Page 27 - 1954-06
P. 27

Nr. ^                                                                 DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                  Pag. 3
                                                                                                                 B
                                             VIATA DE PARTID                                   Expozi|ie de animale                Ţările de democraţie populară
            Organizaţia de bază se consultă cu activul fără de partid                           1   Astăzi  are  loc  la  Telwş  —  raionul   pe drumul construirii socialismului
                                                                                                Alba,  deschiderea  expoziţiei  Inler-ea*   1
                                                                                                                                ------  - = * — - - ■   _ =
            Inţelegind  Importanţa  sarcinei  de  a  in-   Organizaţia  de  bază  a  desfăşurat  cu   au  condiţii  favorabile  pentru  aceasta  In   ionali  de  animale  organizată  de  Mi­
           tărl  neîncetat  legaturile  cu  masele  $1  de   ajutorul  activului  fără  de  partid  o  muncă   vederea  ridicării  nivelului  cultural  ai  co­  nisterul  Industriei  Alimentare  şi  Mi­  Noi victorii în producţie ale oamenilor muncii din China
           a  In  mobiliza  In  lupta  pentru  ridicarea  ni-   intensă   pentru   popularizarea   regulilor   lectiviştilor  şi  a  întăririi  legăturilor  dintre   nisterul   Agriculturii  şl Silviculturii.
           vedUlui  do  viată  a  poporului  muncitor,   agrotehnice  '-înaintate,  lâmunnd  colecti­  el  şl  ţăranii  muncitori,  el  a  propus  organi­  £ipozl|ia  de  la  TeluŞ  —  prima  |n   Oamenii  muncd  din  Republica  Populară   Un  aport  preţios  la  opera  de  dezvoltare
           sardnâ  trasată  de  pdenara  lărgită  a  CC   viştilor  importanţa  aplicării  lor  Convinşi   zaţiei  de  bază  să  ia  măsuri  pentru  for­  regiunea  Hunedoara  şi a doua   pe  Chineză  îndeplinesc  cu  succes  planul  de   economică  a  R  P.  Chineze  au  adus  petro­
           al  PMR  din  august  1833,  organizaţia  de   de  rostul  aplicării  acestor  reguli  colecti­  marea  unei  echipe  artistice  ln  oare,  pe   ţară  —  este  organltată  ca  urmare  a   abat  pentru  dezvoltarea  economiei  naţio­  liştii   chinezi,   care   au   Îndeplinit   cu
           bază   din   gospodăria   colectivi   „Dramul   viştii  au  insâmlnţat  anul  acesta  Lntreagi   lirtfă  colectiviştii  talentaţi  să  intre  şi  ţă­  Hotjrlrll  Consiliului  de Miniştri  al  nale  pe  1354-  Ritmul  muncii  creşte  lună   109,3%  planul  de  producţie  pe  luna  mai
           Iul  Leain ,J   din  Geoegiu,  raionul  Oriştie,   suprafaţă  cultivată  cu  porumb  şl  cartofi,   rani muncitori din comună  R  P.R  şl  a  C  C.  al  P.M  R  cu  privire   de  lună.  Un  număr  tot  mai  mare  de  obiec­  intre  care  la  extracţia  petrolului  —  cu
           şj-a  format  In  jurul  său  un  larg  activ   în  cuiburi  aşezate  ln  pătrat  Griul  a  fost   Faptul  că  organizaţia  de  bază  a  ştiut   la  îmbunătăţirea  şl  dezvoltarea  siste­  tive  de  la  diferite  întreprinderi  industriale   L09,7%,  la  producţia  de  benzină  —  cu
           fără  de  partid  In  a  cosi  aotlv,  au  fost  re­  plivit  la  timp  de  toate  buruienile  îrv:ît  e   să  recruteze  In  activul  fără  de  partid  oa­  mului de  contractare  şl achiziţii  de  raportează  despre  succesele  obţinute  in   107,8%,  la  producţia  de  petrol  lamp&nt
           crutaţi  colaetivxşti  harnic!  de  diferite  spe­  cel  mai  frumos  din  comună  Praşlla  l-a   meni  din  diferite  ramuri  de  producţie  şl   animale  şl  produse  animale,  ln  vede   îndeplinirea planului de stat.  cu  135,7%,  la  motorină  cu  120,8%.  Între­
           cialităţi,  cum  sint  de  exemplu  :  tovarăşul   la  porumb  a  fost  făcută  de  asemeni  le   de  diferite  specialităţi,  a  făcut  ca  şl  pro­  rea  aprovizionării  populaţiei  cu  pro­  După  cum  relatează  ilarul  „Gunjenji-   prinderile  din  diferitele  oraşe  ale  R  P
           Purcel  Aurel  do  la  ferma  zootehnică,   timp,  cartofii  au  fost  prăşiţi  de  două  ori   punerile  venite  de  Jos  să  fie  variate,  in­  duse alimentare şl a Industriei cu ma­  bao",  în  cursul  lunii  mai,  muncitori  din   Chinez*  au  Îndeplinit  şl  depăşit  de  ase­
           Stoica  Marii  Luna  Matei,  Mea  Florica  şi   pînă  acum  ier  Qoarea  soarelui  de  3  ori   teresante  şi  care  de  cere  mal  valoroase,  iar   terii  prime  precum  şl  penlru  încura­  Industria  carboniferă  a  R  P  Chtneze  au   menea  planurile  de  producţie.  Astfel,  zia­
