Page 32 - 1954-06
P. 32
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI ___________________ Nr. SI
Riposta dată acţiunilor agresive ale S.U.A. Conferinţa sindicală europeană Declaraţia
împotriva Guatemalei Pentru pacea şi securitatea colectivă lai Mendes-France
a popoarelor terilor care au avut loc joi după amiază
PARIS (Agerpres) — lo cadrul dezba
Desfăşurarea luptelor în Guatemala BERLIN (Agerpres) — TASS trans ţân asupra celorlalte, Ln condiţiile res In Adunarea Naţiorwlă franceză, primul
ministru Mend6s-France a tăcut o deda-
mite : pectării independenţei fiecărei naţiuni
LONDRA (Agerpres). — Postul de inlervenţiomşti'lor a fost infnintă in tret urmărite de trupele guvernamentale raţie referitoare la întrevederea avută cu
adoptat
La 22 iunie e avut loc şedinţa de în
un
apoi
Conferinţa
fad io Londra transmite comunicatul co sectoare de-a lungul Uniel ferate Gua In comunicat 6e anunţi ta continuare chidere a conferinţei sindicale europene către oamenii a muncii din lumea apel premierul Consiliului Administrativ de
în
mandamentului armatei guatemaleze, !n temala City-Puerto Bamos. Detaşa că detaşamentele Inamicului. rupte de Participanţii la conferinţă au adoptat în stat a) R P Chineze, Cm En-lal
care ee apune câ, In urma contraatacu mentele intarvenţlonlştilor se retrag torţele principale ale acestuia, se pre unanimitate urm Storul apel adresat oa treagă In legătură cu problema armelor Primul ministru francez a subliniat că
rilor trupelor guvernamentale, rezistent In grabă spre frontlrea Hondurasului, dau fără a opune rezistenţă. atomică şi cu hidrogen In apel se amin tn cadrul acestor întrevederi a fost discu
menilor muncii din Întreaga Europă: teşte marna primejdie care ameninţă ci
tata problema Indochinei „Problema Io-
Cine sînt adevăraţii organizatori ai agresiunii din Guatemala Oamem ei muncii, bărbaţi şi femei, acti vilizaţia ca urmare a faptului câ forţele dochinci este examinată de către ambele
vişti sindicali din Europa I Noi, delegaţii agresive încearcă sâ dezlănţuie un nou
părţi ou grijă şi cu dorinţa vădită de a
NEW YORK (Agerpres) — TASS asupreşte pe muncitori, luptă împotriva tlor, au avut cu toţii strânse legături cu la conferinţa sindicală europeană, repre război mondial cu folosirea armelor ato ee ajunge la o soluţie practică”, a decla
transmite : mlşe&rll muncitoreşti organizate şl exploa grupul financiar din Boston înainte de a zentând diferite convingeri şi orientări mică şl cu hidrogen Sintem convinşi, se rat Mendes-France adăugind că „ln ceea
In şedinţa din 20 iunie a Consiliului dc tează pe consumatori”. li ocupat posturile lor actuale in guvern. sindicale din diferitele ţâri ale Europei, ne spune în apel. câ In atmosfera şantajului ce priveşte Laos şi Cambodgia, principa
Securitate, reprezentantul Guatemalei. Autorii cărţii, expunând istoria mane Ziaristul liberal Stone In publicaţia sa adresăm vouă într-un moment deosebit atomic permanent, ta care recurge guver lele dificultăţi au fast înlăturate"
CastLllo Arr5ala, a vorbit despre rolul so- vrelor de euDse ale societăţii în ţările A- „A. F. Stones WeekJy" dm 21 iunie, sub de serios pentru 6eeurltalea Europei şl nul SUA., orice politică dc pe „poziţii de O soluţie este posibilă, e declarat in
i cietăţii „United Fruil Company" în orga morlcli centrale, citează numeroase ca liniază că secretarul de stat, DuMes, ma pacea in lumea întreagă forţă” ln Europa şt ln restul lumii poate continuare primul ministru francez, şl
nizarea invaziei armate In Guatemala. zurl oînd vase de război americane şi nifestă un interes deosebit Io ce priveşte Dm nou planează ameninţarea războiu genera războiul atomic. Noi, delegaţii la sper câ noi o vom găsi In răstimpul pre
infanteria marină au fost folosite pentru activitatea societăţii „United Frud Com- lui. Sub pretextul unificării Europei In conferinţa sindicală a ţărilor din Europa,
„United Fruit Company" are destulă văzut 1 ’.
