Page 3 - 1954-06

Nr 44 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
(jUiointul tm'tipcusdeniilor P i i v i t u i p l a n t e l o r
INFORMAŢII DE PARTID
Comitetul de partid al minei Jieţ Lonea vitata artistică ca; prezentatori de pro- ln fiecare an buruienile aduc pagube me, aluno cind plantele cultivate au ră­
Despre rezultatele de mii do lei ţăranilor muncitori şl mi­ sărit Piivitui se repetă de două trei şl
se pregăteşte pentru încheierea anului muncii de alfabetizare grame cititori artistici, recitatori şi bri­ liarde dc Lei economiei noastre naţionale chiar de mei multe ori
găzi artistice de agitaţie
Ca măturOi agrotehnică, piivitui nu
şcolar in invâţâmîntul de partid Ajutaţi de către organizaţia de partid La loza comunală dc concurs au par- Ele Iau dm pământ, anual cantităţi Joaj- poate M aminat, deoarece dezvoltarea bu­
te mari de apă si substanţe hrănitoare de
din Cartier, de către comisia de femei şi licipet in total in regiunea neastră un nu­ car* au nevoie plantele cultivate, innă- ruienilor poate compromite recolta ş>
Încă acum doui luni comitetul de partid Jleţ-Lonea sint repartizaţi pentru a râs ■ de agitatori, coloobivul corpului didactic măr de 205 echipe de cor 404 echipe de buţe plantele. Îngreuiază executarea lucră­ poate duce la reintăininţarea buruienii-,;.
bl nunei Jieţ-sLonea anaiUmd felul cum punde de activitatea unui cerc, avind sar­ din oraşul Peirila a obţinut in anul ace&- dana 58 formaţiuni instrumentele. 4\î~3 rilor de îngrijire şi depreciată calitatea PUvitul ce»-ealelor păioase se face in
solişti vocali, 1S5 solişti instrumentali. 70
te desfăşoară invăţărrur.tul de poitid in cina de a ajuta In pregătirea lecţie» pe ta frumoaso rezultate in lujila pentru li­ solişti dansatori. 109 prezentatori de pro­ producţiei obţinute, dctenrwrund scăderea perioada de la începutul înfrăţirii şi pînă
cadrul minei, a trecut Ja luarea de măsuri propagandist şl doi trei cursanţi care au chidarea analfabetismului grame. 99 recitatori ş\ 65 cititori artis­ producţiei agricole ia formarea burdufului, fn cultunle de in.
menite să îmbunătăţească atit conducerea greutăţi In însuşirea materialului Tova­ La sfioşii de an. peste 50 de lo*t; tici. Numărul mare de buruieni, care in fle­ piivitui începe de la răsărirea acestei
de către organizaţiile de bază a cursuri­ răşul Scolrnc Anton secretarul comii-itu- neştiutori de carte au trecut cu cara an nipâdeoc semănăturile noastre, culturi ş» se face pînă cLid plantele de
lor şt cercurilor, cil şi calitatea muncii lui de partid al minei, a ajutat îndea­ bine examenele, dovedind cu acen pritej In perioada de pregătire a acestui con­ sial moştenire crea care ne-a rămas da in ajung la înălţimea de..10-12 cm şi ln
propagandiştilor. proape pe tovarăşii Olaru loan ai Borza că şi-au însuşit temeinice cunoştinţe cura, numărul membrilor diferitelor echi­ pe timpul regimului burghazo-moşieresc. cazuri excepţionale plnâ se formează bo­
In urma consfătuiri» ţinute cu secretam Marla in întocmirea conspectelor Aceşti Tovarăşele Peseiu Marii, Sporea EUo- pe a crescut ; de asemeni au luat naş­ Ca urniaro a exploatării prădalnice a pă­ bocii de flori-
organizaţiilor de ba»-ă şj cu propagandiştii doi tovarăşi astăzi Iau parte activă te nora. Muru Victoria, Rusu Ma/la şi Dia- tere noi ech«pe de cor. teatru, dansuri, etc. mântului şi fărâmiţării continue a pro­ Trebuie să durem o lupLă înverşunată,
Numai in rauonul Atba au luat fiinţă 10
birourile organizaţiilor ds ba».â au fost discuţii La lat procedează şi tovarăşul conescu llinca. au pregătit l.ecare tn de­ echipe de joc. printre care cel* do la In- prietăţii individuale ţărăneşti, s-a ajuna în special împotriva pălămldel