           alţii  din  brigada  de  oirop  şi  cea  legumi­  Succese  însemnate  au  fost  obţinute  şl  ln   sprijinul  oe-1  pnmeşte  din  partea  acti­  jarea creşterii şi îngrlşlrll de animale  coalizat  succese  însemnate  in  producţie.   rul  „Beiprinjlbao"  acrie  eă  144  de  între­
           coli,  Inginerul  P/tca  Dumitru  directorul   ceea  ce  priveşte  pregătirea  campaniei  de   vului  fără  de  partid  să  fie  multilateral   Avantajele  acordate  prin  Hotârlrc   Minele  carbonifere  de  stat  au  depăşit  pla­  prinderi  din  Pekin  au  îndeplinit  cu  103,5%
           şcolii  horticole,  ete-,  prin  care  organizaţia   recoltare  şl  puternic  Tovarăşul  Inginer  Prica  Du­  dau posibilitatea producătorilor să ob­  nul  da  extracţie  pe  luna  mai  cu  2,8%   planul pe luna mal
           de  bază  poale  să  Uită  legături  jtrinse  cu   Aceste  rezultate  au  mărit  nespus  de   mitru  directorul  şcolu  horticole,  oare  de   ţină  realizarea  unor  sporuri  din  ce   Anul  acesta,  In  luna  mal,  minerii  chinezi   ln  luna  mal  49  mari  urine  şl  fabrici  de
           colectiviştii  din  toate  ramurile  de  activi­  mult  autoritatea  organizaţiei  de  bază,  ro­  asemeni  tace  parte  din  activul  fără  de   în  ce  mai  mari  la  creşterea  ani­  au  dat  ţăni  cu  13,7%  mai  mult  cărbune   stet  din  Mukden,  acrie  „G-unjenJtbao”.  au
           tate  ale  gospodinei  precum  p  cu  ţăranii   lul  el  de  conducător  politic,  precum  şt   partid,  a  venit  In  această  şedinţă  cu  i-   malelor.  obţlnlnd  pe  baza  con­  decit  anul  trecut  în  aceeaşi  lună  La  mi­  dat  o  producţie  eu  3.2%  mal  mare  declt
           muncitori din comuni.       prestigiul  membrilor  de  partid  şl  al  tova­  oiţlativa  de  a  se  planta  o  livadă  după   tractelor  încheiate  cu  Statul,  preţuri   nele  din  China  de  nord  şl  de  sud-vest  s-a   prevedea  planul  In  luna  mai  au  produs
            Pentru  a  lărgi  omori  tul  cunoştinţelor   răşilor  din  activul  fără  de  partid  ln  rîn-   cele  mai  superioare  reguli  agrotehnice   bune  şl  multe  alte  avantaje  ca:  re   realizat  o  sporire  deosebit  de  mare  a  ex­  peste  plan  şl  întreprinderile  Industrie:  lo­
           Ideologice,  culturale  şl  profesionale  a  to­  dul  colectiviştilor.  A  făcut  de  asemeni  ei   pomicole,  de  a  se  organiza  o  grădină  de   duceri  din  cotele  de  cereale,  reduceri   tracţiei  de  cărbune  faţă  de  anul  trecut   cale din Mukdem.
           varăşilor  din  activul  fără  de  partid,  or­  crească  încrederea  ţăranilor  muncitori  din   legume  model  şl  de  a  ae  construi  un  grup   din cotele de  carne, lapte ele.  De ase­  Trusturile  carbonifere  dm  Fuşun,  Da  tun   MunoltorU  din  Şanhal,  Ciunţln,  Kanton
           ganizai  ia  de  bază  i-a  Îndrumat  si  parti­  sal  in  gospodăria  colectivă  şi  dorinţa  lor   de  sere  pentru  cultiva  rea  forţată  a  le­  menea producătorii contractanţi au drep­  4  KedJuan  au  sporii  anul  acesta  exLrac-   sl  din  numeroase  alte  oraşe  din  R  P.
           cipe  regulat  la  cursul  seral  de  partid  ţi   de  a  deveni  colectivişti  Acest  lucru  e  con­  gumelor  şl  zarzavaturilor  Mai  mult  decîi   tul de cumpărare în cadrul comerţului d«   ţla  de  cărbune  cu  80%  faţă  de  perioada   Chineză  au  obţinut  vletoni  Însemnate  In
           la  cursurile  agrozootehnice  organizate  in   firmat  Însuşi  de  faptul  că  11  familii  de   atit,  el  s-a  angajat  să  mobilizeze  profe­  Intimplnare  şl  special  a  unor  mărfuri   corespunzătoare a anului trecut.  ce priveşte creşterea producţiei.
           cadrul  gospodăriei  colective.  Cu  activul   ţărani  muncitori  au  intrat  nu  d«  mult   sorii  de  la  şcoala  horticolă  pentru  a  acor­  ca:  talpă,  piele,  cojoace,  căciuli  Şl
           firi  de  partid,  au  fost  ţinute  adunări   cu  pământul  şi  Întreg  Inventarul  agricol   da  colectiviştilor  ajutorul  şi  îndrumările   allele.  Institutul de ţtiint* economice el R. D. Germane
                                                                                                  Scopul  expoziţiei  care  se  deschide
           deschise  unde  s-au  dezbătut  probleme  In   1n gospodăria colectivă  tehnice  necesare  ln  această  direcţie  şi  de-a   aii,  este  dt  a  populariza  cele  mal
           Ivituri   cu   întărirea   organlzatorlco-eoo-   Membrii  organizaţiei  de  bază  şi  tova­  lămuri  totodată  pe  fiecare  colectivist  des­  Prezidiul  Academiei  germane  de  ştiinţe   struirea socialismului Io R D Germană.
