Page 28 - 1954-06

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI_____________________ ______________ Nr. 50

0 importantă hotărfre a Consiliului de Securitate NOTE $1 COMENTARII EXTERNE

in legătură cu agresiunea împotriva Guatemalei Un s p i o n d e m a s c a t
NEW YORK (Agerpres). — TASS Reprezentantul Franţei a sprijinit acest încrederea popoarelor faţă de principiile In faţa instanţei ze aliă un om scund in ienent-coloneiui Indo. El a tost şelul meu După citeva clipe de tăcere, Tani apu­
Ls 20 iunie a avut loc şedinţa extraor­ proiect de rezoluţia şi a propus să I se ONU vârstă de circa 30 de am. Acuratul Akira direct Am fost recrutat In aprilie 1951 şi ne că el urma să folosească această armă
dinară a Consiliului de Securitate, convo­ aducă o completare care să prevadă ca Delegaţia Uniunii Sovietice, a declarat Tanl este japonez fost ofiţer In armata mstrull într-o şcoală americană de spio­ centru Înlăturarea fără 2gomot a senti­
cată la cererea guvernului Guatemalei. In Consiliul de Securitate să ceară încetarea Ţarapkin, consideri ca Consiliul de Secu­ japoneză Instanţa cercetează cu răbdare ni- radişh Adresa şcoDi este: Sspporo nelelor şi a altor persoane sovietice care.
legătură cu invazia forţelor armate strrăine nedntirziatâ a acţiunilor care duc la văr­ ritate trebuie să ia neintîrziat măsuri şl atenţie toate împrejurările oare l-au Minami-d2iurokudze, Nlslgoleme (a 16-â l-ar li împiedicat eventual jă se strecoa­
pe teritoriul Guatemalei Apariţia re­ sarea de singe in Guatemala şi să se pentru încetarea agresiunii in Guatemala adus pe Toni Akira in una dio insulele linie de sud al S-lea cartier din vest). re in zona obiectivelor militare
prezentantului Guatemalei. In jurul me­ adreseze un apel statelor-membre Ale După aceasta, reprezentantul S U A.. sovietice din Răsărit Instama ascultă relatările ampJe şi pre­ Totul a mers bine pină la 10 noem-
sei consiliului a provocat o explo­ O N U de a nu sprijini aceste aoţmni Lodge. a declarat că reprezentantul sovie- Tani Akira este zgîrcit la vorbă La în­ cise ale «pionului american SJnt rostite brie Noaptea, Tani şi Takakuva s-au as­
zie de aplauze din partea publicului pre­ Delegaţii S U A., Angliei, Turcie», Noii t ic intenţionează să facă uz de „veto", trebările preşedintelui el răspunde prm- numele color mai apropiaţi colaboratori cuns inlr-o colibă ds pescari părăsită de
zent In sala d9 şedinţe Reprezentantul Zeelande, Braziliei şi Columbiei, precum ceea ce, după părerea lui, dovedeşte că trron laconic „da" sau „nu - El se stră­ al lui Indo: căpitanul Cray. Oase, Thc- pe malul mării. Cind a dat de ei acolo
american Lodge, care este preşedintele şi delegaţii statelor Honduras şi Nicara­ Uniunea Sovietică are „intenţii speciale - , duieşte să nu privească masa. unde se mas. B-lank. Kadd SInt rostite şi nume patruâa de grăniceri sovietici, spionii au
consiliului, a declarat pe un ton enervat gua, care au asistat la şedinţă, au spriji­ in emisfera occidentală află lucrurile care l-au fost confiscate; japoneze: Maik Okusa, Nakaba Ciaku, deschis focul. După un scurt schimb de
că dară cei prezenţi nu pot să se 2bţină nii proiectul de rezoluţie comun al Bra­ Pienindu-şi stăpânirea de suie, Lodge un revolver american fără zgomot ii un Goto lonedziro, Djek Nor'onoto, Vata- locuri, grănicerii au pătruns . in colibă,
de a-$i exterioriza sentimentale va cere ziliei şi Columbiei. Reprezentantul S.U.A . a cerut pe un ten Iritat ca Uniunea So­ pistol, oariuşeLe respective, un aparat n&be. dar au găsit acolo numai cadavrul lui
ca publicul ..să părăsească sala" Lodge, a afumat totodată că nu ar exista vietică „să ee tină mai la distanţă" da portativ de radlo-eznisîune, o lanternă de Acuzatul relatează amănunte despre Tkakuina. Tani Akira reuşise să scape.
