Page 9 - 1954-06

...i-D'.-va l

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNlŢl-VAl
IN A C E S T N U M Ă R :
mul Socialismului - Să folosim prăsitoarea pentru spo — Si luptăm ai de zi pentru întări­ Calitatea fontei poate şi trebuie sa
vor al for(ei sfaturilor populare,
— O iniimplare ce nu mai trebuie să
(pag i a)
se întîmple
(pag 2 a)
rirea producţiei la porumb şi în
lifurarea
irirită pagubelor aduse de rea economico organizatorică a lie îmbunătăţită (pag i-a)
(pag. 2-a)
Note şi comentarii externe
ORCAN AL, COMITETULUI REGIONAL BMR: HUNEDOARA Şl AL SFATULUI POPULAR REGIOH'AL — Scrisoare deschisă către preşe­ gospodăriilor agricole colective (pag 4-a)
dintele sfatului popular al ora (pag. 3-a) Republica Populară Chineză pu
Anul VI, Nr. 46 (381) Joi 10 iunie 1954 4 pagini 20 fiani şului Hunedoara (pag. 2 a) — Legătura slrînsă cu masele — iz­ ternic factor al păcii (pag. 4-a)
Colectările de carne, lapte D i n r e g i u n e a n o a s t r ă

şi lină trebuie grăbite 0<^0000<>X<>0<>50<xy>0>>DC>00C>CO00C0O0CCN)o0CHXM>000<><>O000CH}0<XH5O<>0<X cx>oo<xoo<KHX)

La t>aza politiou partidului guvamului în această privinţă sint formale, nu se ur­ Pe marginea chemării Prin secfiile Combinatului Siderurgic — Qlfdumenice —
r.ostru. sti întărirea continuă a alianţe» măreşte felul cum acestea su organizat gazetelor de perete (
Trânti dintre clasa muncitoare şi ţără- munca la comună şi dacă respectă in­ „Gh. Gheorghiu-Def din Hunedoara Soarele-n opua eoboanl.
nunei muncitoare - izvorul nesecat aj strucţiunile primite şi holărirrle partidu­ Colectivele de redacţie de gazelelor de Dar rdsarc mindra lund
torţei ţi tăriei regimului nostau dcmocrat- lui şi guvernului elaborate in problema perete dm ^alea Jiului, au pnnut cu sa­ La Sabin in ultciaril.
popular Colectările de produse vegetale cc/l cotărilor tisfacţie chemarea la întrecere pe regiune Atdturl de miile de oameni ai muncii din regiunea noastră, colecnuut de mun­ Gospodari uectni s-adtind.
ş> animale, contractările pentru ingrăşa- Comitetul executiv al sfatului popular intre gazetele dc perete, lansată de colec­ ca ai Combinatului Siderurgic „Ch Cbeorgbiu-Dej" desfăşoară o activitate multt- Să i/orbcasof ce-i prin lume.
rse de animale, pentru cultivarea de le* raional Haţeg a difuzat deciziile de pro­ tivele de redacţie alo gazetelor de perete laterală A plicind tn întrecerea loeialisfd experienţa jiderurgişriior jouietici, et Mai cu scama despre muncă.
