Page 8 - 1954-06

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 45

In legătură cu eliberarea unor membri ai personalului Descoperirea unui Moartea marelui scriitor danez şi luptător
nou complot antistatal
medical francez căzuţi prizonieri la Dien Bien Fu pentru pace — Martin Andersen Nexo
in Guatemala
$ ANHA1 2 (Agerpres) — China Nouă Dien Bion Fu Colonelul francez care a francez eliberat aşteaptă încă la aeroport BERLIN (Agerprcsl — Din Dresda se mod deosebit. Martin Andersen Nexo era
transmite; sosit la Dien Bien Fu nu avea asupra sa sosirea lui NEW YORK (Agcrpres). — După cum anunţă că la 1 iunie a încetat din viaţă membru al CC ai Partidului Comunist
Guvernul Republicii Democrate Viet­ documente ofrcialc prm Care, in numele Intr-o declaraţie referitoare la acest anunţă corespondentul dm Guatemala marele scriitor danez Martin Andersen din Danemarca
nam a hotirtt sâ elibereze 27 de membri comandamentului 6uprem al corpulvu ex- fapt, reprezentantul Armatei Popularo al ziarului „New York Times", guvernul Nexo Tn persoana lui Andersen Nexo mişca­
ai personalului medical din corpul expe- pediţionar Irancez, să fie împuternicit să Vietnameze la Dien Bien Fu a sublimat Guatemalci a anunţat că £ a descoperit un * rea pentru pace din Danemarca şi dm lu­
diţlonar france* luaţi prizonieri la Dlen procedeze la evacuarea personalului me­ că comandamentul suprem francez nu es complot avind drept scop răsturnare© Marele serhtor al proletariatului danez mea întreagă pierde un Înflăcărat luptă­
Bien Fu de către Armata Populară Viet­ dical francez eliberai Pentru a asigura te cHuşi de puţin preocupat de securita­ preşedintelui Arbenz Acest comunicat a Martin Andersen Nexo s-a născut I© 2<i tor pentru victoria păcii. Fentru lupta
nameză La 29 mai, tnaltuj comandament secunlatea prizonierilor de război elibe­ tea soldaţilor 51 ofiţerilor săi luaţi pri­ losl publicat după o seric de percheziţii iunie 1889, la Copenhaga %a neabătută in slujba păcii el a fost ales
al Armatei Populare Vietnameze a permis raţi. Kao Van Han. reprezentantul înaltu zonieri dc Armala Populară Vietnameză şt arestări operate in cursul ultimelor 48 EJ a cunoscut încă din copilărie condi­ membru in Consiliul Mondial aJ Păcii, şi
helicopterelor franceze să aterizeze la lui comandament a) Armatei Populare ţi eliberaţi de către guvernul Republicii de ore. La toate ambasadele tănlor dm ţiile grele de viaţă ale oamenilor muncii membru al juriului pentru decernarea
Dien Bien Fu pentru 3 transporta la Ha­ Democrate Vietnam Reprezentantul înal­ emisfera occidentală, inclusiv la ambasa­ şi a fast nevoit 6ă infringă nenumărate Premiului Internaţional Stelln „Pentru
noi pc membru personalului medical din Vietnameze, a propus ca dalesaţia fran tului comandament al Armatei Populare da Statelor Unite au fost postate unităţi piedici şi greutăţi Dc la începutul activi­ întărirea păcii intre popoare” Martin An­
corpul expediţionax francez care au fost ceză să trimită un helicopter penii u a Vietnameze şi-a exprimat de asemenea de pază. Se presupune c.ă aceste măsuri tăţii s©le de Scriitor, M.trtin Andersen dersen Nexo era d© asemeni doctor ho-
nons causa al universităţile- dm Greis-
