Page 4 - 1954-06

Nr 44
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI

NOTE Şl( ' ( )MEN'URII Rezoluţiile sesiunii extraordinare
a Consiliului Mondial al Păcii
jlaiul poporului francez Cercurile agresive internaţionale care ritelor cercuri influente din Iran se
urmăresc cu tot dinadinsul să împiedice ocupă In prezent nu numai reprezentanţii BERLIN (Agerprcs). — TASS transmite rezoluţiile sesiunii extraordinare a Consiliului Mondial al Păcii.
de I JUKOV ji l. PLtSEVSKJ realizarea unui sistem de securitate co­ oficiali americani din Iran. o şt diferite
In fiecare z». la Geneva sosesc cu tre- lectivă. încearcă să-şi mascheze refuzul misiuni americane. Înfiinţate tn această Rezolufia cu privire la problema aruiei atomice
ui) şi cu autobuse oameni din diferite de a accepta propunerea sovietică prin di­ ţară. Iranul este toarte des vizitat de dem­ borare pentru folosirea energici atomice in scopuri paşnice.
:raje ale Franţei ferite manevre neindeminatice, in sco­ nitari şi militari americani sus-puşi âlijloace oarbe dc distrugere totală ameninţă toate popoarele. Chemăm toate Organizaţiile, ‘oale personalităţile cărora le este
Nimeni nu ţine o socoteală exactă a pul Inducerii In eroare a opiniei publice Presiunea exercitată asupra cercurilor Conştiinţa lumii se trezeşte. Parlament». oameni de stal, cele
ielegatiUor sosite la Cenova Sosirea lor Din aceste manevre fac parte afirma- guvernante ale Iranului in scopul de 9 le mai «nalte personalităţi religioase şl morale proletlrarâ scumpă pacea, cerem tuturor organizaţiilor poltttce. sindicale, .e-
llpioase Şi culluiale băibaţilm şl lemeilnr din loale ţările să Caute
n mani la Geneva are, Intr-o oarecare ţirle artificiale şl neîntemeiate ale repre­ sili să între in blocul turco-pakis- In numele popoarelor ceiem ca măsura d» cea mai mare ur­ in comun, pc Scară naţională şt »nltrnaţl«n»IJ. mijloacele pentru a
năsură, un caracter spontan Dar un sm- zentanţilor puterilor occidontaJe că crea lanez, capătă pe zi ce trece caracterul genţă încheierea unui acord internaţional care si cuprindă obli­
lut lucru e^te clar — ele vin cu sutele rea unui sistem de securitate colectivă In unul amestec tot maj făţiş şi grosolan in gaţia dc 6 no se mai lace experienţe cu bombe atomice şl cu hl obţine O înţelegere intre guverne asupra următoarelor punile prin­
'«prezintă diferite orgarmaţii şl curente Europa „nu ar aduce nici o contribuţie la afacerile Iranului Au fost puse in acţiune drngen şl de a n y se lolosî aceste Opuri de ,vme. lin asemenea cipale : interzicerea labrtcărtl. stocării şi folosirii oricăror tipuri de
>ol;tlce ţi *lnt animate de o dorinţă unică: ceea ce exista de pe acum", că o astfel toate mijloacele — tncepind cu încercă­ acord ar pregăti şl ar uşura aOopbi'Ca unor măsuri etieace caie amu- de eilermlnnre in masă Şl Instituirea unul strici control - pe
de organizaţie ar fi „fără de folos" şi rile propagandei americane de a intimida să asigure Interzicerea lor deplini ll >r contribui In viitorul
ie a obţrne pacea in IndocMna, de a îm­ deplin realizabil — asupra aceslel interziceri.