Îndrumate de a dezbate In adunări gene­ Goadă Alexandru şi alţii membru ai cursul anului şcolar 3-5 noştiutorl de la sporirea numărului hâturiiur sau o Atunci cL-td piivitui se (ace cu mine,
rale felul oum membrii de partid partici­ cjmitetului de parlid carte care au trecut cu succes examenele tregelde, Dealul Geoagiului, Clstei? Trim- rizoarelor, adevăraie locare de răaplndire trebuie şâ smulgem buruienile cu rădăcină,
pă la cursuri Şi cercuri fund puşi in Ajutor preţios a dit comitetului de Au existat insă membru ai corpului di­ polele şi altele a buruienilor Agricultura noastră suleiă să lie tăiate din pământ, de la adlneimea
diicuţie acel car* nu au avut frecvenţă partid al minei Jieţ-Lonea şl «ecţja de dactic care deşi depuneau de multă pu­ Depozit ,,documentar“ anual pagube enorme de pe urma buru­ de 9-10 cm, adică din rădăcină, sub co­
buni. cum sint tovarăşii Kameneţki propagandă şi agitaţie al comitetului ra­ tere de muncă lotuşi nu şi-au Închinat în­ ienilor care ge stârpesc eu muită trudă letul de unde se formează tulpina eau
Toan. Banu loan Culda Teodor şi Ninu ional de partid Petroşani pnn activiştii treaga lor forţă orelatoare pentru ajutora­ La sfatul popular din comuna Rtul Alb Buruienile nu pot fi stârpite cu desâ- irunzel*
loan Gazetele de pcvete 5ntr-o rubrica săi trimişi pe teren. Tovarăşul Radu loan rea neştiutorilor de carte Exemple de raionul Haţeg grija faţă de difuzarea ma­ vlrşiro decrit In agricultura marc, socialistă, Piivitui trebuie făcut atunci etnd pă­
specială se ocupă de frecvenţa Şl da par­ din colectivul cabinetului de partid a aju­ acest fel pot fi date tovarăşele Matei Au­ terialului şi a broşurilor de propagandă singura capabilă să ioJojeascâ In tehnica mântul «te umed, buruienile se smulg
ticiparea cursanţilor la discuţii. In careuri tat permanent propagandiştii în pregăti­ relia, Stamborski Roialu şl tovarăşul Fu» agricolă nu constituie o preocupare a co­ proceselor de produope cele mai perfec­ uşor şi oticul se introduce uşor în pă­
şl cursuri odată pe lună te fac consfătuiri rea lecţiilor asistând la multe discuţii în Otto care la sfârşitul anului şcolar s-an mitetului executiv Aci, lot materialul ţionat© unelte, maşini agricole şi tractoa­ mânt
conduse de propagandişti, unde «e dis­ cadrul cercurilor Acum propag»ndl$Ul ze prezentat la examene doar cu cule un sin­ sosit în legătură cu campania de insămân- re. necesare peotru executarea la timp a Trebuie acordat o deosebită atenţie a-
cută atit metodele de muncă a propagan­ pregătesc intens pentru discuţiile de slir- gur alfabetizat. ţărt şi cu întreţinerea culturilor, în loc tuturor lucrărilor agricole şi aplioarea plicărli pâivltulul ca măsură agrotehnică
diştilor cit şi felul cum cursanţii ta stră­ ş:t de an. recapitulând tot materialul stu­ tir sistemului da măsuri menite să duci la in loturile semirtcere.
duiesc să-şi însuşească matarialul Drept diat. Tovarăşii Edeâşteln Martin şi Coztna La mina PeLrUa munca de alfabetizare să fie puS la dispoziţia ţăranilor munci­ stârpirea totală a buruienilor Pentru a obţine seminţe de bunfi cali­
rezultat al acestor consfătuiri mulţi pro­ loan, activiştii ai secţiei au stat de vorbă a lăsat şi lasă mult de dorit. Deşt la în­ tori «i-a găsit — datorită „griJO" comi­ De aceea, etrirpirca buruienilor din se­ tate şl curate trebuie să e:tecut&m pli­
pagandişti s-au străduit să-şl îmbunătă­ cu cursanţii care nu au frecventai regu­ ceputul anului şcolar au fost recenzaţi de tetului executiv al afatuluă populai co­ mănături arte unul dintre cele mai Im­ vi tul la timp, stlrplnd cu grije toate bu­
ţească metodele de muncă De pildă lat cursurile dlndu-)e indicaţii de telul la sectoarele IMfl-IV-V şt VI un număr munal — un domlc aşternuţi devenind un portante mijloace care ne stau la inde- ruienile.
