Page 30 - 1954-06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 51

D I N ŢARA CONSTRUCTORILOR COMUNISMULUI

Această zi de muncă era la Iei ca toile Executarea unui volum a«tt de mare de
celelalte. Vocde oamenilor aproape că nu Hidrocentrala de la Dubossarî lucrări a lost cu putinţă datorită înzes­ Odihna de vară a oamenilor muncii
se auzeau In zgomotul loviturilor cioca­ trării din belşug a şantierului cu mijloace
de Z RtABOŞAPKA din U. R. S. S,
nelor pneumatice. huruitului screperelor, tehnice modeme şl nivelului înalt de me­
scrişnetului giganticelor macarale Iar N-a trecut nici un an de când In adlnca cumulare se va scurge nu numai prin canizare a tuturor lucrărilor. Aici au fost Vara aceasta, Ln Uniunea Sovietică vor • In ţinuturile de nord ale>Uniunii Sovie­
colo jos, in groapa de fundaţie. la o adin- folosite zeci de excavatoare, buldozere
groapă de fundaţie, mai Jos de albia rlu- deschiderile, betonate ale barajului cl şi funcţiona pesle 2.000 sanatorii pi citova mu tice Astfel, ln apropiere de Leningrad e-
cime de mulţi metri se dădea o luptă screpere, drage refulanto
lul, din care s-au excavat milioane de prin deschiderile speciale de scurgere din de case de odihnă Aproximativ 5 000 000 xisti pesle 20 sanatorii pentru adulţi şt
crinceufi ou stihia apelor subterane Toate procesele de muncă sint mecani­ perscane. adică un număr cu mult mai copil, peste ICO case de odihnă Construc­
Urmi să se betoneza sectorul de pe lo­ metri cubl de pămtnt, a fost turnat pri­ conpul clădirii hidrocentralei Aceasta zate Procesul de betonare. de pildă, în­ ţia de sanatorii continuă Se construiesc
mare deoil In anul trecut, tşl vor petrece
cul viitoarei clădiri pTincipale a hidrocen­ mul beton In prezent, sici se înalţă un inovaţie & permis să se reducă cu 30 m cepe departe, la carierele de pietriş şi ni­ concediile anul acesta în casele de odihnă noi clădiri de sanatorii şl case de odihnă
tralei Braţul lung de aproape 40 metri el baraj uriaş cu porţi betonate, precum ;i lungimea barajului şl să se economisească sip Tractoare speciale, prevăzute cu lo- din URS S. Numai tn sanatoriile şl ca­ in renumita staţiune balneoclimaterică
macaralei, serîynlnd din încheieturi, era clădirea principală a hidrocentralei. In 18 000 m J de beton armai Totodată, acest poţi, sapă pămlntul şi-l aruncă tn ma­
gata să răstoarne in groapa de fundaţia oare se montează o a doua turbină. sistem de scurgere a apelor va face să nu şini. care, la rindul lor. îl descarcă auto­ sele de odihnă care aparţin sindicatelor, Soci din Gaucaz. Mari lucrări de cons­
se vor odihni anul acesta peste 3000.000
trucţie s-au desfăşurat la Jeleznovodsk,
eişpa încărcată cu trei tone de baton, cind mat tn bancherul uzinei de beton Beto­ de oameru ai muncii Marea majoritate a Platlgorsk şl Esaontukl — localităţi bogate
constructorii au observat că întT-un colţ nul preparat de un malaxor electric este acestora primesc bilete de băi gratuite <au ln Izvoare do ape minerale curative. Pe
a început să se prelingă O şuviţă subţire turnat apoi In autocamioane care ii des­
cu o reducere de 20% din costul întreţi­ rtul Kami se creează o nouă sfaflune bal­
de a/pâ. carcă In -cupa macaralei Braţul macara­ nerii Aceasta sumă de 70% din costul bi­ neoclimaterică pentru muncitorii indus­
Fe sector a apărut încă o mică şuviţă, lei ridică cu uşurinţă tonele, de beton, răs- letului de băi este suportată de către asi­ triei carbonifere Se lărgesc de asemenea
apoi o a doua, şi mai puternică. Era de tumdndu-1 din cupă la locul lucrărilor gurările sociale de stat. staţiunile balneo-climaterice din Gruzla.