piedica planurile acelora care caută să chiar „primejdioasă" deoarece existenţa ei Iranul cu pericolul inexistent care ar apropiat la slăbirea încordării situaţiei Internaţionale, ar duc« Berlin 28 mai IfrSd
extind] războiul In Asia Un delegat al „ar atrage du,pâ sine subminarea pres­ proveni din partea Uniunii Sovietice, ft la reducerea generală a înarmărilor, or deschide calea spre cola
tigiului Organizaţiei Naţiunilor Unite" temunlnd cu noi pomeni înrobitoare de
departamentului Aude a comunicat recent Rezoluţia cu privire la problema securităţi
câ In momentul Vn care el a sosit cu In- Se ştie câ scopurile proiectului Tratatu­ dolari
Pentangonul încearcă să Instituie un
lui general european se află tn deplină
soţitoru săi la vila unde îşi era sediul de­ concordanţă cu scopurile Organizaţiei Na­ control direct asupra lorţetor armate ira­ Primejdia unui amestec militar al Slalelor Unite ale Ameriell tativelor cu privire la rezolvarea paşnică a probleme» germane;
legaţia franceză, a reuşit să afle câ ajc> in eonllletul din Indochina. care poale duce la extinderea r]< — o înţelegere intre guverne cu privire la încetarea eaperlerv
ţiunilor Unite definit? In Carta ONU niene
au fost in ajun 70 de delegata, iar tn boiului, presiunea eeercllal] in Stopul constituirii „comunităţii de ţelor cu arma aiomltă şl la nelolosltea aceslel arme
încheierea unui tratat general ar consti­ Totodată, sint puse In aplicare proiec­
ziua respectivă delegaţia lor a fost o 3S->a lensive europene" care ar consfinţi înarmarea Germaniei, scindarea Cu leală deosebirea dintre sistemele politice şl sociale, toate
tui nu numai o reafirmare din partea tele americane de construire a unor baze
la număr. Europei şi Asie) prin politica pactelor militate «xperjenţelc eu popoarele au Interese comune. Aeesle Interese comune nu pof
mambrilor ONU — participanţi ai trata­ militare şi drumuri strategice in diferite
Fiecare delegaţie aduce scrisori emo­ aima leimo-nucleară, reluate in «cop de Intimidare şl Şantaj II apărate, securitatea llecărul om Şi independenţa popoarelor nu
tului, a obligaţiilor lor asumate in cadrul regiuni ale ţării, baze şi drumuri de care
ţionante pe care figurează sute. Iar une Cartei ONU, dar ar avea o deosebită În­ — toate acestea constituie «oi motive care piovoacă neliniştea po pot II asigurate prin şantajul alomlc Şi prin scindarea lumii In
ori mii de s^nnăturl. In cele mal muite semnătate pentru o serie de state euro­ Iranul nu are nevoie. blncurl militare Aceste interese coinunc n* sini ameninţare prin
Activizarea politicii americane faţă de
cazuri ele sînt .adresate delegaţiei fran­ pene care In prezent, din diferite cauze, Iran dovedeşte că o anumită parte a cer­ paarrloi după piimele speranţe legale de baiallv» înăbuşirea mlşcjril de eliberare naţională şl prlh amesletul In
ceze. căreia poporul Fran|ei ll cere si Mişcarea opiniei publice din dilerilc ţâri. care a ob|lnut inche
nu sint membre ale Organizaţtei Naţiu­ curilor guvernante Iramene sint gaU ca
apere interesele naţionale ale ţârii, câ ierea armistiţiului In Coreea Şi începerea tratativelor pentru pro­ treburile inleme ale statelor.
nilor Unite Încheierea unu) Tratat sene in urma ordinul primit din afară, să îm­
pună capăt războiului, să obţină o regle­ blemele Europei Şl Astei, poate să obţină astâri; Nu poale ll asigurată securltaiee proprie, lâră a garanta secu­
rat european ar contribui la reglemen­ pingă Iranul pe calea nefastă, a aventuri­
mentare paşnici a războiului din Indo- ritatea celorlalţi Securitatea comun] trebuie organizată in pri­
tarea paşnică a litigiilor locale şi euro­ lor militare Din aceste cercuri fac parte — ineheieiea cu succes a conleiluţel dc la Geneva, adică inte
china Mu de scrisori sint trimise prin pene Totouatâ. acest» lucru nu ar afeclo lînnlre alţii şl politicienii care (n 1941 au tarea locului in Indochina Şl reglementarea paşnică a eonllitlelor mul rind In Asia şl In Europa de Către toate statele interesate,
poştă pe adresa delegaţiei franceze in nici un fe! competenţa organelor ONU încercat să transforme Iranul intr-o bază oricare ar II deosebirea dintre orindulrlle lor sociale şl politice.