           ruunlcâ  a  gospodinei  colective,  Ln  legă­  răşii  din  activul  fără  de  partid  eare  eu   pre  însemnătatea  înfiinţării  cit  mai  de­  frumoase  rezultate  obţinute  de  produ­  a  adoptat  o  hotărire  ou  privire  La  Înfiin­  Institutul  va  edita  revista  „Ştiinţe  eco­
           tură  cu  lSrglrea  el  ou  sporirea  producţiei   participat  Ia  discuţii,  au  scos  la  Iveală  şi   grabă  a  unor  asemenea  ramuri  de  pro­  cătorii  cel  mal  harnici  din  regiunea   ţarea  unui  institut  de  ştiinţe  economice
           la  hectar  şl  a  productivităţii  animalelor,   o  serie  de  lipsuri  care  se  manifestă  atft   ducţie  Hunedoara  ş|  in  special  din  raioanele   Institutul  va  ţine  o  strînsă  legătură  cu   nomice",  va  organl23  conferinţe  şl  va  în­
                                                                                                 Alba,  Sebeş  Şl  Orăşlle,  care  s-au  evi­
           cbabdindu-ee  totodată  sarcini  precise  pen­  tn  munca  biroului  organizaţiei  de  bază  cit   Unii  to'warâşi  ca  :  Purcel  Aurel  care  lu­  denţiat In creşterea şl tngrăşarea ani­  cadrele  din  sectorul  economic  şi  va  face   fiinţa  cercuri  ştiinţifica  ln  cadrul  cărora
           tru  fiecare  tovarăş  din  activul  fără  de   şl  ln  munca  consiliului  de  conducere  al   crează  la  ferme  zootehnică  şl  alţii,  s-au   malelor.  apllclnd  cele  mal  bune  me­  cercetări  în  domeniul  tuturor  problemelor   se  vor  face  cercetări  privitoare  la  proble­
           partid  in  această  direcţie.  S^au  dezbătut   gospodăriei  colective,  venind  In  acelaş   ridicat  împotriva  atitudinii  de  tărăgă­  şbiinţei  economic*.  Pe  primul  plan  va  sta   me  ca  planificarea  şl  dirijarea  economiei
           de  asemeni  problemele  potitoii  interne  şl   timp  cu  propuneri  valoroase,  menite  să   nare  a  înfiinţării  celor  două  Incubatoare   tode de îngrijire  generalizarea  teoretică  a  tuturor  proble­  naţionale,  productivitatea  muncii,  toarte
                                                                                                  Exemplul  dai  de  cel  mai  buni  pro­
           externe ale statului nostru  ducă la lichidarea lipsurilor.  planificate,  atitudine  manifestată  de  con­  ducători  —  contractanţi  de  animale.   melor economice pa care le ridică con­
            Biroul  organizaţiei  de  bază  a  explicat   S-a  arătat  de  exemplu  că  organizaţia   siliul  de  conducere,  precum  şi  împotri­  —  va  trebui  să  f(e  un  stimulent  pen   monetară, teoria crizei ete.
           tovarăşilor  din  activul  fără  de  partid  sar­  de  bază  nu  a  avut  o  preocupam»  faţă  de   va  lipsei  de  popularizare  totr-un  mod  mal   teu  masele  largi  de  producători,  in
           cinile  ce  stau  in  faţa  organizaţiei  ln  di-   organizarea  şl  conducerea  Întrecerii  so­  tamelnlc  şl  mat  organizat  a  rezultatelor   vederea creşterii şl îngrfişărll a cil mal   Activitatea   Direcţiei   pentru   construcţia   de   aşexări
           flerite  perioade,  antrenind  totodată  pa  fie-,   cialiste.  nu  s-a  Interesat  de  popularizarea   obţinute  de  gospodăria  colectivă  Biroul   multe  animale,  contribuind  astfel  ta
           care  să  desfăşoare  o  muncă  pcdlUcâ  in­  şi  stimularea  fruntaşilor,  nu  a  îndrumat   organizaţiei  de  bâ2ă  a  fost  aspru  criticat   traducerea  ln  viaţă  a  Hctârlrll  ple­  muncitoreşti fn Republica Populară Polonă
           tensă  in  sectorul  său  de  activitate,  ln  ve­  activul  fără  de  partid  să  antreneze  pe   şl  pentru  faptul  ci  nu  ee  ocupă  de  acti­  narei  lărgite  a  C  C.  al  P.M  R  din
           derea  mobtllzăru  colectiviştilor  Ia  înfăp­  toţi  colectiviştii  la  Întrecere  pe  bază  de   vizarea  organizaţiilor  U.T.M  şi  A  R  LUS   august 1953.  Acum  oiţiva  ani,  fn  Polonia  a  fost  creată   anul  acesta  la  Nowa  Huţa  —  noul  oraş
           tuirea  lor.  Periodic,  organizaţia  de  bază   contract  in  campania  lnsămlnţăndor  de   dm gospodărie     Direcţia  pentru  construcţia  de  aşezări   socialist  al  mrtalurglşl'dor  polonezi  —  vor
           te  consultă  cu  activul  său  fără  de  partid   primăvară  şi  La  întreţinerea  culturilor  şi   O  lipsă  ce  a  fost  arătată  biroului  orga­  muncitoreşti  Sub  controlul  acestei  direc­  li  dale  In  folosinţă  3  000  camere  de  lo
           ln  anumite  probleme,  care  au  drept  scop   nu  s-au  luat  măsuri  nici  pînă  acum  pentru   nizaţiei  de  bază  in  această  adunare  şl   Din activitatea   ţii  aproape  In  toate  oraşele  R.  P  Polone   cult.  In  voevodatede  Wrodaw,  Pozaan  şl
           îmbunătăţirea  muncii  ln  cadru1  gospo­  a  h  organizată  întrecerea  soooaliStâ  ln  cin­  da  oare  trebuie  să  ţină  seama  ps  viitor,   se  construiesc  case  şi  instituţii  de  interes   altele,  frontul  construcţiei  de  locuinţe  s-a
           dăriei  colective  st  dezvoltarea  el  multila­  stea  zilei  da  23  August  Mal  sJnt  cazuri   este  aceia  că  obişnuieşte  aă  critice  in  ge­  comitetelor de cetăţeni  Eocial-oultural  In  anii  care  au  trecut,   lărgii considerabil.