la sme înţeles că au dat peste un mare De departe, zgomotul maşinilor îţi a-
Oamenii muncii din Uniunea Sovietică Armenia. Turcmenla şl din Orientul în­
izivor caro-şi croia drum din edîncurtJe mlnteşte că pe acest şantier pulsează din se bucură din ce în ce mal mult de posi­ depărtat.
pământului ţi care dacă nu va Ii stăvilit plin munca Apropllndu-to de baraj, veri Sezonul balneoclimateric se desfăşoară
şi răpus de îndată, va inunda întreaga un furnicar de oameni El stnt acela care bilitatea folosirii staţiunilor balneo-cllma- intens şt ln sanatoriile şl casele de odihnă
terice Numai in ultimii doi ani, numărul
construcţie pun In funcţiune mecanismele compli­
Lucrlnd în apă pinâ la brîu, folosind 38 cate sub mîna lor iscusită tehnica de pe
pompe şi alte maşini, constructorii au pă­ şantier se supune docilă ţelului şl voin­
şit la cucerirea sectorului, metru cu me­ ţei lor
tru pină au astupat gura şuvoiului de Pe şantierul hidrocentralei de la Dubo-
apă ssari lucrează mulţi ingineri, tehnicieni şl
muncilor! a căror viaţă se împleteşte slring
Duduie ritmic electromotoarele . Apa
pompată trece prin reţeaua de conducte cu istoria electrificării Ţării Sovietice
care brăzdează ln lung şi in lat groapa de Mulţi dintre ei au lucrat la Dneproghes,
fundaţie şi se ndicfl aidoma unor uriaşe pe şantierul canalului Volga-Don la con­
trombe peste batardoul tnalt cit o casă, struirea hidrocentralei de pe Volhov
cu multe etaje, cădind cu zgomot tn al­ Ca şl In orice colectiv şi aici lucrează
bia Nistrului şi făeind rotocoale ca se cot la cot oameni de diferite naţionalităţi
pierd cu Încetul In zare — ruşi ucraineni, moldoveni — Iar prie­
tenia dintre d este mare Şl trainică, pen-
Iar acolo, In spat ale batardoulul larg
pe care forfotesc încoace şl încolo trac­ trucă poartă pecetea muncii Însufleţite şi
creatoare
toare, buldozere şl screpere, Nistrul îşi
poartă de veacuri apele spre marea Înde­ Constructorilor 11 s-au creat toate condi­
părtată- El nici nu bănuieşte că alături, ţiile pentru a duce o viată civilizată şi a
după batordou, omul sovietic îi pregă­ sa odihni cît mai plăcut La marginea
teşte nu numai o albie nouă, cl şl o soartă Dubossartlor a apărut tntr-un scurt timp
nouă Aici, la cotul Dubossarî, apele Iul un adevărat oraş, în care au fost constru­
vor tl zăgăzuite de un baraj uriaş, care va ite aproape două sute de case de locuit
foa-ma un lac de acumulare pe zeci de hi un club, un spital, o policlinică, cantine,
lomelri ; ele vor curge oind va vrea omul. magazine, grădiniţe de eopri eto
prin noua albie făcută de om şi vor pune Lucrările de construcţie sint In toi
în mişcare gigantice turbine electrice, dă­ Membrii numerosului colectiv nu-şl pre­
tătoare de lumină şi belşug Ajcj. pe Nis­ cupeţesc eforturile, talentul şl energia
tru la cotul Duborsari va începe să pul­ Lucrările de construcţie la barajul deversorl al hidrocentralei de la Dubossart. pentru a apropia ziua cind uriaşele tur­
seze cu putere cel mal mare centru ener­ bine ale hidrocentralei vor începe să func­
getic al republicii. ţioneze, cînd firele electrice vor duce lu­
Vladunir llici Lemn dorea să vadă lara Hidrocentrala de la Dubossarî va furnica se micşoreze productivitatea centralei în mină In toate părţile, în oraşele, satele
Sovietică electri'l toată, dorea să vadă pe energie electrică, ieftină industriei RSS. timpul primăverii cînd creşte nivelul ape­ colhozurile, staţiunile de maşini şi trac­
întinsul ei nemărginit o ret** dc lor toare ele republicii.