Printre cei care au cerut iui Bidault in aceste probleme de atac a armatei Germaniei hitienste din Corcea Şi Indochina;
încetarea războiului din Indochina figu­ HotăruHe proiectului Tratatului gene- împotriva Uniunii Sovietice şl care erau — respingerea batalelor de la Bonn şi Paris Şi reluarea ba Berlin 28 mal 1954
rează : 53 de colaboratori ştiinţifici de la iol european, referitoare la măsurile îm­ cit pe aci să ducă ţara la catastrofă. Dar. Recomandata comisiei culturale
Institutul de cercetări in domeniu) radiu- potriva unei agresiuni armate in Europa, nu încape indoiofă ci In cercurile politice
lul, din Paris, şi ÎS de profesori de la li­ fund bazate pe prevederile corespunză­ sl socislc ale Iranului există şi forţe să­ J Deşi rezultatele obţinute m domeniul legăturilor culturale ca
ceul Jacques Decour, 200 de lucrători de 1. Ultimele luni r.u losl marcate prin succese încurajatoare
toare ale Cartei ON U nu sint cîtuşl de nătoase capabile să împiedice tirirea Ira­ ■n domeniul schimburilor culturale Au avui loc numeroase con­ şi in dezvoltarea culturilor naţionale, sini încurajatoare, lotuşi ele
la spitalul La Salpetriere şi 1000 de lemei
puţin o repetare a acestora Carta O N U nului pe această cale grese ale oamenilor muncii rolelecluale. prezentări ale realiză nu corespund posibilităţilor actuale Mal sîn| încă prea multe ob­
din Versailles, congresul veteranilor de prevede dreptul statelor ta autoapărare In­ Este absolut evident câ inccrcânle a-
război din departamentul A nege şi 707 lo­ rilor in domeniul ariei teatrale şi clnemjlogralici vizite dc delc stacole cuce împiedică popoarele să folosească in intregîme Cuceri­
dividuală şl colectivă Totuşi dreptul de mencane de a atrage Iranul in blocul rile ininţil omeneşti Esle de necciicepuf ca obstacole dc ordin ad­
cuitori din cartierul central 2I suburbiei a acorda ajutor victimei unei agresiuni Ank&ra-Carac: sânt contrare intereselor gaţii. sărbătorirea dalelor jubiliare ale unor oameni şl cpeie ce­
pariziene Joinville-Le-Pon lebre. inlilniti al» prolesocilor Şi învăţătorilor, oamenilor de Şllmţă ministrativ sau politic să mai poală sta <n calea oprimării libere
armate nu Înseamnă Insă câ statul este Iranului Aderarea la acest pact ar avea studenţilor, sportivilor, ele. Toate acestea conlirmă dorinţa popo»
Propaganda reacţionară nu a reuşit şi obligat să acorde un asemneo ajutor o influenţa nefastă asupra independenţei a Ideilor, a circulaţiei persoanelor şi operelor Acesfe obstacole
relor dc a-şl implilăş» reciproc rondele muncii lor. ale progresului
nu va reuşi sa semene vrajbă Intre po­ Proiectul Tratatului general european pre­ naţionale şi suveranităţii Iranului ş» l-ar trebuie să dispară ; ele vor dispare dată liecnrc nm, căruia II e&lc
porul Franţei şi poporul Indochmei .Cred vede insă obligaţia de a acorda ajutor re­ putea transforma intr-o unealtă a poli­ |*!inic, realizările in domeniul ştiinţei şi urlei. dragă cultura, va h conştient de răspunderea sa Şl va sprijini cu
că vietnamezii sînt fraţii rjoştrii”, a spus ciproc pe plan european ticii imperialiste de cotropire 2. In acelaşi timp s au născut şl au crcscul largi mişcări na Ivmiilulc orice iniţiativă, indiferent cJe unde ar porni, indreptală
catolicul Praux, delegai al municipalităţii In nfară de aceasta, un asemenea pas ţionale c.ire au drept scop să dt-z.volle cultura originală a fie
Este suficient să punem faţă in faţă cărei iăii Şi Să răspindcarcă cuceririle minţi, omeneşti in masele spre lichidarea ateilor obstacole, spre dcrvollarra continuă a ac
Venissier care aparţine aceluiaşi partid ca ar încătuşa politica Iranului tocmai intr-o
prevederile corespunzătoare ale Cartei
Bidault, după o convorbire avută cu repre­ perioadă cînd problema petrolului şi alte largi ale poporului Impolri»indu-se oricărei miercuri dc măbu livitâţii culluiale naţionale >i spre lărgnea schimburilor reciproce