Nexo a înfăţişai viaţa grea a muncitorilor
eliberaţi aduce documentele necesare. Dar acest speranţa că comandamentul suprem fran­ sint menite să preîntâmpine încercările danezi Cele moi importante opere ale vvald şi Loipzig, precum şi membru do
complotiştilor de a găsi un adăpost in 0-
Ca urmare a acestei hotărâri, )a 31 mai helicopter nu s-a Înapoiat la 31 mai la cez va acarda atenţia cuvenită primim cesto ambisnde scriitorului sint cuprinse in trilogia s© oncare al Academiei de arte dm Repu­
patru helicoptere franceza au aterizat la Dien Bien Fu, iar personalul medical prizonierilor de război eliberaţi istorică „Pelle Cuceritorul”. „Ditte. fnca blica Democrată Germană
Corespondentul agenţiei United Press In luna martie © anului 1950, scriitorul
Mulţumiri adresate preşedintelui Ho Şi fylin de către personalul medical eliberai relatează că preşedintele Guatcmzlei, Ar­ omului ” şi , Morten cel Roşu". Nexo a de­ Mcrtm Andersen Nexo a fost oaspetele
benz a declarat că ar don o întrevedere mascat cu curaj crunla exploatare şi asu­
5 ANHAI 2 (Agerpres) — înainte de a ,,Cind ne vom întoarce la casele noastre dat dovadă. Vom spune poporului adevă­ personală cu preşedintele Eisenhower pen­ prire a clasei muncitoare, exprimindu-»: drag al poporului :om!n. bucurindu se cu
pleca de la Dien Bien Fu. personalul me­ vom lupta pentru pacea către care dum­ rul denpre războiul de rezistenţă al tru a discuta posibilitatea slăbirii încor­ totodată revolta adîncâ împotriva nedrep sinceritate de succesele patriei noastre
neavoastră năzuiţi atît de sincer Indife­ poporului vietnamez 51 despre Armata sa dării tot mai accentuate din America laţilor sociale libere. O parte a operelor marelui scri­
dical eliberat a adresat preşedintelui Ho Evoluţia întregii sale vieţi l-a adus in itor au fost deja traduse şi editate în
rent unde ne vom afla vom vorbi despre Populară. Nu vom cruţa mo un efort Centrală
Şi Mir. o scrisoare In care se spune prin­ rîndurile Partidului Comuoist dm Dane­ ţara noastră, deschizindu şi drum larg
Lupta dreaptă a poporului vietnamez şi pentru restabilirea păcii şi pentru relaţii „Guatemala - a spus Arbenz — este
tre altele: despre sentimentele înălţătoere de cerc aţi prieteneşti între ţările noastre interesată in imbunătăţirej relaţiilor cu marca. unde a fost iubit şi stimat fn către inimile oamenilor muncii
Statele Unite pe baza înţelegerii şi respec­
tului reciproc care trebuie să existe Ln re­
Dezbaterile din Adunarea Naţionala Franceză asupra problemei indochineze laţiile Intre state suverane Se ştie că Pentru interzicerea armelor de exterminare
anumite cercuri înllucnte amîricane ur­
PARIS 2 (Agerpres) — în cadrul dez­ pentru subjugarea vieţii economice şi po­ mine scopurile pe care Franţa intenţio­ măresc să suească uncie ţări dm America în masă
baterilor asupra problemei Indochineze litice e ţărilor sud americane — N R ). nează să le realizeze in Indoehina El a Centrală să întreprindă acte de agresiune*
care au loc în Adunarea Naţională Fran­ Monsabert s-a ocupat de asemenea şi declarat că nu crede in posibilitatea unei împotriva Guatemalci” l argă mişcare populară in Italia