a Impune dominaţia societăţii „United pany" în Guatemala Dulles este unul din scopul apărării ei, cercurile guvernante nu vrem ca bătrlnu] nostru contlnet, cu
experienţa In astfel de chestiuni Timp de Adunarea Naţională a trecut apoi La
Fruit Company” în aceste ţări cei mal mari acţionari ai societăţii „Uni de SU A îşi Impun planurile care în rnjloanele sale de căminuri cu comorile
decenii, această societate a instalat şi răs votarea propunerii de aminare a inter
Numeroase evenimente dio Amerioa ted Fruit Company”. seamnă de fapt restabilirea in Germania sale de civilizaţie, sâ fie pustiit cu aju
turnat guverne in ţările Amerlcil centrale pelărilor cu privire la compoziţia guver
centrală au fost hotările la Boston, unde Comentatorul ziarului „New York Post", occidentală a militarismului nazist revan torul acestor erme de exterminare in
pentru e-$l asigura profiturile pe oare le nului Cu 433 voturi pentru şi 23 contra.
işl are sediul conducerea lui „United Max Lemer, a recunoscut că grupurile şard masă Nu putem admite ca in vreun
realizează din vastele proprietăţi funciare Adunarea Naţională a votat aminarea a-
Fruit Company”, Cu toate că 0 parte a financiare din Statele Unite sânt forţa „Comunitatea defensivă europeană" are
şi din celelalte proprietăţi din aceste ţăn acţiunilor ei aparţin capitaliştilor din care ee află în spatele actualei Invazii. punct al globului pămîntesc să tie arun cestor interpelări-
Deseon cele cinci mici republici din Ame New York, ea este dominată de un grup Lemer scria La 21 iunie că „olmenl nu caracterul unui bloc militar agresiv cate bombe cu hidrogen
rica centrali sin/t denumite „Imperiul flnandar din Boston, din care fac paris se îndoieşte că corporaţiile financiare al cîlorva state europene. îndreptat împo Adresîndu-se poporului american, par-
bananelor’’ al societăţii „United Fruit familiile oligarhice — Thomas Cabot, americane se cflă în spatele inva2tel lui triva altor state europene Ea creează o ticlpanţU la conferinţă relevă răspunderea Jn legătura cu întîlnirea
■Company*' Societatea posedă aproximativ John Caboh Thomas Jefferson Coolidge, Caatillo Armas". prăpastie de netrecut Intre vest şl est Ea deosebită care revine poporului american dintre reprezentanţii
000000 acri de pămlnt cultivat în tarile Lodge. Ziarul „New York Post’*, luind atitu
Americii centrale şl Mării Caxaibelor, o închide calea spre tatative Ea adân in lupta pentru pace, pentru preîntâmpi celor doua părţi
Cu prilejul discutării la 20 lume In ca dine Sntr-un articol redacţional pentru ceşte scindarea Germaniei, dă militaritfti-
flotă de 65 vase, pesto 1 500 mile căi fe drul Consiliului de Securitate a plângerii răsturnarea guvernului guatemalez, Işl narea unui nou război pustiilor Tocmai
rate Ea controlează mijloacele de radio Guatemalei, reprezentantul S.U.A., Lodgo. exprimă îngrijorarea cu privire la faptul lor mijloace pentru ioăbuşirea democra ameninţările conducătorilor politiei şi ml- în Vietnam
1 telecomunicaţii, producţia de energie elec ţiei şl face imposibilă orice soluţiooare hta'n din ţara voastră, se subliniază In
legat de acest grup, a Încercat să nege că rolul lui „United Fruit Company' 1 PEKIN (Agenpces). — Agenţia Vietna
trică ş» transportul orăşenesc Dm „impe că reprezentanţii oficiali americani se este poate prea evident. Ziarul declară: paşnică a problemei unificării Germaniei apel, alnt acelea care agravează relaţiile meză de Informaţii transmite :