Prunul a luat cuvIntui reprezentantul mei o agresiune armată împotriva Guate- emisfera occidentala semnalizare, o busolă, saltele portative. căpitanul american Cray — cel mai mare El a fugit Io munţi şi s-a pus imediat in
Guitemalet. Castillo Ariola, caie a deala- malei şi de aceea problema prezentată de Răspunzând la atacul lui Lodge, repre­ Ţbt acolo se află foi de hirtiev pe cane specialist din Sapporo în activitatea di­ legătură pnn radio cu căpitanul Cray.
ra: că invadarea Guatemalei de către for­ Guatemala trebuie să fie examinată nu zentantul URSS. Ţarapkin, a arătat că sim schiţate cu creioaul scheme topogra­ versionistă împotriva Uniunii Sovietice Tani a cerut să 1 se trimită naveta pro­
ţele armate străine aste rezultatul unui de Consiliul de Securitate, ci de Organi­ declaraţia reprezentantului 5UA nu este fice Dl este acela care se îndeletniceşte cu re­ misă Dar sfatul care 1 s-a dat a fost să
complot internaţional despre a cărui exis­ zaţia statelor- americane decît un procedeu obişnuit in scopul de Instanţa consemnează In procesul ver­ crutarea şl trimiterea de spioni diverslo- se roage lui dumnezeu In această clipă el
tenţă reprezentanţii Guatemalei La ONU Reprezentantul Guatemalei. Ariola, â abale atenţia Consiliului de la princi­ bal declaraţiile Iul T&ni. nişU Lq UR.5S. In această activitate el a lost prins de grănicerii sovietici ‘
au serisat de două ori Organizaţia Naţiu­ luind cuvintul pentru a doua osri, s-a pala sarcină împotriva unei ţări membre La sfârşit, . inculpatul este întrebat; este ajutat de Goto looedziro. care are In A£ilndu-se tn faţa Instanţei, Tam Akira
nilor Unite şl îndeosebi Consiliul de pronunţat împotriva proiectului comun de a ONU., » spus Ţarapkin, a fost sâvir- cuzn avea de gînd să se întoarcă In Ja­ grijă echiparea agenţadOT Pină In octom­
ştie prea bute ce soartă J] aşteap'S pe un
Securitate Invazia forţelor armate străine rezoluţie prezentat de Brazilia şi Columbiei şil un atac armat, organizat, provocat şi ponia ? Tani Akira a tăout un moment brie 1052 de eceata se ocupase Kadd Sub spion şi diversionist demascat şt el vor­
In GuatouaU. a spus Ariola, reprezintă Guatemala, a spus Ariola, nu are nici condus de Statele Unite. In argumentarea 51 de odată a început si vorbească cu conducerea americanului Kadd, spionul beşte cu o nouă răbufnire de ură despre
o Încercare de a înăbuşi democraţia In un litigiu cu statale vecine Autont ace­ declaraţiei sale reprezentantul sovietic a voce tare şi să povestească totul. Ceea ce Tani a făcut prima sa „cursă" pe insula i stiplnlt săi americani Pentru ei viaţa
Guatemala, care luptă pentru libertatea stui proiect prezintă lucrurile în rezolu­ cilat date şi documente concrete. Cit pri­ s-a petrecut cu el tn acea clipă, se poate sovietică. mea valorează tot atit cit o ceapă dege­
şl independenţa sa. ţia lor In aşa lei ca şl cum ar Ii vorba veşte chestiunea de ce Uniunea Sovietică explica din punct de vedere psihologic. Instanţa H invită pe Tam să vorbească rată. Ce aint eu pentru ei ? El ucid toatâ
Pe bază de Lapte, concrete, reprezen­ de un litigiu Este vorba de agresiunea participă la discutarea acestei probleme El povesteşte instanţei cum cel care l-au mai pe larg despre aclivntatea sa ca spion Japonia. La început au aruncat bombe
tantul Guatemalei a arătat modul In care împotriva Guatemalei. de invadarea ar­ — a spus ol — ea trebuie să fie absolut trimis In misiunea de spionaj pe Insulă, şi diversionist. întrebarea Instanţei II face atomice asupra noastră. Iar acum fac
s-a pregătit si a fost începută interven­ mată străină a teritoriului Guatemalei. limpede pentru dL Lodge. deoarece, indi­ l-au asigurat solemn că la prima chemare pe spion îi Înţeleagă că el însuşi este o ceea ce bombele n-au reuşit să taci
pe care o va transmite prm radio vor tri­
ţia armată împotriva Guatemalei El a şi de aceea nu Organizaţia statelor ame­ ferent unde s-ar sâvlrşi agresiunea — In slugă credincioasă acelora daspre care vor­
beşte cu abila ură $1 deodată Tani devine
mite după el o navetă rapidă Iar cind
subliniat că cu mult înainte de Începerea ricane, ci Consiliu) de Securitate trebuie emisfera occidentală sau răsăriteană — acest moment a sosit şi unica salvare ar tăcut Nu fără greutate instanţa reuşeşts SUţl oare, domnilor Judecători, că toi te­