cezi. deputatul gauHist Monsabert a cri­ de problema pătrunderii imperialismului ..victoni militare" Arbsnz a adăugat că Cuatemala duce Romu (Agcrpres! — In toate oraşele, monucleare, dar -au chiar parte la acest©
ticat politica americană in Extremul O- Pierre Meunier, membru al Uniunu re- o polrtică cu adevărat paşnică şi nu ad
american in coloniile franceze din Africa. întreprinderile şi satele dm Ualo mişca­ adunări şi semnează rezoluţiile adoptate
rlent şl Jn Europa, subliniind că „Statele oubtic miilor progresişti, a criticat acţiu­ mite mei un amestec in treburile ei in
alrăgind atenţia Adunăm Naţionale că rea populară pentru interzicerea armelor cum a fost. cazul la mari)© uzin© „Fiat"
Unite duc faţa de Asia şi Europa aceeaşi nile ministrului afacerilor externe, Ceor- terne atomice a luat proporţii nemaiîntâlnite Am Tormo
interesele Iranoeze din Africa trobuie a-
poli tacă pe Care au dus^o acum 50 de am ges Bidault. care: torpilează conferinţa de * Semnificativă este aderarea la această In campania pentru interzicerea arme*
faţâ de America de sud". pârale cu orice preţ. la Geneva, căutind să internaţionalizeze MONTEVIDEO (Agerpres) - TASS largă mişcare populară a numeroşi re­ ior atomice se încadrează tot mal mult şl
(Se ştie că în epoca raapectivă mono Deputatul Pierre Andr£ (republican in­ războiul din Indoehina 51 ducind in acest La Montevideo a avut Joc o şedinţă a prezentanţi ai înaltului cler cstolic — acţiunile dc denunţare a tratatului „co­
polurile americano au pornit ofensiva dependent) a cerut ca guvernul să deter­ scop tratative separate cu Statele Umi©” eptscopi. arhiepiscopi, curdinaJl preoţi, munităţii defensive europene”. In provin­
Comitetului Executiv a) Uniunii generale
o muncitorilor dm Uruguay precum 51 a unor oameni pohtici dc di­ cia Forli a fost organizată de către parti­
ferite tendinţe şi reprezentanţi ai intelec­ zanii păcii o zl de luptă Împotriva bom-
Comitelui Executiv a examinat situaţia
Un ziar american despre situaţia din Malaya creată in America Latină, in urma acţiu­ tualităţii tei cu hidrogen şi a ratificări! C D E In
nilor provocatoare ale S U A şi ale ma­ ln marile întreprinderi din centrele in­ provincia B-ari mişcarea pentru pace a or­
Ziarul „New York Herald Tribune” a cepind de la oro 7 seara, oră în care a- constatat că mai mulţi patrioţi ucişi ..nu rionetelor lor din Nicaragua şi Honduras dustriale o le Italiei de nord. conducerile ganizat o serie de manifestaţii desfăşurate
relatat recent următoarele Xaipte în legă­ murgui se lasă In tot cursul anului în Ma­ mlncaserâ altceva decit eiteva nuci de împotriva Republicii Guatemala Comite­ acestor întreprinderi nu numai că nu se sub lozinca: „împotriva folosirii armelor
tură ou situaţia din Malaya: laya. cei 20 000 locuitori ai districtului nu palmier" tul Executiv a condamnat agresiunea pre­
„Qind autorităţile militare şi poliţie­ mai au voie să părăsească locuinţele p«- Ziarul arată că asemenea acţiuni de gătită de imperialismul american împo­ împotrivesc adunărilor muncitoreşti şi re­ da exterminare în masă şî a ratificări!
neşti malayeze fin slujba colonialiştilor nă in zori Nici unul nu se poale aven înfometare a patrioţilor se repetă pe triva Cualemalei şi a hntărit aă trimită zoluţiilor adoptate împotriva armelor ter­ CDE".