           terală.                     clnd  unii  colectivişti  nu  îngrijesc  cum  se   nerai  adică  arată  consiliului  de  conducere   Încă  de  mult,  ţăranii  muncitori  din  satul   această  Direcţie  a  construit  sute  de  mii   Plnă  la  sUrşItul  anului  acesta.  Direc­
            Duminica  trecută  de  exemplu,  s-e  ţinut   cuvine  bunurile  obşteşti,  iar  Ia  grădină   sau  colectiviştilor  cu  munci  de  răspundere   V  Arm  aga,  comuna  Hărău  raionul  Fila   de  camere  da  locuit  In  prezent.  Direcţia   ţia  pentru  construcţia  de  aşezări  munci-
           o.  adunare  deschisă  unde  a  fost  discutat   brigadierul  Frederic,  nu  ţine  cont  de  can­  in  gospodăria  colectivă,  numai  că  au  lip­  şl-au  pus  ln  gind  să  zidire  pentru  copii   efectuează  lucrări  de  construcţie  pe  330   loreşti  va  construi  încă  96  000  de  camera
                                                                                                                                                      de  locuit.  Totodată  ln  oraşele  şt  aşezările
                                                                                                                          şantiere  situate  in  diferite  regiuni  ale
           telul  tn  care  organizaţia  de  bază  s-a  ocu­  titatea  şi  calitate*  muncilor  efectuate  de   suri,  fără  a  arăta  care  anume  slnt  aceste   lor  un  local  de  şcoală  nou,  trainic  pi  lu­
           pat  de  întărirea  economico-organizatorică   fiecare   colectivist   în   parte,   pontindu-l   lipsuri,  ln  ce  constau  ele.  de  unde  provm   minos.  in  care  învăţătura  de  carte  să  ae   R.  P  Polone  Anul  acesta.  Direcţia  a  dat   muncitoreşti  vor  ti  date  în  folosinţă  140
           a  gospodinei  colective  şi  curo  a  fost  îndru­  pe  toţi  la  fel,  fapt  care  a  st  imit  nemulţu­  şl  ce  anume  trebuie  făcut  pentru  a  fi   poată  desfăşura  ut  cale  mal  bune  coodi-   tn  folosioţă  aproximativ  20  000  de  noi  ca­  creşe  şi  grădiniţe  de  copii,  27  şcoli,  peste
                                                                                                                          mere  de  locuit.  Voevodatul  Stallnograd
           mat  şl  sprijinit  activul  fără  de  partid  ln   mire  In  rifidul  unor  colectivişti.  Tovarăşii   lichidate din rădăcini  tiunî- Acest gind al lour au încăput eă tran­  este  unul  din  marile  centre  ale  construc­  760  magazine,  aproximativ  300  centre  de
           munca  de  mobilizare  a  colectiviştilor  la   din  activul  fără  de  partid  au  criticat  de   Aceste  cdteva  exemple  luate  din  aduna­  sforma  ln  reaiitete  odată  cu  toamna  anu­  ţiei  de  locuinţe  Anul  trecut,  oamenii   deservire  obştească,  zece  instituţii  medi­
           realizarea  sarcinilor  trasate  de  Hot&rfrea   asemeni  consiliul  de  conducere  pentru  că   rea  deschisă  a  organizaţiei  de  bară,  do­  lui  1953  Atunci,  intr-una  din  zile,  tova­  muncii  din  Slleria  au  primit  peste  20  200   cale,  trei  case  de  cultură  şi  numeroase
           partidului  şl  guvernului  din  29  mat  Re­  nu  se  preocupă  de  calitatea  lucrărilor  şi   vedesc  dt  se  poate  de  limpede  forţa  el   răşul  londache  Ton  membru  tn  corni  telul   camere  de  locuit  Anul  acesta  vor  fi  eon-   alto  instituţii  de  interes  soci  ai  şl  cultunal-
           feratul  prezentat  şl  Îndeosebi  discuţiile   nu  a  luat  măsuri  să  analizeze  această  pro­  mobilizatoare  şl  organizatorică,  dovedesc   executiv  al  sfatului  popular  comunal  fiind   ttrulta peste 26 500 camere de locuit Tot  educatlv.
           purtate  de  către  membrii  de  partid  şt   blemă  săptămJrval  cu  brigadierul  şi  eu  şefii   eît  de  mare  e  ajutorul  p©  care  ©a  11  pri­  îndeaproape  ajutat  de  către  deputaţi,  a
           tovarăşii  din  activul  fără  do  partid,  au   de-  echipe.  La  toate  acestea,  organizaţia   meşte  din  partea  activului  fără  de  partid.   organizat  o  adunare  populară  In  cadrul
           scos  cu  putere  tn  relief  forţa  mobilizatoa­  de  bază  a  rămas  indiferentă,  fără  să  la   In  lupte  pentru  întărirea  puterii  econo­  căreia  s-a  hotârit  începerea  acţiunii   Situaţia muncitorilor agricoli în Republica Cehoslovacă
           re  a  organizaţiei  de  bază.  Sprijirindu-se   mărunie politice corespunzătoare pentru  mic*  şî  organizatorice  a  gospodăriei  co­  ln  luna  februarie,  s-a  ţinui  o  nouă  adu­
           pe  activul  fără  de  partid  ln  toate  acţiunile   a pune capăt lipsurilor  lective  şl  pentru  mărirea  producţiei  agri­  nare  populară  La  care  au  participat  peste   Datorită  faptului  că  primăvara  a  sosit   Ptzen,  de  pe  o  suprafaţă  de  IC  hectare  de
                                                -..-nu.                                                                   mai  tîrziu,  anul  acesta  us  R.  Cehoslovacă   cartofi  plantaţi  după  metoda  ln  cuiburi
           eale  şi  ţinînd  cont  de  propunerile  aces­  Tovarăşul  Acrimnuloala  Vaslle  din  ac­  col*.  Organizaţia  de  bază.  trebue  să  ana­  260  ţărani  muncitori,  dintre  care  aproape
           tuia,  organizaţia  de  bază  a  reuşit  să  în­  tivul  fără  da  partid,  a  arătat  că  îndru­  lizeze  propunerile  făcute  de  activul  fără   00  au  venit  cu  propuneri  ca  localul  de   monede  agricole  au  început  mult  mai  tîr­  aşezate  in  pătrat  s-a  obţinut  o  recoltă