Cum? şi fructe, aehfaiţiile, etc., sint pir­ gramare a producătorilor la predarea „Si construim Hunedoara" de ia I C.S H . depun eforturi iponte In vederea reolizdrii de noi succese irt produejie. Bc din creme-n vreme glume
onii puternice care contribuie la întărirea cofelor de came dar nu a urmărit dacă raionul Hunedoara şi ..Drum Nou" din Cu-nţeles îşi mai aruncă
alianţei dintre claia muncitoare şi ţărăni­ aoeslea stnt completate gi afişate la co­ Vinţul dc Jos raionul Alba. La furnale — Cînd ai pind jd-ncepi la sapa
mea muncitoare, la lărgirea schimbului mune. Această lipsă de control a dus la Pentru buna desfăşurare a acestei În­ Ori de sapă nu ţt-e grabă 7
dintre oraş jj sat situaţi* că In majoritatea comunelor din treceri In ziua de 29 mai ac s a format Harnicii topuori, înca­ Lox spre noi victorii in pei-ioadă de timp, au de­ Vn vecin rî2ind se scapă
păşit normele de producţie
Ptredlndu-şi ]a timp şi tn întregime co­ raion deoizule lă stea 1a sfaturile popu­ in Petroşani o comisie raională care va draţi in echipe şi brigăzi, muncă. Pe £abin de mi-l înfreabă
tele de produse anini de ţi vegetale da­ lare necomrpletate ceea ce a atras după controla şi sprijini in muncă colectivele dobînde&c pe zi ce trece Lupta lor fără preget s^a Cu Cile 3.53 Şl 9t)."< la sută Bucuros de-a aşa întrebare
torate statului, roîpectlnd ou cea mu sine intîrzjeneu colectărilor de redacţie ale gazelelor de perete din noi realizări in procesul de soldat in cursul lunii mai Pentru obţinerea acestor Surizind, Sabin rispurvdfi :
mare stricteţe con*maotole încheiate cu Fapt/ul că în raionul Haţe,7 cote-'ările Valea Jiului, pentru îmbunătăţirea con producţie Bazaţi pe expe­ ou o realizare a planului rezultate frumoase, brigă­ — Ba vecine mi se parc
zile de mal SUS. ca de .eli­
de producţie inlre 102 şi
rienţa vestitului maistru
organizaţiile cooperatiste şi comerciale de de came ţi 1 ipte sint mult r' »se ţinutului şi aspectului grafic. C-aşi săpa. dar nu am unde
stat. ţăranii muncitori contribuie la asi­ In urmă. ve datoreşto şi birocratismului Dm iniţiativa comisiei raionale de In furnalist sovietic A. F iii - 102,21 la sută Cu aseme tei şi celelalte, s-au bu­ — Cum adică vorba vine 7...
trecere, la Petroşani, Lonea şl Vulcan pov, prim-ţopitoru Cazan noa rezultate in muncă se curat de ajutorul tovără­ Sâ mă ral şt cu toporul
gurarea materiei pnmc necesare indus ce s-a cuibărit la C S C P A raional To­ mlndresc ;i topitorii din şesc al echipelor de în­
tnef noastre uşoaje >1 alimentare, la eroa­ varăşul Brădeanu Constantin împuterni­ zu avut lcrr consfătuiri Cu membrii bi­ TLefan, Costa Nicolae ş\ brigăzile conduse de tova­ cărcători, care In luaa mai Nu pricep nimic Sabine...
rea unul stoc inepuizabil de produse ali- citul raional a eâait că-i mai bine să stei rourilor organizaţiilor de bază, colective­ alţii de La fumclul nr 6 răşii Culda Avram. Swei- şi-au realizat normei?» de Se miră nesltuforul
mtntare. de obiecte de Încălţăminte şi In barou cu nasul în hlrtii Oecît să mear­ lor de rcdicţîe şi corespondenţii gazetelor al acestui combinat, con­ coifer Abel, Sasu Alexan­ încărcare in proporţie de — Cu praşila-mîla Iaca
îmbrăcăminte nerasarA ridicării bunei gă pe teren pentru a cor.'lrola In mure5 de perete, unde s^a discutat chemarea la duc cu pricepere brigăzile dru şi alţii, care pc acelvşi 113 83)30 la sută /sprâvit-am astăzi doară