riul" eâu, . United Fruit Company" stoarce conduc după „interesele lor proprii 1 * în „Atiît succesul c$t şl insuccesul rebeliunii In acelaş timp, crearea „comunităţii de internaţionale şt provoacă neliniştea ln fa Un purtător de cuvint ol înaltului Co
profiluri imense, oare s^u cifrat In cursul ceea ce prjveşte Guatemala Este clar, to (este vorba de invadarea Guatemalei) eiot
|' ultimilor cinci ani InPre 10 şi 100 milioane tuşi, că directorii societăţii „United Fruit pline de primejdii. Dacă eu va fi o aven fensive europene" ar duoe la o nouă scă miliile noastre mandam ent al Armatei Populare Vietna
dolari anual Convpany’ 1 şi protectorii lor au o influen turi mubtară pusă la cale cu aînge rece, dere accentuată a nivelului de trai al oa Intensificaţi lupta voastră pentru a pune meze a declarat câ la 19 Iunie un ofiţer
de legătură oi Înaltului Comandament al
Vorbind dcapre operaţiunile 60C;ctiţii ţă mare asupra elaborării politcii De caro se va termina prin lichidarea refor menilor muncii şi al întregii populaţii Ea capăt acestor ameninţări Ţineţi minte că Armatei Populare Vietnameze s-a Intîlnit
„United Fruit Company”, doi oameni de partamentului de stat melor economice limitate pe care le-a în va agrava înrobirea statelor Europei occi războiul atomic nu vă va cruţa nud pe ln Vietnam ev ua ofiţer de legătură al
I ştiinţă americani — Kepner şi SoobhiM — Grupul financiar din Boston este larg făptuit Guatemala copleşită de mizerie, dentale de către imperialismul american voi Nu vă ţineţi la o parte de frontul corpului expediţionar francez dLin tndo
au scris următoarele in cartea lor „Impe reprezentat în guvernul SUA Nu*numai noi vom plăti-un preţ mare pentru această De aceea, „comunitatea defensivă euro mondial a) luptei împotriva armelor de china pentru a pregăti o intilnire oficială
riul bananelor” : „Această societate puter subsecretarul de 6tat Cabot, ci şi minis acţiune Oamenii de pretutindeni se vor peană” este calea directă care duce la intre repiezentanrţu color două părţi.
nică li înăbuşă pe. concurenţi, domină gu trul Comerţului, Sinclair Weeks. asistentul întreba dacă „armata eliberării" poartă exterminare ln masă Conferinţa cheamă Potrivit declaraţiei purtătorului de cu
vernele. acaparează căile ferate, li rui prezidenţia), Sherman Adams, $i adjunc steagul libertăţii sau omblema murdari a război pe oamenii muncii' din Europa şl din lu vânt, înaltul Comandament al Armatei
nează pe plantatori, gîtuie cooperativele, tul special al preşedintelui, Robert Ou trustului’„United Fruit Company”. Pentru toate popoarele iubitoare de mea Întreagă indiferent de apartenenţa Populare Vietnameze a luat iniţiativa de
.pace, se arată In continuare in apel, exi lor sindicală, să lupte din toate puterile a organiza această iDtilnire nu numai
Scrisoarea adresată Consiliului de Securitate stă o singură caJe care duce U slă umăr )a umăr pentru ca să înceteze Ime pentru a ie discuta problema prizonie
de ministrul Afacerilor Externe al Guatemalei birea încordării şi la pace : calea securi diat experimentarea bombelor atomică şl rilor de război ci şl problemele de ordin
tăţii colective Un mijloc pentru zădărni cu hidrogen, pentru ca statele care dispun militar aşa cum prevede «-cordul stabilit
NEW YORK (Agerpres) - TASS trans ăle Naţiunilor Unite, in dispreţul hotărârii asupra porturilor San-Jose şi Champerico. cirea oricărei agresiuni In Europa este or la şedinţele din 29 mai şi 2 iunie ale con