in ur-ma consfătuirilor avuta a reeşit că cum să studieze pentru a ajunge cu lec­ deştul de mare de neştiutori de carte, adevărat depozit „documentar" mînă pentru a asigura obţinerea unor re­ In loiurUe sonzneere trebme acordată o
tovarăşa nu Slnt mulţumiţi cu felul de ţiile la zi In urma acestor discuţii tova­ totuşi In raport cu aceasta, din lipsa dc colte îmbelşugate deosebită însemnătate şl plivi tul’j' plante­
predare bucheresc. nelegat de exem­ răşii Burian Lid a. SpicLe» Condrat. Cos- preocupase a conducerii mm el şi a comi­ Deşi tovarăşii din comitetul executiv al Ca musură agrotehnică, piivitui este lor streine special sau soiului respectiv.
ple specifice locului de muncă al tov bnaş Dumitru, Urs loan şi Andean loan au sfatul popular cunosc — şl le-a mai unul dintre mO'ioacete care dau cele mu .Astfel, trebuie să plivim secara din griu
Terleţki Andrei, propagandist la cursul început «ă frecventeze regulat cursurile, tetului sindical, frecventa la cursuri in fost arătat încă odată de către Instruc­ bune rezultate in lupta împotriva bu- Loc intui) etc
seral De la această dată tovarăşul şi-a ist pregătesc conspeetelo şi iau parte tot timpul anului a fost slabă. torul comitetului raional de partid tova­ rutervJor. Calitatea pUvitului se determină după
îmbunătăţit activitatea luind parte la fie­ activă la discuţii. Examenele de 6fîrşit de an au confir­ răşul Mateeszu Gheorghe — Importanţa Piivitui este o verigă importantă dm numărul de buruieni rămase la m p. In
care instructaj ţinut la cabinetul de partid Ca rezultat al muncii susţinute, comi­ mai pe deplin că atit la mină cit şl la măsurile agrotehnice, m&rute să cureţe urma executării acestei lucrări, faţă de
din Petroşani; el a reuşit să-şi pregă­ telui de partid al minei Jieţ-Lonea se întreprinderea Preparaţiei Petrila, mun­ materialului de propagandă agricolă, lo- de buruieni cîmpurile noastre numărul buruienilor care au existat la
tească lecţiile mult mai apropiat de înţe­ pregăteşte si încheie anul şcolar In în­ totuşi incă se mai menţin pe aceiaşi po­ Practica producţiei şi rezultatele expe trup. înainte do executarea plwitului
legerea cursanţilor decit .ponâ acuma văţământul de partid eu rezultate mult ca de alfabetizare e tngs neglijată. ziţie de twndăvie şi comoditate enervantă rlenţelor făcute de staţiunile experimen­ După calculele făcute a-a stabilit că, din
Membrii comitetului de partid al nunei mai bune decit in alţi am. + N-ar strica dacă cei de la sfatul popu­ tale ale Institutelor do cercetări ştiinţi­ cauza buruienilor, un ţăran muncitor cu
Prin grija Comitetului de partid, a sfa­ fice au dovedit cu prisosinţă însemnăta­
lar din comuna Rîul Alb şi-ar ploca mal gospodărie individuală, care posedă 2-3
Un cerc de studiu al istoriei P. C. U. S. tului popular şl a Cadrelor didactice din tea ptlvitulul pentru ridicarea producţie; ha pâmînt şi care nu execută la timp pU-
Lupe ni. tn anul acesta un număr de 162 mult urechea la glasul maselor care Astfel staţiunea experimentala Buzulue vituL pierde anual cit© ccl puţin doua
cu slabă activitate muncitori eu absolvit cursurile de alfa­ solicită acest material de cunoaştere a nor­ dm liRSS arată ca piivitui meiului mu de tel, iar economia naţională pierde
betizare doi ui II. melor agrotehnice. după datele pe patru am, sporeşte pro­ anual suu» dc irui de vagoane de cereale
In oraşul Sebeş funcţionează mai au participat la .discuţii numai 4, restul Printre muncitorii care au frecventat Credem dc asemni că n-ar strica, dim­ ducţia. în medie, cu 650—700 kg la hec­ şi legume
multe cercuri de studiu a Istoriei PCUS de 4 fund complet inactivi Natural că potrivă. ar fac* chiar bine, dacă tova­ tar Avind tn vedere condiţLunile speciale
dintre care unul este condus de Crăciun aşa stând lucrurile pe timpul de două cu regularitate cursurile de alfabetizare. răşii dui comitetul executiv al steiului Experienţa colhoznicilor ne arată ci din primăvara acestui an, cu multe ploi
Avram, un tovarăş cu experienţă de mai nre fixat, nu s-au putut discuta toate şi au trecut cu „foarte bine" examenele plirvitul executat aumai o singură dată şl temperatură scăzută care ou Împiedicat
mulţi aru în munca de propagandist Cu pioblomal* esenţiale din capitol rămlnlnd stnt minerii: Munteanu Ilie, SUagy Vic­ popular raional Haţeg s-ar documenta sporeşte producţia de cereale păioase cu creşterea şi dezvoltarea normală a plan­