emglezt — N R) şi-au dat seama ci nu tura mai departe decîf veranda casei, cu întregul teritoriu al Malayci Dar ar­ Confederaţiei oamenilor muncii dm Ame­ Apelul unui grup de reprezentanţi ai vieţii publice din Liban
pot nici depista, nlol captura sau ucide excepţia unor treburi urgente şi aluno ticolul recunoaşte }ntr-un fel ineficacita­ rica l-atmâ, Federaţiei Sindicale Mondiale
tea „operaţiunii Kitchener". Acest lu­
teroriştii comunişti înarmaţi (ziarul reac­ trebuie să poarte cu sine o lanternă pen­ şi Confederaţiei generale a oamenilor mun­ BEIRUT (Agerpres) — Presa publică tunar celorlalte bpun de arme de ex­
cru - arată „New Heralad Tribune"
ţionar american înţelege sub această de­ tru a indica forţelor de securitate încotro referlndu-se la ..operaţiunea Kitchener” cii din Guatemala scrisori de solidaritate apelul unui mare grup dc reprezentanţi terminare în mas©
numire pe toţi patrioţii din Malaya care merge”. — nu mai poate dura multă vreme deoa cu Guatemala. ai vieţii publice din Liban — avocaţi, în­ ApelnJ 3 fost semnat de zeci de repre
luptă cu arma In mină pentru libertatea fn continuare ziarul scrie: „Muncitorii văţători. ingineri, reprezentanţi ai clerului, zentanp de seamă ai vieţii pubLce. printre
patriei Jcxr — N R.) ele ou început să-i rece nccasfâ acţiune de a ataca o zecime care şeicut Abdailah Al-Aleili. şeicul Aref
înfometeze" Ziarul arată în continuare trobuie să plece la lucru in zori şi nu pol din forţa Inamică (este vorba de patrioţii Evenimentele din Egipt prin care se cere interzicerea bombei Az-Zein, Georges Honna, Anlome Tabel,
ca de Da începutul acestui an. în cadrul lua cu ei altă hrană decit legume Dc a* malayezl) ocupă Integral timpul a două atomice şi cu hidrogen, precum şi a tu Husein Sedjan şi mulţi alţii
aşa-numUci „oporaţiuivi Kitchener', au­ semenea. fiecare poate lua cu sine cmci din cele numai cinci batalioane dm Jo- CAIRO (Agerpres) — Dup5 cum anun­
horo”
torităţile militare şl poliţieneşti au.Incer ţigări... Cî-nd in Malaya se crapi de ziuă ţă agenţia France Presse. generalul Na-
Totodată ziarul atrage atenţia că şi stă ghib a fost demis din funcţia de preşe­ Federaţia ofiţerilor şi subofiţerilor în rezervă francezi
oat să -împiedice ca orice hrană să ajungă fiecare muncitor, care trece reţeaua de
pînltoril plantaţiilor de cauciuc 6int ne­ dinte al „Mişcăm de eliberare” şi ex­
tn mîinlle patrioţilor malayczt care con­ sîrmâ ghimpată ce înconjoară orăşelul se pronunţi împotriva „armatei europene”
mulţumiţi din pricina aşa zisei „operaţii clus din componenţa consiliului suprem
trolează o regiune de 50D mile pătrate sau satul său, este percheziţionat cu ri­ dl acestei organizaţii. („Mişcarea de elibe­
Kitchener' 1 deoarece ea duce la scăderea PARIS (Agerpresl Ziarele anunţa că durilor de la Borui şi a tratatului de la
In districtul Johore. In încercarea de a gurozitate Nimeni nu are dreptul si al­ rare" este singura organizaţie politică
randamentului muncitorilor „Adminis­ la Paris a avut loc congresul Federaţie» Pans ar însemna declinul >1 nimicirea pu­
bloca toate căile de procurare a hranei bă în casă mai mult decil raţia de orez guvernamentală creată după dizolvarea ofiţerilor şi a subofiţerilor in rezervă terii economice a Franţei, dezmembrarea
tratorii plantaţiilor de cauciuc — seri© partidelor politice N R )
— arată mal departe ziarul — „au fost pe trei zile". republicam, la care au luat parte gene­ ;i distrugerea armatei franceze, ins.ru-