Întrecere şi su fost luate angajamente
stări materiale a oamenilor muncii Majo­ insţwtorii roionali şi colectorii comunali de către participanţii la întrecere. Zilele Nu-mi mai face ual săraca
ritatea ţăranilor munoiton din satele re­ şi pentru a îndruma şl organiza mersul In sectorul unde flacăra nu se stinee niciodată Pîn’o /i de a doua oară
ccLeoiariiloz. acestea, se va organica şi la Lupenl o Risut tuturor de faţă
giunii noastre, lămuriţi r.i de zi de către astfel dc consfătuire
membrii organizaţiilor de boză despre De un timp încoace cu toate că a fost La coruliitutrile ce s-au organizat, bi­ Cele a macarale dc s?r- casare elaborării Şi-rjclor care in primele patru zile Izbucnind voios răsună
fncrezufă şi măreaţă
importanţa pred ini la timp a cot el ar de in repetate rindurl antioat de ziarul rtos- rourile organizaţiilor dc bsză, le-a fost jare se plimbă nelnceUt rapide sau de mare tonaj dui această lună au obţi­ Ride-n cer rotunda lună
«m.‘, lapte si Mnă s-iu achitat cu ccrude stru. a continuat să persiste Intr-o altă trasată sarcina să ia măsuri pentru com­ de-a lungul platformei de Reţeta de încărcare, ajus­ nut succese deosebite in Numai el nedumeritul
da această îndatorire patriotică greşeală gravă — şedinţomania. Toată pletarea coleehvaler de redacţie acolo un­ încărcare de la cuploarele tare. oxifare şi alte ope producţie Brigăzile -.Hernii­ Nu ridea. căci rîsul JCUrmă
Colectarea linei a început la noi in ziua stă in şedinţa interminabile care de de acestea sint descompletate, să Eprijme Siemens-Mărim De fie­ raţii tehnice Şi dumice le pe care le conduc eu fn acei ce cu prăşltul
regiune In piua de 23 nwi. In comunele cele mai multe on nu-şl au nici un rost. mai mult şi în mod mal concret colec­ care dată. braţul lor de sint urmărite cu atenţie elaborat In acaste zile cu Au rămas rămas in urmă.
de
către
pnm-topitoni
unde ţăranii muncitori au fcet convinşi eeoa ce face ca munca pe teren In pro- tivei» d? redscţie la întocmirea planuri­ oţel susţin cîte-o troacă cite 2,8 şl 7.5 la sută mai TRA1AN FILIMON
să-şi predea fără Întârziere cotele din plcma colectărilor să stagneze lor da muncă, şi in acelas timp să le in- întreagă de fier vechi, Lăbuneţ Vaier Birlea Tra- mult oţel de bună calitate
a:esi produc, planul de colectare a Unei Colectarea cărnii, laptelui şi linei sint dmme la o fclcsire In măsură cît mai mare ian, Chihoiu Gheorghe, Pe-
a fost realizat cu mult Incinte de termen rruz'1 rămase in urmă şi in raionul Petro­ a gazetelor de perete pentru intensificare>a şl ajrte materiale ne- trovici Alexandru şl alţii peste prevederile planului In cuida
In comuna Dineul Mane naicavul Orăştie şani Atât organele C.SCPA cit şi sfa­ agitaţiei politice de mas*, in vederta mo­ La oalorificarea deşeur dor
turile populare din acest raion manifestă timpului neprielnic
de exemplu, colectarea linei s-<a terminal bilizării oamenilor muncii din Valea Jiu­
Lo Întregime la data de 27 mai, iar Sn o gravă nepăsare faţă de realizarea plan­ lui la lupta pentru realizarea planului de Flăcări portocalii <trfl- ciocanele iscusiţilor forjori zări a procesului de pro- Ţăranii muncitori de la cele 3 întovă­
comuna Topliţa din raionul Hunedoara, ului de colectări. Deşi raionul Alba a ob­ stat la toţi indicii baf. neîncetat (n afara gu­ Birta Matei. Nar.dra Carol •iucţis, In luna mai echi­ răşiri agricole din comuna Guraaada ra- v