toate a coste a studiul nu se desfăşoară la neclaraficate probleme principale cum stnt tor şl lexttllstele Epure Rozdlia şi Hotuş puţin la depozitul de broşuri do la Rîul peste 20 la sută. telor cultivate 51 au favorizat dezvoltarea
nivelul cerut deşi din cerc fac parte tezele din aprilie, ori aplicarea de către Vaieria care au înţolea că numai învă­ Alb Pliuifut cerealelor păioase a inului, a buru-cnilor. trebuie dusă c luptă înverşu­
tovarăşi care au munci de răspundere In partidul nostru a tacticii elaborate de ţând vor putea realiza cu succes planul de culturilor de legume, etc se (ace on de nată împotriva buruienilor prin executa­
diferite organizaţii de masă raionale, în­ Lemn in vederna trecerii de la revoluţia Atitudini sportive" cîte ori este nevoie după gradul de imbu- rea la tenrvp şi ori de clfc on este nevoie
văţători şi funcţionari. burghezo-democraheă la revoluţia socia­ producţie şi vor putea da produse dc ruienanc a acestor cultun, măsurile a- a pkvituiui şi praştlalor
Din ccl 15 cursanţi Însorişi, ohjar de la listă bună calitate La SMT Orâştte tinerii tractorşU şl- grotchruce pe care le aplică la pregătire»!
Este o datone patriotică a inginerilor
începutul anului, au frecventat numai O lipsa serioasS In toate acestea o are Pentru a doua perioadă a cursului da au amenajat prin muncă voluntară un te­ terenului, precum şi de calitatea lucrărilor ş» tehnicienilor agronomi să lămurească
7 — 9 tovarăşi şl aceasta dm cauză că nu şi cabinetul de partid al raionului Sebeş, alfabetizare cadrele didactice din Lupenl ren de voie unde să-şl pcală folosi în mod executate.
toate birourile organizaţiilor de bază in frunte cu tovarăşul Chlruţă FSJoret ca­ creiater timpul lor liber, In mod deosebit Ptiuifiit trebuia început cit «e poate mi ţărănimea muncitoare asupra neceîilăţu
s-au preocupai de mobilizarea cursanţilor re nu a ajutat pe propagandist să lichi­ sint hotărlte să depună toate eforturile au muncit pentru amenajarea acestui te­ devreme, deoarece innâbuşlrea plantelor stlrpiru buruienilor prm : pbvit, praştie,
cositul buruienilor de pe haturi, din re­
încadraţi !n aeesl cerc de studiu deze cu studierea mecanică, nelegată de pentru a lichida cu neştiinţa de oarte cultivate, in pvimelc faze de creştere, de ţeaua de Irigaţie din grădinile de legume
Şi in eecao* priveşte calitatea invăţi- învăţămintele practice pe care partidul ren tractoristul fruntaş Opruţa Gheorghe. către buruieni, le alifceşte şi (mbătrineşte şi orezarii, de pe marginea drumuntor,
m'.nlului munca se desfăşoară slab. A- nostru le trage din studiul istoriei PCUS Despre faza comuna a şeful do brigadă Lugoj an loan şi alţi ti­ înainte de vreme şi prin aceasta reducă Iccunle virane etc şl sâ îndrumeze ţără­
ceasta situaţie se datoreşte In primul El a lăsat ca propagândixtul la euvîntul a echipelor artistice neri tracbonşb $1 muncitori de la S MT. mult puterea lor de producţie nimea muncitoare când trebuie sfi execute
i'ind faptului că discuţiile au loc la inter­ Introductiv să se mulţumească ta a-şl dtl de amatori Dar împotriva elanului tineresc, Împo­ Executarea pUvituliu la timp şi de bună aceste lucrări, ca să dea rezultatele cete
vale neregulate In luna mal de exemplu nişte nobţe dJn anul trecut — un simplu triva dorinţei de a practica sportul do calitate nu asigura numai sporirea ran­ mal bune
cercul »-a întrunit numai o singură dată rezumat al capitolului VI! — fără nici CITEVA CIFRE masă, se ridică însă inginerul Avram damentelor la hectar, dar împiedici re- Sllrplrea buruienilor in cursul acestui
şi aceasta pentrjeă a lipsit propagandis­ n actualizare sau comentare Iar pe cursan­ Mişcarea artistică de amatori din patria insămmţarea buruienilor pe 1 câmpurile
an «re o jTvportanţâ deosebita in lupta
tul care a fost aglomerat cu alte sarcini. ţi să nu-^J io notiţe cl, pur şi simplu să noastră cunoaşte pe zi ae trace succese loan care aşa... „din amblţ" a dat dispoziţie cultivate şi prin aceasta asigura spori­ pentru sporirea randamentelor la hectar
Pentru ca totuşi să se poată „recupera” sublimeze in carte pe baza celor expuse să se treacă cu tractorul K D. 35 cu şe­ rea recoltelor şi In anii ce urmează
timpul pierdut unii tovarăşi do la comi­ de propagandist tot mai importante. Numărul nvare al for­ nile peste terenul de voie, Iar directorul Scopul phvitului este acela de a stâr­ lâ toate culturile g' pentru asigurarea
tetul raional de partid au dat îndrumări Faţă de toate acasie lipsuri, care se maţiilor artistice angrenate In cel de al Vlad loan îşi manifestă şl el mereu pi cit mai multe buruieni din semănături, condiţiilor necesare obţineri, de recolt?