ritoriul Japoniei este împlnzlt de baze mi­
Intervenţiei In Guatemala presa America­ să ia măsuri nemijlocit şi imediat pentru ea este o agresiune şi ea trebuie curmată. fi fost această navetă, slâplnil săi l-au si jreeonsLtula Intre tabloul activităţii litare americane ? Înainte au existat La
ni inspirată de societăţile dm „United Fruit încetarea acestei agresiuni armate Re- Consiliul de Securitate trebuie 8ft hotă­ noi case de toleranţă., In prezent, ocupan­
Company 1 , „Standard 0)1” şu de alte mo­ prezentanlu) Guatemalei a sprijinit com­ rască Dormţa vădită a reprezentantului răspuns astfel prin radio: „Naveta nu de spionaj a inculpatului ţii au înfiinţat cartiere întregi cu case de
Da, în mai 1952, el a făcui prima „cursă -
poate ieşi (n larg dm cauza timpului ne­
nopoluri americane, cu sprijinul Depar­ pletarea propusă de delegatul francez. S.U A de a împiedica Consiliul de Secu­ toleranţă
In ootombrle — a doua, iar la 24 octom­
tamentului de stat, a pornit o campanie Reprezentantul URSS. S K Ţarap- ritate să se ocupe de problemele agresiu­ favorabil Distruge corpurile delicte. Roa- brie 1953 căpitanul Cray l-a trimis Intr-o
gă-te Iul dumnezeu"
duşmănoasă Împotriva acestei ţări pentru kin. s-a pronunţat împotriva proiectului nii. atunci cînd ea este săvîrşltâ în emi­ Amintirea acestor fapte a aprins In el a treia „cursă" şi ultima Ştiu oare judecătorii că in Japonia 3-a
a pregăti terenul în vederaa unei invazii de rezoluţie prezentat de delegaţiile Bra­ sfera occidentală, dovedeşte că Statele născut 600 000 de copil! din americani ?
Intr-o noapte întunecoasă de toamnă
ura împotriva acelora care l-au lăsat tn
armate străine pe teritoriul ei. Pregătirea ziliei şl Columbiei După cum reiese din Unite ai dori să înlăture Consiliul de plata domnului El a Început să vorbească. s-a apropiat de una din insulele sovietice Astfel spidnui şi diverslonist/u) amenoan
complotului toi ău litrul Gualemaliel, a de­ telegrama ministrului Afacerilor Externe Securitate de la examinarea problemelor §1 în pnmul rlnd să vorbească despre el. saJupa ..Seva tvtaru" De pe acesta a lost Tani Akira II demască pe stifiinii Sâ| Olt
clarat Armia, a fost condusă de fostul al Guatemalei, a spus Ţara/pkln, Guate­ privind agresiunea, împotriva ţârilor Ame­ de murdară şi Josnică trebuie să fie ac­
despre stâpînji lui. A vorbit cu ură. re­ lansată o barcă de cauciuc pe care Tani
ambasador al S U A In Guatemala, Pat- mala a (ost supusă unul atac armat de rica Latina tivitatea acestor „slăpini", dacă el stnl de­
terson, care a instigat diferite grupun ?c usoat, de pe marc si din aer Avem După aceea, a test pus la vot proiectul pede. r.mlnuţit şl cu o exactitate pur pro­ Akira şi „partenerul" său, Takakuva Iu- mascaţi până şi de acele lepădaturi ale so­
fesională
tzkak au ajuns plnâ la ţărmul sMncos
reacţionare la răsturnarea guvernului de­ în faţă un caz de agresiune absolut vă­ de rezoluţie al Brazdei $i Columbiei Re­ cietăţii din rîndul cărora eervlolul ame­
mocrat al Guatemalei. Reprezentantul dită şi făţişă: atacul sâvîrşit împotriva, prezentantul U RSS. a votat împotrivă ?i — De. — spune el apăsal — sini cola­ Astuzindu-se cu îndamlnare, el au alcă­
borator al serviciului de spionaj american tuit scheme topografice au menţinut le­ rican de spionaj îşi recrutează agenţii 1
Guatemalei a subliniat de asemenea că unm stat din America Centrală — Gua­ astfel acest proiect de rezoluţie a fost res­
secretarul de stat al S U A., DuUeis, a dus temala. care este membră a O N U De pins. „Counter IntaUmgenee Corps", prescuitat gătură permanentă pnn radio cu organul Instanţa hotăreşte: oondamffă pe spio­
o intensă activitate subversivă împotriva aceea Consiliul de Securitate arz dato­ Apoi, reprezentantul Franţei, Hoppe- „CIC”. Una din secţiile principale aJe ,,C I C ” din Sapporo Ei, potrivit declara­ nul american TanJ Akira la ?S de ani de
ţiei lui Tani, s-au ocupat numai cu topo­
acesfu. serviciu îşi are sediul In nordul
Guatemalei la conferinţa panamericană ria şi obligaţia de a lua măsuri Imediate not, a prezentat următorul proiect detenţiune Intr-un lagăr de muncă oo-
de la Caracas şi a ameninţat de fapt cu pentru încetarea agresiunii şi Consiliul de rezoluţie: „Consiliul de Securitate, Japoniei şl anume în oraşul Sapporo, pe grafia reoţlonaîfi.