Moldoveneşti, oraşelor Chişinâu. TiraspoL
centrale electrice Planul măreţ al Iul Le- La săparea gropii de fundaţie şl la con­ Nu osie departe ziuă cînd valurile pu­ In clişeu: ulritatorii odihnindu-se ln parcul sanatoriului feroulartfor.din atafîunea
şi Grigorlopol, multor sate din valea Nis­
nin este tradus in viaţă pas cu pas Ală­ struirea batardoului provizoriu de protec­ ternice ale Nistrului vor pune in mişcare balneo-climaterică Soci de pe litoralul Mării Negre
turi de marile hidrocentrale de pe Volga trului şi din împrejurimi Prin darea In ţie împotriva apelor Nistrului, s-au ex­ prima hidrocentrală de pe pămîntul R SS
şi Nipru, Kama $1 Don, pe harta electri­ exploatare a noii hidrocentrale baza ener­ cavat şl deplasat »uto de milioane de me­ Moldoveneşti Aceasta va fi o sărbătoare locurilor In sanatorii $i case de odihnă a din Republicile Baltice Anul acesta, au
ficării Tării Sovietice va apărea in eu- getică a republicii va creşte de trei ori. tri cobi de pămtnt. Pe acest şantier au sporit cu 32.000 In prezent, există sana-., fost lărgite considerabil sanatoriile de pe
rind o nouă hidrocentrală — cea de la HJdrocentreia de pe Nistru e»te o con­ fost executate pînă in preznt 65% din lu­ pentru toţi oamenii muncii din republică, torîi bine amenajate In cele mai diferită litoralul Mării Baltice, de la Riga Astfel,
Dubossuri. strucţie de tip nou Apa din lacul de a- crările de betonare va fl o zi plină de bucurii. regiuni ale Uniunii Sovietice. In Ucraina, in cursul anului adesta, ele vor putea de­
de pildă, funcţionează aproximativ 550 servi peste 100 000 oameni al muneti ln
sanatorii ale organelor pentru ocrotirea sanatoriile şi casele de odihnă din RSS
Fabulei mobile-de unt - —Rm»z nesul tehnicii agricole în S.M.T.-urile din R.S.S. Lituaniană sănătăţU, sie minîslerelar, şl ale diferde- Estonă situate ln cele mal pitoreşti colţuri
ctllka cu 5.000 mai
ior - âîte (i£eItjidncuds^igiun:an, Io::nCB8teiaU^ e rvcul't't.. se.^vL ...........................
oameni ai muncii Tn
cfcjmoslnl sl tractoare din LU ..Staţiunea de maşlnţ,$l troţlo w ţ'jnp- PJţc ul de tractoare al staţiuni săpători sMajtcdîhTuiepnrKhnatoY oc?W!feif arn ^
^ l4ibrtc\ mobile de ca* sSSfl. a^bofhnS’din R S S
n
1
•Pri'.-rcsiu .•jmiici.j„ agrj qqE ,lii S.M. T.-*tnJe din H». ! it.m.u rX .S vH, _ soan aSnfttuţhlonli’ rdlni/îirrolofaşt-«tr dii^Ate^ 0 ' ” ^ .* ceie 8 ^ S i a pftar«*ui colţuri
s
J
u
n
lebnicîl nou*
brînfâ ‘ ■;-Lr,i Dicoîs’i de o tehnic;' nou*.. I'cconF aic\ | âlrec'ţil.^în^ec^rs - - - In acea|| ' r v q f ^Rnî cu f 5 °°0 mai
SlaţjunllB'de-toaşlh’î sl-tractoare din L- r Staţiunea de^fniâint si' tractoare din ra- timp, p timp, parcul de tractoare al staţiuni
Staţiunea de'^nifcinl şl tractoare din.ra-
itorll se pot odihni aproximativ l <"«V. > «, f0 -r.\2*,‘ f
mWîut-iV'iu» .'