ONU şi ale Tratatului generat european
zentanţii delegaţiei Republicii Democrate probleme complicate caro stau în faţa şir» h culturii naţionale, deoarece asemenea încercări consliluie Popoarele vor ca cultura să slujească cauza prieteniei şl păcii
$j devine evident că eroarea unui sistem
Vietnam la Geneva ţări', necesită o mai mare independenţă şt un atentai la suveramlnlc.i (arilor, aceslc mişcări se Străduiesc să
eficace de securitate europeana nu nu­ iulie oameni
Top francezii cinstiţi cer cu tărie înce­ mai că nu poate fă prejudicieze auto­ libertate de acţiune Izolarea ce s-ar pro­ contribuie la aparlfia unor opere care. Sporind tezaurul cultural Berlin 25 mal 1954
tarea oit mai grabnică a războiului şi ritatea ONU dar. dimpotrivă, va contri­ duce în acest caz a Iranului, faţă de ma­ al fiecărui popoi. îmbogăţesc legăturile internaţionale
reglementarea paşnică a problemei mdo- bui la ridicarea prestigiului Organizaţiei joritatea ţărilor din Orientul Apropiat şl
chineze, in conformitate cu pnnnpldc li­ Naţiunilor Unite Mijlociu care se pronunţă tmaoinva pJa- Hotărîrea conferinţei de la Geneva cu privire
nurilor avind drept scop să apropie răz­
bertăţii şl Independentei naţionale a po­ In realitate, prestigiul Organizaţiei Na­ boiul de frontierele acestei regiuni, ar
ţiunilor Unite esle ştirbit de politica .,dc
poarelor Glasul lor răsună tot mai puter­ avea o influenţă nefavorabila asupra si­ la întâlni rea reprezentanţilor celor doua comandamente din Indochina
pe poziţii de forţă" de care continuă să
nic la Geneva. se cramponeze cercurile guvernante zle tuaţiei iranului pe plan internaţional caro sa va lace după încetarea ostilită­
CENEVA (Agerpţes) — De la cores­
(Text prescurtat după „Protida"). SU A, deşi a fost de mult dovedită to­ Participarea Iranului la planurile ame­ pondentul special : La 26 mai a avut loc nuat discuţi* asupra restabilirii păcii in ţilor, inceipind eu chestiunea zonelor de
Indochina. Şedinţa a adoptat o propunere
tala ei nelamemicie ricane de creare a unui bloc militar nu la Geneva a 8-a şedinţă resirinsâ a celor prezentată de delegaţia Angliei Textul regrupare din Vietnam
Securitatea europeană (Text prescurtat după ..Prjvda") ar putea sâ nu complice şi să nu agraveze
situaţia internaţională şi îndeosebi situa­ nouă delegaşi care discută problema res­ hot&rirli spune: C. — Ei vor prezenta conferinţe; con­
Şi Organizaţia Naţiunilor Unite tabilim păcii in Indochina Şedinţa a fosi „In vederea uşurării unei rapide şi si­ cluziile şi recomandârJe lor cit mai cu-
încercările S-U.A. de a atrage ţia dtn Orientul Mijlociu ş> Apropiat Se
prezidată de V. M Molotos\ ministrul multane incetarj a ostditălilor s? pro- nnd posibil
de G TAVROV Iranul în blocul agresiv înţelege de la sine câ această problemă Afacerilor Externe al Uniunii Sovietice iiune: Dala intîlmrii reprezentanţilor celor
Proiectul bazelor Tratatului general ofertează de asemenea securitate sutelor Lx sţirşituf şedinţe. ne«lrli\se a conferin­ A — Rcpiczenlanţu ai celor două co­ două comandamente va fi fixată înainte
al Orientului Mijlociu vecine cu Iranul, care nu vor putea râ-
european cu privire la securitatea colec­ mine indiferente la oeea ce se petrece la ţei de la Ceneva, s-a dat publicităţii ur­ mandamente f? vor întilni imediat la Ge­ 1? 1 iunie".
tivă în Europa, propus de Guvernul So­ de OBSERVATOR frontierele lor mătorul comunicat: neva, iar contactul va fi stabilit ta faţa Următoarea şedinţă resirinsâ va avea
Cote 0 dedegaţii s ou'lntrumt în şedinţă
vietic. este apreciat de toate popoarele După cum se ştie, In ultimul timp s-au Politica de împingere a Iranului la par­ rcţlrinţă in ziua de 29 mai Ele au conti­ locului Icc la 31 mai
B — Ei vor studia aşszarca crupslor.