ziarul — au prevenit recent că moralul Funcţia de preşdmte este deţinută
folosite două batalioane de soldaţi, un '„înfometarea intensă" — cum se expri­ acum de primul numslru. Carnal Abdel ralii Petit, Mallorcl-Jolnville Le CnrguiJ- menhil care asigură securitatea noastră
muncitorilor a scăzut atunci cînd b s-a ler. amiralul Moullee Şi alţii La congres independenţa noastră naţională"
batalion de soldaţi Ghurira, 500 poliţişti mă ziarul — nu i-a făcut pe patrioţi să Naser, in trecut secretat general al „Miş­
cerut oamenilor să presteze munca unei s-a discutat problema primejdiilor pe care Congresul a adoptat un apel către iat*
şi 2000 membrii ai (miliţiei teritoriale". „In renunţe la luptă Ziarul scrie că s a 2lle fără a pute© (ua mai multe alimente” cării de elibenar©”. le hnplică pentru Franţa şi forţele ei ar­ ofiţerii şî subofiţerii de rezervă francez)
mate intrarea în vigoare a tratatului cu în care »i cheamă „sâ se unească, indife­
Avioane străine transportfnd personal militar Doiici noi recorduri privire la aşa-numita „armată europeană" rent de vedenie politice şi grupările din
In cuvinlaroa sa, generalul Petit, pre­
care f©c parte pentru a înlătura primejdia
zboară deasupra teritoriului Indiei mondiale stabilite şedintele Federaţiei ofiţerilor de rezervă pe care o reprezintă pentru armată „co­
CALCUTTA (Agerpres) — TASS Dum dm Calculta „Ţoale aceste avioane, Bhnpeş Gupta, membru în parlament, de Emil Zalopek republican», a declarat: „Ratiiicarea acor­ munitatea defensivă europeană"
Corespondentul din Calcut/ta al ziarului se spune 1n ştire, transportau personal
„New Age”, Suni) Munshi, scrie că în militar Corespondentul din Delhi al zia­ şt Djmti Ba«u, deputat al Adunăm legis­ BRUXELLES (Agerpres) — In ca Opinia publică vesl-germani susţine cererea de stabilire
ultim© vreme se sesnnatează că avioane rului „>l'Odu” arată că de fapt aprobarea lative dm Bengalul de vest, au adresat drul unui concurs de ©Uetism desfăşurat a relaţiilor normale cu U* R. S. S.
6Lrăine transportând personal militar pentru zborul avioanelor militare a fost primului mimstru al Indiei, Nehru. o te­ marţi seara pe stadionul dan Bruxelles,
dată de Ministerul Apărării după o con­ cunoscutul atlet cehoslovac EmH Zalopek BONN (Agerpres) — Declaraţiile făcute este la remorca Washingtonului, determină
zboară pe deavuipra teritoriului indian legramă, cerind ca avioanele militare
sultare prealabilă cu Ministerul Aface- a stabilit două noi recorduri mondiale de recent de deputatul Pfleiderer (partidul ziarul „Niirnberger Nachnchten" să faci
Corespondentul arată că recent şase a- străine să înceteze imediat zborurile dea­
ulor Externe, insă „cu condiţia c© mei mare valoare El a doborlt propriul său liber german), care a cerut stabilirea de o seric de reflecţii pline de amărăciune
vioane militare aparţtnînd Franţei, SUA un avion militar să nu transporte muniţii supra teritoriului Indici şi transportarea record pe distanţa de 10 000 m. plat. rea- relaţii normale cu Uniunea Sovietică, au îsupra lipsirii Gerenanlei occidentale d©
şl Angliei au aterizat de aerodromul Dum- sau personal militar în uniformă" personalului militar lizind timpul de 28'S4"2/I0 Recordul avut un ecou puternic in cercurile largi dreptul dc a stabili relaţiile sale diplo­
mondial precedent era de 2D’Or’6/IO şi ale opiniei publice vesl-germane Za© matic© poîrivit Intereselor poporului ger­
fusese stabilit in luna noiembrie a anului rele dm Germania occidentală critică cu man.