           drume   concret   consiliul   de   conducere   mările  şi  ajutorul  poliţie  pe  care  organi­  de  partid,  să  le  discute  cu  consiliu)  de   şcoala  proiectat  să  fie  construit  pno^  ac­  ziu decât in 1953.  mcxlle  de'332  chintale  La  hectar.  Mecani­
           pentru  a  lua  cele  mal  corespunzătoare  mă­  zaţia  de  bază  >1  di  brigadierului  de  clmp   'conducere  şf  să  le  pună"  Th  praetăcâ.  La   ţiune  de  auto  impunere   "Iama  'aceasta  a  fcel  geroasă  şi  cu  pu­  zatorii  au  reconstruit  plantato&rea  de  car­
           suri  de  întărire  economica  şl  organizato­  şl  şefilor  de  echipe,  este  nesatisfăcător.  O   viitoarea  şedinţă  deschisă  să  arate  to­  Comitetul  de  cetăţeni  format  ln  acest   ţină  zăpadă,  ceea  ce  a  dăunat  semănătu­  tofi  de  tipul  „S.K.-2-  pe  care  ln  prezent
           rică  a  gospodăriei  A  reuşit  de  asemeni   lipsă  de  preocupare  ce  se  observă  La  bi­  varăşilor  din  activul  fără  de  partid  re­  sens,  a  reuşit  să-şl  organizez*  un  colectiv   rilor  de  toamnă  Datorită  ajutorului  acor­  o  folosesc  la  plantarea  cartof  ului  în  cui­
           să  mobilizeze  pe  toţi  colectiviştii  la  înfăp­  roul  organizaţiei  de  bază  este  şi  aceia  că   zultatele  propunerilor  făcute  de  ei  fi­  compus  din  25  membri,  care  au  fost  apoi   dat  de  stat,  cooperahveLe  agrloole  unice   buri aşezate tn pătrat.
           tuirea  holăririlor  luate  de  către  consiliul   nu  a  Îndrumat  şi  sprijinit  consiliul  de   indcă  numai  astfel  propunerile  şi  iniţiati­  împărţiţi  pe  probleme  Printr-o  muncă   gospodăriile  agricole  de  stat  şi  ţăranii  cu   L*  muncile  agricola  de  primăvară  au
           de  conducere  Aşa  a  putut  gospodăria  co­  conducere  ca  Si  ia  măsuri  pentru  a  fi   vele  venite  din  mase  vor  putea  fi  sti­  neobosită,  s-a  reuşit  ca  pînă  acum  să   gospodărie  IndividuaJă  au  reuşit  să  înlă­  fost  folosite  18.000  tractoare  calculate  ln
           lectivă  din  Geoagiu,  ca  intr-o  perioadă   construită   o   urcători*   sistematică   de   mulate şi încurajate  fie  ars*  peste  3  000  kg  var,  să  se  scoată   ture  urmările  acestei  Ierni  grele   tractoare  convenţionale  de  clte  15  cei  pu­
                                                                                                                            In  «nul  1954,  ln  R  Cehoslovacă  ce  fo­
           mai  scurtă  de  2  ani  să  mărească  de  19   fructe  cu  toate  că  au  adunate  materialele   Bazlndu-se  şt  de  aci  înainte  pe  acti­  200  mc  piatră,  să  se  transporte  o  hună   loseşte  pe  scară  şl  mat  largă  experienţa   tere,  adică  cu  4  000  tractoare  mal  mult
           ori  numărul  animalelor  de  muncă  faţă  de   necesare  şi  nu  l-a  propus  acestuia  să   vul  fără  de  partid,  ţinînd  seama  de  pro­  paris  din  lemnul  necesar  construcţiei  şl   colhoznicilor  sovietici  Astfel,  78%  din  In-   decit ln 1953.
           cel  pe  care  l-a  avut  U  data  constituirii,   deschidă  un  atelier  de  lemnărie  tn  cadrul   punerile  Iul,  organizaţia  de  baza  va  putea   să  se  confecţioneze  70  mll  cărămizi   sămlnţările  cu  griu  au  fost  efectuate  după   In  R  Cehoslovacă  există  peste  100
           să  înfiinţeze  o  fermă  cu  29  porci,  o  fermă   gospodăriei.   Tovarăşul   Acrumuloala   a   îndruma  şl  sprijini  mai  temeinic  consiliul   Dintre  cel  care  s-au  remarcat  cu  ocaua   metoda  semănatului  Ln  rinduri  dese  şt  ln-   SMT-uri  care  au  Îndeplinit  cu  succes
           cu  237  ol.  o  stupină  cu  50  stupi  sistema­       de  conducere  in  lupta  pentru  înflorirea   acestor  lucrări,  pot  fi  amintiţi  tovarăşii   planul  muncilor  agricole  de  primăvară  ln
                                       propus  organizaţiei  de  bază  să  îndrume                                        .  crucişa  te  După  aceeaşi  metodă  s-au  se­
           tici  şl  o  grădină  de  legume  şl  zarzavaturi       continuă  a  gospodăriei  colective  pentru   Cristian  Ludovic.  Magda  Ion,  Cazan  Şte­  aceste  S  M.T.-uri  se  creează  brigăzi  care
                                       consiliul  de  conducere  şl  să-l  sprijine  pen­      fan şl MaJmovschl Sergiu    mănat  70%  din  orz  $>  65%  din  ovăz
           pe  o  suprafaţă  de  6  ba  teren  Pentru  co­         atragerea  tuturor  ţăranilor  muncitori  din            In  1952,  tn  Cehoslovacia  *  început  să   vor  ajuta  la  mecanizarea  proceselor  grele
           piii  cultivatorilor  a  luat  fiinţă  o  creşâ   tru  a  lua  măs\m  si  se  înfiinţeze  In  gos­  sat pe calea co tec tivirăm.  N1CULA MIRON   (ie  folosită  metoda  plantăm  cartofului  ln   de  muncă  de  la  fermele  pentru  creşterea
           dotată cu mobilier modem    podăria lor o crescătorie de păsări, fiindcă   T MARIAN             corespondent voluntar                      animalelor   ale   cooperativelor   agricole
                                                                                                                           cuiburi  aşezate  în  pătrat.  In  acei  an  au
                                                                                                                           fost  insămlnţate  după  această  metodă   umce.
