Page 1 - 1954-07
P. 1
Tcmulâ
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UN1Ţ1-VA!
I N A C E S T N U M Ă R :
— Zile de sărbătoare (pag. 2-a) U.T.M. (pag. 3) — Fenomenele de criză provoacă ne
linişte in S.U.A. (pag. 4)
— Pe marginea unei cronici (pag. 2) Problema gospodăriei comunale şi
—„Prieteni” nedespărţiţi — foileton — a spaţiului locativ in atenţia sfa — Note şi comentarii externe
(pag- 2) turilor populare şi a întreprinderi (pag. 4)
— Cînd şi cum trebuie recoltate lor de locuinţe şi localuri (pag. 3) — O problemă vitală pentru Franţa
păioasele (pag. 2)
Moşteniri păstrate cu sfinţenie (pag. 4)
— Din lucrările conferinţei regionale (pag' 3)
Anul VI. Nr. 52 (387) Joi 1 iulie 1954 4 pagini 20 bani
Sprijinirea campaniei agricole de vară In cinstea zitei de 23 August Veşti Îmbucurătoare
sarcină de seamă a instituţiilor ★ *
Mii de oameni ai muncii din regiunea
culturale de la safe Tot mai mulţi ţărani muncitori se întrec pentru o recolta îmbelşugata noastră, avintaţi în Întrecerea socialistă
■ \ şi patriotică, muncesc cu însufleţire pen
In momentul de faţă ne găsim intr-o sarcinilor ce le au, recurg la măsuri - ad tru a intimplna măreaţa zi de 23 August
perioadă cind ţărănimea muncitoare de la ministrative, nesănătoase, care nu dau Ziua de 23 August, marea sărbătoare a eliberării patriei noastre, se apropie cu paşi repezi. Oamenii muncii din patria noastră cui deosebite realizări. Despre laptele lor
sate. plină de dragostea muncii legată de rezultate decit do moment şi la suprafaţă. se pregătesc pentru intimpinarea ei. La fel ca in toate colţurile patrie^ noastre şl In regiunea Hunedoara domneşte un suflu nou. pline de eroism, corespondenţii noştri vo
grija asigurării din belşug a plinii poporu In activitatea instituţiilor culturale-de Oamenii cinstiţi de pretutindeni fie el în uzine sau pe ogoare muncesc cu entuziasm sporit. luntari ne informează in fiecare zi-
lui muncitor, îşi înzeceşte eforturile pen ia sate propaganda agricolă prin confe- Dovadă grăitoare slnt întrecerile care au cuprins miile de ţărani muncitori din gospodăriile agricole colective, Întovărăşiri agri Iată câteva veşti primite prin telefon
tru a da culturilor o cit mai bună îngri . rinţe încă nu se desfăşoară la nivelul aş cole şi ţărani individuali. care oglindesc munca însufleţită a mun
jire, pentru a asigura din vreme toate teptat de ţăranii miinciţori. Conferinţele Ei luptă cu toţii pentru o viaţă mal înfloritoare, mai frumoasă, căutind să zjnulgă pămintului un rod mai bogat. Astfel asi citorilor din întreprinderile şi de pe fl
condiţiile necesare mersului cit mai ra care se ţin sint încă searbede, lipsite de gură piinea poporului muncitor. ecarele regiunii noastre :
pid şi cit mai de calitate a recoltării pâ- un conţinut practic şi local, lipsite de ma Hotărirea lor nestrămutată de a Învinge se vede şi in răspunsurile chemărilor Ia întrecere. ★
ioasslor. terial documentar care să întregească Cu mândrie in glas', tânărul corespon
O contribuţie esenţială in asigurarea convingerea şi înţeIegerea_ţăranilor_mun- dent Carpati Aurel, ne comunică frumoa
succesului acestor munci o au şi trebuie citofi asupra problemei dezbătute. întovărăşirea agricolă „Grivifa Roşie" Spini întovărăşirea agricolă „Drumul Socialismului" sele realizări ale o {el arilor de la O.S.M.