imbo'şugatc in ani; caro urmează, deoa­
greşile şi anume; capitolul VI şl VII al manifestă şi la alte cercuri şl cursuri din treilea concurs artistic pe ţară, ce ş!-a „amblţul său" de a -sparge mingea tine­ prin smulgerea cu mina sau tăierea lor
Istoriei să fie studiat In dte o săptâ- oraş — comitetul raional de partid Se­ încheiat de curtnd prima etapă — etapa atunci oînd sint încă mici nedezvoîlaîc rece din cauza temperaturii scăzute din
mlnă sub considerentul că toţi tovarăşii beş trebuie să ia grabnice măsuri de aju­ comunală — este o dovadă elocventă * rilor jucători. pentru a nu le da putinţa Să înflorească primăvară, vegetaţia la plantele cultivate
care fue parte din cercul de studiu „sint torare mai concretă a celor ce studiază Asemenea atitudini, „sportiv*" nu ştim şi să producă seminţe. Prin aceste maşini a stagnat. Iar buruienile «vînd condiţium
ridicaţi politiceşte şi au deprinderea de a acestei mişcări Sn plină creştere. cum de au mal rămas ; ele trebuiau să creăm plantelor cultivat* condiţii bune favorabil* »-au dezvoltat
lucra cu cartea” Acest lucru 0 dus la In cercurile şi eumurile de partid Numai Faţă de conoureul organizat In anul dispară de mult de creştere şi dezvoltare ?l prevenim Lm- Execu'.tnd piivitui şi prăşitul la timp
situaţia încTl la seminarul capitolului .VI aşa va reuşi ca tn scurtul timp ce a mai 1951, numărul lormaţ.unilor artistice din buruienarea cinipurilor In anii care ur­ şi do bună calitate luplfm pentru reali­
Corespondenţi voluntari mează Afară de aoeasta, plivItul ropatat zarea sarcinei trasate de Plenara lărgi­
tovarăşu s-au prezentat insuficient pregă­ rămas până la încheierea anului şcolar în regiunea noastră a crescut astăzi cu peste (Moraru Maria, E. Tetileanu, tă a CC al PM R din IC-2(1 august 1953
tiţi, fSră să albe materialul conspectat învăţământul de partid, să se îmbunătă­ 46 la «ută De asemeni, au fost prezentate V. Mureşan, Marcu Dumitru Şl contribuie la curăţirea solului de orga­ de a trehida răminerea in urmă a »ît:-
nele vegetative subteran* ale burulen-.tor,
şi din cei 8 tovarăşi eiţi au fost prezenţi ţească calitatea discuţiilor şj a predărilor. eu prilejul concursului noi forma do -jcti- Pop loan) ca ; tulpini, rădăcini etc. culturd şi a crao belşugul necesar de
Piivitui semănăturrlor de czreale pă- produse agricole pentru satisfacerea d!n
ioase, a Inului, legumelor şi a culturilor ce ln ce mal mare a nevoilor oamenilor
Galeria principală a sectorului 111 de care, va face ca producţia să crească sim­ prjşltoare, trebuie început cît mal devre­ muncii de la oraşe şi de Ia sate
la mina Petrtla, face Impresia mai de­ Minerii de la sectorul III ţitor pc întreaga rmni
grabă a fi un tunel puternic luminat. Be­ *
tonată de jur Împrejur, această galerie se Toan, tinerii din schimbul II aruncau de planul dc producţie al brigăzii şi felul cum Pc una din galerii ne-am inttlnit o-j ^tiri sportive
ramifică apoi In mai multe părţi. rare zor cărbunele p© banda craţerulul -dceâta poate fi depăşit fruntaşul in întrecerea socialistă Csibi
duc spre abatajele sectorului Şirul nes- Szenteş Emeric. Era oarecum supărat că
Abatajul cameră părea mai degrabă o In discuţiile din cadrul consfătuirilor
firşit de vagonete, împins de locomotivele brigăzii sau chiar In timpul muncii, pot nu avea lemnul potrivit pentru armare. Concursurile interşcolare de atletism