organizarea- intervenţiei împotriva Gua- de Securitate nu poate să se eschiveze de examiniitd de urgenţă comunicarea gu­ insula Hokkaldo. Această secţie este con­ Dar pentru ce ţf-a trebuit arma fără (Agerpres)
temalei Atacul armat şi invadarea teri­ la această răspundere şl mei un alt or­ vernului Guatemalei adresată preşedinte­ dusă de cunoscutul spion american loco- zgomot ? — Întreabă instanţa
toriului Guatemalei, a declarat Ariola, au gan nu poate să înlocuiască Consiliul de lui Consiliului de Securitate, cheamă la
fost săvârşite la 18 iunie şi continuă şi în Securitate în această problemă. Lnceiarea Imediată a tuturor acţiunilor
prezent de pe teritoriul statelor Nicara­ In proiectul de rezoluţie comun al Popoarele condamnă atitudinea puferilor occidentale
gua şl Honduras Braziliei şi Columbiei se propune' c\a pro­ care pot duce la vărsare de singe şi pro­
pune tuturor membrilor O N U ra. In
O sene de onaşe şi de centre populate blema ridicată In telegrama ministrului conformitate cu splrilul Oartej, să se la Conferinţa de la Geneva
din Guatemala, a declarat Ariola, au fost Afacerilor Externe al Guatemalei, refe­ abţină de a sprijini asemenea acţiuni 1 ’.
bombardate şi mitraliate din avioane de ritoare la agresiunea împotriva Guatema­ Conferinţa de la Geneva a miniştrilor numole celor 16 state, pentru incheerea comprcmis al lui Bao Dai asupra întregii
Acest proiect de rezoluţie a fost adop­
fabricaţie americană da Lip „R-4T J şi lei, să fie transferată epre examinare Or­ de externe ai celor cinci mari puteri şi al discuţiilor în jurul problemei coreene, ne- Indochine şi de a pune evenimentele dlo
tat în unanimitate de Consiliul de Secu­
,,F -50" Den aviatori, care au (ost nevoiţi ganizaţiei statelor americane. ţărilor interesate, şi-a "încheiat la IS Iunie ajungtndu-se la nici un acord Această lndochuia sub controlul OJÎU., împlede-
ritate Unii membri al Consiliului de
c| aterizeze forţat in Mexic după ce bom­ In continuare reprezentantul U R S S. o discuţiile ln jurul primului punct de pe declaraţie dovedeşte întregii lumi că etnd. ca şi In Coreea, desfăşurarea unor
Securitate care au luat cuvintul pennru
bardaseră Guatemala, s-au dovedit a fi atras atenţia asupra declaraţiei Departa­ ordinea de d — problema coreeană. În­ SU.A 51 ceilalţi aliaţi ai lor agzeson. au alegeri Libere Cercurile guvernamentale
a-şi motiva votul, Inoluslv reprezentatul
piloţi americani din porpul ewpediţiooar mentului de stat al S.U.A, dui 19 iunie, cheierea acestor discuţii fără a se ajunge vezut la Geneva cu un singur gind şl a- din S.U.A şi din Franţa se tem de aceste
Statelor Unite, eu încercat li minimali-
In încheiere. Armia a cerul Consiliului in problema situaţiei din Guatemala. In la vreun acord, se datoreşte numai pozi­ nume să extindă regimul sud-coreean alegeri llbeze pentru că şi-au dat seama
zeze Importanţa rezoluţiei şi au declarat
de Securitate să intervină-imediat şi . .să această declaraţie se vorbeşte daşpre even­ cS adoptarea el nu exclude discutarea a- ţiei pe care..,au luat-o SU.A^ji celelalte antî-popular şi asupra Coreei de nord că guvernul marionetă al lui Bao Dai nu
oprească agresiunea _SfVÎrşiUJ,_.d£.. forţele tualele aoţjunl împotriva Guatemalei din etate occidentale participante ia agresiu­ Dindu-şi seama că "nu vor reuşi să obţină «e - bucură de % autoritate In cele trei îiate
eestei-probleme in Organizaţia statelor
-
armate străine Împotriva Guatemalei i« partea Organizaţiei statelor americane. nea din Coreea care au împiedicat atit acest lucru la conferinţa de la Geneva nle Indochinei
americane.