s-o aducă instituţiile culturale de la sate Datorită faptului că activistil_&ectiilor Bobîlna din Combinatul metalurgic „Gh. Gheor-
prin* toate mijloacele şi formele lor de culturale raionale, a secţiei cui tu rale_ re In cinstea măreţei zile de 23 August, vom lupta pentru ca ghiu-Dej” Hunedoara. ...Oţelarii din echi
activitate. gionale şi in bună măsură a secţiilor de să obţinem noi victorii în munca pe ogoare. Noi, membrii întovărăşirii agricole „Drumul Socialismului" pele conduse de prim-topitorii; Forţu Pa
îndrumate şi sprijinite In munca lor de propagandă şi agitaţie a comitetelor ra Astfel vom spori recoltele după cum urmează: din Bobîlna răspundem chemării la întîecere lansată de înto tru. Drlngâ Alexandru, Chiţulescu Gheor-
către organizaţiile de partid şi sfaturile ionale de partid.na Srau preocupat Tn su- — La griu, cu 18 la sută, la porumb cu 20 la sută, la car vărăşirea „7 Noiembrie" din Vinţul de Jos în cinstea zilei de ghe, Brinzei Dumitru şi Petrovici Alexan
populare, in majoritatea lor imitaţi la cul . ticientă măsură şi de îmbunătăţirea ăc- tofi cu 20 la sută, iar la legume cu 12 la sută. 23 August luindu-ne următoarele angajamente: dra In perioada 21-28 iunie a.c. au reali
turale de la sate au izbutit să ridice ia o ' tivităţlT colţurilor roşii din gospodăriile Vom executa recoltatul păioaselor In pîrgă terminindu-1 cu Mărirea producţiei la păioase cu 15 la sută faţă de cea pla zat o depăşire de grafic între 29-44 13
treaptă mai înaltă conţinutul politic al agricola colective, multe din acestea ,n-au 5 zile inainte de termenul fixat nificată, la porumb cu 12 la sută. la legume cu 18 la sută. sută. Cu însufleţire lucrează şi oţelarii din
muncii culturale, să orienteze întreaga lor reuşit sâ-şi. ciştige Jocul in atenţia con- Vom achita obligaţiile către stat şi plata lucrărilor efec Pentru obţinerea producţiei de mal sus, vom organiza munca echipa .-endusâ de Jurca Florian de la
activitate in sprijinul celor mai arzătoare slliilor de conducere, să devină factori ac- tuate cu maşinile S.M.T. direct de la arie astfel: prâşirea porumbului o vom face de 3 ori şi vom folosi cuptorul electric. Ei au obţinut o de
probleme ale ţărănimii muncitoare, in i tivi in ridicarea nivelului politic _şi^cul- Pentru a obţine recolte sporite în anul viitor, vom efectua prâşitul mecanizat din două direcţii pe suprafaţa insăminţatâ păşire a graficului da 24,9 la sută.
sprijinul popularizării normelor ştiinţifice | tural al colectiviştilor, in sprijinirea or- dezmiriştitul cu tractoarele S.M.T., cel târziu la 2 zile de la în In cuiburi dispuse in pătrat. Prăşirea culturilor de legume de
despre lucrarea pămintului şi întreţinerea \ ganizării muncii şi a măririi producţiei a- ceperea recoltatului. cîte ori este nevoie. ★
culturilor. gricole. Vom executa recoltatul şi treeratul In comun. termmlndu-I Sbirnâltul telefonului încetă. In recep
Propaganda agricolă prin conferinţe a Sint activişti ai secţiilor culturale ra- întovărăşirea agricolă „9 Mai" Băcăinţi tor se auzi vocea Înflăcărată a utemistu-
constituit pentru multe colective de con • ionale cum e Ratiu_Ipan, şpfuL.secţiei cu 7 zile inainte de termen. lui Demeter Francise:
Vom achita obligaţiile către stat şi plăţile S.M.T. direct
ducere ale căminelor culturale, cum slnt culturale din Petroşani, care nu îndrumă Sintem hotărâţi să aplicăm toate regulile agrotehnice pen — „Allo!... redacţia !?.„ Aici mina Pe-
cele din Miercurea, Berghin, Vinţul de şl nici nu controlează unităţile ..culturale, tru sporirea recoltei de la arie trtia. Vrem să vă comunicăm unele rea
Jos, Hăpria, Băcăinţi, Mărtineşti şi al iar îndrumătorul cultural. Vaidesegaa Pe lingă cele propuse de Intovărăşiţii din Vinţul de Jos, întovărăşirea agricolă „Octombrie Roşu" lizări de la mina noastră. Notaţi.- Mine