                                                                                                                                                       Inginerii  şl  constructorii  lucrează  la
             Oamenilor  muncii  din  URSS  le  este                                            zbor.  precum  şl  capacitatea  de  încărcare  a   I 408 hectare  crearea  de  noi  maşini  «gncoJe.  Unele  ma­
           dragă  aviaţia  sovietică  $i  manifestă  un  in­  U.R.S.S. - o mare putere aviatică  maşuulor.  a  ridicat  considerabil  şi  nivelul   Anul  aepsto  suprafaţa  plantată  cu  car­  şini  au  şi  fost  construite,  iar  fabricarea
           teres profund pentru dezvoltarea et                                                 pregătirii  tehnice  al  efectivului  ln  dome­  tofi  dupâ  această  metodă  a  sporit  de  peste   lor eate însuşită de către diferite uzine
                                                              de l. SEMENOV                    niul  aviaţiei  ELst©  foarte  puţul  timp  de   zece  ort  Trebuie  subliniat  că  metoda
             Perfecţionarea  şl  dezvoltarea  tehnică  a
                                                          oeneral-loeotenent de aviaţie        cînd  zborurile  cu  o  vlleiă  mai  mare  ca  a   plantării  tn  cuiburi  aşezate  ln  pătrat  esi*   ln  S.M  T.-url  şl  ln  gospodăriile  agricole
            aviaţiei,  pregătirea  sub  toate  aspectele  a                                                                folosită  de  cooperativele  «gncole  unice,  de   de  stat  se  desfăşoară  cu  succea  pregătirii*
           cadrelor  ei,  sint  mdestruchbU  legate  de   ilustrate  grăitor  de  zborurile  record  ale   ienilor  de  pe  ogoare  şl  a  dăunătorilor  din   sunetului  constituiau  un  subiect  de  ro­  gospodăriile  agricole  de  stat,  precum  îl  de   ln  vederea  campaniei  de  ttrirvgere  a  re­
           dezvoltarea   Statului   Sovietic   socialist           livezi şl vil               mane  fantastice,  Iar  literatura  ştiinţifică   ţăranii  cu  gospodărie  Individuală  Anul   coltei  Anul  acesta  pe  ogoarele  R  Ceho­
           Avlaţa  oglindeşte  mal  mult  ca  In  ori  care   cuceritorilor  aerului  —  piloţii  şoolll  CiVa-   ln  ritm  rapid  se  dezvoltă  şl  aviaţia  sa­  le  considera  ca  fiind  o  perspectivă  înde­  trecut,  la  oooperativa  agricolă  unică  dio   slovace  vor  lucra  de  două  ort  mal  multe
           alt  domeniu  progresul  tehnic  realizat  ln   lov.  caro  pe  aripile  maşlodor  lor  au  purtat   nitară.  Un  mere  pericol  pentru  sănătatea   părtată  Tehnica  se  dezvoltă  Insă  intr-um   Verehov, raionul G ora] devie, regiunea  combine deoJt In anul 1953.
            U  RSS  şi  înaltele  calităţi  morale  şi  fi­  pe  întregul  glob  gloria  patriei  lor.  Toată   ntm  atft  de  rapid.  Incit  asemenea  zboruri
                                                                   oamenilor  muncii  îl  reprezenta  malaua
            zice  ale  oamenilor  sovietici  —  construc­  lumea  tşl  aminteşte  de  zborurile  fără  es­
                                                                   care  scotea  din  muncă  sute  de  mii  de  oa­  au  devenit  posibile  La  practica  zilelor  noa­  14 asociaţii sporiive voluntare în R. P. Ungară
            torii comunismului         cală  din  Moscova  pesta  Polul  Nord  !n   meni  Aviaţia  sovietică  a  dus  o  energică   stre.  Numeroase  probleme  ştiinţifice  Im­
             Ţara  Sovietică  eale  conaiderail  pe  drept   S  UA,  efectuate  da  echipajele  Iul  CikaJov   ofensivă  împotriva  ţintarului  de  malarie,   portante  studiate  de  către  oamenii  de   In  R  P  Ungară,  cultura  fizică  şl  spor­  dliente  seoţii  sportive  cu  un  număr  da
            cuvlnt  patria  aviaţiei  ln  urma  victorie!          in  urma  cărui  fapt  carurile  de  îmbolnă­           tul  constituie  un  bun  al  maselor  largi  de   296 380 membri
                                       şi Gromnv.                                              ştiinţă  şl  constructorii  sovietici  ln  dome­
            Marii  Revoluţii  Socialiste  din  Octombrie   Puterea  şl  vigoarea  aviaţiei  sovietica  au   vire  de  malarie  au  icfltut  simţitor  Avia­  niul  aerodinamicii  manlor  viteze,  al  ra*   oameni  al  muncii.  In  Ungaria  burgbeto-   Statui  alocă  fonduri  însemnate  pentru
            a  început  o  ©tapă  nouă,  superioară,  ln  dez­  fost  verificat*  tn  luptele  aeriene  împotriva   ţia  sanitară  asigură  un  ajutor  medical  ca­  moştereaşcă  existau  numai  două  asociaţii   dezvoltarea   culturii   fizice   şl   sportului
                                                                                               dar-uIuL  radio-ulul  şl  telemecanlcil.  şl-au   sportive  muncitoreşti  ln  prezent,  spor­  Asociaţiile  sportive  voluntare  au  la  dis­