Reprezentantul Guatemalei a propus ca Tn acesle condiţii, a prezenta piîngerea Reprezentantul U R S S , ' Ţarapkln. a posibilitatea restabilim unităţii naţionale aceste state au hotărit să se încheie dis­ Cu toate că in problema indochlnezâ de­
Consiliul de Securitate sâ trimită Imediat Guatemalei Organizaţiei statelor ameri­ subliniat Intr-o scurtă cuvlntare Impor­ a Coreei precum si trecerea de la armis­ cutarea problemei coreene legaţia americană a nprlţinjt propunerile
o comisie de observatori In Guatemala şl, cane. pe care Departamentul de stat al tanţa rezoluţiei adoptate si a declarat că tiţiu La o pace trainică Faptul că această conferinţă ou a adus delegaţiei franceze şi a celei baodalste
eventual. In ţările vecine pentru a cerceta S.U.A. intenţionează s-o folosească pen­ ea este îndreptotâ spre încetarea agre­ Poziţia duşmănoasă a S.U.A. faţă de re­ aici o soluţionare a problemei coreene, menite sâ Imipiedice mersul tratativelor,
situaţia sl pentru a prezenta un raport tru a încheia socotelile ou Guatemala, ar siunii şl preîntâmpinarea pe viitor a zolvarea problemei coreene s-a văzut încă a arătat Intregb lumi şl cu atît mai mult lotuşi. In această problemă s-a ajuns la
Consiliului de Securitate El a dat de ase­ însemna a contribui la agresiunea împo­ vărsăm de singe in Guatemala din primele zile ale conferinţei de la Ge­ poporului coreean, cine este pentru şi cine unele progrese datorită străduinţei dele­
menea un avertisment guvernedor statelor triva Guatemalei neva. pnn faptul că a încercat să folo­ este împotriva restabilirii p?cu în Coreea gaţiilor URSS şi R P. Chineze precum
In încheierea şedinţei a luat cuvintul sească această conferinţă pentru extinde­ Şl atitudinii pe care a luat-o întreaga n-
Honduras şt Nicaragua de pe teritoriile Trebuie să se aibă In vedere, a spus Cu toate că Ia conferinţa de la Geneva
reprezentantul Gustemalsi. care şl-a ex­ rea şt in Coreea de nord a regimului de plnle mondială Un Important pas în a-
cărora se înfăptuieşte Intervenţia In Gua­ ln contuiuane reprezentantul U R S. S.. primat speranţa că rezoluţia adoptată de problema coreeană n-a fost rezolvată, po­
temala. că dacă In ceea ce ii'priveşte, Consiliul de Consiliul de Securitate poate să ducă Ia teroare 51 exploatare lisînmianist Pnn a- porul coreean nu va înceta să spere In re­ ceastâ direcţie este adoptarea tn unanimi-
Rapreaenlantul Guatemalei a declarat Securitate nu va lua măsuri pentru ca in ceasta se explică faptul că dalgaţla S.U A zolvarea cauzei sale. pentrucâ ştie că c- tate a propunerii prezentate încă de la
încetarea agresiunii militare împotriva nu numai că nu a prezentat nici o propu­ începutul conferinţei asupra dezbaterilor
că guvernul Iul a si Ineunoştlin-lat Organi­ cazul de faţă agresiunea împotriva unei lătuzi de el se află Uniunea Sovietică
Guatemalei, dacă această rezoluţie .va nere eonereU pentru a se ajunge la un problemei Indoehineze cu privire la stabi­
zaţia atatelor americane (organ cu aju­ ţări mici membră a O N U să fie R P Chineză 5I toate celelalte ţâri de de­
ti aplicată în modul cuvenit acord în această problemă, dar a respins lirea unul contact tntre reprezentanţii ce­
torul căruia S U.A. înfăptuiesc politica lor curmată, SU.A. se vor bucura de o în­ mocraţie populară, care nu-şl vor precu­ lor doua comandamente din Indochma.