iubitoare de pace ca o importantă contri­ accentuat încercările cercurilor guvernan­ ticiparea la blocuri militare agresiv-? este
te ale Statelor Unite de a atrage Iranul în In contradicţie nu numai cu interesele vi­
buite la asigurarea păcii şi eecurrtăţil co­
blocul OnenluJu| Mijlociu, al cărui ca­ tale ala poporului iranian cl şi cu mtere-
lective, cucereşte noi partizani in cete racter agresiv esle absolut evident pen­ eele tuturor popoarelor din Orientul A- Conferinţa de presa a delegaţiei R. P. Chineze
mai diferite pâtur. tonale ale popoarelor tru loale popoarele proplat şţ Mijlociu. rinţei sâ adopte această propunere Hn.m gaţia chineză In chestiunea unu» mare nu­
din |ârile europene De prelucrarea doreapuru-ătnare a dife­ (Text prescurtat după „Uvestia"! GENEVA (Agcrpies) — China Nouă
Huan Hua. membru al delegaţiei Re­ Hua a declarai câ nu a fost cu putinţă măr de cetăţeni şi studenţi chinezi cu to­
publicii Populare Chineze La conferinţa (A găxeascâ In acest discurs nici o urmă tul nevinovaţi, reţinuţi in Slaiels UnUe
de ia Geneva, a organizat la 28 mai o de sinceritate dm pariez Statelor Unite în şi in chestiunea unui număr mic de ame-
Guvernul francez pregăteşte noi unităţi de sacrificiu pentru războiul din Indochina conferinţă de presă. Huan Hua a vorbit ceea ce priveşte rezolvarea problemei co- 1 icam cure au fost arestaţi de guvernul
reprezentanţilor presei despre cele petre­ »eene pe calea tratativelor. chinez, pentru încălcarea legilor chineze.
PaRIS (Agerpresl — La 23 mal, a avut de Miniştri, a dat spre publicaro In presă Consiliului de Miniştri, ziarul „Le Monde”
Lui Huan Hua i-au fost pus? Iftlrcbin
cute la şedinţa din 28 mai şl a comenta:
loc sub preşedinţia Iul Henâ Coty. pre­ un comunicat In care se 9pune câ „Consi­ scrie efl guvernul va avea d« rezolvat şt discursul rofirit la area&tâ şedinţă de re- m legătură cu Ştirea câ delegaţia SUA Huan Hua a declarat ca pină în prezent
nu a fost stabuitâ met o legătură intre
şedintele Republicii, o şedinţă a Consi­ liul de Miniştri a examinat propunerile problema înlocuim comandamentului su­
liului de Miniştri aţ Franţei la care. pe Comitetului Apărăm Naţionale cu privire prezentanluj SUA., Bedell Smith. Ei a se pregăteşte sâ discute cu defegatla Re­ delegaţiile acestor două ţări
Huan Hua a repetat declaraţia pe caro
baza raportului generalilor Ely, Sxlan şi la crearea citorva divizii regulate, menite prem al trupelor franceze din Indochina, arătat câ discursul tui Smith nu a conţi­ publici» Populare Chinei? cazul unei seri» a făcut-o La conferinţa de presă din 26
de americani care au încălcat legea şi au
Pelivier, s-a examinat situaţie militară să servească ca rezervă pnncvpelfi S-a deoarece „înlocuirea generalului Navarre nut mroic constructiv şi câ a sprijinit doar fost arestaţi de guvernul chinez Huan mai şl anume câ partea chineiă nu ar
dm Indochina hotârrt sâ se efectueze dc urgenţă recru­ esta inevitabila” Ziarul scrie că acest propunerile lui Bion Ion Te; care urmă­ Hua a râ.sciifvs câ recent delegaţia SU A obiecta împotriva unei conferinţe cu dele­
După şedinţă, Pterre July. secretar dc tarea completă a celei de a doua serii a lucru va atrage după sine şi înlocuirea reşte extinderea regimului Jisirvmanist asu­ a declarat prin intermediul delegaţiei An­ gaţia SU.A. dacă guvernul american do­
stal de pe linsă preşedintele Consiliului coniventului 1054'. Comentînd hotârlrea comisarului generat Dejean pra intregil Coree Smith a cerut confe­ gliei. câ este gata sâ la legătura cu dele­ reşte să discuta această problemă