mite : mai sus-amintite a consiliului”. Consider necesar 6â repet faptul impor de aceste arme să-şi ia angajamentul de ferinţei de la Geneva
Secretariatul O N U a dat publicităţii o In scrisoare se citează o serie de lapte : tant că toate zborurile mai sus-menţio- ganizarea colaborării tuturor statelor eu a nu Ie folosi în nici o împrejurare Acea
nouă scrisoare a lui Tonetlo» ministrul un avion neidentificat a aruncat cu para nate. fără excepţie, au lost făcute de pe ropene Încheierea tratatului general eu sta ar permite atingerea scopurilor care P E S C U R T
■ Afacerilor Externe al Guatemalei. în care şute colete cu arme în satele Paraje, Vega aerodromuri situate dincolo de hotarele ropean, cu privire la securitatea colectivă stau fn faţa oamenilor muncu, şl anume
ace-ita rosgă Consiliu) de Securitate să la de Chilie şi Vega de Godmeez ; in golful teritoriului naţional al Guatemalei. Re In Europa, care să reunească toate ţările — punerea înafara legii e armelor ato • lntr-un comunicat dat publicităţii,
toate măsurile necesare pentru a pune Puerto Barrios, la Începerea de a des belii n-au capturat nici un teren de ate Europei fără discriminări, indiferent de mică şi cu hidrogen şi colaborarea inter birou! grupului parlamentar ai partidului
capăt agresiunii Împotriva Guatemalei cărca arme. a fost capturată goeleta rizare io ţară sistemul existent în acele ţări fără nici M R P . anunţă că Robert Buzon, ministru
,,In ciuda rezoluţiei detailale, adoptate „Siesta de Trujillo”, care naviga sub pa Avind in vedere cele expuse mai sus, naţională în vederea folosirii paşnice a al teritoriilor de peste miri şi Andră
la 20 iunie de Consiliu) de Securitate, re vilionul ^tatullui Honduras : un avion ain onoarea să rog pe Excelenţa Voastră un fel de dominaţie din partea vreunei energiei atomice Montezi, secretar de stat al Hotei mari
şi prin dumneavoastră — Consiliul de
zoluţie care, potrivit articolului 26 din neidentificat a mitraliat Zapaca şi a prici tim* militare tn guvernul Mendes-France,
Securitate, ca consiliul să la toate măsu
Carlâ este obligatorie din punct de vedere nuit stricăciuni la o gară şi un pod fero
rile necesare şi să folosească autoritatea au fost excluşi din grupul parlamentar
juridic pentru toate sLatele-membre eic viar ; un avion neidentificat a mitraliat La invitaţia primului ministru Nehru,
sa faţă de guvernele din Honduras şl Ni pentru că au acceptat. In ciuda hotărirll
O NU . se spune în scrisoare, actele de localităţile York şi Crîstina
caragua, pentru asigurarea încetării acor biroului, sâ participe Ia actualul guvern .
agresiune împotriva republicii au conti „în toată perioada amintită, «e spune Ciu Eu-lai va vizita India
dării oricărui ajutor forţelor de meroe • Ziarele germane anunţă câ în cadrul
nuat in noaptea trecută şt azi de la baze In continuare în scrisoare, aviaţia . pira nari, care continuă atacarea şi cotropirea GENEVA (Agerpres) — De La cores
situate pe teritoriul unor state membre terească a făcut multe zboruri de spionaj teritoriul naţional al Guatemalei". capitala Indiei salută călduros ştirea cu unei şedinţe secrete experţii pentru pro
pondentul specia] privire la apropiata sosire la Delhl a pre blemele Răsăritului de pe Lingă Ministerul
O atitudine semnificativă a reprezentantului S. U. A. Serviciul de presă al delegaţiei Repu mierului Consiliului Administrativ de Stat de Externe de la Bonn s-au pronunţat în
favoarea etabiliru de relaţii economice ş!