Iri America Latină) că nu este de aoord ca curajare din partea O N U. în politica lor Problema pusă de Guatemala a fosl şi propunerile juste făcute de detegaţlllc peţi eforturile pentru & pararea sccstei
problema agresiunii împotriva Guatemalei agresivă Or, aceasta înseamnă că astăzi discutată timp de cinci or» fără întreru­ RPD Coreene. R.P. Chineze şl Uniunii cauze. pentru determinarea zonelor de regrupare
» trupelor beligerante Cu toate că S.U.A.
să fie examinată de această organizaţie Guatemala, mîine Costa Rica, iar poLmline pere. iar sala de şedinţe a fost arhiplină, Sovietice, care la conferinţa de la Geneva Ca şi In problema coreeană. 0 atitudine
Cu toate acestea, delegaţii Braziliei şl Co­ aceleaşi state Honduras şi Nicaragua, care "‘ublicul din sală a primit eu aprobare au dovedit donnţa lor sinceri de a con­ fermă şi hotărită faţă de apărarea drep­ au fost nevoite sâ aprobe Intllmrea aces­
lumbiei au prezentat un proiect comun de in prezent ?lnt amestecate in 'agresiunea federaţiile reprezentanţilor Guatemalei tribui prin toate forţele la rezolvarea pro­ turilor popoarelor Ir.dochLrtei şl de resta­ tor două comandamente, poziţie lor n-a
încetat să fie duşmănoasă stabilirii nâcJ
rezoluţie Ln care se propune ca problem» Împotriva Guatemalei. vor avea aceeaşi ţi Unlunoi Sovietice care au cerul ea Con­ blemei coreene. bilirea unei păci trainice în cele trei ţâri in Tndochma Această poziţie duşmănoasă
ridicată de guvernul Guatemalei să fie soartă ln acest fel, cauza picii şi secu­ siliul de Securitate să la măsuri pentru In primele zile ale conferinţei, ministrul ale Iodochinel, o au numai ţări)? lagăru­
a S.U.A s-a văzut şi din respingere» pro­
dată apre examinare Organizaţiei statelor rităţii pe continentul american. ?i nu nu­ încetarea agie9umil afacerilor externe al R P D Coreene. Nam lui democratic — Uniunea Sovietică şi punerii sovietice cu privire ta comoozi-
americane După cum se arată in cercurile mai pe acest continent, ei în întreaga O persoană din rândurile publicului s-a Ir, a prezentat un plan concret ou pri­ R. P Chineză — care depun toate efortu­
ţla comisiei Internationale neutre, care îm­
ONU,, acest proiect de rezoluţie a fosl lume, va pruni încă odată , o serioasă lo­ ridica' şi a exclamat : „Încetaţi agresiu­ vire U restabilirea unităţii naţionale a rile pentru realizarea unul acord Numai preună cu comisiile mixte ale părţilor be­
Coreei şi ţinerea unor alegeri libere pe
alcătuit de către Departamentul de stat al vitură, poale ireparabilă, deoarece pnn nea împotriva Guatemalei ! Salvaţi eepMi delgaţia URSS şi R P Chineză au
SU A aceasta va fi subminată de la rădăcină Guatemalei I". întreaga Coree Nam Ir a prezentat acest fost ac&lea care au sprijinit planul de în­ ligerante, urmau să supravegheze înde*
plan ţlnlnd seamă că rezolvarea proble­ cetare a ostilităţilor şi de reglementare plmjrea acordului de încetare a locului
mei coreene pe cule paşmco trebuie să paşnică a situaţiei din Vietnam. Potet- Poziţia duşmănoasă a S U A (aţă de în­
fie lăsată în mina poporului coreean în­
In luptă pentru unitatea mişcării muncitoreşti internaţionale suşi Pregătirea acestor alegeri era prevâ- Lao şi Khmer, prezentat de şeful delega­ cetarea războiului din Indochlna s-a vă­
zut nu numai din. uneltirile lotrepr.ua
y.ut să fie făoută de către o comisie com­ ţiei R D. Vietnam, Fam Van Dong Acest în cadrul conferinţei dar şl din unelti­
ln hotlriiea cu privire la darea de sea­ de A. KUDREAVŢEV toate ţările lumii plan prevede recunoaşterea de către
mă deşpre activitatea Consiliului Central Consiliul Centrai al Sindicatelor ' din pusă din reprezentanţi atît ai Coreei de Franţa a suveranităţii celor trei state, re­ rile pnn care du atras guvernul Linie! şl
al Sindicatelor din Uniunea Sovietică, cel alte ţări, desfăşurată timp de ciţiva ani. Uniunea Sovietică este pentru stabilirea sud cit şi ai Coreei de nord. comisie prin .Anglia, In convorbiri militare separate, cu
de al XI-l*e Congres al sindicalelor so­ constituie o dovadă grăitoare a faptului unor legături strânse cu Congresul sindi­ care s» se asigure caracterul democratic tragerea trupelor străine de pe teritoriul menirea sâ ducă Ia continuarea ostilită­
vietice, care s-a încheiat recent, subli­ că la rezolvarea problemelor legate de a- catelor britanice Oamenii sovietici consi­ aJ alegerilor Planul prezentat de Nam Ir Indcchinei. ţinerea unor slegen libere ge- ţilor in Indochina Uneltirile duşmănoase