ln urma turmelor colhoznice, minate la tuanla Sovtetlcâ au primit primăvara a- ionul Poavall numără ln prezent 151 do (tvrt reinoJt îrt proporţie de 75% cu ma­ sanatorii In Uniunea Sovietică, pe lingă sanato­
pSţunatul de vară in munţii Kirghiziei, ceasta multe maşini noi Numeroasele tractoare (socotite In tractoare de cile 15 şini Diesel de o tehnică nouă. Recent alct persoane Tn sanatoriile din Crlmeea s-au riile şl casele de odihnă ale organelor
odihnii anul trecut 350 000 de oameni ai
au plecot şi citeva fabrici mobzle de pro­ ş-au primit plantatoare de cartofi de cea muncii pentru ocrotirea sănătăţii, organelor sin­
duse lactale ln corturile intmse pe malul maJ noua conrtrucţie şi o maşină spe­ dicale şl ele diferitelor ministere, există
arclor au fest Instalate centrifuge, aparat? cială pentru săditul răsadurilor Maşlnule Pentru bolnavii de reumatism, Inimă, şl sanatorii aparţinlnd întreprinderilor, De
psntrj fabricarea untului şi alte utilaje nu uşurat munca colhoznicilor, contribuind stomac, se construiesc sanatorii minunate plidă. muncitorii şi funcţionarii uzinei de
necesare penlru producerea untului, brin- totodată la ridicarea nivelului agriculturii la Odesa, in Carpaţi, la Slaviansk şl ln tractoare din Celeabinak — una din cele
zeturilor şi smintinel S M.T -urile nu dispuneau înainte de alte localităţi ale Ucrainei, care esto bo­ mal mari uzine din U.RSS ■— au posi­
Industrii laptelui din Kirghizi^ deschide cadre permanente de tractorişti şl duceau gată in resurse curative naturale Noi re­ bilitatea eă-şl petreacă concediul In sa­
numeror.se filial? mobile pe imaşurile din lipsă de specialişti agricoli calificaţi. Po­ giuni balneo climaterice au fost amenajate natoriul uzinei
munţi Vana vor funcţiona aici aproxima­ trivit hotărîrilor Comitetului Central al
tiv 100 de întreprinderi mobue, lucru care Partidului Comunist din Lituania perso­
va permite să se prelucreze pe loc zeci de nalul staţiunii a fost completat cu nume­
mii de chintale de lapte. , roase cadre La S M.T -ul Paavall lucrează Odihna şcolarilor, sovietici
Întreprinderile de stat ale republicii in prezent 13 agronomi, patru ingineri,
sporesc producţia d? bdinză cu 87 la sută zace zootehnicienl, 23 conducători de bri­ Majoritatea elevilor din Uniunea Sovie­ Bacă de la sfirjitut lunii mal a plecat
in raport cu anul trecut. Iar producţia de găzi de tractoare, 14 mecanici, peste 90 de tică au încheiat anul şcolar ln şcoli, tn din Moscova spre Crlmeea primul tren cu
unt cu 18 la sută Se prevede construirea tractorişti, lucru care i-a permis să dea prezent pot fi văzuţi numai elevi din cla- elevi care s-au dus să se odihnească pe
unor fabrici mecanizate pe păşunile si­ un ajutor calificat fiecărui colhoz ea X-a, care dau examene pentru diploma ţărmurile Mării Negre. El îşi petrec va­
tuate la mari depărtări Prima tr.Ueprln Folosirea tehnicii noi a transformat a- de maturitate A Început vacanţa pionie­ canţa In tabăra de copil din Artek Arte-
dere de acest fel este fabrica de brinze- gricultura raionului In ultimii ani, cu a- rilor, care promite copiilor o odihnă plă­ kul este locul preferat de odihnă al ele­
turi. construită recent pe platoul inall al iutorul tractoarelor adlncimea stratului cută şl Interesantă pe timpul verii vilor. El este altuat în unul din cele mal
Mii de tineri din Moscova au plecat pe
muntelui Santa) arabil s-a mărit pe mari întinderi ln me­ data de 3 iunie tn taberele situate în ilo- pitoreşti colţuri ale U R S S Pe malul
die cu 5-6 cm., ceea ce a dus la ridlca- eaJltăţile pitoreşti ale regiunii Moşcova mării, 1 la poalele muntelui Medvcd, sint
situate vile frumoase şl bine amenajate.