electrice sau Diesel, se perindă spre coli­ hrubă, după ce cărbunele fusese puşcot şi f. văzuţi cum un'l dintre ei. fie vintrucu Pleea6e omul se întrebe maistrul şef unde
răcea acum noputinclos pe jos, răscolit de
via ascensorului de la pulul centrai după poate găsi lemnul potrivit, fiindcă nu Săptămina trecută, in cadrul concursu­ —■ Alergări 1500 m Dumulticu Molze
'opeţile tinerilor Andrei Dumitru. Flule- KUing Carol şi Piri Koloman, sau tlnărul
care sini scoase la suprafaţă raru Gheorghe şi Andrei G-heorghe Cîşlaru loan. ba uneori şi tinărul vago­ putea pune orice lemn do cit acel care lui Interşcolar pe anul 1954. s-a desfă­ — Şooala medie tehnică de construcţii
In galerie, nu rlpparte de intrare, se netar Pilnkeşdy Alexandru se consultă corespunde atât din punct de vedere a şurat pe stadionul „Locomotiva” din ora­ Deva — 4' 32
află punctul de prim ajutor Dacă n-ăl Un bec puterme şi lămpile dc miner, despre modul cum poate să muncească ăimenuiunll dt şi ol gradului de uscare şul Alba luiia întrecerea sportivă intre — Ştafetă — 4X100 m — echipa Şcol 1
auzi zgamolu) monoton al vagonetelor, ai luminau abatajul de parcă era zj Bro­ mal bine $1 cu mal mult spor. — Păi nu vă pune la dispoziţie condu­ oievu şcolilor medii şl profesionale din medie de 10 ani Deva — 49
crede că ta afli Intr-un cabinet de consul­ boane de sudoare cădeau dc pe frunţile cerea sectorului lemnul de care aveţi ne­ regiunea Hunedoara — Aruncarea suliţei — Popcscu Ghooc-
taţii Pe mese, in dulăpioarele cu o cruce minerilor pe cărbunele lucios, nu atit din Inlrebind pe miul din ei ce trebuie voie ?— 11 întrebai eu. Pe listele de eoneurs au fost înserLşi ghe — Şcoala pedagogică Deva —
cauze efortului, cit mai ales din pricina făcut ca «â obţină rezultate mat frumoase peste 150 de concurenţi din oraşele: Ha­ 31.01 m
roşie pe geamul de la uşă, se pot vedea — Ba da. insă vezi că mal depinde şi
fel de fa) de medicamente. Instrumente căldura Aerul vîjiia pe un furtun agă­ tn muneS, el mi-a răspuns : de locul unde lucrezi şl de presiunea care ţeg. Deva, Hunedoara PeUroşaru. Brad. — Aruncarea greutăţii — Popescu Ghe­
medicale, pansamente, gala să fie între­ ţat undeva sus, improspălînd atmosfera — Brigada noastră şl acum Işl depăşe­ e In abataj Abatajul unde lucrez eu In Orăşfe, Albe fulia şi altele In urma unei orghe — Şc/iaLa pedagogică Deva 13 49 m
buinţate paniru vreun caz de îmbolnăvire Intr-un moment de răgaz., ttnirul Flu­ şte norma eu S0-60 la sută E un rezultat momentul de faţă « un abataj de atacare lupte dîrte pentru cucerirea primului loc — Aruncarea ciocanului — Călcanu
sau accidentare, lucru destul de rar pe ieram Gheorghe după ce-şi yterse frun­ frumos, ne putem m,trvdri cu e), dar pe şi pentru susţinerea enormei presiuni a în clasament, au ieşit învingători următo­ Anastasie — Şcoala medie tehnică de
aici. dale fund măsurile de prevenire tea 51 sa Înfipse mai fclno in lopată. în­ noi nu ne mulţumeşte In sectorul nostru stratului de deasupra îmi trebuie un rii concurenţi; construcţii Deva — 37.37 m
Iute cepu sa vorbească rar, cu multă seriozi­ lucrează şl brlgadu tovarSşulvt Cenuşă lemn cu un diametru mai mare Dar FETE — Aruncarea discului Lucae; Alexandru
tate ; Cornel care dă cărbune in contul anului unde-i Buciuman 7 — întrebă el pe unul — Alergări — 80 m garduri — Băcâ- — Şcoala medje tehnică de construcţii