niază că sindicatele din URSS şl-.»u in­ părarea nevoilor de Li cu zi ale oamenilor deră că reluarea activităţii Comitetului prevedea de asemenea retragerea tuturor oerafe pregătite de comisii locale, studie­ ale Statelor Unite n-au alt scop de olt
tensificat activitatea îndreptată spre întă­ muncii, Intre organizaţiule sindicale nu e- sindioal anglo-sovielic ar corespunde, fără trupelor străine de pe teritoriul Coreei, rea problemei intrării de bunăvoie a sta­ sâ împiedic: succesul conferinţei de la
rirea mişcării muncitoreşti şi sindicale in­ xistă şi nici nu pot exista contradicţii. A- îndoială intereselor vitale ale oamenilor încă înainte de alegeri telor Indochinei in Uniunea Franceză şl Geneva, pe care n-o consideră decît o
ternaţionale în lupta pentru menţinerea şl cazte contradicţii ie ivesc numai atunci muncii din Anglia şi URSS Propunerile prezentate de delegaţia co­ recunoaşterea de către aceste state a in­
ciad unii activişti sindicali iau calea tră­ simplă formalitate Aceste uneltiri ale
întărirea păcii. Legăturile prieteneşti din­ Legăturile indestructibile dintre sindi­
dăm intereselor vitale ale clasei munci­ reeană au fost sprijinite atit de doJegaţia tereselor economice şi culturale ale Fran­ S U A. slnt sprijinite la Geneva de dele­
tre sindicatele din URSS. şi sindiiitele catele sovietice din Republica Populară
toare. substituind luptei pentru nevoile URSS cit şl de delegaţia R P Chineze, ţei in lndochuia Dalegaţia fostului gu­ gaţia franceză cuie a uitat sâ apere in­
din străinătate s-au lărgit şi s-au întărit Chineză, precum şl din celelalte ţâri de
oamenilor muncii un mijloc politic străin care au arătat că aceste propuneri au me­ vern francez, fără să ţină seama de a-
Rolul sindicatelor sovietice In Federaţia democraţie populară, se întăresc neconte­ teresele poporului francez Râsturnaria
clasei muncitoare Năzuind spre stabilirea
Sindicală Mondială şi în departamentele nirea să transforme armistiţiul provizoriu. ceste propuneri, a căutat sâ Împiedice re­ de curlnd a guvernului Lanlcl a căiui po­
adevăratei unităţi, sindicatele sovietice au nit Aceste iegât/uri sini bazate pe comu-
sale profesionale intsrnaţionale a crescut Intr-o pace trainică Cele 16 state capi­ glementar ee pe cale paşnică a problemei litică a fost tot timpul condamnată de în­
sprijinit şi sprijină întru tolu] iniţiativa citatea de sarcini şi scopuri — grija per­
Înfiinţarea Federaţiei Sindicale Mon­ taliste în frunte cu S.U.A-, care au parti­ indochlnete Bldault a încercat de aseme­
F.SM. avlnd drept scop realizarea de manentă pentru ridicarea bunăstării oa­ tregul popor francez, arată foarte clar
diale a demisoat în mod făţiş ninoun»
noţiuni In comun cu aşanumita „Coafedi- cipat la războiul din Coreea sub steagul nea să resîrlngâ discuţia numai ia discu­ vomla nestrămutată • acestui poooi da
scizioniştilor social-demccraţi de dreapta menilor muncii şi pentru îmbunătăţirea
raţte internaţională a sindicatelor libere - O NU, s->au Împotrivit Insă cu înverşu­ tarea problemelor mHiLare ln Indochlna a se încheia pacea în Indochlna
cu privire la Imposibilitatea de a stabili condiţiilor lor de munci
Or, lidenl Confederaţiei internaţionale nare acestor propuneri De asemeni ele au
unitatea mişcării sindicale internaţionale îndeplinind hotărârea celui de al Xt-)ea Pnn acest lucru, dolegaţia franceză caută Popoarele lumii respmg cu hotărlre a-
a sindicatelor libere. Mecny şi Reuter -
în toată plenitudinea ei Pentru prima oară conducătorii AFL şl CIO. — acţionând Congres, sindicatele sovietice vor parti­ respins şi propunerile delegaţiilor U R S S tă separe R D. Vietnam de Patel-Lao si titudinea duşmănoasă a puterilor occi­
şi 0 R P. Chineze în reglementarea pro­ Khmer şi «ă obţină capitularea acestor
în istoria miţcării muncitoreşti, In rindu- ca agenţi al capitalului american şi ai ce­ cipa activ şj de aci înainte la lucrările dentale faţă de reglementarea problems-
nJe FSM sindicatele sovietice s-au unit lor mai reacţionare cercun din SU.A., au FSM., vor întări legăturile de prietenie blemei coreene ţâri pentru a putea extinde asupra loi lor Asiei Ele îşi manifestă nemulţumirea
Eforturile SU.A. de a împiedica rezol |ugu) colonial. faţă de nerezolvsrea problemei corsena.