Uzine — grădini rco fertilităţii pâmînlului. Tot cu ajutorul Anul acesta. In cele 000 tabere din regiu­ Aceasta tabără funcţionează in tot cursul
.maşinilor au fost desecate şl curăţite de nea Moscova îşi vor petrece vacanţa peste
Florile din minunata grădină care în­ stufăriş cîteva sute de hectare de supra- anului fără întrerupere, dar cel mai mare
350 000 de elevi, Pentru copiii bamenllor numSr de copil soseşte aici In timpul va-
conjoară uîina constructoare de maşini 'eţe înmlăştinatc
agricole „Frunze" din oraşul Frunze (Kit- Anul acesta S M.T -unic execută |n col­
ghizia) formează un splendid cadru mul­ hozuri pină la 70% din lucrăn Datorită
ticolor Ciădirlde uzinei sint inundate de nivelului tehnic înalt al agriculturii, pro­
verdeaţa plopilor, ulmilor şi paltinilor De In clişeu : Combine pentru recoltarea cartofilor. Combina reduce de S ort consu­ ducţia la hectar a tuturor culturilor agr!
Ambele părţi ole aleii principale a uzinal mul de muncă cole depăşeşte de mai multe ori pe cele
a fost creată o adevărată perdea de ver­ obţinute înainte pe aceleaşi pâmînturi de
deaţa Muncitorii' uzinei işi numesc cu S M T -uri din această republică au deve­ cal putere). 20 combine cerealiere auto­ către ţăranii cu gospodărie Individuală
mindrie întreprinderea lor „uzina-crâdină* 1 . nit adevărate centre ale progresului teh­
Jn parcul uzinei, numai în primăvara propulsate patru combine de ln şi un Totodată au crescut considerabil venitu­
acesta au fost sădiţi peste 1.200 pomi nic in agricultură mare cumăr de alte maşini In ultimul rile obşteşti ale colhozurilor
fructiferi şl arbori decorativi si peste 2 000
de puteţi de tufişuri. Întreprinderea are
o „secţie de verdeaţă” proprie — o seră de Dezvoltarea agriculturii în LI. R. S. S.
flori. 20 000 de fire d? flori cultivate in
M>ră au fost răsădite in straturile de pe Colhozurile sericicole din regiunile su­ reşte In R S S Uzbecă — principala re­ taţille de aee*t fel se Întind pe c supra­
loritoriul uzinei iar un mare număr de dice ale Uniunii Sovnetîce au început să giune zericicolă a ţării — metoda de creş­ faţă de aproximativ 10 000 ha ln colho­
Dori au fost puse la dispoziţia muncito­ siringă gogoşi le de mălase din noua re­ tere rapidă esto folosită ln pesle 80% dm zuri sint răspindlte noi varietăţi de dud
rilor pentru a le răsădi pe lingă casele coltă.
colhozurile uzbece Această metodă înain­ caro dau mari recolte de frunze Astfel
lor Anu) acesta colhozurile din U R.S.S. au
tată este folosită de asemenea de colho­ în R S S Gruzină se cultivă dudul „Cru-
sporit cantitatea de vlermJ de mătase. în
Construcţia unui şpecial a varietăţilor care produc gogoşi zurile sericicole din republicile din Tran- zia”, care prin productivitatea ]ui întrece
albe. Acestea dou cu 20% mai mult bo- zeeucazla. RSS Tadjică şi RSS Turc de 2—2.5 ori dudul sălbatec.