Succese ale comuniştilor şi socialiştilor trecut vehemenţă atitudinea negativă © lui „După eşecurile dreprcclor încercări,
Tot în cursul aceleiaşi probe, Zatnpek Adenauer faţâ dc propunerile sus-amin
in alegerile municipale din Italia jchimburi de note şi conferinţe asupra
a imbunătâţit şi recordul mondial pe tlte subliniind că această atitudine este
ROMA (Agerpres) — Ziarul „Unita" a- întruna din circumscripţiile din Li- >n aceste circumscripţii candidaţii co distanţa de 6 mile cu timpul de 27 , 59”2/l0 rezultatul direct al presiunilor exercita reunificani Germaniei, scrie ziarul „Neje
nunţă noi succese înregistrate dc parti­ vomo a fost ales candidatul comunist munişti au întrunit m©i multe voturi Vechiul record mondial era de 28'08"4/in te de înaltul comisar american Conoant Rlieinzcitung”, devine tot mai populară
dele octmunist şi socialist ln alegerile care a fost sprijinii şi de socialişti, În­ decit la alegerile parlamentare din anul De remarcat este laplul că In decurs de Atitudinea guvernului Adenauer. care ideea unei acţiuni germane independent©".
m unt ol® al© care au avut loc la 30 mai. trunind 67,9l n / 0 din votun Intr o cir­ trei zile Zatopek a stabilit 3 noi recor­
în 10 localităţi şl fn trei circumscripţii cumscripţie dm Arezzo Candidatul co­ trecut In acelaşi timp partidul democrat duri mondiale la 5000 10 000 m ci G mile
provinciale ale regiunilor Lbzio, Toscana. munist a fost ales întrunind 74,70/ 0 dm creştin şi alte partida reacţionare «u In prezent atletul cehoslovac este deţină Semnarea Protocolului pentru
Camparua, Manche, Puglia şi Sardinia totaîid voturilor pierdut mii de voturi. torul © 0 recorduri mondiale.
schimbul de mărfuri şi plăţi
pe anul -195A
Politica cercurilor guvernamentale e- cneim „armatei europene” şi prin urma­
pusene ln ceea ce priveşte problema ger­ Adevăratul scop al creării re a reînvierii militarismului german între R. P. R. şi R. D. Germană
mană este îndreptată spre refacerea mi­ care ar ti adevărata primejdie pentru în La I iunie 1954 a-a semnat la Bucu­ textilă şi chimică, maşin» agricole şi piese
litarismului german in care şl pun toate „armatei europene" treaga Europă s-au uni» oameni aparţi reşti — fn cadrul Acordului de durată dc Bchimb, aparataje electrotehnice şi op­
speranţele fn dezlănţuirea unui război nlnd diferitelor cercuri şi chiar cercuri­ intre Republica Populară Roininâ şi Re tice. chimicale $1 diverse bunuri de larg
delegaţi pentru o perioadă de 6 ani şi a fensivi europeană’ cu toate că ge nu­
ln Europa. împotriva Uniunii Sovietice şt lor burgheze Astfel unii conducători mi publica Democrată Gx-rmand pe anii consum etc
a ţărilor de democraţie populară căror activitate nu este subordonată gu­ meşte „defensivă" şi „europeană” nu ur lilan dm ©pus sint împotriva creării a- 1052 —1955 — un Protocol pentru schim­ Discuţiile pentru încheierea acestui
Deoarece încercările directe ale cercu­ vernelor respective Tratatul de la Paris măre?le asigurarea securităţii europene ri ceslei srmate care nu urmăreşte intere­ bul de mărfuri şi plăţi pe anul 1954 Protocol au decurs intr o atmosferă prie­
rilor guvernamentale apusene de a re maj prevede înfiinţarea unui consiliu de dimpotrivă *cindar©a Europei „Armata sele naţionale ale popoarelor ln cadrul acestui Protocol Republica tenească. de înţelegere şi ajutor reciproc
tnvi© militarismul german s-ar lovi de pn mlmiştn al ..coinunRâţli" in care diferitele europeană” are menire© să înglobeze sub „Lupta popoarelor împotriva creăm Populară Rnmînă va livra : produse mi Din partea ronrv'n* Protocolul a fost