li data de 28 mai planul de colectare a ţinui sucoese In ce priveşte colectarea rilor de încărcare dt la Priboi Francizc. Gigadu- pele de forjări au reuşit sâ iCnul Iha mobilizaţi de organizaţiile de
Unei a fost depăşit cu 5 la sută laptelui de oaie, colectarea laptslui de Primele zile cuploarele de Încălzit ma­ ras Anastasie. Sergiu Cos reziliere sarcinile de pro bază şi îndrumaţi de tehnicienii agricoli
vacă, a cărnii şi linei a rămas in urmă ş\ terial dimenmonat Pesta Jucţie la sortimentul iap:
Comuna Brănişca Şl altele din raionul din luna iunie ::ci si ale altora, care vor luptă eu hotârire pentru executarea mun
Ula In care munca politică a stal la baza persistă să se desfăşoare lntr-un ritm ln toate abatajele de Îs mina Vulcan se dteva minute, materialul transforma In cele din tn proporţir de ISO şi 232 cilor de Îngrijire a culturilor la timp ;■
nesaţ; sfăc Stor
lămuririi ţă rarul or munaUvn de a-şa desfăşoară o însufleţită activitate. Mine* incln* este scos bucali cu urmă aceste bucăţi de fier la sută iar planul pc fn de bună cablate
Faptul că tn unele raioane dui regiu­ treaga secţie faţă de luna
preda cotele, colectarea Unei s-a terminat rli încadraţi in echipe şi brigăzi, îşi spo­ bucată de către un mun inein&e. !n lopeţl, oxsmale Cei din întovărăşirea „6 Martie 1 dm
de a somn i numai io decurs de dteva zile ne colectarea laptelui cSmli $l linei a ră­ resc eforturile in vederea realizării zil­ o tor şi pus sub matriţa de Sl alte unelte necesare a aprilie a lost depăşit cu Gu/afada-sat, au plivit 22 ha grlu au
mas In urmă se datoreşte p slabei munci
Deşt In rajonul Brad colectarea acestui nice a normelor de producţie şt an ţa re Nu perte mult grieultunl noastre 9 tone de unelte agricole făcut praştia l-a U cartofi şi la 8 hj de
poli'l/iae şi de control pe terer. desfăşurata mărunte
produs a început mal tlrziii. totuşi, prin- Ca urmare a muncii chibzuite, desfă­ timp, el va '.rece pe sub Datorită bunel orgonl- porumb Tn frunte se aOâ Marişca Roir.m
tr-o bună organizare a muncii colectările de către organizaţiile de pamd Acestea şuraţi pe bazo metodei ciclice, numeroase preşedintele întovărăşirii care a făcut
nu au înţeles pe depun că le revine răs­
sint înaintate şi se desfăşoară cu iuţeală br_?âJ.i de la această nună au reuşit ca Constructorii metalici plivltul griului de 2 ori ITrmindu-' exem­
punderea politică faţă de realizarea la
In ra onul Sebeş unde organele de partid timp şi integrată » pljmftui de colectări. Încă din primele zile ale lunii Iunie sâ-}• Numeroase echipe şi bri­ această secţie, au executai menele fixate la unelo lu plul. şi întovărăşi fii lacob Oliviu şi De-
au avut o preocupare intensă pentru a depăşească simţitor sarcinile de extracţie găzi de la secţia conslrueţ-i reparaţia la un coeficient crâri cu cite 179 şi l8â la hel VioreT şi-au plivit R*lul de două ori
A^a se explică faptul că unele organizaţii
organiza o temeinică muncă politică la de bata de la sate nu au fost îndrumate ce le reveneau dm planul de producţie netalice, au adus un aport calitativ ridicat, In scopul sulă. Aportul lor, cit ş* con­ sifuindu-sc printre fruntaşă întrecerii
sat», unde sfaturile populare şi orsaoe'.c să desfăşoare o munci pnhucă intensă Frinlre bngările fruntaşe ale minei, se aerioa la punerea in func­ da a asigura pe viitor o tribuţia celorlalte echipe patriotice.