în Consiliul de Securitate blicii Populare Chineze 1» conferinţa de la al Republicii Populare Chineze^ Ciu culturale eu Uniunea Sovietică şj cu R D
Cn-lai
Geneva a dat publicităţii următorul comu
NEW YORK (Agerpres) — Agenţiile carea de urgenţă a unei noî şedinţe extra cun cererii Guatemalei După cum subli nicat : întreaga presă Indiană comentează pe Germană
occidentale de presă anunţă că, intr-o te ordinare a consiliului, deoarece agresiu niază France Presse, refuzul lui Lodge a Premierul Consiliului Administrativ de larg această veste Ziarul „Hinduatan • Agenţia France Prease anunţă câ
legramă adresată preşedintelui Consiliului nea împotriva ţării sale nu a incetat produs o impresie proastă în cercurile Stol al R P Chineze şi ministru al Alace Times a publicat un articol de (ood ln
de Securitate, reprezentantul Guatemalei Henri Cabot Lodge, preşedintele Consiliu ON U, care dezaprobă intru totul aceasta lordul Reading care conduce delegaţia
la O.N.U., CastiJlo Arrlola, a cerut eonvo- lui de Securitate, a refuzat însă să dea atitudine. rllor Externe al R. P. Chineze, Oiu En-lai, care sene câ „premierul Chinei, Cvu En- engleză la conferinţa de La Geneva ta
va face o vizită în India, la invitaţia pri lal, se va bucura de o primire cordială absenţe ministrului de externe al An
Infrîngerea partidelor reacţionare în alegerile din Ecuador mului ministru a] guvernului indian atunci cînd va sosi La Delhl ca invitat a] gliei. Eden. a părăsii Geneva plecind spre
Nehru
NEW YORK (Agerpres) — După cum Deputăţiilor, în timp ce candidaţii guver il deţineau de la ultimele alegeri din iu guvernului Indian... Prietenia tot mai Londra. Delegaţia engleză la Geneva va
anunţă ştirile sosite de Quito, rezultatele Ciu En-lal va fi însoţit de consilierii strlnsă dintre India şl Ghina a devenit ln fj condusă de Ltonel Lamb, ambasadorul
nului, format de partidul social-creştin, nie 1952 şi pe care II foloseau p2ntru a
alegerilor parlamentare din Ecuador con impune o sene de măsuri antidemocratice Huan Hua ş\ Van Cia Ju şi alţii ultimul timp factor Important in opera de Marii Britanii La Geneva.
care este condus de ministru] dc Interne
stituie o victorie a opoziţiei populare asu împotriva partidelor populare înfrânge Ciu En-lal pleacă din Geneva la New menţinere a păcii fn Asia şl fn lumea în • Revolta „Nation's âusiness". onganul
C2mi)o Ponce Hertrique*, nu o obţinui
pra partidului clerical şi a aliaţilor săi, rea lui Jbarra, oare a mai font dictator Delhl cu un avion special al societăţii Air treagă. Camerei de Comerţ a S U A , a publicat
care formează „partidul american" al E decât 21 locuri Alte 12 loouri au revenit militar al Ecuadorului înaintea celui de India la 29 Iunie.
euadorulul conservatorilor. »1 do>lea război mondial, constituie o lo India şi China stat foarte neliniştite de ln a umărul său din iunie un articol ln
Candidaţii opoziţiei — socialişti, Jlbanali Preşedintele ţârii, Jose Marla Velaaca vitura dată dominaţiei imperialismului * viitorul Indochina! China, ea şl India, care arată câ S.U.A suportă ln prezent
şl exponenţi al forţelor populare — au rbarra, şi susţinătorii săi au pierdut nordamerican asupra ţărilor din America DELHI (Agerprea) - TASS este Interesată in încetarea operaţiunilor M 1» sută din cheltuielile necesitate da
obţinut 30 Jocuri din cele 71 ale Camerei astfel controlul asupra Camerei, pe care latină. Cercurile poLit/ice şi opinia publică diD militare in Indochina. războiul din Indochina.