poarele Europei care nu uită ce au în state vor ave© neprezonlanţil |or guvet un acelaşi steag trupele militare a 6 sta .comunităţii defensive europene" se In­ mere şi forestiere, produse petrolifere şi semnat de primul locţiitor al ministrului
semnat cele două războaie mondiale dez namentati De asemenea arast tratat pre­ te europene care în realitate vor ft co tensifică cu atit mai mult cu cit creşte produse ale industriei metalurgice ctu Comerţului Exterior Ana Toma, iar din
vede irtUlnţarea unei adunări generate mandate de cercurile guvernamentale ale
lâzvţiote de Germania mU tarista, s-a în­ dorinţa oamenilor fn Instaurarea unei trucaje, produse ale industriei casnice şi partea germană dc către secretarul d©
care să se întrunească timp de o lună S U A Rolul dominant fn aceasta „ar­
jghebat „comunitatea defensivă europea păci tralruce in Europa şi în întreaga alfe produse slat în Ministerul Comerţului Exterior şl
în liecare ao Funcţia principală In con­ mată europeană" este rezervat fojtilo'
nă 1 aJ cărui organ militar, este „armata lume Popoarele îşi dau seama c6 crea­ R«»publica Democrată Germană va li­ Intergerman al Republicii Democrate Ger­
europeană’’ Tratat/ul cu pnvlre la crearea ducerea CDE u rcvme comisariatului e hîtle rişti rea „armatei europene" duce inevitabil vra : materii prime pentru industria uşoa­ mane, E Staimer
comunităţii defensive „este un sistem cărui activitate este subordonată co­ Pinâ in momentul de faţă tratatul cu la reînvierea militarismului german, prin­ ra. utilaje pentru industria alimentara. (Agerpres)
postbelic creat de Statele Unde, sistem mandamentului suprem al forţelor armate pnvue la crearea „comunităţii defensive cipala primejdie a pficu. Viaţa de fie­
Impus de politica „de pe poziţii de forţă". atlantice, adică unui general american europene” n-a urtrat în vigoare Cercu­ care 21 conlrmă cuvintele ppuse de V M
In 1952 pnj) încheierea tratatului de la Deci tratatul de la Paris pune forţele rile guvernamentale din SU A, Anglia Mololov „ci © merge pa calea înfăptuirii PE SCURT
Bonn şi Paris s-a hotărî! ca această ar­ •armate ale celor 6 state vest-europens Franţa şi clica lui Adeoauer n-au reuşit planunlcr de constituire a „armatei eu­
mată să fie formată dm armatele Italiei. sub directa comandă americană, râpln sâ impună ratificarea tratatelor de la ropene" şl a reînvierii de fapt a milita­ •După cum transmite agenţia Rcuter, descomplcetat intrucit. după cum rela­
Belgiei, Luxemburgului, Olandei, Fran­ du-le acestora suveranitatea fn problema Bonn şi Paris de către parlamentul Fran­ rismului german înseamnă a merse nu industriaşi yi oameni de atacen dm Fran tează agenţiile de presă postul de zjere-
ţei şi «le Germaniei Occidentale apărării naţionale ţei şi Italici Foarte recent adepţii „ar­ in direcţia întăririi păcii, cj in direcţia ţa şi Germania occidentali au stabilit tar dc stal pentru „statcîe asociata' ră­
Pentru început s-a prevăzut ca ..ar­ Cercurile diriguitoare din apus au mo­ matei europene” dm Franţa au anunţai pregătirii unul nou război in Europa” contactul cu delegaţia R P Chineze Ia mas vacanl prin demisia lui Marc fae-
mata europeană" să albe 43 divizii dm tivat că înfiinţarea „armatei europene' că ratificarea de către parlamentul Iran- Uniunea Sovietică fiind sincer interesată conferinţa de la Geneva Aceasta urmează quet nu are încă niciun titular Deputatul
care . numai 12 să fte vest-gr iman?. este necesară pentru „apărarea” împotri­ cîz a tratatelor de ta Bonn şi Paris ar in instaurarea unei păci trainice in Eu­ discuţiilor comerciale stabiiite intre re­ Schmittleio (fost membru al grupului