            voltarea  aviaţiei  şl  a  transporturilor  ae­  numeroşilor  duşmani  externi,  mai  ales  ln   lificat  şl  urgent  populaţiei  din  regiunile
                                                                                               găsit o aplicaţie practică  tivii  sint  reuniţi  ln  14  asociaţii  sportive   poziţie  numeroase  stadioane  şi  terenuri
            riene                      anii  Marelui  Război  pentru  Apărarea  Pa­  îndepărtate
                                                                                                Astăzi,  aviaţia  sovietică  este  In  primul   voluntare  Asociaţia  „Vas&s"  („Metalurgis­  sportive,  baie  nautice  ş«  cluburi  sportive
             Organizatorul  şt  conducătorul  puteznl-   triei.  FU  credincioşi  al  PatneJ  socialiste,   Da  tontă  aviaţiei,  ln  Uniunea  Sovietică
                                                                                               rînd  o  aviaţie  reactivă  de  mare  plafon  şi   tul”!  una  din  cele  mai  mari  asociaţii  de   Au  fost  amenajate  tabere  minunate  de  an­
           tel  aviaţii  sovietice  esie  Partidul  Comu­  aviatorii  sovietici  şt-au  îndeplinit  cu  cinste   a  devenit  posibJS  valorificarea  pe  scară   acest  fel,  numără  53  000  monbrl,  asocia­  trenament  Printre  numeroasele  stadioane
            nist.  care  a  apreciat  la  Justa  sa  valoare   datoria  lor  patriotică  CI  au  zdrobit  tn   largă  a  Nordului  Sovlelic  lipsit  de  dru­  de  zbor  ţa  mari  Înălţimi  Aviatorii  sovle-   şi  terenuri  sportive,  construite  după  amd
            rodul  Uriaş  al'  aviaţiei  tn  apărarea  ţării  şi   lupte  loverşunate  mult  lăudata  aviaţie   muri  şl  a  regiunilor  îndepărtate  dm  taiga   tlcl  şl-au  însuşii  temeinic  şl  perfecţionează   ţia  „LokomoOva"  —  32  000,  asoaaţla  ,^pi-   1943  tn  R  P.  Ung&na.  cel  mai  mare  eate
                                                                                               neîncetat  zborul  cu  maşinile  cu  reacţie   tek''  („Constructorul"!  —  30  00  mem­  stadionul  popular  din  Budapesta  cu  o
            tn  dezvoltarea  economiei  naţionale.  Ln   germană  Este  grăitoare  următoarea  ctlrâ:   siberiana.  Avionul  a  fost  utilizat  la  tot
                                                                                               Aviaţia  reactivă  poate  îndeplini  misiuni   bri ete Pe Lingă sindicate există 1729  capacitate de 80 000 locuri.
            anii  războiului  civil,  unităţile  de  aviaţie   din  80  000  de  avioane  construite  de  Ger­  felul  de  expediţii  ştiinţifice  şi  de  prospec­
            au  contribuit  la  zdrobirea  intervenpontş-   mania  hitlerisia  In  decursul  a  trei  anJ  de   tări.  Avioanele  Însoţesc  vasele  de  pescari   In  condiţii  complicate  atu  ziua  cit  şt  ooap-   Fabrica de sodă din oraşul Stalin (R. R. Bulgaria)
                                                                                               tea,  precum  şi  1a  mart  disaanţe  Măiestria
            tllor  slrâlol  şl  alb-gardiştilor  După  ter­  război  75  000  au  fost  distruse  pe  frontul   şl  le  Indică  locurile  favorabile  pentru  pes­  ln  valea  Devnen,  situată  tn  apropierea   tică.  procesul  de  producţie  a  fost  mecani­
            minarea  războiului  civil  au  fost  intre-   soviete-german.  cuit  Avuţia  a  devenit  un  mijloc  indis­  excepţională  a  piloţilor  sovietici,  experi­
                                                                                               enţa  şl  capacitatea  lor  da  zbor,  executa­  oraşului  Stalin,  a  fast  construită  o  maro   zat  şl  automatizat  Astfel,  In  uriaşa  secţie
            prinşl  primii  paşi  In  domeniul  construirii   Flota  aeriană  civilă  a  U  R  SS  se  dez­  pensabil  peatru  executarea  unul  mare  nu­  fabrică de sodă.  de  var  vor  lucra  numai  12  oameni  Pen­
                                                                                               rea  exemplară  a  pilotaj  ului  de  înaltă  artă
            flotei  aeriene,  lax  în  1923  au  fost  puse  ba­  volta  şl  se  Întăreşte  an  de  an.  ln  1952  tra­  măr  de  transporturi  de  mare  însemnătate   După  ce  va  fi  pusă  tn  funcţiunea  aceas­  tru  noua  fabrică  au  fost  pregătite  cadre
            zele fiolei aeriene civile.  ficul  de  mărfuri  al  flotei  aeriene  civile  a   economică  Pe  liniile  9erten«  care  tra­  cu  prilejui  mitingurilor  şl  parărilor  ae­  tă  fabrică  va  satisface  pe  deplin  nevoile   calificate,  din  care  80  s-au  specializat  în
             In  urma  indcslrlaJLzârU  ţării.  In  URSS   crescut  de  9.3  orL  iar  trafletal  el  poştal  de   versează  imensul  teritoriu  al  U  R  SS  se   riene  constituie  o  ilustrare  strălucită  a   de  sodă  oalnnată,  sodă  caustică  $1  bicar­  Uniunea Sovietică.
