după înţărcare
• In căzui cînd vacile sînt mulse pînă la data gonirii. In cazul vacilor gonite la 21 poi suculentele şl concentratele ; după suculente, compuse din morcovi furajeri, de o alimentaţie bogată în albumina să­
Pentru aducerea vacilor !a repaosul ma­ 10—14 ziile de la înţărcare, vacile pot pri­ sfeclă furajeră sau semizaharată, dovleci,
fătare colostrul nu se mai formează, sau, de zile după fătare (primele călduri) se ruri minerale şi vitamine, se obţin viţei
mar, trebuie să se procedeze la înţărcarea mi cantităţi normale de furaje. Cantită­ etc. şl furaje însilozate. sănătoşi, vi«?uroşi şi cu mare putere de
dacă se formează, compoziţia lui este di­ rcurtează durata lactaţiei la 250 de zile şl
lor la timp. Vacile cu producţii mici de ţile de furaje variază în funcţie de greu­ Aceste furaje, se vor da in cantităţi cu­ creştere, iar producţia ds lapte i vaci­
ferită de cea a colostrului normal, produs chiar mai puţin şi se reduce în acelaşi lapte şi vacile de rasă sură de stepă, In tatea, starea de întreţinere şi producţia prinse între 2-4 kg. morcovi furajeri, 10— lor sporeşte simţitor, asigurînd tmodată
de ugerul vacilor înţărcate la timp. Com- timp dorita repaosuluî mamar la 55-60 majoritatea lor, după 7-8 luni de lactaţie, de lapte a vacilor 20 Jig. sfeolă sau dovleci şi 10—15 leg. nu­ şi sănătatea lor.