NOTE ŞI COMENTARII EXTERNE a obţine încetarea locului in Indochina, rănesc şi al altor partide Chiar şi o parte Fâcind la n lume o declaraţie In pirla-
a determinat poziţia deputaţilor comu din deputaţii partidului oatolic unit M RP, mentul francez şi răspunzlod apoi la în
nişti şi progresişti cînd s-a pus problema — „Mişcarea republicani populară’ 1 (par trebările unor deputaţi, Medâs-France a
Ce a arătat criza guvernamentală din franţa votului tidul lui Robert Schuman — Bidault) şi- arătat din nou că alternativa reglemen
— Noi considerăm — a declarat Fran- au alăturat voturile majorităţii Adunării tării paşnice a conflictului Lndochlnez ar
Recenta criză guvernamontală din Fran de G. RASSAD1N Căderea guvernului Laniel a fost pro ţois Billoux, reprezentantul gruculu'i parla Naţionale, in ciuda cererii conducerii par fi continuarea războiului Ln indochina.
ţa a luat afirşit lela tiv repede. In noaptea vocată de faptul că poporul Franţei nu mentar al Partidului Comunist Francez tidului de a vota împotriva candidaturii acţiune nefastă pentru Franţa' care duce
de 37 spre IR iunie, primul candidat )a ţia sa dc a urma şi pe viitor vechea orien vrea să mai meargă pe această cale ne — câ încetarea operaţiunilor militare in lui Mendes-France la amestecul amencaa şi la extinderea
postul de prim ministru — Mendes-Fran tare politici, la baza căreia şedea elabo fastă, de aventură. Acordarea învestiturii Indochina corespunde In aceiaşi timp in Aşadar, votul din Adunarea Naţională a războiului io zona Asiei de sud-esi Acest
ce. reprezentant al partidului radical so rarea de comun acord cu Washingtonul lui Mendos-Fiance adept al încetăm tereselor clasei muncitoare si intereselor oglindit voinţa majorităţii covârşitoare e mod realist de a gindâ a atras atenţia de
cialist, a primit în parlament învestitura. a oricăror acţiuni ale guvernului. tâzboiului in Indochina. este condiţionată poporului, intereselor naţiunii şl intere naţiunii franceze, care se pronunţă pen putaţilor parlamentului francez şl a favo
Este semnificativ că pentru candidatura de faptul câ peporuţ francez cere tot mu selor păcii in Întreaga lume. Aceasta va tru încetarea imediată a războiului ta rizat obţinerea învestiturii.
Dar cu cit guvernele care se perindau
lui Mendes-France au votat 419 doputeţi insistent stabilirea pocii Indochina. Mendfes-France a preluat şi portofoliul
ia cîrma ţării înaintau mal mult pe calea constitui un pas firesc înainte pe calea
ai Adunării Naţionale Numai 47 de de afacerilor externe şl Lntenţicneazâ să ple
aservim Franţei (aţă de Statele Unite, cu In această ordine de idei, este demnă unei noi politici Votind pentru învesti Rezolvarea grabnică a crizei de guvern
putaţi au votat contra, restul ori s-au a Ut creştea mai mult in ţară nemulţumi de remarcat următoarea ştire transmisă tura dva , noi vă acordăm un mijloc de a din Franţa a fost primită cu satisfacţie ce la conferinţa de la Geneva Aceasta va
abţinut de la vot, ori nu au participat la rea întregului popor faţă dc această po d>n Geneva la 18 iunie de agenţia Reuter: stabili pacea in Indochina şi vi dăm de de cercurile opiniei publice franceze Par însemna că pentru prima oară după răz
vot Pentru prima oară fJT ultimii ani litică asemenea posibilitatea ca mîine să con tidele şl grupările politice, francezii de boi. Ministerul Afacerilor Externe a fost
pentru învestitura noului prins ministru „Alegere» lui Mendes-France ca prim firmaţi in fapte cuvintele dvs Franţa 51 riad de diferite concepţii politice, comen scos de sub controlul partidului catolic