lu abatajele mecanizate — Vl se pare ci munca noastră e grea ? 1936. Nu mal vorbesc de brigăzile tova­ Poate ştie el pe undeva un asemenea înţan Profira Şcoala medie tehnică de Deva — 30.75 m
Eu vă apun ci nu Abatajele sectorului răşilor Klbedi Ariaibert şt Haidu lizliu lemn cooperaţie Haţeg — 1S”8/IC. — Sărituri in înălţime — Nlcuîescu
La unul din colturile galeriei se Ivi nostru sînt toate mecanizate şi după cum eare au luat o cu mult Înaintea.^anilor — A plecat la un abataj unde este — Alergări — 500 m. plat — Săveseu loan — Şcoala medie tehrueâ de cnnpera-
o locomotivă electrică condusă de o fată vedeţi, noi după ce puşcâm cărbunele rvu Pentru un mal irwre avtnt al întrecerii, metan să vsdâ ce so poate face acolo Elena — Şcoala medie tehnică de coope­ tie Haţeg — 1,72 m
Artificierul ridică lampa de mină 51 lu­ avem altceva de făcut deeît să-l aruncăm eu cred că ar trebui să se lărgească mai — Atunci nu-1 mai caut — opuse CsJ- raţie Haţeg T31" — Sărituri in lungime — Niculescu
mină faţa rotund* îi trandafirie a me­ pe banda craţerul care-l descarcă în mult schimburile de experienţă dintre bi. Găxese şi eu fără el, numai că vo­ — Alergări 100 m. plat — Bocan Ele­ loan — Şcoala medie tehnică de coope­
canicului vagonete Pentru acest fapt brigada noa­ brigăzi şi sectoare în scopul cunoaşterii iam să şbo Şi el ca să nu-mi spună apoi na — Şcoala pedagogică Deva — 14 4/10. raţie Haţeg — 6,17 m
— Uite ca fete avem noi in mnî, — stră poate să-şi depăşească norma cu 30- mal adinei a metodelor proprii da lucru că nu t-am înştiinţat. — Aruncarea discului — EmllU Dumi­ R. Lai
lucrează mai abitir ea un bărbat cu toata 40 la sulă. Cu căldura e altceva. Atei la şl felul cum pot fi adaptate lo specificul Plecă hota rit pe una din multei© des­ tru — $coala medie tehnic* de cooperaţie corespondent voluntar
că ou este de multă vrem* aici. Nimic adâncime e mult mal cald decit afară Cu de muncă a altor brigăzi. chizături ale galamlor Şi după puţin timp Haţeg — 20.44 m. TEN7S DE MASA fA CASA PIONIE­
de zis şi locomotiva murga ca ceasul toata măsurile de aerisise luate, nu se De asemenea, ar trebui ca responsabilul sa stinse orice licărire a lămpii ae i s* Aruncarea suliţe» — Docta Xenla — RILOR din adba nnjA
Doar este soviet câ $î să vezi cum o mal poale ajunge la o temperatură normală cu întrecerea socialistă si ţină o evidenţă balansa In mina-i vinjoasă Şcoala medie tehnică de cooperaţie Haţeg fn cadrul secţiei sportive dc la Casa
îngrijeşte. O cheamă Tomuţa Eudochea Ne îmbrăcăm ma! uşor şl rezolvăm întru- Abia Se mai auzeau zgomotele cioca­ — 24,85 m pionierilor din Albe luiia S-a organizat
Mal este uns Timar Lucrcţia. tot aşa de cîtva problema mal clară a întrecerii şl ii anunţe toate nelor pneumatic* ce desprindeau cărbu- — Aruncarea greutăţi: — Humacl Ma­ Ln zilele trecut© un concurs de tenh de
bună muncitoare * brigăzile tn oonlul cărei lum şl an lu­ oele din straturile de pământ Icl colo, rla — Şcoala pedagogică Deva — 7,93 m. masă la caro au participat un număr de
— Lucrează multa femei ir» mini 7 — crează. fiindcă de obicei nu se cunoaşte mai apăreau eiteva luminiţe apoi dispă­ — Aruncarea grenadei — Ivan Viorica 32 pionieri
Erigada fruntaşului In întrecerea eoola- — Şcoala pedagogică Deva — 38,31 m.