mare combinat iexti xangic deeit varietăţile obişnuite Sint fo­ menâ Potrivit planului, ant»? acesta in U R SS Un palat al pionierilor aşezaf intt-\in parc minunat unde pionierii işi petrec oacanţo
de var&
la Ivanooo losite noi metode de creştere rapidă a Au fost extinse ®i plantaţiile de duzi numărul du2iIor va spori cu aproximativ
viermilor de mătase. Datorită acestei me Tn sud s-au plantat alte 25 milioane de 10 000 000 de pomi Iar suprafaţa planta
ln partea da sud-eat a oraşului Ivanuvo. muncii dm Moscova, care işi petrec o cantel de vară
din RSFS.R , se construieşte unul dm tode maturarea gogoşilor se face ou 7-10 duzi tineri şl s-au creit plantaţii de tu­ ţiilor cu tufişuri de dud va spori cu parte dm vară în oraş, au fost deschise Anul acesta la Artek Işi vor petrece
cele mai mari combinate de ţesături de zile mai repede totodată recolta lor spo- fişuri de dud In Ucraina, de pildă, plan- 14 500 ha. 150 tabere In grădinile «I parcurile din vacanţa de vară peste 5 000 de tineri şi ti­
lină din Uniunea Sovietică. In aripa Moscova. nere din toafe colţurile Uoiunli Sovietice
principala a combinatului. în lungime do Tabere de vară pentru pionieri se des Odihna copiilor este supraveghiatâ de pe­
815 metri, vor fi instalate maşini moder­ Pregătiri îd vederea însilozării tirajelor ctod pretutindeni In Uniunea Sovietică dagogi. educatori şl medici
ne de filat şi răsucit, războaie automate, Pe insula Sahalin şi pe insulele KurUe Cheltuielile pentru întreţinerea copiilor
mecanisme pentru finisarea ţesătorilor Anul aeeuta, colhoznicii arteluriloz „Ca­ somollşfli de la S M T -ul Stepnovo şi din prin fumeulare Săparea tranşelor este s-au infunţat 53 de tabere de acerst fel. la Artek sint suportate de către stat Anui
Totodată au încăput lucrările de construc­ lea spre comunism” şi „Calea lui llici" colhozurile „Calea spre comunism" şi „Ca­ mecanizată Lucrările de construcţie vor fi in care se vor odihni aproximativ 20 000 curent au fost olocate in aceste scopuri
ţie a unui orăşel al muncitorilor de la din regiunea Stalipgrad, împreună, cu me lea Iul Jlici" au hotărît ca înainte de a se gata Smre 15 iunie şi l Iulie. Se reutill- copu Copiii muncitorilor de la uzina de 13 milioane ruble, adică de două ori mai
viitorul gigant textil Aici se creează un încep* stringerea tn masă a recoltei, s-5 construcţii de ma;uu grele din Ural mult deeit anul trecut
frumos ansamblu arhitectural, format din camzalorli S.M.T.-ului Siepnovo. «i-au Siringă \cel .puţin 70% din cantltatea .de iează de as?menea patru combine pentru (SverdlovskJ pleacă ln vilele deschise tn in Uniunea Sovietică există mu de ta­
clădiri cu mai multe apartamente avlnd luat angajamentul să depăşească sarcina siloz prevflzuli prin plan recoltarea şi .prelucrarea masei de siloz. păduricea de brvarl de pe malul nulul dm bere de pionieri. Celor mai bune dimre
o' suprafaţă localivâ totală de 70 000 m’ de pian privind dezvoltarea creşterii ani­ In prezent, eomsomoliştii şl tineretul S M T -ul şi colhozurile repartizează nu­ apropiere acestea li s-a dat numele „Artek" prin
..NouJ combinat ds ţesături d2 lină uti­ mărul dt autocamioane necesare trans­ Numeroşi tineri şi tinere vor face ex analogie eu renumita tabăra de pionieri
malelor şi să sporească considerabil pşo participă activ la executarea unor tran­
lat eu tehnică modernă produsă 1n cursil prin ţară Mii de elevi vor vizita din Crlmeea. Tn ultimii ani au fost create
duetivitatea tuturor felurilor de animale. şee de siloz căptuşite, in lungime dc 50 — portului masei de siloz şl organizează toate
U R S S va fabrica anual milioane de Moscova Aproximativ 800 tineri din di­ tabere „ATtek" la Luzanovka pe malul
m?l ales a celor de lapte O importanţă 100 m şl cu o capacitate de 1 500 —2.000 lucrările In aşa lei Incit pentru însilo- Mării Negre în apropiere de Samarkand.
metn da «eviol, covercot. gabirdinâ. ferite ora$e ale R S F.S R. vor participa
tricotaje, un mare număr de pături şi covirşitoare în productivitatea vilelor o are tone fiecare Tranşeele se construiesc în 2are să nu se cheltuiască In fiecare sec­ la călătoria turistică care se va.efectvţa ,ln ii S 3 Uzbecă, pe malul Golfului Finic
Şaluri de lînă întărirea bazei furajere De aceea, corn apropierea fermelor, cu care voi fi unite ţie mal mult de a 21. tn Urai şl Ln jnulto alte regiuni ale II R S S.