tele, una din preocupările lor de frunte. Mircea de la secţia culturală din. Alba. noi ne angajăm să realizăm următoarele: rii din grupa condusă de tovarăşul Sexa
Cu ajutorul acestei forme de activitate, din cauza necunoaşterii problemelor mun- Să sporim producţia de griu cu 20 la sută, de porumb cu Căsfău Petru de la sectorul I, lucrind cu hărni
o seamă de unităţi culturale au reuşit să . cii culturale nu dă şi nici nu ştie sâjjea 25 la sută, de cartofi cu 16 la sută, de sfeclă de zahăr cu 30 cie. după metoda Rindin, au dat in sâp-
atragă in jurul lor pe cei mai slrguincioşi îndrumări căminelor culturale. Acesta la sută. Răspundem cu drag chemării la întrecerea lansată de în t amin a aceasta 183 tune de cărbune peste
ţărani muncitori care au lărgit colectivele efectudază o muncă numai de control şi, Pentru a asigura recolte mari în anul 1955 la cartofi şi tovărăşirea agricolă „7 Noiembrie" din Vinţul de Jos, lulndu-ne plan, Iar cei div. grupa tovarăşului Pop
de conferenţiari ai căminelor culturale, aceasta în general, la suprafaţă. sfeclă de zahăr, vom ingrăşa terenul punind 30 tone de băle următoarele angajamente ■ Vasile, astăzi 29 iunie a.c. au dat cu 12
împărtăşind in felul acesta şi celorlalţi Pentru perioada actuală, instituţiilor cul gar de grajd la ha. — Sâ depăşim producţia la ha. prin aplicarea regulilor tone mai mult cărbune peste normă. Ca
ţărani muncitori din munca şi experienţa turale de la sate le revin sarcini impor agrotehnice la următoarele culturi: ei sint mulţi la mina noastra. Peste câ
lor de ţărani muncitori fruntaşi In mun tante de a căror ducere la îndeplinire va G. A. C. „Drumul iui Lenin" Sebeş La griu de toamnă cu 10 la sută, la porumb cu 15 la sută, teva zile vâ roi ootnimica alte noi reali
cile agricole, în obţinerea de recolte ’ o- depinde succesul aplicării in practică a la cartofi cu 7 la sută zări”.
gate. hotărârilor partidului şi guvernului. Cu clteva zile in urmă la G.A.C. „Drumul lui Lenin" din Să prăşim porumbul şl cartofii de 3 ori. ★
In cadrul orelor de emisie locală la sta îndrumate de organizaţiile_de. partid, Sebeş a avut loc o adunare generală, în care s-a discutat che Vom termina recoltatul şi treeratul cu 4 zile înainte de
ţiile de radioflcare din Băda, Miercurea, de sfaturile populare comunale si de ac marea la întrecere lansată de colectiviştii din Miercurea, in termen. Tovarăşul fîooancios Emanoil, ne anun
Sebeş şi altele au fost transmise sfaturi tiviştii secţiilor, culturale.„căminele, cul cinstea zilei de' 23 August Ne mal angajăm ca toţi membrii familiilor intovărăşiţilox ţă că: Echipa tovarăşului Fenedi Zoltan
agricole, au fost popularizaţi şi au vorbit turale, casele de.^.citit,— bibliotecile,, col Cu prilejul adunării, colectiviştii din Sebeş, primind che «â participe la muncă în fiecare zL care lucrează .in secţia de bunuri de larg
despre munca lor ţărani muncitori frun turile roşii din gospodăriile agricole co marea la întrecere, şi-au luat o scamă de angajamente ce ilus consum a U.R.U.M. Petroşani, pe Ungă
taşi in decursul campaniei, criticindu-se lective, staţiile de radioficare. etc, "vor Jrb- trează grăitor hotărirea lor de a lupta pentru însemnate spo G. A. C. „21 - Decembrie” Pricaz multe alte lucruri casnice confecţionate,
in acelaş timp manifestările de delăsare bui să-şi orienteze şi mai mult activita ruri de produse la ba. Fieoare om al muncii Intîmpină sărbătoarea eliberării pa pină acum a dat spre folosinţa oamenilor
a unor ţărani muncitori oare au rămas I tea culturală în sprijinul traducerii In Angajamentele colectiviştilor prevăd ridicarea cu 20 la sută triei noastre cu noi succese In munca sa. muncii 350 maşini de gătit format masă.