Această nemulţumire cuprindea cercuri ministru al Franţei a îmbunătăţit perspee
au votat, împreună cu celelalte fracţiuni poporul ei vor avea de câştigat de pe M RP, care a trarvtformat Ministerul A-
aUt de largi îneît chiar şi mulţi oameni livele de stabilire o picii in Indochina.. tează rezultatele ei Totodată, c firesc ca
deputaţii comunişti şi progresişti urma stabilirii păcii în Indochina facerllor Externe al Franţei intr-o teudă
politici burghezi au fost nevoiţi să ţină In cercurile conferinţei este râspinditâ privirile francezilor sâ se îndrepte din
Căderea guvernului Lanicl şi .acordarea opima că votul (din parlamentul francez Acestea au (ost motivele pentru eare nou xpre Geneva, unde se discută cea mai a sa După cum se ştie, ln decursul Între
învestiturii lui Mendes-France constituie seama de ea. — GR) a Oglindit năzuinţa poporului comuniştii ou votat pentru învestitura arzătoare problemă a Franţei — problema gii acestei perioade, Minislâru! Afacerilor
un eveniment remarcabil in viaţa politică Dintre aceşti oameni politici face parte francez de a pune capăt războiului greu lui Mendes France Totodată, ei au sub restabilim păcii în Indochina Externe a fost condus In mod succesiv
a Franţei dacă ţinem seama de faptul că şi ,Mendes-Franee. care de multă vreme liniat că programul prezentat de Menddz- de doi catolici — Robert .Schuman şl
cere>a încetarea războiului in In.dochima care a durat şapte ani...". După cum s-a arătat mal sus, Mendes-
guvernul Lamei s a pronunţat pentru ex France este departe do a fi satisfăcător in Georges Bidault —care au dus in mod
Inîă cu un an în urmă, e) a încercat să Acest lucru a fost suficient pentru a France a obţinu! sprijinul majorităţii ab
tinderea războiului în Indechina. în timp toate privinţele In special. programul imuabil o politică pro-americanS
constituie guvernul, avînd împuternicirea provoca nemulţumirea în acele cercuri din solute a deputaţilor . parlamentului toc
ce Mendis-Franee este un adept al înce economic şi sccial este extrem de nebu Totodată, in cercurile franceze se con
preşedintelui de atunci, dar n-o reuşit să SUA. care sint interesate nu in regle mai pentru faptul că ei a proclamat ca
tării războiului Aşadar, nu este vorba de los în ceea ce priveşte satisfacerea reven sideră că înlăturarea lui Bidault de La
întrunească majoritatea necesară de vo mentarea paşnică ci in extinderea răz sarcină primordială a guvernului francez
o obişnuită schimbare dc cabinete, care dicărilor oamenilor muncii. Mendes-Fran restabilirea păcu In Indochina participarea la conferinţa de Ia Geneva
duc una şi aceeaşi politică, cum s-a in- turi: in iunie 1053 pentru învestitura lui boiului. va contribui ln mod Incontestabil )a însă
Mendes-France au votăt doar 301 depu ce nu şi a exprimat o atitudine categorică Tn legătura cu aceasta nu este de prisos
tîmplat adesea pînâ in prezent în Fran Aceeaşi agenţie Reuter a transmis la 18 faţa de planurile de creore a „armatei nătoşirea situaţiei la Geneva. Majoritatea
ţa, ei de un evident progres politic, dcteV- taţi, în timp ce pentru obţinerea înves iunie din Washington următoarea ştire europene’ tnsfîrşit este bătător la ochi să reamintim dc discursul rostit de Men- ziarelor franceze. In ciuda comentariilor
rrunat dc eşecul politicii externe pe care titurii erau necesare 314 voturi semnificativă : că el a considerat câ este admisibil şi po des-Frznce la 9 luote. cînd a luat cuvân pesimiste aie presei americane, a subliniat