me, îndoctrineze s-au deschis noi pers marionetele preiemate La conferinţa de la adăuga câ Statele Unite se află tn pre­ Ce confine raportul secret
Problema Sndocbinei în discuţia peclive SusţjnSnd pină la capăt propu­ Genova. zent tn sitvioţia penibilă de a trebui xâ
nerile R D Vietnam, care sint îndrep­ Cu toate câ la înosputul conferinţei de­ aleagă între un armixtlţlu nemulţumîtor al generalului Ely
Conferinţei de la Oeneva tate spre realizarea unui acord cu Fran­ legaţia franceză a refuzat sâ ia contact şi o intervenţie* militară căreia I se noime PARIS (Agerţires) — Constatările fă­
pentru cercurile conducătoare americane
ţa, V M Molotov a arătat că acordurile
direct cu delegaţia R D Vietnam, nume­
La 26 mai s-a împlinit o lună de Ia des­ tuirii unul guvern unic tn frecare ţară : care urmeozil a (1 încheiate In cadrul con­ roşi delegaţi la conferinţa dc la Geneva majoritatea poporului american cute In tndochirva de cei trei generali Ely,
Salan şi Pellssior trimişi s6 raporteze a-
chiderea conferinţei de la Ceneva Una recunoaşterea de către Republica Demo­ ferinţei ar trebui sâ fie garantate de sla şi observatori, relevă câ io unna efortu ResLan xublmiasâ că ştirile oficiale so­ supra situaţiei militare, au sLimit o deo­
dm problemele de p? ordinea de zi — crată Vietnam 51 celelalte state îndoctri­ lele participante la conferinţă El a arătat nlor consecvente ale delegaţiei Republicii site Iz Washington sini Incâ şi mal „de­ sebită vOvâ ui presa franceză Raportul
problema restabilirii pdc>i tn Indochina neze a intereselor economice $1 culturale că pentru garantarea şl supravegherea a Democrate Vietnam, care au drept scop primante” dcrîl ştirile publicate de ziarefe nu a fost dat publicităţii, dar sârplâmina-
— a constituit in acest răstimp nbicclul a ale Franţei In aceste ţări şi dorinţa gu­ cârdurilor ce vor fi încheiate in cadrul reglementarea problemelor examinate dc dm Hanoi şi Saigon supuse unei cenzuri tuf ..Expres' citind ..sursa cea mai auto­
conferinţei este necesară crearea unei co­
rece şedinţe plenare şi reslrinse vernului Ho Şi Mi» do a examina pro conferinţa, esle necesar un contact direct foarte slnrie Comentatorul american rizată" a publicat sub titlul „Raportul Ely-
misii otcălinlă dm reprezentanţii unor
Făcind un bilanţ al discutării proble­ blema intrării R D. Vietnam In Umjnc.i intre părţile interesate Agenţia Reuter arată câ potrivit inforniaţl'inr primite o Salan" un articol în legătură cu misiunea
mei indochincie In Geneva în decursul fronceză tiri neutre roferir.du-se la acest aspect n problemei marc parte du» regiunea Deltei Ton- generalBor
La 21 mai. tot din Iniţiativa d&legaţiel
celor zece şstlinţe. se poale trage conclu­ Impresia produşi la Geneva de propu­ sovietice, s-a ajuns Io o înţelegere in pri­ subliniază că fi» şedinţa reslrinsă din 24 k'iiulul, cu o populaţie de aproximativ 8 Arătlnd că cei trei generali francezi au
zia câ pină in momentul de (aţă s-au nerile făcui? de Fam Van Dong a fosl mai a conferinţei de la Geneva „ar fi milioane oameni, a fosl eliberată de for­ putut constata câ situaţia mditarâ a cor-
vinţa discutării in primul rînd a proble­
realizat paşi ecv'cşi înainte pentru regle­ atât de profundă incit corespondenţii d? (ost menţionată eventualii stea unor con­ ţele populate vietnamc/e Francezii, afir­ ■ului expadiţionar dui indochina este „mult
melor principale cuprinse in proreclcl?