Realitate© este alta Cu toate că pînă va unei agresiuni din partea ţârilor de de­ fi devenit „inevitabile" Ca o piedune ropa a prepus încheierea unui tratat care prezentanţii britanici şi delegaţia chinez© ^aullist) a refuzat numirea în fruntea
astăzi această armată nu s-a constituit mocraţie populară şi a Uniunii Sovietice asupra opiniei publice franceze au (ost să nu scindeze Europa in grupări mili­ aceslui minister
cercurile vest germane vorbesc deschis DatoriLă fagotului că tendinţele de agre­ publicate aşa numitele ..garanţii engleze tare ci s-o unească Acest tratat după • Pa. Întreg teritoriul Pakistanului con • Dm însărcinarea guvernului R P
de crearea a 25 sau chiar a «0 de di­ siune dm partea URSS şi o ţărilor de şi americane acordate Franţei' . Ziarul „Lr cum se ştie este Tratatul general euro­ ţinui represiunile împotriva elementelor Ungare. lanos Boldoczki. ministrul ifa-
vizii democraţie populară, presupuse de pute­ Monde’ a publicat la 20 mai o declaraţie pean cu privire la secuidatea colectivă, democratice caic protestează împotriva de- cerilor externe al Republicii Populare
„Comunitatea defo.nsivă europeană rile apusene, n-au fost recunoscute de semnată de SR deputaţi socialişti In care trata* la care ar participa toate statele mileni lui FazJal Hak, şeful guvernului
(CJDE) In calitatea ei de aşa ztsă orga nimeru s-a trecut la afirmaţia că adevâ se arată că „garanţiile engleze şi ameri­ europene indiferent de orânduirea lor so­ din Pakistanul de est Potrivit relatări Ungare, a adresat Iul Evans Luthe: di­
mzaţie „supranaţională” are dreptul să râtul Rcop al infiinţării „comunităţii de­ cane au drept scop să înfringâ in Fran­ ciali. ■°r agenţiei France Presse numai la Ca- rectorului generai ©1 Organizaţiei Naţiu­
dispună de resursele materiale şi umane fensive europene” cslc înirmarca milita­ ţa rer.istenf.'j faţă de ratificarea tratatului Faţă de uneltirile cercurilor guver nilor Unite pentru problemele invăţâmin-
ale membrilor ei Pc baza prevederilor rismului german Adevăratul sccp 9I CU privire la „armata europeană” Ds namentale din ,?_pus de a crea intr-un vii­ raci au fost arestate II persoane circ
Iului. şliinţei şi culturii (UNESCO), o
tratatului de la Paris în fruntea „comn- creării „armatei europene" este tocmai asemenea in declaraţie se arată că aceste lor cit mai ©prcpfat „armata europeană” şi-au manifestat indignarea faţă de eve­
rcriscare in care II anunţii că guvernul
nltăţii defensive europene” se ariâ un retnarmatea Germaniei Occidentale şi „garanţii” engleze şi americane nu ga masele dc oameni cinstiţi dm lumea în­ nimentele din Pakistanul de est Printre
comisariat format din 9 membri : cile scinijarca Europei în grupuri militare os rentează de tapt securitatea Franţei treagă iau o lot mai hotărilă atitudine, aceste persoane se află şi cinci redaclnn R P Ungare, sV.isCăcînd cererea adres-
doi dm partea Italiei. Germaniei Occi iile. fapt ce ar constitui principal© pri­ Insuccesele îmbăierilor „armatei euro- riejucănd planurile agresive ale imperialiş­ satâ anul trecut, de sesiune© UNESCO.,
dentale şi a Franţei şi cîte unul din par mejdie in instaurarea ur.ei păci trainice pens” se datoresc împotrivim popoarelor tilor americani, fâcînd ca măreaţa cau2â ai ziarelor democratice se declară de acord să participe din nou
tea Olandei. Belgiei şi Luxemburgului, In Europa Prin urmare „Comunitatea de­ d>n ţările Eunopene In lupta împotriva a păcn sâ triumfe. P V • Guvernul francez continuă să râmînâ l© lucrările acestei organizaţii
Redacţia ii Adm. ziarului Str 6 Martie. Nr 9. TeWn.-»: iho-iup T©xa olariti