sub infiuienţa duşmanului de clasă — a viaţă de către ţăranii muncitori a hotâ- a producţiei păioaselor, terminarea treerişului cu 7 zile îna Şi membrii G.AC. „21 Decembrie” din Pricaz luptă pentru care pot îi cumpărate cu un preţ conve
chiaburimii neastâmpărate şi ne sătulă de ! rlrii guvernului şi partidului cu privire inte de termen şi valorificarea prin cooperaţie şi'comerţul de a obţine noi victorii in cinstea măreţei zile de 23 August nabil. La confecţionarea lor, muncitorii
exploatare. la executarea lucrărilor de îngrijire a cul stat 60 la sută din producţia de legume. Iată angajamentele lor prin care răspund chemării la În din echipă au redus timpul de execuţie
• Formaţiile artistice ale căminelor cultu turilor. de recoltat, dezmiriştit, treerat, pe bucată cu 40 ia sută. Tot la UJR.U.M.
Pentru a putea realiza aceste angajamente, conducerea gos trecerea lansată de G.A.C. „Steagul Roşu" din Miercurea.
rala. caselor de citit .şl ale colţurilor roşii îneămioţări ■ şl araturi adinei de toamnă, podăriei va lua următoarele: măsuri: Petroşani, in trimestrul II a.c. s-au pus
ce se găsesc angrenate in cel de al 3-lea precum şi eu privire la realizarea planu Aplicarea metodelor agrotehnice şi ale fruntaşilor din agri Vom depăşi planul la păioase cu 50 la sută, la porumb,- cu ia aplicare cu 30 la sută mai multe ino
concurs artistic de amatori. în multe părţi lui de colectare pe 1954- cultura noastră. Cu ajutorul tehnicienilor de la S.M.T. şi sfat 25 la sută, la legume eu 45 la sută, la cartofi cu 20 la sută, la vaţii decit in aceiaş perioadă a anului
plante furajere cu 60 la sută. iar la floarea soarelui cu 80 la sută.
orie.ntindu-se just asupra alcătuirii reper - In această privinţă unităţile culturale trecut.
se vor aplica îngrăşăminte suplimentare la grădina de zar Vom lupta de asemeni pentru mărirea fermei zootehnice
toriilor. cum slnt oele din Sâlciva, Hârău, vor trebui să popularizeze prin cele mai zavat depăşind planul după cum urmează : Inovaţii frumoase a avut şi maistrul
Apoldul de Jos. Clinic, Bucureşci, au ve variate forme ale activităţii lor pe ţăra Secerişul va fi In aşa fel organizat inoît S.M.T.-ul sâ poată Visnovski Ştefan. Pentru unul din dispo
nit, prin programele lor. in sprijinul ţă nii muncitori care dovedesc interes şi executa dezmiriştitul imediat după recoltare. La porcine cu 80 la sută, la ovine cu 20 la sută, la cabaline zitivele concepute de el şi pus in aplicare,
rănimii muncitoare, In sprijinul luptei dragoste faţă de aplicarea celor mai noi cu 30 la sută, iar In sectorul -avicol cu 50 1a sută. menit să îmbunătăţească condiţiile de
pentru asigurarea unei recolte bogate, metode de muncă, faţă de achitarea cu muncă, prin evacuarea gazelor de la cup
Cu toate că. în general, In perioada cinste a obligaţiilor către stat. torul de carbon vertical, a fost premiat
campaniei agricole de primăvară activita Una din.Sfffcinile de căpătii ale cămine- O zi de neuitat Au predat în întregime cu suma de 1800 lei.
tea instituţiilor Culturale de la sate s-a lor culturale este de .a.sprijini lupta pen cota de lîna *
îmbunătăţit, totuşi încă unei© forme ale tru transformarea socialistă a agricultu E zi de sărbătoare. Pe străzile Orăştiei, Tremurind de emoţie s-a ridicat vo
muncii culturale de mase. slnt neglijate, rii, de a face cunoscut ţăranilor munci în sunete de trompete şi răpăit de tobe, cea tovarăşului Popovici preşedintele sin Predarea cotelor către stat, este o sar Corespondentul nostru voluntar Burcutâ
neacordindu-li-se importanţa cuvenită. tori individuali avantagule muncii in co veseli, trec pionierii. Sint numai neastâm dicatului învăţămînt. Cuvintele lui picu cină de cinste pentru fiecare producător. Ion de la moara „N. 3ălcescu"-Alba Iulia.