CSC.PA au organizat din limp şi cu numără cela conduse de minerii fruntaşi ţiune tnzints ds termen a bună funcţionare a lami complexe, au făcut ca la­ De asemeni ţăranii muncitori din înto­
In vederea lămuririi ţăranilor muncitori
răspundere munca In vederea realizării in întrecerea socialistă Vizi Andrei, Boite îaminorului care se alia norului minorul sâ fie repus In vărăşirea „30 Decembrie 1 ' satul Golhitsa
tară intirziere a planului de colectare la asuprs Importanţei predării cotelor şt să Pa vel. lanoj Octavlan şi mulţi alţu, care in reparaţia generală pl«- Muncitorii dm echipele au plivit 14 ha de griu şi acum cont nuă
popularizeze prin toate mijloacele pe cei
toate produsele, planul de colectare a căr­ fruntaşi la colectare In prea puţine Io­ In primele două zile din luna iu.ii? şl-au n ficatâ Cu această ocazie, conduse de Purca Gheor- funcţiune înainte de terme cu praşlla I-e la culturile prăsitoare To­
nii pe semestrul 1 a fost depăşit încă Ia realizat normele d» exLracţie in proporţie lăcătuşii, strungari, sudo­ -jhe, Benedek Alexandru nul stabilit cu aproape 3 todată au executat plivitul s> prâţîtut la
sfîrşitul lunii mai De asemeni, colecî.vca duri se câsev articole la jasrstele de pe de 163—175 la sută. rii electrici şi autogeni din şi alţii, şi-au depăşit ter­ zile. legume şi zarzavaturi
rele in legătură cu colectările, iar acolo
Unei şi a laptelui eate mult avanaită in unde lotuşi se scriu asemenea articole, Progrese frumoase in munca de îngri­
acest raion In comuna Strungari de pil­ In luptă pentru mai mult cărbune jire a culturilor, au făcut şi ţăranii mun­
ele au un caracter general şi formal In citori din întovărăşirea „Drumul Soc.a-
dă. ţăra/vu muncitori au predat in "ntre- cuprinsul lor nu po‘. fi eiiile numele ţă­
gimc cotele de lină ce le datorau statului La mina Amncasa minerii dornici de de 30 mai 123 tone de cărbune iar mi­ Cu multă însufleţire au muncit $1 mlne- lismuîui' S'itul Cîmpuri-Suodur Muncind
ranilor muncitori caro ?i-au prxlat primii cu Indlrjire, in ciuda timpului neprielnic,
cu trei zile înainte de termenul stabilit, cotels. nu sint criticaţi cci codaşi, nu a rla patriei cit mai mult cărbune, au ho- nerul Vir.cei Ion, împreună cu ortacii ru din abatajul cameră nr 5 îndrumaţi
iar pi anul de colectare a c.ărjvi pe primul sint demascat? încercările unor chiaburi târit ea Ln ziua de 30 mu zi de repaus Iul. Sulgaru Gheorghe, Căpăţan Ghiţâ Şi de tehnicianul Roman Gheorghe, el au ei au plivit 6 ha de griu, şi intrebuinţînd^
semestru a fout realizat cu 170 la sută să lucreze normal şi in această zi, s-au Câtângâ Gheorghe, au dat de asemenea prâşiloarea au executat pnşiJa l-a la 5
de a se sustrage de la predarea cotelor scos în ziua de 30 mai 60 tone de căr­ ha porumb şi la celelafe culturi prâşitoare.
In cernuta ?u»ag, unde problema reali­ Ţăranii muncitori fmnLişi ia prcdsrci eo- sccs sute de ’.one de cărbune 64 tone de cărbune La acest rezultat a
zării planului de colectare o stat In cen­ teîor nu au foat antrenaţi de către eomj- Harnicii mineri din schimbul condus contribuit din plm şi responsabilul tehnic bune. Lucrările executate de tntovârăşiţil dm
trul atenţiei orgamtaţiel de bază Şi a sfatu­ letale de redacţie ale gazetelor de perete de fruntaşul in întrecerea socialistă Bie- Armean Vjsile. care s-a ocupai îndea­ , , LUCIA LIC1U, satul Cimpuri-Sunduc. sint făcute după
Dalonbâ
agromimmuluL
recomandările
lui popular, unde colectori) au fost tndru- Jan Ion de la sectorul I. au scos tn cua proape de grupa sa ‘ ' corespondent voluntar
să sene articole pnn care să arale de ce acestui lucru, grîul lor este cal mai fru­
maţi. conlnolati şi ajutaţi zOruc de mem­ şt-au predat ei cotele la timp
brii comitetului executiv, planul dc colec­ mos din comună.