                                                                                               muncit  lor  dine  pentru  mfnulres  tehnicii   bonat  de  sodiu  ale  Bulgariei-  Totodată,  o
            au  fort  create  ramuri  de  producţie  necu­  2 5 or) ln comparaţie cu anul 1940  transporta  sute  de  mii  de  pasageri  şl  zeci       Tn  apropierea  fabricii  se  înalţă  un  nou
                                                                                               noi                         bună  parte  din  producţia  aoeatei  fabrici
            noscute  in  Rusia  dinainte  de  Revoluţie   Aviaţia  are  un  rol  important  In  dezvol­  de mii de tone de mărfuri de poştă.  va  putea  CI  eicporiotă   oraş  cu  case  de  locuit  paotru  muncitori,
                                                                                                Este  îndeobşte  cunoscut  că  şl  cea  mal
            Totodată  a  luat  fiinţă  o  puternică  Indus­  tarea  continuă  s  agriculturii.  Ea  ajută  la   Traficul  aerian  apropie  Moscova  de  cele   perfecţionată  tehnică  aviatică  nu  poate   Da  torlţ  ă  folosirii  celor  mai  perfecţio­  cu  şcoli,  cinematografe  şi  grădiniţe  de
            trie  de  aviaţie  care  după  cum  se  ştie,  1n   nimicirea  dăunătorilor  agriculturii  .pe  În­  mal  îndepărtate  colţuri  ale  Uniunii  So­  nate maşini primite dlo Uniunea Sovle-  copil.
                                                                                               da  rezultatele  necesare  daci  oamenii  care
            anii  Marelui  Război  pentru  Apărarea  Pa­  tinderi  de  milioane  de  hectare,  lucru  care   vietice  Liniile  aeriene  leagă  U  RSS  de   o  mlnuleac  nu  şl-au  însuşit  profunde  cu­
            triei  a  dat  frontului  40  000  de  avioane  pe   permite  oamenilor  muncii  din  satele  col­  celelalte ţări ale lumii.  noştinţe  tehnice,  dară  cu  posedă  Înalte  ca­  Exameneie de sfîrşit de an în  şcolile din R. P. Albania
            an                          hoznice  să  obţină  suplimentar  milioane  de   Pe  baza  experienţei  acumulate  tn  anii
                                                                                               lităţi  morale  şl  fizice  Aviatorii  sovietici   Anul  aaesta,  elevii  albanezi  se  prezintă   asemenea  simţitor.  La  examenul  de  absol­
             Numeroase  şcoli  de  aviaţie  au  pregătii   puduri  de  cereale  şi  aă  cultive  oele  mai   Marelui  Război  pentru  Apărarea  Patne  şi   slnt  educaţi  de  Partidul  Comunist  Per-   vire  a  şcolilor  medii  se  prezintă  7  303
            cadre  noi  de  piloţi  şl  leholeo-tnglnereşti   valoroase plante agricole  a  dezvoltării  de  după  război  a  ştiinţa'   fecţionindu-jl  pregătirea  rmilt&ră  şl  po­  la  examenele  de  efîrşlt  de  an  mult  mai   elevi
                                                                                                                           bine  pregătiţi  dedt  ln  anii  şcolari  pre­
            Aviatorii  sovietici  au  dovedit  tn  repetate   AslAzI,  etnd  poporul  sovietic  Înfăptuieşte   tehnicii  aviatice,  aviatorii  sovietici  con­  litică  şl  lucrind  la  strlnsâ  colabora  re  cu   cedenţi  Numărul  elevilor  care  au  urmai   ln  şoalLla  medii  teoretice  şi  şcolile  me­
            rlndurl  ln  faţa  lumii  întregi  măiestria  1or   hoLărlrlle  istorice  ale  Plenarelor  din  sep-   tinuă  iă-şf  perfecţioneze  pregătirea  mili­  celelalte  arme,  aviatorii  sovietici  stnt  ca­  diferite  şcoli  este  mult  mal  mare  declt
            neîntrecută.  înaltele  lor  calităţi  morale  şi   lembrle  $1  februarte-martie  sde  CC  al   tară  st  politică,  îndeplinesc  cu  suooes  sar­  pabili  aă  Îndeplinească  eu  cinste  9arclnQe   anul  trecut  La  examenele  de  absolvire   dii  tehnice,  numărul  elevilor  care  se  pre-
                                                                                                                                                       nntâ  La  examenul  de  maturitate  esie  mult
            patriotice  Puternica  tehnică  aviatică  so­  PCU.S.  cu  privire  la  avlntul  continuu  al   cina  de  a  zbuna  mal  departe,  mai  Iute  şi   ce stau Io faţa forţelor aeriene militare.  a  şcolu  elementare  de  ridul  1  se  prezintă   mal  mare  decât  ln  anii  trecuţi  ln  şcolile
            vietică a devenit o uriaşă forţă  agriculturii  socialiste,  aviaţia  esie  folo­  mai sus declt toţi.  Aviaţa  sovietică  slujeşte  ţelurilor  nebile   3t  500  elevi  Dintre  aceştia  cel  mai  mulţi
             Tara  Sovietelor  este  numită  pe  bună   sită  pe  scară  largă  la  tngrăşarea  supli­  In  aviaţie  este  folosită  pe  scară  largă   ale  omenirii  progresiste  Ea  »lâ  de  strajă   medii  teoretice  s»  pedagogice  numărul
            dreptate  o  mare  outere  aviatic».  Forţa  şi   mentară  a  semănăturilor,  la  însămînţările   tehnica  reactivă  care  pe  lingă  faptul  că  a   vieţii  paşnice  a  oamenilor  sovietici,  care   se  vor  înscrie  anul  viitor  In  şcolile  de  7   acestora  se  va  ridica  Îs  aproximativ  i.QOO
                                                                                                                           ani  Anul  acesta,  numărul  elevilor  c*re
            posibilităţile sviaţleJ sovietice au fost  pe calea aerului, in lupte Împotriva buru­  ridicat simţitor plafonul, viteza şi raza de  ocnştruieec cu euecee societatea comunistă  vor absolvi ştoJzle de 7 fini a crescut de  elevi  iar  la  alte  diferite  şcoli  medii  teh­
                                                                                                                                                       nice numărul Tor va ajunge Ia 600.
   22   23   24   25   26   27   28   29   30   31   32