Aşa de pildă colectivele de conducere lectiv, popularizînd succesele obţinute de păr şi bucurie. Şi parcă s-a înfrăţit şi rau calde în suflete şi erau sorbite cu Acest lucru a fost pe deplin tnţeles de ne telefonează că : ..-Muncitorii din echipa
ale multor unităţi culturale au neglijat gospodăriile agricole colective, da înto soarele cu tinereţea şi veselia lor şi se nesaţ. Vorbea despre grija faţă de tine ţăranii muncitori din raionul Ilia, frpt condusă de tovarăşul Timăvean Ion de ia
forme variate în activitatea culturală, vărăşirile agricole. simte alături de ei In stare de tot felul ret, despre nădejdile ce se leagă de el, pe care ni-1 dovedeşte numărul mare de secţia arpacaş, pină in ziua de 29 iunie
cum ar fi: audiţiile colective la radio, se O atenţie deosebită va trebui să se a- de zburdălnicii. de posibilitatea înfăptuirii aspiraţiilor lui ţărani muncitori ce şi-au predat cotele de a.c. şi-au îndeplinit planul lunar cu 110
rile culturale, activitatea în cercuri, con f corde organizării activitătiLjcultural-artis- Un vint uşor flutură colţuri de cravată celor mai înalte. Tovarăşul Moisin a re lină. la sută, iar ce* din echipa tovarăşulu
sfătuirile cu ţăranii muncitori fruntaşi, tice in afara zilelor de odihnă şi la locul pe obraji îmbujoraţi. Şi din toată acea liefat de asemenea viaţa luminoasă de Pină acum in Comunele: Lăpuşnic, Pleşa Salvenic de te. secţia „moara albă n
vitrine cu ziare, etc., scăpind uneori din de muncă. In această latură brigăzilor ar stă frâmintare ţîşneşte vie flacăra emoţiei. azi s copiilor noştri. Sirbi, Gurasada. Yaţa şi altele, cotele de au obţinut o realizare a planului în pro
vedere conţinutul ideologic al muncii cul- tistice de agitaţie şi bibliotecilor in spe- A vorbit apoi directorul „Casei Pio lină au fost predate sută la sută. porţie de 96 ia sută.
. turale. . rial. le revin sarcina de a desfăşura la De pretutindeni ii urmăresc priviri îndu nierilor" Baxjuca Ioan care a arătat pio k
Se mai găsesc încă sfaturi populare co |arii, la bazele de recepţie şi In alte locuri ioşate şi melancolice in care tremură a- nierilor că flacăra vie a ştiinţei adevărate
munale ca cel din Riul Alb, Sint&măria- junde ţăranii muncitori se string, o activi mintirea altor vremi. ce va străjui In acest lăcaş va lumina In sprijinul campaniei După cum ne transmite corespondentul
Onlea. raionul Haţeg, Baia de Criş raio- tate cultural-artistică vie, mobilizatoare. Azi. are loc deschiderea festivă a „Ca agricole de vara Ilinca Toma, In gospodăria agricolă co
nul Brad. sirb: r..ionul Hia, Teiuş raio Pentru ca muncile din campania agri şl va umplea sufletele lor tinere dornice lectivă din Pricaz raionul Orăştie, între
nul Alba. Iscroni raionul Petroşani care colă de vară să se poată duce la timp sei Pionierilor”. Acest eveniment le-a ară de a cunoaşte. Cuvintele înaripate ale Pentru a sprijini ţăranii muncitori în cerea socialistă a luat un mare avânt. Or
nici pină astăzi n-au reuşit să înţeleagă şi cu succes, comitetele executive ale sfa tat încă odată grija părintească pe care pionierei Stanciu Maria s-au înălţat ca vederea executării )a timp a lucrărilor din ganizaţi pe echipe, fără a ţine seamă de
rostul muncii culturale, să ştie ci acti turilor populare vor trebui să ajute uni le-o poartă partidul şi guvernul. un angajament sincer, ca o chezăşie a campania agricolă de vară, URCAD, Ilia. razele puternice ale soarelui, colectiviştii