mentarea păcii in Indochina pe calea tra­ presă occidentali care primiseră directive tacte directe între comandamentele ce­ mă Reslon. vor fl probabil nevoiţi sâ se mai rea" decit se crezuse. „Express" pre­
de propuneri prezentate de către delega­ lor doua tabere". In calea rczolvârii pro­
tativelor După cum se ştie. aceasta a fml sâ înconjoare cu un zid aJ tăcerii acest? retragă pe un perimetru şi mai redus cizează câ pierderile sufertte ta Dien Biem
ţiile R D. Vietnam şi Franţa blemei îndoctrineze se încearcă însă ri­
pasibil »n urma propunerilor constructive propuneri au fost nevoiţi să-şi deslesc Din aceste probleme fac parte: înce­ decit cet in care se află acum pentru a Fu de batalioanele de pazoşulişli $1 legio­
făcute In şedinţa dm 10 mai a conferinţei limbile dicarea unor obstacole dc netrecut. Este putea înjgheba o apărare a regiunu nari au răpit trupelor colonialiste mobili­
tarea urme)tonă a focului pe teritoriul
de către Fam Van Dong. conducătorul Expnmmd punctul de vedere a nume­ inbregii jndochine. delimitarea zonelor vorba aici de încercările delegaţiei ame Hanoi-Hadong, in care de aJUel partiza­ tatea lor Unităţile disponibile, dispersate
delegaţiei R D Vietnam, propuneri cane roşi corespondenţi ai presei ooeidenta); de staţionare a trupelor părţilor botige ricane de a împiedica reglementarea pe nii R D Vietnam reprezintă o forţă care departe de bazele lor. In posturi Izolate,
reţin atenţia opiniei publice mondiale Şl opiniei publice franceze, zurot „Com­ cânte ; încetarea transportului da noi cate paşnică a problemei indochmeze pnn provoacă „lot mai multă îngrijorare" co- „su»t ameninţate de noi dezastre, asemă­
In opoziţie cu propunerile constructive bat" scria: „Ar fi o dovadă de nemde- trupe şi armament în Indochina ; supra­ organizarea unei coaliţii agresive in sud- lomaliştitor Irancezl Comentatorul ame­ nătoare celui de la Dien Bien Fri".
ale lui Fam Van Dong Bidault a prezen­ minare pentru a nu spune o crimă, să estul Asiei _ in care să fie atrasă Franţa şi rican aminteşte apoi ci in rindul trupe­
vegherea aplicăm condiţiilor de armistiţiu Potrivit relatărilor revistei, misiunea
tat in numele delegaţiei franceze un plan se respingă in mad categoric planul Viet­ de către o comisie formulă din reprezen­ aşa numitele state „asociate" ale Indochi- lor baodiste s-au produs dezertări tn ma­ generalului Ely „a constatat de ascmcoea
pe csre observatorii de fa Geneva — l-au namului (Aşa numeşte ziarul R D Viet­ tanţi al unor ţâri neutre şl dm eomisi. net Desigur că la aceasta sc adaugă po­ să. foarte numero'i vietnamezi trecind că moralul trupelor este extrem de scărut;
socnlit cu un plan ce ignorează realităţile nam! Dimpotrivă, este in interesul nos- mixte alcătuite din reprezentanţi al păr­ ziţia echivocă şi lio&itâ de fizionomie pro­ de partea forţelor populare căderea fortăreţei Dten B,en Fu a avut a
existente in Irtdochme stru să ne ţinam do cuvint mai ales a- ţilor beligerante şi. (n fine. garanţii din prie a delegaţiei franceze, caro este capa­ După cum afirma Raston „aceasta a con­ influenţă uriaş] asupra stări de spirit a
• Trecând sub tăcere factorii politiei ai tunci cin.j el ne propune alcgzn libere parlea participanţilor la conferinţa de la bilă să dea curs cercidor departamentului tribuit in parte ta pierderea fortăreţei Dien populaţiei vietnameze Speranţele creării
evoluţiei problemei îndoctrineze, Bidault şi aderarea la Uniunea franceză". Geneva fee asemenea S-a căzut de acord dc stat al S U A de cxlmdere a războiu­ B,en Fu, unde francezii s-au bucurat de unei armate vietnameze (în slujba colonia­
a încercat sâ dicteze condiţii unilaterale La 12 mal, Clu Eri-lai, şeful delegaţiei ca după discutarea problemelor militare lui dm Indochina tn acesi sens sini Inte­ cel mal puternic sprijin din parte.» ger­ liştilor trancezi — NR) s-au spulberat de­