începând, din 1947, au promovat-o toate De atunci, falimentul polituru duse de „Alegerea lui Picrre Mendes-Franoc sibil să se dedea la o serie de atacuri tul în calitate de reprezentant al opoziţiei că odată cu demisia guvernului T.aniel-
cabinetele care s--»u succedat ipină în pre guvernul francez potrivit dorinţelor cer ca nou premier francez, independent de anticomuniste parlamentare ln aceea *\. Mendes-Fran- Pleven-Bidault. la Geneva ş« creează n
zent curilor guvernante aţe S U A., a devenit voturile comuniştilor, a fost vădit ne cs a subliniat d<n nou că reglementarea atmosferă mai favorabilă pentru realiza
Nu putem să nu reamintim în legătură şi mai evident. Cercurile largi ale npiriici aşteptata pentru cercurile. oficiale dc la Jntrucit Insă in programul lui Mendes- paşnică a problemei tndochineze este ter rea unul acord în problema mdochineza
France sarcina realizării pacu în Indj-
cu aceaala că in Franţa, pentru primo publice din Franţa cereau tot mai insis Washington. . In cercurile guvernamenta china a fost formulată c» «cop principal. giversată. El a criticat vehement compor In felul acesta, crl2a de guvern dm
tarea guvernului Laniel şi poziţia delega
ootq după război un guvern a fost nevoit tent schimbarea radicală a politicii ex le se crcdc că noul premier va obţine re 99 de deputaţi comunişti şi progresişti, ţiei franceze, condusă de Bidault. la con Franţa a arătat odată mal mult câ majo
să demisioneze pentru ci parlamentul şi-a terne In perioada conferinţei de la Ge glementarea cu comuniştii in condiţii ritatea naţiunii franceze se pronunţă pen
exprimat neîncrederea in politica externă neva. cind ministrul afacerilor externe al mult mai atenuate decit cele propuse de reprezentând peste 5 milioane de alegă ferinţa de la Geneva.
dusă de guvern pină in prezent, de obi Franţei, Bidault. In ciuda voinţei clar ex guvernul Laniel. guvern caro a suferit tori, au considerat necesar sâ voteze pen Mendes-France a arătat, intre altele, că tru restabilirea cit mal grabnică a păcLl
cei majoritatea parlamentarâ, alcătuită primate de întregul popor, s-a opus re înfrângerea. O asemenea perspectivă nu tru candidatura lui. împreună cu ei au in străinătate sînt puse ta îndoială „buna în Indochina
din reprezentanţi ai partidelor burgheze, glementării paşnice »n Indochina şi îm vofat socialiştii, radicalii, majoritatea credinţă şi sinceritatea’ delegaţiei fran Viitorul apropiat va arăta In ce măsură
provoacă satisfacţie" (!).
alegea ca pretext pentru înlocuirea gu preună cu diplomaţii arpericam a utzjI Faptul că in declaraţi» făcută în faţa membnlor „Uniunii democrate şi socia ceze la conferinţa de la Geneva Totodată noul guvern francez va ţine 1 seama ln
vernului o problemă secundară, cu carac planuri de extindere a acestui război, a-a liste a luptătorilor din rezistenţă" o «-1 a sublimat câ amestecul militar ame
ter de politică internă. Ia felul acesta, accentuat în mod deosebit nemulţumire» Adunării Naţionale Mendes-France a pu6 parte din „republicanii independenţi . rican'in războiul dm"Tndochina ar avea acţiunile sale dc starea de spirit a majo
majoritatea parlamentară sublima inten- în Franţa faţă de această pdhtieâ accentul pe exprimarea hc:ăririi sale de gaulliştiL reprezentanţi ai partidului ţă consecinţe nefaste. rităţii patrioţilor din Franţa
Redacţia şi Adm ti arul ui Str 6 Martie. Nr 9 Telefoc: 106-109.- Taxa plâlita în numerar conf. aprobării Direcţiunii Generale P.TT. Nr. 136 320 din 6 Nov —Tiparul Inirepr Poligrafică de Stat DEVA