vitatea culturală de masă — de a cărei tăţile culturale In organizarea unei munci Şi cit de bine venită este această săr muncii rodnice de viitor. a luat din timp măsuri de aprovizionare muncesc voiniceşte le întreţinerea culturi
bun mers răspunde preşedintele sfatului cit mai cuprinzătoare, cit mai bine orien bătoare I Oiţe lucruri frumoase vor putea a cooperativelor cu unelte agricole. lor. Pină acum s-a făcut praştia a Il-a
popular — este o pîrghie fără de care tată şi cu un conţinut rit mai bogat realiza aici in timpul vacanţei dare abia S-a desfăşurat apoi programul artistic.' Repartizarea uneltelor s-a făcut tinîn- la culturile prăşitoare. s-a cosit trifoiul,
celelalte munci ale sfatului popular ar Organizaţiile de partid, vor trebui să în Casa pionierilor s-a umplut de cântecele du-se seama de cerinţele ţăranilor mun iar In prezent s> coseşte pentru a doua
merge şchiopătând. drume neîncetat activitatea instituţiilor a început Casa lor, a viselor şl realizări vesele, ale pionierilor, ds freamătul en citori. Din aprilie şi pină acum, au fost oară lucerna. In curlnd vor începe praştia
Preşedinţii sfaturilor populare de mai culturale de la sate, să vegheze permanent lor. a bucuriilor şl micilor neajunsuri co tuziasmului lor tineresc care nu o vor mai date spre vinzare 3.138 coase, 2.000,gre IlI-a. Fruntaşi în întrecere, sint colecti
sus ne participînd la activitatea căminelor pentru ridicarea conţinutului ideologic şi pilăreşti, iată motivul emoţiei lor. Au a- sii, 486 bătătoare coase, 721 cozi de coa viştii din echipele conduse de tovarăşii
culturale, neinţelegind rolul atît de im politic al muncii culturale, să facă din juns. In sala frumos ornamentată eare-i părăsL se, 151 ciocane, 370 furci, 274 seceri cu Crăciun Toma şi Dănilaş Domnica. In a-
portant al acestei munci, în loc să des acestea, cu sprijinul utemiştilor şi al inte Azi, pionierii din Orăştie au înscris in dinţi, 89 cazmale, 378 brăzdare, 10 ba farâ de îngrijirea culturilor, în gospodă
făşoare cu ajutorul căminelor culturale o lectualilor din sate, un factor activ in primeşte prietenos cu aerul ei sărbăto sufletele lor o zi de neuitat toze, pînză secerâtori, pluguri, uruitoare rie s-a construit un atelier de fierărie şi
muncă politică de lămurire şi convingere mobilizarea ţărănimii muncitoare în lupta resc s-a făcut linişte Curlnd a început V. RADU şi alte unelte, necesare bunei desfăşurări o magazie pentru ţinerea uneltelor şi ma
a ţăranilor muncitori asupra îndeplinirii pentru obţinerea unor recolte bogate. solemnitatea. corespondent voluntar a campaniei de vară. terialelor.
Cu citeva zile in urmă, Oliciul regional de achiziţii şi contractări de animale, spri şi ingrăşarea animalelor din gospodării agricole colective întovărăşiri şi ţărani munci popularitate fiind vizilată de pcsle 4.030 oameni ai muncii. Cu prilejul deschiderii ex
jinit de Ministerul Agriculturii şl Ministerul Industriei Alimentare, a organizat in co tori cu go-.podârii individuale au expus un mare număr de boi, minzaţi, oi şi porci, ani poziţiei au fost premiaţi cu unclle agricole un număr de 1? tovarăşi,
muna Teiuş raionul Alba o reuşită expoziţie. In cadrul expoziţiei, fruntaşi In creşterea male contractate cu O.R.A.C.A. şi cooperativele săteşti. Expoziţia s-a bucurat de o mare in clişee: aspecte de I? expoziţia de animale.