de ince’-are a operaţiunilor militare Dc R P Chmeze. a făcut o declaraţie amplă să fie examinate şi propunerile referiloa resante dezvăluirile corespondentului din manilor care luptă tn legiunea străină" finitiv Unităţile formate au eficacitate
aeee». propunerile Jui Bidault au fost in- în problema indcchinezâ expnmind spri- re la reglementarea politică in Indochina Geneva al revistei britanice „New states- In încheiere, ziarul american comen­ foarte discutabilă şi. fn consecinţă, fran­
tîmoinate cu răceală la conferinţa de la jinuJ tata) şl i.a ucclaşi timp adeziunea Faptul că conferinţa a considerat câ inan and Nation" care xena recent câ tează cu nemulţumire faptul câ colonialiş­ cezii nu se pot bina dcett pe corpul lor
Geneva uneu din marii? putori ale lumii faţă de eil? necesar să se discute şi problemele de Bedell SmiLh a primit instrucţiuni să reia tii francezi „ au arătat clar ci. dacă exped Iţionar"
CâUuzindu-se după princrpvJe funda­ propunerii? delegaţiei R D Vietnam ordin politic- privind Indochina, arată, că cu Bidault discuţiile referitoare )a o ac­ SUA nu vor mtervem direct cu forţele Agenţia „France Fresse" anunţă câ ime­
mentale ale politicii poporului şi guver­ Ciu En-lz» a declarat că propunerile Iu: irxerearea de inspirase americana a de­ ţiune unită în Asia lor armate in conflictul din Indochina. diat după apariţia acestui număr a) re­
nului R D Vietnam : pace. independenţa Fam Van Dong . pot f» luale ca bază pen legaţiei franceze de a amina discutarea Totuşi, nici unii nici alţii nu pot ignoră vor fi nevoiţi să acceiptc un armistiţiu in vistei a fost convocat de urgenţi ur> con­
unitate ş> democraţie, propunerile tui (ru examinarea ta actuala conferinţă a reglemerHârii politice m Indochina a su­ perspectiva unui armistiţiu, daţi fiind orice formă” siliu de miniştri, sub preşedinţia tui La­
Fam Van Dnng urmăresc restabilirea păcii problemei incelâni războiului şi restabi­ ferit un eşec — Totuşi şi In prezent de­ situaţia din ce in ce mai precară a tru­ Acum. după peste 30 de zrie de desfâ mei In cadrul şedinţei, Ple-zen. ministrul
în Indochina prin realizarea unui acord lirii păcii in Indochina şi adoptarea pa legaţiile occidentale. menţinindu-se pe pelor colonialiste franceze in tndochLna şurare a conferinţei de la Ceneva. eveni­ apărări!, a semnat un decret privitor la
privind retragerea tuturor trupelor străi marginea acestor propuneri a hotărirllor aceeaşi poziţie de negare a realităţilor In această privinţă ziarul .New York mentele politice şi militare — şl In spe­ confiscarea sâptămtnalulu» „L’Express". tn
ne dm Vietnam. Khmer şl Paiet Lao, acord oorespunr Aloaro” existente in Indochina, caută sâ so es­ Times” a publicai recent un comentariu cia) victoria de ta Dien Bicn Fu. au ară­
care trebuie precedai de incetarea op?- lnce- : nd dir. ţîlinţ.i plenară din 14 chiveze de la discutarea ornhleme! regi? «emnat de J Reslon caracteristic pentru tat că singura cale posibilă pentru rezolva acelaşi l»mp, tribunalul militar a intentat
un proces comitetului de redacţie, aeu-
raţnin’lor militare pe tot teritoriul Indo mai, în cadrul căreia a luai cuvintul, V mentârii paşnice in statele Khmer şi Pa starea de Ppiril din Stolele Un;:« rea paşnică a problemei îndoctrineze esle
chinei, ţinerea unor alegeri libere gene­ M. Molotov — şeful delegai»?, sovietice tet-Lao Panlru aceasta ei se fotoreac de „Situaţia militară evoluiazâ mai re de­ acela indicată de delegaţiile R U Viet­ zîndu-l de a fi divulgat „informaţii se­
rale in cele trei xlate In vederea consti­ — a arătat câ In calea rezolvări proble guvernele mirmneîâ dm aceste ţări Şi de cât ne-em aşteptat", seri» Reeion. care nam, R P Chineză şi U R S S crete cu caracter militar".
'dactia si Adm z.i»ruhii £•« 6 Martie >>r 22-24 Telef 160-47(1 Taxa plătită In numerar eonf aprobării Direcţiunii Generate PTT Nr 13**30 din 6 Nov —TSparuj Intrepr Poligrafică de Stat DEVA