cu sindicatele din întreaga Europă c- _ pl- rasp.ns necontenit toate aceste propuneri frăţească cu sindicalele din Rspubllca
varea problemei coreene Ia prezenta con­ La disoutarea problemei indoctuneze s-a pentru care motiv, cer cu mai multă itâ-
telislâ din statale de democraţie popu­ ale FSM. Populară Chineză şi ţările de democraţie
ferinţă aii culminat cu declaraţia dm 15 văzul tendinţa imperialiştilor americani şi
lară, dui America, China şi din ţările In zilele noastre, sindicatele din URSS populară, vor dezvolta legăturile sindica­ ruinţă încetarea războiului din Indochina.
coloniile şi dependente. continuă lupta pentru întărirea şi lărgirea lelor şi muncitorilor dm URSS cu or­ iunie citită de reprezentantul Tavfandei în francezi de a extinde cu forţa regimu; P V.
Activitatea comuna a reprezentanţilor permanent! a legăturilor pri-lcncş'.i cu ganizaţiile sindicale dui ţările capitaliste
sindicatelor sovietice şi sindicatelor din clasa muncitoare şl cu sindicatele din şi coloniale Conferinţa internaţională pentru slăbirea încordării tn relaţiile internaţionale
P E S C U R Ţ STOCKHOLM (Ageiţpres). — versitatea dm Atena, quaquerul american Heriberlo Jara, fost/ul ministru el Mari­
8 Forţele populare viefnameae au eli­ nei Mexicului
Franţei Mendej France, pentru promi­ La 20 iurue. 51-a continuat lucrănlz Johnson, care participi la lucrările con­
berat lu întregime districtul Haihau. ză­ sud. forţele populare au silit pe francezi siunea acestuia de a obţine în decurs In cursul după-amiezii. lucrările confe­
dărnicind astfel planurile inamicului de ii abendoneze peste 50 dc poziţii Regiu­ de 30 zile pacea In Indochlna cu ajuto­ Conferinţa internaţională pentru slăbirea ferinţei ca observator. dr Anap Sing, rinţei s-au desfăşurat pe seoţii: politică
a ocupa partea de sud a provinciei nile în care je desfăşoară luptele de par­ rul tratativelor încordăm în relaţlle Inter naţionale ln membru ln Consiliul statelor al parla­ economică 51 culturală, Şedinţele sy fost
Nambinh Au tost aruncate in aer trenuri tizani au fost considerabil lărgite. • Consiliul guvernamental central popu­ oadrul gedinţel din 20 iunie, au luat cu- mentului indian, din partea partidului prezidate, respectiv, de; d-na Ramaţvari
ale inamicului care transportau trupe • Intr-o declaraţie făcută presei, sena­ lar al R P Chineze a adoptai o hotârire vînfiui delgatul japortez, fosibaro Hirano. Congresul naţional indian, Sydney Svlver- Nehru, prol Anguloputos şi Alberto Ca-
franceze şi armament american pe calea torul american Knowland s-a dedat la privitoare la modificarea împărţirii admi­ prolesor. la Universitatea din Tokio. Aq- man, membru io Camera Comunelor, din valeanL\ reprezentant de seamă al cine­
(erată Hanoi-Hatphong Ln Vietnamul de atacun împotriva primului mmuV.Tj al nistrative a R P Chineze gelos Angelopulos. fost profesor la Uni­ partea partidului lobunst, şl generalul matografiei dpi Brazilia
Redacţia şi Adm ziarului Str G Marile Nr 0, Telefon: IB8-189 Taxa plătită în numerar conf. aprobării Direcţiunii Generale P.T.T. Nr 136 320 dlo 6 Nov.-Tiparul Intrepr Poligrafica de Stal DEVA