întrebai cu acest lucru de către hoţi Dacă s-ar face reau Cita o locomotivă trecea grăbită Printre pionierii car© au obţinut cele
— Multe Unele sint mecanici do loco­ lislă Subo Carol, lucrează In sectorul ITI dunind spre ascensor vagonetele eu căr­ Sărituri 1 tn înălţime — Săveseu Elena mat bune rezultate au fost; Steinhzuer
tnl la abataj cameră Spre deosebire dc şl acest luoru. consider că toate bngâ-
motive, iar altele mecanici La craţare O bune. Şcoala medio tehnică cooperaţia Haţeg — Maxim'.han clasa VII-a. Solomon Samoilă
si le vezi la brigăzi Mergem acum la brigada lui Alcxe loan care e formată zjle vor pomi cu mai mare avlnt tn mun­ Unicul lucru ce tnal|ă pe om în faţa 1.25 m clasa VIf-a Belîgher Tltus clasa V7l-a
brigada lut Alene care lucrează U abata­ numai din Uneri. in această brigadă lu­ că, Iar producţia da cărbune va creşte conştiinţei sale «1 in faţa semenilor săi, — Stafe<ă 4X100 m — echipa Scolii S-a remarcat ln mod deosebit pionierul
crează $1 vtrslntel. De obicei. In unele medd tehnice de cooperaţie Haţeg — 59".
jul cameră 3 vest, stratul 117 deoarece eunosclndu-şl flecare brigadă «te munca pusă In slujba întregului Anghel Dorin din clasa IV-a căruia
Continuăm la stînZa pe 0 galerie armată locuri se creează un fel distant de » ve­ posibilităţile de eare dispune şl stadiul la popor, în slujba noului şl convingerea — Sărituri ln lungime — Bocan Elena pentru rezultatele zale deosebit d« fru­
dea pe cai tinori ca „neexperimentaţi", Şcoala pedagogică Deva — i,C4 m
cu lemn Picuri răzleţi de ap» cădeau din care au ajuns celelalte hrişjirl. ae trezeş­ câ © daî tot ce a avut mal bun pentru moase obţinute In cadrul concursului.
„arţăgos! . „neascultători fapt pentru
tavan pe scândurile dmtre linii Lumina triumful un*i idei măreţe c»re va schimba BĂIET f 1 i-a inmînat ca premiu o carte 51 o
Jucăuşă a lămpilor de mină alunga întu­ care se ivesc neînţelegeri eare uneori te un Interes mult mal mane faţă do mun­ complet şi ultimele dovezi al* unui tre­ — Alergări 119 m garduri — Suzdu diplomă
nericul abia la cif.lv» metri Aervt din merg pînă acolo îneîl se afirmă că nu se că şl se întăreşte revponsabrlitatea fie­ cut neguros Avram — ŞonaU medie tehnică de oon- Pionierii participanţi la concurs eolit-
conducta d; aeraj pc linsă oare Incccam, poate lucrs eu nişte „nepricepuţi". In căruia faţă de indeplirurea sarcinilor de In abatajele minei Petnle. gîndul ce­ peraţie Haţeg — 28"6/10 ziarmaţj de nivelul desfăşurăm acestuia,
se învolbura la cotituri, pnmind furios brisada lui Szabo însă. acest fel defec­ plen... lor car* -lucrează aici nboară toi mai de­ — Alergări 400 m. plat — Dumulescu au cerut conducerii Cosîi pionierilor şi
înainte Undeva, departe se zări o lumindţâ, parte spre viitorul luminos la a cărei li­ Molan — Şcoala medie tehnică de con­ cecţiel snoriivc si provoae© la întrecere
tuos de a pnvi lucrurile nu mai constituie Nu putem contată adevărul celor rpuse
tar zgomotul unui crater creştea pe mă­ cărire crescind . le creşte inimile do mtn- strucţii Deva — 56"9/tfl Casa pionierilor din raionul Petroşani şi
sură ce ne r-prcpiam Cinrt ajunserăm ta o problemă Rezolvarea constă in faptul de miner O mai slpînsa colaborare Ir.tre drie. ştiind că şi ei şi-au dat contri­ — Alergări tfld m pJal — Baicu Con- PaJaLul pionierilor Arad -
locul de munci al brigăzi! conduse de râ s-a ajuns ca fiecare miner să Le direct brigăzi şl impulsionarea lor prin ţinerea buţia dm plin. itantin — Şcoala medie tehnică de coope­ Gaat Anna
fruntaşul In întrecerea socialistă Alexe interesat de măsura in care ae îndeplineşte la curent ou rezultatele obţinute de Le- . BARBU M1HAI raţi o Haţeg — II" 0/10. corespondent voluntar