tare a cărnii pe prumul semMlru a los‘ Agitatorii nu sint Instruiţi şi îndru­ Prin buna organizare a muncii Şt buna
maţi de către secreUirU organiza ţii) oc de înţelegere csre domneşte Intre tntovâră-
realizat de asemeni la lrşi-tul lunii moi
bază pentru a desfăşura zi de zi st cu şlţii din Cimpuri-Surduc, tntovlrlşirea
cu 193 la Sulă „Drumul Socialismului" a reuşii să fie lo
Aoeslea sint doar dteva exemple pozi­ răbdare o muci politică intensă in rin-
tive dm regiune. Numărul comunelor dul ţăranOor muncitori arstîndu-le con- fruntea întrecerii patriotice pe comuni-
La mobilizarea ţăranilor munaltorl din
caxe au terminai colectarea Unu, care au r.rcl ajutorul multilateral cel primase din ' comuna Gurasada pentru a executa în­
depăşit planul de colectare a laptelui şl partea atatului. Înlesnirile ce U s-au fă- | grijirea culturilor la timp j contribuţie
cărnii pe semestrul T este mare cut prin hotâririle partidului şl guvornu- I insem/intă a fost adusă de gazeta de pe­
Nu pe*te toi Insă organele de psrttd ?> lui Mai stnt iacă şi acum unii msmbn Prin polenizarea suplimentară am obţinut recolte sporite
de stat din regiune au avut aceia; preo­ de partid care ei Iniăşi nu şi-au predai co­ in două dimineţi Aşa am făcut polenizarea suplimentară artificială rele unde s-au scris articole mobilizatoa­
tele Tovarăşul Avram A-ron secretarul
re şi au foat critieaţi ţăranii muncitori
cupare faţă de mersul eadoctărilor Msi întotdeauna mi străduiam sS ob||n o reoltă bogat! Dar di care erau delăsători
există şi acum unu tovarăşi CU munci dc orgaruzaţtol de bază dm salul Poiana ra­ tind neom unii plmintu! şl am format o lntovâră;lre agricolă, a secarei. Aşteptam cu multă nerăbdare să văd rezultatele.
In sfârşit a sosit şl timpul secerişului apoi al treeilşulul Aş­
rfivpundeve In spartul de stat cum este ionul Orăşrt'e de exemplu, mai are de această strădanie a mra » devenit o preocupare d? zl cu zi. Arul Intovârăşiţ'l din GuraSâd*. In frunte eu
predat restanţe de porumb ji came din teptările mele nu «iu lost zadarnice Sa ani recoltai cu mult mai membrii de partid, continuă eu succes
de exemplu tovarăşul Dan liie preşbd'm- trecui dc pildă m im hotârlt să lac o eipcrlen(â. Voiam sâ văd
le!e statului popuLar raional OrăşrUe C-rc aniul trecui, Iar tovarăşul VIad Nicolae. dacă cele auzite la conferinţe Şl cele clllte de mine ui cărţi, ajută mul! de cît mă aşteptam Recolta a tos' d e 3C0Q ^6- sccari *■* lupta pentru obţinerea unei recolte bogate
hectar pe cînd recolta celorlalţi sâlcnl a *°st de ISCO kg secară U
necunosoind hotărîrUe partidului şi gu­ din cc m iun a Porcurea nu şi-a predat C0- l,i sporirea recoltei hectar. Aşa s-au convins mulţi |ăran| muncitori din comuna llăş- Comună fruntaşă
icie de came nici pe pnmul Irimastru al
vernului, consideri că nu e de dalona M-sm dus la unul dintre agronomii noştri să ne slâ»u!m Voiam
lui să se ocupe dt problema colectărilor, acestui an De asemeni membri de partid sâ fac polenizarea suplimentari artificială, U secară şl porumb dal, că apltclnd regulile agrotehnice se pot obţine recolte bogate
’ăsindu-o numai pe seama organelor ca : Mariş Adam şi Almăşan Lisouţ din Agronomul m a a|u1at dindii-nn staturi, cum sl proccdft la pole întovărăşirea agricolă ,.7 N'oembrle" a început si aplice pc în­ la întreţinerea culturilor
sa»ul Ccrria raionul lila, sint codaşi la treaga suprafaţă agrominlmul Am llcul polenizarea suplimentari
CS C P A Această atitudine complot gre nliarea artificiala suplimentară, In ultimele sâptămlrv). hmpul schim­
şilă se manifestă din plin şi la tovarăşul predarea cotelor iar comitetrul raional dc şl la porumb ob|lmnd de asemeni recoltă sporită. bător. ne prielnic pentru plivit a făcut ca
Crtstea Gheorghe preşedintele riatulu* partid nu a luat n'-=l un feti de m3*url in lată cum am procedat ; Anul acesta la tel vom tace polenizarea suplimentară artificială semănăturile să fie năpădite de buruieni
«cest sens Arcmenea membri de partd la secară porumb Şl alte Culturi SI mulţi alţi ţărani muncitori
prouTar comuna) 11 ia la tovarăşul Lâzâruţ Secara a crescut înaltă şl ers Inltorttă Am luat o trînghle pe Tăranu munaton din comuna Lăpuşmc.
secretarul sfatului popular Şibol, la tova­ care nu înţeleg să fie exemplu personal care am ţinut o. eu de un capăt. Iar nevastă mea de celălalt Cu din comuna Hâşdat urmind exemplul întovărăşirilor aplică regulile raionul llia ou i-iu lăsat Insă bătut» de
răşul Vinţl preşedintele sfatului pop ilar la predarea cotelor nu pol să Iacă cinste aceasta trînghle am trecut dealungu) holdei ţlntnd o In aşa tel ca să agrotehnice. Flecare vrea să obţină o recoltă sporită. timp cl cum se ivea cite o zl frumoasă,
organizaţiilor de bază Ei trebuie ajutaţi I NAGY IOSIF
din HArâu şt a mulţi alţii. Fărră îndo- de către birourile organizaţiilor de bază atingi .spicele Şl Sâ le lovească unele de altele Operaţia acesla preşedintele întovărăşirii „7 Noembrle" pomaau cu toţii la ţngrijlr&a culturilor
laJă că In ace) raion, sau in acea otmunâ ji de către activiştii comitetelor raionala em executat o dimineaţa inlre orele 8 fl. Am mal trecut la lei Inci din comuna Hăşdal Dorinţa de a îndeplini sarcinile puşi de
unde sfatul popular nu se ocupă (ie mun­ sX «nţaleagâ că e de datoria lor s3 fie In partid şl guvern In faţa lor pentru ob­
cile d; colectări, unde comitetele execu­ fruntea acţiunilor de colectare, e de da­ Aplic regulile agrotehnice la întreţinerea culturilor ţinerea unei recolte bogate. II Vndemna
sâ folosească fiecare clipă de timp fru­
tive nu indrumă şi nu sprijină orgunele toria lor ca prin exemplul personal să mos Datorită acestui lucru, ei au reuşit
CSC PA pcntni a organiza cu răspun­ antreneze pe tofl ţăranii muncilori din Îmi place nespus de mult să muncesc pâmîntul aşa cum tre­ totul Alte condiţii de muncă Statul democrat popular na.a pus plnă acum sâ plivească cete 639 ha cul­
dere operaţiunile de colectări, unde depu comună la predarea fără intirziere a co­ buie Da/ un» era să-l munceşti în timpurile trecute oînd sin­ la dlsporipe ştiinţa agrotehnică şi ne ajută pe toate căile sâ tivate eu păioase, să execute p*aşlLa l-a
ridicăm producţia agricolă la hectar De aceea şi noi ne stră­
gura învăţătură pe care o aveai, era cea moşttenită din bă­
taţii nu sint antrenaţi să desfăşoare mun­ telor. trâni, şi alia-i acum clnd la dispoziţie îţi ateu zeci de cărţi şi duim să invâtâm oit mai bine meseria dc agricultor şi să lu­ pe suprafaţa de 102 ha de cartofi şi să
că politică in circumscripPile lot. colec­ Comitetele raionale de partid au sarcina broşuri care te învaţă cum să faci să OTiulgi pământului dt crăm după metodele cele mai înaintate Du nu mă mu mulţu­ înceapă praşila a doua pe care au făcut-o
tările nu se pot desfăşura in bune con- de a îndruma cu răspundere organizaţiile mai mult belşug mesc să fac luorvil dc mintu-iaji cum am Învăţat din bâtrîni !a 12 ha
diţiunl de bază de la sate să intensifice munca Ca toţi cei dc o vîrstâ cu mine sau mti bâtrînj, Irva-nt© vre­ Am auzit la căminul cultural multe conferinţe Într una dm Folosind prăşitoarolo cu tracţiunea ani­
Deşi In raionul Haţog stnt toate con politică In rindul ţăranilor muncitori, sâ me plecam la semănatul porumbului numai după ce cînta cu­ ele am fcxsl sfătuiţi cum sâ întreţinem culturile Anul acesta mală. (n afară dc prSjitul cartofilor ei
porumbul l-am semănat din vreme fărâ sâ mai ţin scama dc
diţhle ca planul de colectare a Ispiolu şi exercite im control minuţios pe teren şi cul Aruncam sub bnazdâ în urma plugului o groază de boabe „cinteoul cucului" Cind avea trei, patru frunze am pornit la au executat praşila l-a La 29S ha culti­
şi cu asta terminam semănatul Aştopfam să crească porumbul
a că-rnu pe semestrul I să fie trvdSDlirvft. sâ îndrume politic sfaturile populare $i Răsărea ee-i drept creştea oit două palme de Înalt, apoi se prâşit Nu-mi mai era teamă „că-l omor" şi-l lăsam rar. cam vate cu porumb, la 22 Via de sfeclă fu­
totuşi res luarea lut e mult rămasă in organele CSC PA pentru a organiza in îngălbănea ş> râm-nea pipernicit La prăşit nu n? grăbeam ca la 60—60 cm unul de altul Anul acesta, am plivit de două ori rajeră şi La cele 4 ha cultivate de floarea
urmă Colrrtirei linii e rămasă de ase­ fiecare comună, munca in vederea reali­ nu cumva sâ fie prea de vreme şi sări slricim din creştere culturile de toamnă Tot d’ două ori am prăsit şi cartofii Dar soarelui
meni mult in urmă şi e» desfăşoară în- zăm la timp a planului de colectări la Cind porneam la prăşit, îl terminam repede lâsindu-1 oît se cu asta n-am terminat Sini hotSrlt sâ mai trec ncâ odată Datorită muncii însufleţite ţăranii mun-
tr-un ritm foarte lent Aceasta se dato- foite produsele poate de des ca să culegem cît mai multe roade La rădăcină, p-osie Lan şl să curăţ buruienile ce-au mai râsănt după pi i. eilori din comuna LăpuşnJc. sînt fruntaşi
Porumhul l-am prăşit odată şi am să-l mai prăşes; încă de
rcjie In primul rfnd faptului cS comite - Sâ nu precupeţim nici un efort pentru pinâ sub frurue li clădeam muşuroiul Sî fi’ mai frumos şi două — trei ori. pe raion la muncile de îngrijire a cul­
tul executiv al sfatului popular raional a asigura realizarea in întregime a pla­ aparat dc vint, ne ziceam noi $i eu asta ne vedeam de alte Anul acesta n-am sâ aplic muşuroitul şi rârlţatul. M*am turilor Printre fruntaşii întrecerii patrio­
Sub pretextul că ane chipurile alte sar­ nului dc colectare la loate produsele In treburi convins că metodele acsstea înapoiate nu vor aduce niciodată tica din această comună se numără ţă­
Trecea aşa o zj după alia şi toamna la cules vedeam că ştiu-
cini mai importante, nu se preocupi de scopul ridicării nivelului de trai al oa­ leţii sint mi:i şi de multe ori necopţi Din cauză că porumbul bel «uf. Toate lucrările mă voi strâdui Să le fac la limp Aşi. ranii muncitori Timotei Sebastlan din
organ tarea colectărilor, lisindu-le să menilor muncii, în «copul întăririi alian­ a fost lăsat prea des. nu a putut sâ se dezvolte şi să dea rod voi aştepta fără gnjâ toamna care-mi va aduce ur rod bogat satul Răduleşti, Paşcota Gheorghe din
ARMIE PETRU B.
ae desfăşoare la voie In-ămplâni Sarn- ţei frăţeşti a clasei muncitoare cu ţâră ] mai bogat ţăran muncitor din Ohaba de sub Piatră Strigoanea, Coeiş Petru dm Lâpuşme,
ntlfi trasate sfaturilor populare comunale ruraw muncitoare 1 Acestea au fost trusă tn vremurile irecurto Astăzi, avem cu emanai Hîţeg Cimponoru loan din BJmuc şi aJţi’«